Dobrogea Nouă, aprilie 1974 (Anul 27, nr. 7966-7989)

1974-04-27 / nr. 7987

r J biblioteca CENTRALĂ UNIVERSITARA ,M. EMINESCU* IAȘI mweemset, 33fN ■ tõasce takibe,. ümtt*va­ ORGAN AL COMITETULUI JUDEȚEAN CONSTANȚA AL P.C.R. ȘI AL CONSILIULUI POPULAR JUDEȚEAN Ședința Comitetului Executiv al C.C. al P.C.R. In ziua de 2­1 aprilie a.c., a avut loc ședința Comitetului Executiv al C.C. al P.C.R., prezidată de tovarășul Nicolae Ceaușescu, secretar general al Partidului Comunist Român. In cadrul ședinței, tovarășul Nicolae Ceaușescu a prezentat o informare cu privire la lucrările Consfătuirii Comitetului Politic Consultativ al sta­telor participante la Tratatul de la Varșovia, care a avut loc în zilele de 17—18 aprilie a.c. Aprobind în unanimitate și dînd o înaltă apreciere activității constructive desfășurate de delegația română la Consfătuirea poziției exprimate de tovarășul Nicolae Ceaușescu — în deplină conformitate cu linia po­litică generală a partidului și statului nostru sta­bilită de Congresul al X-lea și Conferința Națio­nală ale partidului — Comitetul Executiv a adoptat în acest sens o hotărîre specială, care se dă pu­blicității. În cadrul aceleiași ședințe, Comitetul Execu­tiv a analizat raportul Curții Superioare de Control Financiar cu privire la activitatea de control fi­­nanciar-bancar în economie pe anul 1973. Comi­tetul Executiv a apreciat ca pozitive măsurile între­prinse pînă în prezent, stabilind ca in această ac­tivitate să se urmărească cu consecvență transpu­nerea întocmai în viață a orientărilor și sarcinilor stabilite de conducerea partidului și statului, de secretarul general al partidului, tovarășul Nicolae Ceaușescu, în ce privește respectarea disciplinei financiare, în utilizarea mijloacelor materiale și bănești, creșterea eficienței folosirii acestora, in­troducerea unui climat de ordine și disciplină rigu­roasă în administrarea fondurilor, de prevenire și eliminare a oricăror forme de risipă, sporirea sim­țului de răspundere al tuturor factorilor care decid folosirea de valori materiale și bănești. De asemenea, Comitetul Executiv atrage aten­ția ministerelor, comitetelor județene de partid și consiliilor populare județene, tuturor instituțiilor și întreprinderilor, să aplice cu consecvență și fermi­tate Hotărîrea Plenarei comune a C.C. al P.C.R. și Consiliului Suprem al Dezvoltării Economice și So­ciale cu privire la măsurile de economisire a com­bustibilului și energiei, să se acționeze pentru fo­losirea rațională și valorificarea superioară a ma­teriilor prime, pentru evitarea risipei. Comitetul Executiv a aprobat propunerile Con­siliului de Miniștri privind reașezarea prețurilor de producție și de livrare la produsele din ramurile silviculturii, exploatării și industrializării lemnului. Totodată, Comitetul Executiv a rezolvat unele probleme ale activității curente. HOTĂRÎREA Comitetului Executiv al C.C. al P.C.R. privind Consfătuirea Comitetului Politic Consultativ al statelor participante la Tratatul de la Varșovia și activitatea desfășurată la Consfătuire de delegația de partid și guvernamentală română, condusă de tovarășul Nicolae Ceaușescu 1. Comitetul Executiv al C.C. al P.C.R. a ascultat informarea prezentată de secretarul general al parti­dului, președintele Republicii Socialiste România, to­varășul Nicolae Ceaușescu, conducătorul delegației de partid și guvernamentale române la lucrările Consfă­tuirii Comitetului Politic Consultativ al statelor parti­cipante la Tratatul de la Varșovia, care a avut loc in zilele de 11 și În aprilie a.c. in capitala Republicii Populare Polone. Comitetul Executiv aprobă in unanimitate și dă o înaltă apreciere activității rodnice și constructive des­fășurate de delegația română, poziției exprimate la Consfătuire de tovarășul Nicolae Ceaușescu — in de­plină conformitate cu linia politică generală a parti­dului și statului nostru stabilită de Congresul al X-lea și Conferința Națională ale partidului. Aprecierile și considerentele expuse, întreaga activitate a delegației la Consfătuire reprezintă o nouă contribuție de sea­mă a Partidului Comunist Român, a tovarășului Nicolae Ceaușescu personal, la cauza prieteniei, alian­ței și colaborării cu țările socialiste participante, la dezvoltarea conlucrării și solidarității tuturor țărilor socialiste, la înfăptuirea securității europene și dez­voltarea colaborării și încrederii intre toate națiunile continentului, un aport însemnat la promovarea noi­lor principii de relații internaționale. 2. Comitetul Executiv iși exprimă aprobarea față de documentele Consfătuirii, consideră că întâlnirea de la Varșovia a dezbătut probleme majore ale luptei pentru destindere, securitate și colaborare pe conti­nentul european, pentru consolidarea păcii în întrea­ga lume. 3. In legătură cu problemele înscrise la ordinea de­ zi, a Consfătuirii, Comitetul Executiv relevă cu satis­facție cursul general al destinderii in Europa, care a dus la convocarea Conferinței general-europene pen­tru securitate și cooperare, confirmindu-se astfel jus­tețea și caracterul realist al chemării la înfăptuirea securității europene lansate de Consfătuirea de la București din 1966 a Comitetului Politic Consultativ. Comitetul Executiv subliniază consecvența, cu care a militat și militează România, alături de celelalte țări socialiste, pentru promovarea cauzei securității și colaborării pe continent. Aportul bogat și multilateral al țării noastre s-a materializat prin numeroasele ini­țiative, demersuri și acțiuni pentru propagarea și în­rădăcinarea principiilor securității în practica vieții internaționale, prin normalizarea, relațiilor, dezvolta­rea și diversificarea colaborării României cu celelalte state europene, prin activitatea vastă și neobosită de contacte și întâlniri ale președintelui României, tova­rășul Nicolae Ceaușescu, cu șefii a numeroase state și guverne europene, personalități politice și reprezen­tanți ai diferitelor organizații sociale, prin înscrierea obiectivelor securității in Declarațiile solemne, Comu­nicatele comune și in celelalte documente Încheiate cu aceste prilejuri, prin rolul constructiv desfășurat de reprezentanții României in toate fazele lucrărilor Conferinței. Comitetul Executiv al C.C. al P.C.R. reafirmă ne­cesitatea, ca in cadrul Conferinței general-europene să se elaboreze documente clare — care să statorniceas­că noile principii ale relațiilor pe continent bazate pe respectul independenței și suveranității naționale, să excludă folosirea forței sau amenințării cu forța, să ofere tuturor popoarelor garanția deplină că vor fi ferite de orice act de agresiune și se vor putea dez­volta liber, potrivit propriei voințe, intr-un climat de prietenie și înțelegere — prevăzând măsuri concrete de aplicare a acestor principii și de creștere a încre­derii și stabilității. Comitetul Executiv al C.C. al P.C.R. relevă, de asemenea, importanța faptului că in documentele Consfătuirii a fost reafirmată necesita­tea instituirii unui organism permanent al statelor participante la conferință. Pronunțindu-se in mod ferm pentru accelerarea lu­crărilor și ținerea in acest an a fazei a treia a Con­ferinței, România consideră că ar fi util și necesar ca aceasta să aibă loc la nivelul cel mai înalt. Comitetul Executiv acordă o mare importanță con­cluziei exprimate de statele participante la Consfă­tuirea Comitetului Politic Consultativ, care au con­semnat, în mod unanim, in documentele adoptate, ne­cesitatea completării destinderii politice pe continent cu destinderea militară. O mare însemnătate are în acest sens reafirmarea pozițiilor exprimate in Decla­rația Consfătuirii de­­ la Praga a Comitetului Politic Consultativ, din ianuarie 1972, care a relevat obligația statelor europene de a contribui, pe toate căile, la în­făptuirea măsurilor de dezarmare și a subliniat cu claritate că examinarea și definirea căilor de rezol­vare a acestei probleme nu trebuie să fie prerogativa alianțelor militar-politice existente în Europa. în această privință o mare însemnătate are desfă­șurarea unor eforturi susținute pentru a se obține ca la­ Conferința de la Vie­na­­­ care a fost apreciată de la început, de comun acord, ca o treaptă pentru tre­cerea la abordarea problemei dezarmării in Europa — să se obțină rezultate cit mai bune pe calea reducerii intr-o proporție accentuată a trupelor și armamente­lor, atit străine, cit și naționale, asigurîndu-se ca mă­surile ce se vor adopta să nu afecteze in nici un fel securitatea, atit a statelor participante la conferință, cit și a celor care nu sunt părți la acordurile ce se vor realiza­ în acest sens. Comitetul Executiv apre­ciază că problema dezarmării in Europa — care pri­vește în mod nemijlocit toate popoarele continentu­lui— impune ca, in anumite faze ale conferinței, să-și poată spune părerea in cadrul acesteia și celelalte state europene interesate. Comitetul Executiv subliniază marea însemnătate politică și practică a faptului că statele socialiste par­ticipante la Consfătuire și-au reafirmat in mod public și deschis, în Comunicatul adoptat, poziția că sunt gata să desființeze organizația Tratatului de la Var­șovia simultan cu dizolvarea NA.T.O., sau, drept prim pas, să lichideze organizațiile lor militare. Firește, atât timp cit continuă să existe N.A.T.O. și nu se în­făptuiesc măsuri efective de dezarmare, România, ală­turi de celelalte state socialiste participante la Trata­tul de la Varșovia, se pronunță pentru­ întărirea ca­pacității de apărare și a colaborării reciproce in a­­ceastă direcție. In condițiile marilor schimbări petrecute in cele a­­proape două decenii de la înființarea Tratatului de la Varșovia, este necesară și se impune accentuarea tot mai mult, prioritară, a caracterului și laturii sale po­litice, inclusiv perfecționarea sistemului de informări și consultări reciproce in toate problemele importante pentru pacea in Europa și in lume. 4. Comitetul Executiv al C.C. al P.C.R. dă o înaltă apreciere modului in care a fost exprimată de către tovarășul Nicolae Ceaușescu poziția României asupra celorlalte probleme care au format, de asemenea, o­­biectul unor schimburi de vederi la Consfătuire. In legătură cu Orientul Apropiat, România și-a re­afirmat poziția constantă privind soluționarea politică a conflictului, retragerea Israelului din teritoriile a­­rabe ocupate in urma războiului din 1967, crearea con­dițiilor care să asigure independența și integritatea tuturor statelor din zonă, rezolvarea problemei po­porului palestinian, pornindu-se de la dreptul său de a se organiza de sine stătător, inclusiv dreptul de a-și constitui un stat independent. Apreciind pozitiv reali­zarea dezangajării dintre Egipt și Israel, ca un prim pas spre retragerea Israelului din teritoriile arabe o­­cupate, România consideră că ar fi deosebit de utilă dezangajarea și în celelalte zone ale conflictului. In legătură cu examinarea situației din Vietnam, Comitetul Executiv subliniază necesitatea unor efor­turi susținute în vederea înfăptuirii Acordurilor de la Paris, a instaurării păcii în întreaga Indochină, asigu­­rându-se astfel condițiile necesare ca popoarele viet­namez, khmer și laoțian să-și soluționeze singure pro­blemele, fără amestec din afară, să se consacre dez­voltării lor economico-sociale independente. (Continuare in pag. a 111-a) 1 Azi In pag.­a III-a în dezbatere publică: PROIECTUL LEGII privind sistematizarea teritoriului și localităților urbane și rurale ANUL XXVII nr. 7987 Sîmbăta, 27 aprilie 1974 4 pagini, 30 bani Situația insă­­mințării leului pentru porum­boa­ie in cooperative­le agricole, pe ra­ză de consilii tercooperatiste in­­(în procente față de pian) in diminea­ța zilei de 26 a­­prilie a.c. s' » ' 'ș £ , , , ^ X ' ..... ’ /.: % fțjggpWWf^ / *$' I CRONICA. : •■; ■ '" ■ ■ ! fnfomirrtlî A &£**>*, «örf* Sport mmm «HUI cit mai repede, cit mai bine 1 Laude celor care au încheiat această lucrare In această săptămână. in întreg județul s-au înregistrat viteze sporite — aproape 11.000 hectare însămințate zilnic. In unele zone, umiditatea sporită din sol a de­terminat reluarea mai târziu a in­­sămințărilor. Cu toate acestea in unele cooperative agricole s-au înregistrat valori peste viteza zil­nică prevăzută. Este urmarea fo­losirii, ln întreaga capacitate, mijloacelor mecanice de pregăti­a­re a patului germinativ și de se­mănat. Pînă ieri dimineața, pe ansamblul județului, au fost insă­­mințate cu porumb aproape 09.000 hectare, din care 45.000 hectare in cooperativele agricole ,și 24.000 hectare in întreprinderile agrico­le de stat, ceea ce reprezintă 65 la sută din suprafața planificată. Aceasta înseamnă că în condițiile unei temeinice organizări și a unui timp favorabil, in maximum pa­tru zile bune de lucru, semăna­tul porumbului poate fi încheiat. De altfel, mai multe unități agri­cole au încheiat încă de joi la a­­miază semănatul. Printre acestea cooperativele agricole de la CU­ȘCA VODĂ, TOK IOMAM , ȚE­­PlAȘ VODĂ, MIREASA, GALBI­­ORI, GHINDAREȘTI. Mecaniza­torii și țăranii cooperatori din a­­ceste unități merită felicitări pen­tru modul exemplar cum și-au­ făcut datoria. In cursul zilei de ieri se însămânțau, de asemenea, ultimele suprafețe cu porumb cooperativele agricole de la Kim­la­me, Faclia, Seimenii Mici, Cru­cea, Plopeni, Piatra și Siliștea. De altfel, harta pe care o publi­căm azi este edificatoare. Men­ționăm, totuși, că la cooperativa agricolă de la Amzacea, de e­­xemplu, pică­ieri dimineața s-au­ insămințat doar 25 hectare cu po­rumb, iar la Independența — 60 hectare. Suprafețe la fel de mici, au fost însămânțate, datorită in­deciziei specialiștilor, și in coope­rativele agricole de la Poiana, Iz­­voru, Ciochrlia de Jos, O­vi­din și multe altele. Timpul este înaintat, pretutin­deni semănatul porumbului tre­buie grăbit. Se impune ca in toa­te unitățile rămase in urmă mij­loacele mecanice să fie utilizate la întreaga lor capacitate, in tot timpul bun de lucru, și să se a­­corde o atenție maximă calității lucrărilor pentru a se păstra și valorifica din plin umiditatea din sol. ÎN ÎNTÎMPINAREA ZILEI DE 1 MAI Constructorii de la I.C.H. raportează conducerii partidului, TOVARĂȘULUI NICOLAE CEAUȘESCU: 9­9 ÎN NUMAI UN AN DE ZILE, DOCUL USCAT A FOST TERMINAT! Ü O realizare de prestigiu a științei și tehnicii românești . Record în scurtarea duratei de execuție a unei lucrări unicat în construcțiile hidrotehnice din țară . Soluții tehnologice de înaltă eficiență elaborate de specialiștii noștri . Pînă la 31 mai va fi gata și cel de-al doilea doc! Teri dimineață, la capatul dinspre mare al docului uscat, s-a petrecut un eveniment emoționant și plin de adunci semnificații : betoniștii conduși de maistrul Marin Berceanu au turnat ulti­mele scene cu beton, la prima „cameră“ a docului — docul de construcție a navelor, cum i se spune cu mai multă precizie, spre a-l deosebi de celălalt, care, in perspectivă, va fi rezervat lucrărilor de reparații. Evenimentul este emoționant fiindcă, exact cu un an in urmă­ ,la 26 aprilie 1913, aceleași echipe de be­­toniști „puneau in operă“ primii metri cubi de beton aici, pe locul unde urma să se construiască docul uscat de la Șantierul naval Constanța. Este plin de semnificație, deoarece construc­torii de la I.C.H. s-au întrecut pe ei înșiși, reușind această per­formanță de înalt nivel tehnic, adevărat record în ceea ce pri­vește scurtarea­ duratei de execuție a­ unui astfel de obiectiv. Ei și nu­ a depășit propriul angajament, terminind lucrările de bază la prima „cameră“ a docului cu o lună și cinci zile mai devre­me și acționează, in continuare, cu toate forțele ca, pînă­­ la 31 mai, să finalizeze aceste lucrări și la docul de reparații, precum și la casa pompelor, un adevărat „edificiu“ de mărimea unui bloc cu opt etaje. Dar, să-i lăsăm să vorbească ei înșiși despre acest succes. In 12 luni, în loc de 33­ Ing. Laurențiu TORIN GHIBEL, directorul­­ I.C.H. : „Am început lu­crările propriu-zise la doc în dimi­neața de 26 aprilie 1973, după ce, in prealabil, au fost făcute minu­țioase pregătiri. In proiectul teh­nic, se prevedea ca execuția docu­lui să dureze 33 de luni. încă de la început, am întâmpinat greutăți din cauză că infiltrațiile de apă, (de circa 2.000 mac pe oră) depășeau cu mult condițiile luate in considera­re de proiectant. Au survenit, astfel, intirzieri de mai multe luni, pină cind, cu sprijinul unor specialiști cu înaltă calificare, profesori uni­versitari de­­ la facultățile din țara­ noastră, au fost găsite noi soluții care au modificat proiectul inițial. ■ In colaborare cu Trustul de con­strucții hidrotehnice al Ministeru­lui Energiei Electrice, au fost fă­cute „injecții“ de beton la mare a­­dincime în roca de calcar, iar apoi s-a turnat un radier de beton pe toată suprafața docului, gros de cițiva metri. Cred că este conclu­dent să arăt că pina acum s-au turnat aproape 250.000 mc de be­ton și s-au folosit circa 15.000 tone de armături metalice. Prin lucră­rile făcute se exclude pericolul I-Ing. Mihai DULICA, șeful șanti­erului port — I.C.H. : „De la în­ceput, colectivul șantierului nostru a fost conștient de sarcina de ma­re răspundere care ni s-a încre­dințat. Mai executasem lucrări di­ficile — fiindcă tot noi am lucrat și lucrăm la extinderea și moder­nizarea portului — dar construcția docului uscat, constituie o adevă­rată premieră tehnică in țara noas­tră, o înaltă școală a muncii și a producției, de la care fiecare din­tre noi a avut de învățat enorm. Cu siguranță că lucrările pe care le începem în această perioadă la Șantierul naval Mangalia, obiectiv de aceleași proporții, vor fi mai ușoare intr-un fel, datorită expe­rienței prețioase pe care am căpă­­tat-o aici. Pe acest șantier, lucrea­ză 1,200 de oameni — uneori, in perioada de virf, cum a fost în septembrie anul trecut, mult mai mulți, aproape 2.000 — și una din principalele probleme pe care le-am avut de rezolvat a fost aceea a or­ganizării minuțioase și precise întregii activități, planificată după, a metode moderne de organizare și conducere a producției. De aseme­nea, am beneficiat de mijloace teh­nice de înalt randament, cum sunt macaralele de mare forță. Exploa­tarea intensivă a acestor utilaje a constituit o altă problemă, căreia ne-am străduit să-i găsim cea mai bună rezolvare. Cu ajutorul celor peste 200 de mecanici din cadrul M. M­A­CARIE (Continuare in pag. a III-a­­nor infiltrații ulterioare cu debite de apă de natură să îngrijoreze și să împiedice exploatarea normală a docului. Mai trebuie să remarc că lucrul pe șantier a fost organi­zat — aș spune — „un regim indus­trial“, cu trei schimburi permanen­te, plus unul de rezervă, lucrin­­du-se efectiv 24 de ore pe zi, nu­mai astfel fiind posibil să se asigu­re un ritm de execuție inait și să ne încadrăm in termenele prevăzute in grafice. A­ș mai menționa că prin dimensiunile sale — 360 m lungime și 58 m lățime la docul de construcție și 48 m la docul de re­parații — aici se vor putea construi nave de 150.000 de tone și chiar mult mai mari. Este o realizare deosebită — un unicat — cu care ne mîndrim, nu numai noi, ci în­treaga țară, mai ales dacă ținem seama că, in străinătate, construc­ții similare au fost executate, in condiții normale, in 2—3 ani și chiar mai mult". Organizare și spirit de abnegație i

Next