Drapelul Roşu, iunie 1961 (Anul 17, nr. 5106-5131)
1961-06-01 / nr. 5106
Citiți în interiorul ziarului — După o muncă perseverentă (pag. a 2-a) — Cum vorbim, cum scrie( pag. a 2-a — O escală înaintea unei întîlniri cu mult mai importante. Corespondență din Paris (pag. a 4-a) Cu forțe sporite la întreținerea culturilor! Porumbul se dezvoltă în voie o O—' O'—'O'—O'—O—O'— O'—O'—O Un bărbat cu fața bronzată, a«rămie, pășea rar pe pămîntul rea-0 văii, oprindu-se din loc în loc și îmbrățișînd cu privirea tarlaua ne-1 sfîrșită de porumb. Ajuns la margine> mai privi o dată cu palma steașină la ochi, bolta cerului pe, care începură să se ridice din nou la nori cenușii. S-ar putea să avem iarăși sur prize, tovarășe inginer. Norii ășttia... i se adresă îngrijorat tovarășui Ioviță Pridac, directorul gospojdăriei, șefului secției din Utviniș ° a gospodăriei cu același nume. A ți poi, reliă, întrebîndu-1: - Cum stai pe secție ? Azi cît o porumb a mai fost prășit? Unde e în pericol mai mare de îmburuienare? - Prima prașilă mecanică, după cum știți, am terminat-o pe întreaga suprafață (524 hectare semănate ) cu porumb pentru boabe și pe 300, hectare care au fost însămânțate ( prima dată cu porumb pentru stjloz - n.n.) Pînă aseară am mai făcut și a doua prașilă pe 220 ha. ” Prășitul manual a fost făcut pe 350 ha și azi sigur încă 50 au fost f j1 realizate. Tot discutînd despre treburile s> secției, inginerul i-a arătat director tului gospodăriei unde este pericolul de îmburuienare mai mare: pe o tarlaua de peste calea ferată, pe o vreo 30 de hectare din cele 60, ce au mai rămas neprășite. Dar, și pe ăsta îl luăm mîine la rînd - zise el, în concluzie. 1. Apoi se îndreptară împreună spre tarlaua cu pricina. Aici fură întîmpinați de șeful brigăzii a II-a de cîmp. —O—O—O'—O—O'—O'” - Ce zici, tovarășe Kempf, se poate lucra ? Trebuie, tovarășe director. Porumbul nu știe de scuze. Buruiana crește. Și apoi cu forțele ce le avem și cu cîțiva oameni de la brigada a IV-a, îi venim de hac. Mîine, pe această tarla de 60 ha nici o buruiană n-o să mai rămînă. Pămîntul s-a mai zvîntat. Numai să nu mai cadă ploaia ! ... Soarele își arăta anemic razele prin stratul de nori cenușii, cînd cei doi, după ce au mai dat înconjur tarlalelor au pornit spre altă brigadă. în seara acestei zile de sfîrșit de mai brigadierul de la a IV-a, comunistul Ion Popovici, a anunțat că brigada sa a terminat prășitul manual al celor 50 ha de porumb. în zilele următoare, primele raze ale soarelui dimineții au găsit holda împînzită de oameni. Covorul verde, țesut din buruieni, care acopereau într-o bună măsură plantele cultivate, își schimba culoarea, în urma sapelor rămînea o întindere neagră pe care doar rîndurile de porumb se reliefau. Și lanul de peste calea ferată a fost curățit de buruieni. Plantele respirau ușurat și se bucurau parcă de lumină și căldură. Bilanțul de sîmbătă seara, al secției din Utviniș a fost rodnic. Aproape 400 de hectare cultivate cu porumb au fost prășite deja și manual. Porumbul se dezvoltă în voie. O. ROMULUS Concursul pe țară pentru îmbunătățirea calității pîinii Pîine de calitate cît mai bună în aceste zile are loc la București concursul pe țară pentru îmbunătățirea calității pîinii. Această acțiune mare se încadrează în întrecerea ce se desfășoară în toate sectoarele de activitate pentru îmbunătățirea calității. La această întrecere între cei mai buni meseriași, care se desfășoară timp de 60 de zile, participă și o echipă din întreprinderea noastră. Cei cinci tovarăși care formează echipa vor prezenta rețete proprii de producere a pîinii integrale de 1 kg, a franzelelor albe de 750 gr și a sortimentelor noi de specialități de panificație, care în prezent nu se produc în țară cum ar fi: produs mărunt de franzelărie cu lapte, mărgarină, zahăr și nucă, căruia i-am dat denumirea de „cornuri de Timișoara“ și pîinea albă cu cartofi, împăturită, denumită „pîine de Banat“ și altele. La concurs au fost trimiși tovarăși cu o bogată experiență în domeniul panificației, majoritatea dintre ei au o îndelungată experiență în muncă. Tov. Petru Călescu, care conduce echipa este brigadier la secția de specialități de panificație și este unul din cei mai buni brigadieri. Schimbul său obține numai produse de bună calitate. Comunistul Călescu ocupă mult de creșterea tinerelor case dre împărtășind din experiența lui de muncă. Și ceilalți tovarăși care formează echipa : S. Păcuraru, M. Orăvițan, I. Buța și D. Rîncu sînt muncitori cu o înaltă calificare. Concursul a noștri lucrează la început. Tovarășii întreprinderea „Steagul Roșu“. Ei se străduiesc să pună în practică toate cunoștințele, pentru a contribui prin aceasta la efortul depus de partid, pentru a da oamenilor muncii pîine din ce în ce mai bună și pentru a spori continuu numărul de sortimente. FLORIAN CRIȘAN directorul întreprinderii de panificație Timișoara Fruntașii comunei Igriș Pentru a obține o recoltă bogată și în anul acesta, colectiviștii din comuna Igriș, raionul Sînnicolaul Mare, au muncit cu mult elan. Cele 847 ha cu porumb boabe dintre care noi siloz, au fost semănate la timpul optim. Prașila I s-a făcut pe întreaga suprafață cu sapa rotativă, iar în prezent e pe terminate și prașila I manuală. Plivitul păioaselor a fost terminat la timp. Colectiviștii au efectuat și prașila a II-a la floarea-soarelui pe o suprafață de 80 ha, iar la sfecla de zahăr au terminat atît prașila a II-a, cît și răritul. Toate aceste succese reflectă munca organizației de bază P.M.R. și a consiliului de conducere, care au organizat și îndrumat la timp colectiviștii în executarea acestor lucrări de mare importanță. Brigadierii Ioan Cristea, Arcadie Jebelean, Ilie Merce, Efta Puiu, precum și colectiviștii Milente Zamfir, loan Lupei, Gheorghe Farcaș, Sofia Cionca și alții au stat în permanență în fruntea lucrărilor. GH. NEGRICIOIU corespondent „Pentru 3.500 litri lapte pe cap de vacă furajată" Căi de sporire a producției de lapte Selecția, furajarea după producție și greutatea corporală a animalelor, retribuția lucrătorilor din sectorul zootehnic după producțiile obținute, s-au dovedit a fi căi eficace prin aplicarea cărora s-au obținut producții sporite de lapte și carne, s-au creat nuclee de animale cu productivitate sporită. Conducîndu-se după aceste principii, în ultimii doi ani (de cînd a început procesul de selecție), gospodăria colectivă din Vinga, raionul Arad, a îmbunătățit necontenit nucleele de animale și ca urmare, anul trecut s-a realizat o producție medie de 3.040 litri de lapte pe cap de vacă furajată de la întreg efectivul de 264 de vaci, în anul acesta efectivul taurinelor va ajunge la 883 de capete, din care 382 vor fi vaci cu lapte. La acest efectiv vor fi adăugate junincile, în momentul de față gestante și alte animale provenite din cumpărări. Pentru anul în curs colectiviștii din Vinga și-au propus să realizeze în medie pe cap de vacă furajată cîte 3.500 litri lapte. La această unitate selecția se aplică cu mult succes din anul 1959. Animalele care, deși furajate și îngrijite în cele mai bune condiții nu reușesc să dea producțiile scontate, sunt eliminate din lut. Produșii vacilor cu productivitate sporită, ca de altfel și ceilalți viței, sunt furajați cu rații bine echilibrate, din care nu lipsesc substanțele nutritive. Se urmărește de asemenea prin cîntăriri repetate, cum valorifică ei furajele și dacă înregistrează sporul de creștere preconizat. Pe parcurs acele exemplare care nu corespund sunt eliminate de la reproducție și valorificate pe bază de contract. Furajarea, după cum am amintit, se face individual, ținîndu-se seamă de producție, de greutatea corporală, de vîrsta animalului. Junincilor primipare, care încă nu și-au definitivat procesul de creștere, li se asigură un spor de hrană pentru creștere. Animalele mai în vîrstă care au o mare valoare zootehnică nu sînt eliminate de la reproducție. Ele sînt menținute mai mult pentru produșii lor și li se aplică o furajare în funcție de posibilitățile acestora de digestie. în rațiile zilnice pe lingă furajele fibroase și cele suculente se adaugă furaje concentrate și săruri minerale. în timpul iernii se asigură animalelor furajele suculente prin administrarea la iesle, la discreție, a nutrețului murat produs din porumb recoltat în faza de coacere lapteceară și a borhotului primit de la fabrica de zahăr. Vara, de cum pășunea devine capabilă să asigure animalelor cantitatea de masă verde necesară, atît vacile cît și tineretul taurin sunt scoase în taberele de vară. Ing. R. OLARIU (Continuare în pag. a II-a) Cînd nu sînt asigurate brațele de muncă ț In perioada actuală cînd, datorită ploilor repetate, mecanizarea 1 zilor de întreținere a culturilor sacrăeste încă pe alocuri stînjenită de excesul de umiditate din sol, cuparea conducătorilor principala preogospodăriilor agricole de stat trebuie să se îndrepte înspre asigurarea brațelor de muncă necesare prășitului manual (pe rînd). Trebuie menționat faptul că multe unități socialiste din agricultura regiunii noastre au luat din vreme toate măsurile necesare privind efectuarea atît a prășitului mecanic, cît și a celui manual, fapt care a dus la salvarea porumbului de pericolul îmburuienării. Dar, mai sînt încă și conducători de unități care s-au bazat exclusiv pe forțele mecanice cu care sînt dotate gospodăriile, fără a ține seama și de necesarul de forțe de muncă în caz de timp nefavorabil. Printre acestea este și gospodăria agricolă de stat din Săcălaz. Această gospodărie are încă un deficit de 355 brațe de muncă, fapt care se explică și prin suprafețele mari de porumb neprășite manual (405 ha). Pentru neprășitul manual tovarășii din conducerea gospodăriei nu pot avea nici un fel de justificări, deoarece din moment ce s-au prășit mecanic 600 ha din cele 700 cultivate, apoi cu atît mai ușor se putea face și prășitul manual. Și la gospodăria de stat din Semlac din cele 1.776 ha cultivate cu porumb, au fost prășite mecanic 1.400, iar manual doar 700 ha tot din lipsă de asigurare din vremea brațelor de muncă. Și aici mai trebuie asigurate încă 350 brațe de muncă. Datorită slabei preocupări a conducerilor de unități în ce privește asigurarea brațelor de muncă, lipsă care reflectă și slaba preocupare în această problemă a Trustului regional Gostat (director tovarășul Ovidiu Pop), la multe gospodării, dacă nu se iau măsuri urgente, porumbul va fi invadat de buruieni și ca atare producția periclitată. Acest lucru se prevede la G.A.S. Sculea, Percosova, Buziaș, Tirol, Liebling și altele. Față de această situație se impune luarea de urgență a unor măsuri grabnice privind contractarea brațelor de muncă și organizarea întrajutorării între gospodăriile colective care au excedent de brațe de muncă și gospodăriile agricole de stat învecinate. Conducerea Trustului regional Gostat și conducătorii fiecărei gospodării rămase în urmă la prășit trebuie să pună pe prim-plan problema prășitului manual, a salvării porumbului de perlelul îmburuienării. II Sosirea în Capitală a președintelui Indoneziei dr. SUKARNO Președintele Republicii Indonezia, dr. Sukarno, a sosit miercuri în Capitală. înaltul oaspete face o vizită de prietenie în țara noastră. [ Președintele Indoneziei este însoțit de miniștri și alte persoane ofificiale, de ziariști. La ora 12, avionul cu care călătorește președintele dt Sukarno, escortat de avioane cu reacție romînești, și-a făcut apariția deasupra aeroportului Otopeni. Numeroși bucureșteni au venit să salute pe înaltul oaspete. Pe aeroport erau arborate drapelele de stat ale R.P. Române și Republicii Indonezia. Alături de portretele președintelui Republicii Indonezia, dr. Sukarno, și președintelui Consiliului de Stat al R.P. Romíne, Gheorghe Gheorghiu- Dej, era scrisă în limbile indoneziană și romînă urarea : „Trăiască prietenia între poporul indonezian și poporul român !“. în întîmpinarea președintelui dr. Sukarno pe aeroport se aflau tovarășii președintele Gheorghe Gheorghiu-Dej, Consiliului de Stat al R.P. Române, Ion Gheorghe Maurer, președintele Consiliului de Miniștri al R.P. Române, Gheorghe Apostol, prim-vicepreședinte al Consiliului de Miniștri, Ștefan Voitec și Avram Bunaciu, vicepreședinți ai Consiliului de Stat, general de armată Leontin Sălăjan, ministrul Forțelor Armate, Corneliu Mănescu, ministrul Afacerilor Externe și alte persoane oficiale. Au fost de față Sukrisno, ambasadorul Republicii Indonezia la București și membrii ambasadei, tineri indonezieni care studiază in țara noastră, precum și Pavel Silard, ambasadorul R.P. Romano la Djakarta. în aplauzele celor prezenți, înaltul oaspete a fost întîmpinat la coborîrea din avion de conducătorii statului nostru. Președintele dr. Sukarno se salută cordial cu tovarășii Gheorghe Gheorghiu-Dej și Ion Gheorghe Maurer. Comandantul gărzii de onoare aliniate pe aeroport a prezentat raportul președintelui dr. Sukarno. Au fost intonate imnurile de stat ale Republicii Indonezia și R.P. Române. Președintele dr. Sukarno, împreună cu tovarășul Gheorghe Gheorghiu-Dej, au trecut apoi în revistă garda de onoare. După ce oaspetelui i-au fost prezentate persoanele oficiale venite în întîmpinarea sa, cei prezenți au primit defilarea gărzii de onoare. Un grup de pionieri au înconjurat pe înaltul oaspete și persoanele care îl însoțesc, oferindu-le flori. Apoi, dr. Sukarno a luat loc în mașină, împreună cu tovarășii Gheorghe Gheorghiu-Dej și Ion Gheorghe Maurer. Coloana de mașini, însoțită de o escortă de motocicliști, s-a îndreptat spre reședința rezervată înaltului oaspete. Pe traseu, numeroși bucureșteni au salutat pe președintele Indoneziei. (Agerpres) ■uiun 11111111 iiiiunuiuuiluuuiiuuui (Citiți în pag. a IV-a relatări despre vizita președintelui Indoneziei, dr. Sukarno în București). 1 linie - Ziu inmardială a copilului Copilărie fericită, bucuria de a trăi vremurile noastre noi, iată ce exprimă zîmbetul acestei fetițe. Ea ține în mîini, cu gingășie simbolul păcii, bunul cel mai de preț al întregii omeniri pentru apărarea căreia luptă oamenii cinstiți de pretutindeni. Drum deschis tehnicii noi în fața constructorilor de mașini-unelte din Arad stau sarcini multiple. Una și cea mai importantă este îmbunătățirea calității mașinilor. Studiind cu multă atenție și spirit de răspundere documentele partidului, colectivul nostru a pornit cu hotărîre la înfăptuire acestei sarcini. FOLOSIND TOATE POSIBILITAȚILE Ce trebuia făcut ? A îmbunătăți calitatea unei mașini impune în primul rînd a ridica tehnicitatea ei, a o realiza prin procedee tehnologice noi. Cu alte cuvinte a promova tehnica nouă. Pornind de la această idee s-a pornit o acțiune hotărîtă pentru perfecționarea procesului de producție, introducerea unei tehnologii noi. Fabrica noastră a fost și continuă să fie înzestrată cu mașini noi, de înaltă tehnicitate. Aceasta asigură fără îndoială condiții mai bune de a realiza produse de înaltă precizie. Dar pentru a fi în pas cu tehnica nouă, noi nu ne limităm numai la utilajul modern ce-l primim. In uzină se dă toată atenția ridicării performanțelor mașinilor vechi, aplicării tehnologiei noi in procesul de producție. Colectivul uzinei a luat o serie de măsuri în vederea modernizării și mecanizării anumitor mașini mai vechi — ca de exemplu: mecanizarea avansului rapid transversal la mașina de rectificat ghidaje, modernizarea mașinii pe care se face rectificarea conului arborelui principal. Mașina de găurit, orizontal a fost modernizată, prin adaptarea unui agregat multiax, iar mașinii de rotunjit dantură i s-a ridicat productivitatea cu 50 la sută etc. O serie de strunguri vor fi modernizate contribuind atît la ridicarea productivități mașinii, cît și a tehnicității ei. Piesele produse cu ajutorul lor sînt mai precise. O importantă preocupare a noastră a fost aplicarea unor procese tehnologice avansate. Astfel, s-a pus în funcțiune un agregat de medie frecvență pentru călirea superficială a pieselor din oțel. Tot o metodă nouă de călire a fost aplicată și la arborele principal. Acum această operație se realizează electric prin contact. Un colectiv experimentează un agregat multiax pentru găurile carcaselor. Aplicarea acestuia va aduce pe lîngă o productivitate ridicată și o îmbunătățire simțitoare a calității pieselor prelucrate. TEHNICA NOUA: RANDAMENT SPORIT ȘI ECONOMIE DE TIMP ȘI MATERIAL O preocupare deosebită a colectivului întreprinderii este îmbunătățirea tehnologiei în vederea reducerii adaosurilor de prelucrare, respectiv reducerea consumului de metal. Astfel, s-a studiat fiecare reper în parte pentru a-l încadra în dimensiuni minime. Un exemplu în acest sens este tehnologia modificată a prelucrării port-cuțitului strungului S3. Pentru aceasta s-a cerut furnizorului un profil pătrat, în toleranțe mai restrînse și bare drepte. La această piesă se obține o reducere a consumului de oțel de 2 kg pe bucată. Prin introducerea croirii complexe a tablelor s-a redus consumul de tablă cu 8 kg pe produs. Matrițarea închisă la 26 repere, majoritatea roți dințate, a contribuit de asemenea la reducerea consumului de oțel aliat cu 18 kg pe produs. Aceste realizări constituie un îndemn să muncim și mai bine, să promovăm ,cu curaj și alte metode. Dintre metodele avansate ce vor fi introduse în viitiorul apropiat amintim broșarea canalelor de pană în butuci înlocuind astfel mortezarea, aplicarea capetelor multiax la găurirea simultană a mai multor găuri. Aceste capete fiind reglabile pot fi utilizate la o serie de repere similare. Procedeul de răzuire a roților dințate va reduce considerabil timpul de lucru și va mări precizia roților din state mai ales cînd se aplică concomitent cu călirea danturii prin curenți de înaltă frecvență. CADRE CU ÎNALTA CALIFICARE Se știe că tehnica nouă nu poate fi folosită și stăpînită decit de cadre calificate, cu o bună pregătire tehnică, atît din punct de vedere teoretic cît și practic. Această pregătire profesională a cadrelor este un proces de lungă durată, ea nu se poate dobîndi în cîteva luni, ci necesită o perfecționare continuă. Colectivul uzinei noastre s-a străduit să găsească acele forme de educare și instruire care dau cele mai bune rezultate. In primul rînd faptul că uzina a fost dotată cu mașini noi a impus inginerilor și tehnicienilor noștri să studieze funcționarea acestora, să elaboreze tehnologia adecvată pentru prelucrarea pieselor pe aceste mașini. Aceasta a contribuit la îmbogățirea cunoștințelor lor profesionale. Muncitorii care lucrează pe aceste mașini moderne au trebuit să-și însușească corecta mînuire și buna întreținere a lor, ceea ce a dus la ridicarea nivelului lor tehnic și profesional. O altă metodă de ridicare a nivelului pregătirii profesionale este organizarea schimburilor de experiență. Astfel, a avut loc un schimb de experiență cu demonstrație practică în scopul aplicării în producție a plăcuțelor minerale ceramice. O contribuție însemnată în organizarea acestor schimburi de experiență a dat-o organizația A.S.I.T. Astfel, cu sprijinul consiliului local al sindicatului și al filialei A.S.I.T.Arad s-a organizat schimbul de experiență cu 30 de ingineri, tehnicieni și inovatori de la uzina „înfrățirea“ din Oradea și întreprinderea „Electromotor“ din Timișoara. Alte schimburi de experiență ALEXE SOOS ! .....".......... 11-* I (Continuare în pag. a II-a) i O&col o, unde va.h.& ac;v&a... j care 0 vre '1’ Dănuț ? VLIM - Pe asta, mămico, í II spuse copilul pe un ton cu care numai 1 copiii pot vorbi. Știi, mămico, totu-i „adevărat". Are timbre, ștampilă .. . Știi de ce o vreau ? N-am fost niciodată „poștaș". - Pot să o desfac să văd, tova- 1 rășă vînzătoare ? - Desigur ! 1 - Stai, mămico, să-ți arăt.. - Îmi arăți acasă. ! - Mă lași să o duc eu ? ! ★ - Tovarășă!, se adresă o femeie cu o fetiță în brațe, vinzătoarei, vă rog, o „ilustrație cu 1 ; animale". La vederea ei fetița începu să bată din palme de bucurie. 1 - Ce-i asta Lenuța ? întrebă mama, arătând fetiței un desen. - Gîsca. - Dar asta ? - Cățelu ! - Ăsta ? - Porumbelu'! - Spune, pace! - Pace! răspunse fetița. Am privit în urma celor două mame ; fericitul prima ducea de mină pe „poștaș", cealaltă își apropiase fața de obrazul trandafiriu al fetiței care rămăsese cu desenul porumbelului strîns la piept, învățase încă un cuvînt. Un cuvînt pe care nu-l va uita niciodată. Momentele zugrăvite s-au petrecut la „Librăria noastră" nr. 2. Am socotit că, fiind 1 Iunie, Ziua internațională a copilului, care copiilor patriei li s-au zi în făcut atîtea cadouri, atîtea bucurii, ar fi poate bine să ilustrăm în cîteva rînduri și aspecte din munca celor care le-au făurit. Cu acest gînd, iată-ne la secția de jucării a întreprinderii poligrafice din Timișoara, ba aici începe, mi-a spus tovarășul^ Adalbert Stark „procesul de fabricație . Din bucățelele acestea de carton se fac cuburi, din „basmele în bucățele". Cartonașele patrate vor fi ilustrații cu animale, prima jucărie „didactică" pentru copiii care abia învață să vorbească. Jucîndu-se cu ele ei capătă cunoștințe despre animalul desenat, învață să-l numească. Este prima jucărie și, de aceea, este și cea mai simplă. Am pornit pe urmele cartonașului care va deveni „cea mai simplă jucărie", prima jucărie „didactică". ROZÁLIA CSÁNYI, lipește o fîșie de hîrtie pe marginea cartonului și îl lasă pe banda rulantă din față, tovarășa MARIA COSTA unește, prin bucățele de pînză, șapte cartonașe. In sfirșit, pe cele 14 fețe ale cartonașelor sunt lipite desenele de animale. Am urmărit confecționarea altor jucării. Brigada U.T.M. fruntașă, condusă de ANA LECA, lucra la două jocuri noi: „O întrecere între iepurași“ și „Hip, hop". MARIA CAUTĂ mi-a spus: „Acestea sunt pentru cei „mari", care poartă de-acum cravată de pionier. Pentru cîrdurile de „șorțulețe azurii", avem jucăriile pe care le vedeți aici, „vrei să lucrezi frumos ?", un joc prin care se educă dragostea față de frumos a fetițelor". Aici, în această lume a jucăriilor, „Capra cu trei iezi", povestea plină de duioșie a lui Creangă, nu începe cu „a fost o dată", ci parcă se înfiripă aevea. Jucăria, oricare ar fi ea, trebuie să corespundă întrutotul normei de calitate, să fie frumos colorată, instructivă, trainică și în același timp ieftină, mi-a spus , Iuliana Kiss. Priveam mîinile îndemânatice ale acestor făuritori de bucurii: trăgeau linii, alegeau culori vii, plăcute Magdalena Raicu, una din cele peste cincizeci de muncitoare, cîte sunt în secție, lipea pe un carton o imagine cu scene din „Campra cu trei iezi" . Am observat în mișcările ei acea bucurie cu care numai mamele fac jucării copiilor. ( Privea imaginea cu căldura dată de ] plăcerea de a oferi bucurii copiiilor. Am întrebat-o : - Aveți copii ? - Dar Mi-a arătat o fotografie, îmi zîmbea o față neobișnuit de asemănătoare cu cele văzute în librărie. Aveau parcă același zâmbet, aceiași ochi ca la fetița cu un porumbel în brațe, care surîde de peufișul simbolic de „1 Iunie", prinși pe peretele secției... « N. BĂDILESCU ^