Drapelul Roşu, iulie 1961 (Anul 17, nr. 5132-5157)

1961-07-01 / nr. 5132

. DRAP F I V L ROȘ 11 yVW/'W//W/MV'//WM////W////////////f///////////f///f//////////////////////////////////////f///////&///#SS/////s////////s/////////////////////////s/w/j/////s///////&^^ Carnet teatral u toate că stagiunea e încheia­­­­­tă, Teatrul de stat din Timi­șoara e în plină activitate. O parte din actori sunt în turneu prin țară. Această echipă va poposi în aproxi­mativ 20 de localități cum sunt Brad, Deva, Sibiu, Brașov, Cugir și altele, unde vor fi prezentate spectacolele :,Vulpea și strugurii“ și „Scrisori de dragoste“ ; la teatru se repetă susți­nut spectacolul cu piesa „Celebrul 702“ de Al. Mirodan. Premiera spec­tacolului va avea loc pe scena Casei raionale de cultură „Ion Vidu“ din Lugoj, la 15 iulie. Regia e semnată de către Emil Reus, iar scenografia de Virgil Miloia, în distribuție re­găsim pe Dan Nasta, (Cherill Sand­man), Radu Avram, Victor Popescu și alții.­­ O altă importantă latură a acti­vității teatrului timișorean e pregăti­rea tinerilor care vor candida în toamna acestui an la Institutul de artă teatrală și cinematografică „I. L. Caragiale“ din București. Numeroși tineri iubitori ai artei primesc aici primele noțiuni de teatru, venind de pe băncile liceului sau din producție, cum sunt : Ioan Blidaru, muncitor la „Fructus“, Constantin Draica de la Centrul de radioficare din Făget și alții. O comisie, formată din Dan Nasta, Gabriel Manolescu, secretar literar, Geta Angheluță și alți ac­tori de frunte ai teatrului, îi îndru­mă, și îi pregătesc pe tinerii ce pășesc cu multă încredere pe cărările artei. έn sala Teatrului german de stat din Timișoara a avut loc vi­neri premiera piesei Othello, regia fiind semnată de către Dan Radu Ionescu. Este prima piesă de Shakes­peare, pregătită pe scena acestui tea­tru. Din distribuție amintim pe Pe­ter Schuch, în rolul titular, Emeric Scheffer, în rolul lui Cassio, Otto Grassl în rolul lui Iago, Margot Göttlinger în Desdemona și alții. Într-o discuție din preajma pre­mierei spectacolului regizorul ne-a relatat următoarele : „punînd în sce­nă acest spectacol, am căutat să des­prind trei mari probleme contempo­rane. Privindu-l pe Iago oamenii să-și aducă aminte că dușmanul se poa­te ascunde sub masca cinstei și a prieteniei. A doua, alb ori negru, O­­mul e om, indiferent de culoarea pie­lii. Cea de-a treia idee, care m-a condus, este aceea că, atunci cînd într-o căsnicie apare neîncrederea, survine neapărat un deznodămînt trist. Privind astfel spectacolul, pie­sa nu ne mai apare ca o tragedie a geloziei, tipică pentru înțelegerea teatrelor burgheze, ci ca o tragedie a încrederii umane înșelate“. Decent a avut loc la Tea­­trul de păpuși din Timișoara premiera spectacolului „Pantofiorii năzdrăvani“ de Haralambie Țugui și Lucia Pop. Spectacolul a fost pregătit în regia Floricăi Teodoru și s-a bucu­rat de un deosebit succes. Păpușile și decorurile aparțin pictoriței sceno­grafe, Ileana Popescu. Micii spectatori entuziasmați de felul cum adevărul învinge minciu­na, trăiau din plin momentele specta­colului. Printr-o strînsă colaborare a autorilor cu teatrul se reușește o armonioasă îmbinare a elementelor fabuloase cu cele reale. Autorii ne relatează: „Am urmărit să reali­zăm o piesă cu un clar mesaj edu­cativ, în care copiii să-și poată da seama de pericolul unor influențe dăunătoare. Am încercat ca, plimbîn­­du-i prin mai multe colțuri ale lu­mii, firește cu ajutorul unor... ele­mente de decor, să lărgim orizontul lor cultural și, în același timp, să le dezvoltăm dragostea față de copiii de diferite rase. Și dacă am reușit în bună parte acest lucru, se dato­­rește numai sprijinului consecvent al teatrului și al tovarășei Florica Teo­doran. Din distribuție se evidențiază : Zaria Ebergényi în rolurile : Sandu, Kao și Willy, Olimpiu Vesa în ro­lul lui Moș Adevăr și Tatăl lui Ha­san, tînărul Tiberiu Stoi, Gh. Băl­­teanu și alții. I. TIRZIU Astăzi începe în orașul nostru turneul, așteptat cu deosebit interes, al Teatrului Municipal din București. Cu prilejul primului spectacol și în următoarele zile ale turneului, spectatorii timișoreni se vor în­tâlni cu artista poporului Lucia Sturdza Bulandra. UN CLIȘEU , marea noastră actriță, in rolul titular din „M­amour­et“ de Jean Sarment, piesă care face parte din repertoriul turneului. L. ROITER (U.R.S.S.) : „Ucenicie", (linogravură) din seria „Astăzi, în regiunea pămînturilor desțelenite“* die &Q>C46>KtL$ S a Curtici, printr-un lan de griu, trece un drum colbuit­­ care duce pînă la marginea țării. în torentul razelor aurii ale soarelui culoarea lanului seamănă uimitor cu punea rumeng. Paiele înăsprite foșnesc în adierea fierbinte. Directorul căminului cultural, care merge spre echipele de secerători, îmi spune, privind paiele îndoite, pe alocuri: —­ Trebuie să-i dăm bătaie cu secerișul ... De altfel, pe tarlalele întinse se și lucrează intens. Din loc în loc în lanul roșietic se văd din griul înalt doar aripile combinelor. Apoi, pe lingă noi trece duduind mașina mare, condusă de oameni cu chipul ars de soare. într-o parte, se seceră cu coasa. Nu sunt de-ajuns combinele, timpul este prielnic, iar lanul întins. Pauza de la prînz. Oamenii mănîncă, se odihnesc. Se aud frinturi dintr-un cîntec din partea locului. Ascunși în umbra unor copaci, vreo douăzeci de oameni din brigada I a secției a II-a, îl ascultau, zîmbind,­ pe un tînăr care cînta. E aici și con­tribuția căminului cultural: acordeonul, împrumutat la cererea, tinerilor colectiviști, altfel harnici activiști ai căminului cultural. De altfel, căminul cultural va fi prezent la cîmp în tot timpul muncilor agricole, prin scurte și însuflețitoare programe artistice. Am plecat mai departe, la brigada a doua. Brigadierul Ion Tăucean, era tare mîndru de fruntașii Teodor Bulboacă, Maria Bălăneanu, Gheorghe Rîpaș, Gheorghe Ispravnic. Directorul căminului cultural, tovarășul Ion Totoi, a recitat în cinstea lor cîteva versuri : Mi-ești tare drag, bălai belșug, Cu spic bogat pînă în sare, Tălăzuind pe-al verii rug, Mărgele mari de chihlimbare. Am înțeles, privind fețele celor care îl ascultau, că aceste versuri au fost scrise parcă pentru ei, pentru harnicii colectiviști. Către seară l-am întîlnit pe Gheorghe Pantea, președintele secției a II-a »•­g ®?B<jdări­l­e agricolei colective din Curtici. Așeza în căpiță ultimul snop, tăiat în ziua aceea. — Azi am terminat cu una, rmine începem alta și o să o terminăm degrabă. A doua zi, am plecat cu camionul împreună cu colectiviștii, pe cînd abia se lumina de ziuă. Unul din fruntașii din brigada a doua reținuse versurile care îi plăcuseră mai mult. Recita emoționat: Singuri s-au trezit în seri. Nepoftiți pornesc la treabă. Strînse, boabele surori, Munți de grîu clădesc de grabă, înainte de începerea lucrului, inginera Ioana Popescu a citit un comunicat al Ministerului Agriculturii. Apoi au plecat către lanul auriu cîntînd, iar în fața lor soarele se ridica uimitor de repede, pe cerul senin. Adeseori în pauză ei citesc ziarele, comentează cele ce se întîmplă în lume, se interesează de succesele la seceriș ale colec­tiviștilor din alte colțuri ale țării. Iar alături de ei, sînt, ca să le sprijine îndîrjirea, activiștii culturali . . . NICOLAE BADILESCU Spectacolul V la Friedrich Flotow a fost, pe la mijlo­cul secolului al XIX-lea, un autor de operă fecund, care și-a desfășurat acti­vitatea de muzician, la Paris. Creațiile sale sînt numeroase, dar cea mai cu­noscută — aceea care a rezistat vremii — este „Martha“, lucrare prezentată de Opera de stat la sfîrșitul stagiunii 1960/61. Muzica lui Flotow, deși deo­sebit de melodioasă și convingînd de o sinceră inspirație , nu are profun­zime, li lipsește conținutul dramatic, tensiunea care creează valoarea unei partituri. Muzica aceasta superficială, situează lucrările lui Flotow, undeva la granița dintre operă și operetă. Par­titura „Marthei“, de fapt o succesiune de arii și coruri, conține doar cîteva elemente cu adevărat valoroase. Cvar­tetul „Vîrtelniței“, romanța „Trandafi­rul" (pentru al cărei text compozitorul a utilizat poezia lui Thomas Moore), aria lui Plumkett, nocturna lui Lyonei și corul vînătoarelor sunt acelea care se impun, datorită construcției lor și țesăturii măiestrit lucrate. Partitura pă­cătuiește, însă din cauza armoniei să­răcăcioase și a unei orchestrații medio­cre. Pe de altă parte, libretul operei — transformat în repetate rînduri — ne înfățișează o poveste naivă și în­ mare măsură confuză, o istorioară plată, lip­sită de vreun mesaj convingător. Dacă totuși, premiera operei „Mar­tha“ pe scena operei timișorene s-a bucurat de succes, aceasta se datorește activității de montare. Regia, semnată de Mariann­ Banu, s-a străduit — de altfel cu succes — să înfățișeze cobo­­rîrea în popor a celor două fete din „lumea bună“ — Martha și Nancy — în tîrgul tradițional al fetelor din Richmond nu ca o simplă „escapadă“, cum spune libretul, ci ca o evadare din atmosfera apăsătoare, plicticoasă, în­grădită de convenționalismul curții en­gleze din secolul al XVIII-lea. In con­cepția regizoarei, Martha nu este o simplă femeie capricioasă, frivolă, care se folosește de dragostea lui Lyon și doar ca de un prilej de distracție, ci — pînă în cele din urmă — ea își dez­văluie gîndurile­­ sincere, sentimentele firești. Ea tinde în mod spontan să se dezbare de îngrădirea de clasă, provo­cată de fățărnicia curții, reprezentată aici de bătrînu­l lord Tristan, preten­dent la mîna tinerei, nu atît din dra­goste, cît din dorința de a-i acapara averea. " Rezolvările regiei sînt­ izbutite, dovedind o bună înțelegere a lu­crării și o temeinică cercetare a dis­cursului muzical și a textului. Persona­jele individuale ale lucrării sînt bine conturate. Numai ..Tristan se înfățișează exagerat de grotesc. Este firească­ re­prezentarea ridicolă a acestui­ exponent al fanfaronilor de la curte, dar gro­tescul, dacă nu e strunit,­­ predispune la bufonerie. în scenele de masă am admirat caracterul pictural al tablou­lui vînătoarelor, mișcarea pregnantă continuă a celor două scene din tîrg. Păstrăm totuși o rezervă față de impri­marea aceluiași caracter grotesc prea pronunțat în conturarea servitoarelor, în fond fete din popor, care au tocmai naturalețea acestuia. Constantin Rîpeanu dovedește, de data aceasta, o substanțială creștere a pregătirii sale de scenograf. Deco­rul său pentru „Martha“ este sugestiv, scenografia, folosind elemente simple, reduse la minimul necesar. Pare a fi interesantă utilizarea a două practica­bile circulare pentru întreaga acțiune — elemente mult folosite în genul „commediei de carte" — care dispuse divers în scenă, constituie „baza" ac­țiunii. Colorația vie, inspirată, ciobim­dește efectul scontat. Considerăm însă, că ar fi utilă o mai variată dispunere — cu excepția fundalului — a drape­riilor care încadrează decorul, în așa fel încît ele să constituie, de fapt, ele­mente organice ale decorului și să nu facă impresia unor simple „acoperiri“ a spațiilor libere ale scenei. Costumele — create tot de C. Rîpeanu — sînt izbutite, deși mai puțin stilizate decit decorul, cu excepția pălăriilor țăranilor, ale căror boruri exagerat de largi au un efect supărător. Dirijorul Ioan Recenovici conduce ansamblul muzical într-o valoroasă construcție sonoră și imprimîndu-i un „tempo“ potrivit. Sub conducerea sa, orchestra se menține la rolul de acom­paniator, solicitat de partitură. Se cere însă din partea dirijorului o mai mare exigență în privința „legăturii“ dintre scenă și pupitru, pentru eliminarea unor decalaje ritmice (la care contri­buie însă, și unii soliștii); în rolul titular, Adriana Ciuciu este convingătoare. Cîntul ei cald și concep­ția sa muzicală — în realizarea că­reia se folosește de experiența sa de cîntăreață de lidl — constituie factorii primordiali ai succesului de care s-a bucurat Margareta Rădulescu (Nancy) este o apariție scenică deosebit de con­vingătoare. Dotată cu un glas puternic și pătrunzător, cu un simț valoros al scenei cîntăreața creează un personaj de valoare.­­Considerăm însă necesară, o remarcă: culoarea glasului Marga­retei Rădulescu, faptul că ea se „mișcă" mai bine în registrul acut — în cel grav apar des sunete tubate — ne în­dreptățesc să ne exprimăm convinge­rea că această tînără și talentată cân­tăreață nu trebuie distribuită în roluri de mezzosoprană !). Francisc Dinier realizează un Lyonei sincer, plin de căldură, cîntat cu o su­perioară interiorizare. O notă mai ju­venilă în reprezentarea scenică a per­sonajului ar fi salutată. Marius Sala și-a afirmat de această dată capaci­tăți de cîntăreț — actor valoros. In Plumkett are o manieră de cînt frumos nuanțată și un bun aplomb scenic. Io­nel Maier, același realizator scenic și muzical valoros, este convingător în „etalarea“ posibilităților sale. Sub conducerea lui E. Weiser, corul operei reușește o interpretare muzi­cală de valoare. ★ La încheierea stagiunii considerăm necesară a face următoarea obiecție: direcțiunea Operei de stat și consiliul artistic trebuie să se orienteze spre un repertoriu adecvat cerințelor crescînde ale spectatorilor de astăzi. Dacă în stagiunea ce s-a încheiat acum s-au obținut succese de prestigiu, prin rea­lizarea „Cneazului Igor“ și a „Vasului fantomă“, „Martha“ nu constituie operă de mare valoare în repertoriul­­ universal de operă. Ne exprimăm însă speranța că viitoarea stagiune va a­­duce, pe scena noastră lirică, lucrări de mare valoare, care să educe gustul muzical al spectatorilor și să îmbogă­țească real repertoriul, lucrări ade­cvate posibilităților interpretative supe­rioare ale artiștilor de operă timișo­reni. V. FIREA de încheiere a stagiunii Opera de stat Consfătuiri ale brigăzilor științifice MOLDOVA NOUĂ. Zilele trecute, brigada științifică de pe lângă Casa raională de cultură și-a analizat activitatea din ultimele luni. Ra­portul prezentat a scos la iveală activitatea lăudabilă depusă de mem­brii brigăzii care s-au deplasat in comunele Cărbunari, Stînățari, Gor­­nea, Pojejena, purtînd discuții cu sătenii și explicîndu-le adevărul științi­fic despre lume și viață­ Planul de lucru pe trimestrul III, alcătuit cu acest prilej, prevede noi acțiuni in răspîndirea științei în satele raionului. Se vor forma două colective care vor efectua lunar 6 deplasări. (C. VĂCĂRESCU). ★ La recenta consfătuire, care s-a desfășurat la Caransebeș, cu mem­brii brigăzilor științifice, au fost scoase in evidență lucruri de seamă le­gate de activitatea brigăzilor. O bună propunere a fost aceea ca in vii­toarele brigăzi să fie încadrat și un medic stomatolog, pentru ca oa­menilor muncii să le fie date sfaturi privind îngrijirea dinților. Apoi în­trebările să fie date brigăzii mai din timp pentru ca materialul întocmit să fie cît mai temeinic, și bine documentat, pe înțelesul oamenilor mun­cii, de asemenea, să existe o mai strînsă colaborare intre casa de cul­tură și S.R.S.C. Pentru o activitate cît mai bine organizată, a fost în­tocmit un plan de măsuri și au fost formate 6 brigăzi științifice.­­N. FlRVty. pr~Cr-ar~'Qif~‘Qr~0',mm0i~ *~0*~Cr~Qr~­Q Nr. 513S Versuri închinate Reșiței ! Retrospectivă Vizitînd Muzeul Reșiței, recuzul mă privește ca o umbră Cu nopți de foame și cu zori de greve. Orașul de demult mi-apare aieve, Sticlindu-și lingă mine fața sumbră. S-aud și pașii muți ai celor care Întîia oară, roșu steag purt­indu-l, Orașul de-azi l-au plămădit cu gîndul. Visînd la socialism cu Jnsetare ! Trăiesc cu noi in Reșița lor dragă Și-a revărsat avint de muncitor, Eu regăsesc elanurile lor. AL. JEBELEANU împlinire * TPaurari de primăvară, Țării-i creștem bucuria, Și-am umplut cu floarea vieții Pomul vremii, cit vecini. I-am dat zării roșii stele Și căminelor nou soare Răsărit din palma noastră Și din vetre de cuptoare. Iar furnalele ce urcă­m în azur, cu foc pe frunte, ( Sunt un strop de strălucire ) Dintr-a­ noastre vise multe.­­ împlinirii lor de aur Noi îi creștem zilnic zidul, ^ Că ne-a dat mistici și schele ^ Și aripi de zbor, partidul! So D. CORNEANU e membru al cercului literar­­ „Maxim Gorki“, Reșița ^ '.f'Q—.'Q—OhO--8-*OvO —O-wO—0~i.? Noutăți de la cluburile sindicale S-a îmbunătățit activitatea culturală In ultimul timp în întreprinderile orășenești de industrie locală din A­­rad activitatea cultural-educativă s-a îmbunătățit. Celor două întreprin­deri arădene, I.C.I.L. „Progresul“ și I.O.I.L. „Electrometal“, le-au fost create bune condiții de afirmare a artiștilor amatori prin repartizarea sălii „Studio“, care a devenit club. Desfășurîndu-și activitatea pe ba­za unui plan de muncă, noul club a reușit să atragă la formațiile artistice de amatori și la activitățile care sînt organizate, numeroși muncitori și tehnicieni. Tot mai mulți tineri vin să activeze în echipa de dansuri și în cea de teatru, în brigada artistică de agitație. Sub îndrumarea instructoa­rei de dans, Maria Kencze, tinerii Cozma Flores iuih, Cozma, Irina Za­­meș, Florica Crișan, Rozalia Fluieraș. Pe lângă activitatea formațiilor ar­tistice de amatori care pregătesc prezintă în fața muncitorilor progre­mi me bogate în conținut educativ și atractiv, clubul uzinei „Magheru“­­Topleț organizează diverse activități educative la care participă numeroși salariați ai uzinei. Așa sînt, de pîldă, serile literare : „Poeții noștri cîntă realizările regimului democrat­­popular“, „Rolul familiei în societa­tea socialistă“, la care au participat mulți tineri și vîrstnici. Pentru tinerii muncitori a devenit o obișnuință ca în fiecare joi să se întîlnească la club, la „foile tineretului". La aceste reu­niuni sînt organizate diferite puncte atractive și educative. Muncitorii și tehnicienii uzinei se întîlnesc in fiecare după-amiază la bibliotecă, în sala de lectură, în cea de­ șah și jocuri distractive pentru a-și petrece timpul liber In mod plăcut. Formația de teatru a pregătit co­media intr-un act „Povestea cu șor­Elisabeta Ivanovici, Teodor Popa și alții învață jocuri populare pe ca­re le pregătesc în vederea unor noi spectacole. Formația de teatru a pre­zentat piesa „întîlnire la tîrg“, iar acum pregătește spectacolul cu pie­sa „Trandafirul negru“ de M. Davi­­doglu, în care este dezbătută o pro­blemă de etică socialistă. Subiectul este inspirat de viața uzinelor Reși­ța și Hunedoara. Brigada artistică de asemenea, pregătește un nou pro­gram. Programele artistice prezentate de către formațiile clubului la Lipova, Miniș și Curtici, s-au bucurat de a­­precierea publicului spectator. ION ARATO responsabilul cultural al comitetului­­ a fos­ta­­ LQ.I.L. * * * * „EleMdfhetal“ țurile schimbate“ (din revista „Tea­trul“) cu care intenționează să pre­zinte spectacole la Orșova, Bâlié Herculane și în localitățile învecina­te. Corul, format din 80 de persoane, repetă noi­­ cântece de masă, ior mafia de jocuri populare, care vor­cu­prinde 22 de perechi, repetă la îm­bunătățirea figurilor la dansul „pe trei generații“. V. ZAVADA muncitor, uzina ..„Magheru“­­Topleț Pregătiri intense La clubul Centrului mecanic „Ber­­nath Andrei“ din Arad au loc a­­proape în fiecare seară repetiții ale formațiilor artistice. Echipa de tea­tru pregătește sceneta „Justiția“ de I. L. Caragiale. Des întîlnită la club poate fi și orchestra de muzică ușoară, condu­să de Iuliu Bogdan, clasificată pe locul I la faza regională a celui de-al VI-lea concurs al formațiilor artisti­ce de amatori, împreună cu solistul vocal, Ilie Vlasici, care, de asemenea, s-a clasat pe locul I la faza regiona­lă, orchestra se pregătește intens pen­tru a participa la faza finală a con­cursului. TIBERIU HOTARAN corespondent Biblioteca din pădure O cabană spațioasă cu ferestre mari, înzestrată cu paturi, frumos a­­liniate, cu lenjerie albă, curată. Un dulăpior pentru bibliotecă, o cutie cu medicamente, iar, pe masa din mijlocul cabanei, un aparat de radio și o colecție de ziare. Acesta este întregul mobilier al cabanei munci­torilor din parchetul Goșteiul de Sus, raionul Făget­­liță. Deasupra fiecărui pat, cite o po­ze fiecare, cite una sau două cărți.­­ Acestea sînt cărțile împrumuta­te de la biblioteca noastră - îmi ex­plică șeful brigăzii, tovarășul Ha­ralambie Stănescu. Comitetul sindica­tului de la Făget a dotat cabana, a­­cum 3 luni, cu o bibliotecă volantă,­­care are peste 150 volume.. Muncitori­­le citesc cu multă pa­siune. Ioan Solomonescu­­ a citit în­­ luni 12 cărți, Ioan Căplănuș alte 9. Nu e mare biblioteca din pădure, dar ea și-a dobîndit o largă popu­laritate în rîndul muncitorilor fo­restieri. E un izvor de lumină, spre care­­ si mulți mun­citori din parchetul Coștei. PROCOPIE BENESCU corespondent In turneu Formațiile artistice de la întreprin­derea „Mondial“ Lugoj s-au depla­sat zilele trecute in stațiunea de odihnă Buziaș, unde au prezentat în fața oamenilor muncii, aflați la odih­nă, un program artistic. Orchestra și soliștii au prezentat cîntece și me­lodii populare romînești, ale minori­tăților naționale și sovietice. De o bună apreciere s-au bucurat soliștii vocali Liviu Stoicescu, Maria Anghe­­lov, Magdalena Izbașa, Gusti Petzak și Erica Eszto. Formația de dansuri a prezentat jocuri populare bănățene și oltenești, care au fost răsplătite cu vii aplau­ze, întregul program s-a bucurat de succes. Consiliul local al sindicatelor Lu­goj se va ocupa și în continuare de îndrumarea formațiilor artistice de amatori pentru a prezenta programe în această stațiune de odihnă. CONSTANTIN IOVANEL corespondent Activități diverse POȘTA PAGINII­ ­»«o»«o»«o»«o»«o»«omo»«o»«o»«o»<<o»«o»«o»«o»«o»<<o>h VASILE STANILA, Temerești. Versurile în stil popular, pe care tu le-ați trimis, mărturisesc în simplita­tea lor, bucuria vieții noi. Drag mi-e astăzi să trăiesc Căci partidul ne-a-ndrumat Să trăim un trai bogat. Cu toții-n gospodărie, Cu avînt și bucurie. Iar 'nainte ce eram ? Tare rău ne chinuiam, Ni-era viata amară, Lucram din zori pină-n seară... GH. TEODORESCU, Giarmata -ch­eți, Aici în Giarmata Am tras și noi lumină Pe ultima rețea. „Electrificarea“ încearcă să su­­prindă binefacerile „lămpii lui Ilici prezența curentului In fiecare casa. Dar mijloacele dv. sînt foarte sărace, nepoetice. Vă sfătuim să vă încer­cați puterile în reportaj. RADU ȘERBAN, „Cuba, vlăstar al libertății“ și „Lanul colectiviști­lor“­­ merită apreciere pentru tema­tică, dar fiorul poetic se înfățișea­ză sărac, imaginile prind greu con­tur. Vă piidește primejdia verbiaiu­­lui, care tinde să năpădească lumii dv. poetic, asemenea buruienii. Pli­­viți-1, neîntîrziat ! ION ȚUICAN, satul Var, raionul Caransebeș. O mină obișnuită cu munca, nu cu condeiul. Dar cită căl­dură și sinceritate denotă aceste ver­suri simple, în grai popular: Că am dat de-o bucurie Lăsată pentru vecie, Și avem trai bun, fericit în socialism construit. Zicem toții, să trăiască Clasa cea muncitorească Să trăiască al nost­ popor. E scrisă de un muncitor. M. FREISINGER - Lugoj și S. A­­RADO - Arad. Ne-ați trimis articole interesante din­­ viața cluburilor sindicatelor. Vă rugăm de data aceasta să ne relatați despre programele brigăzilor artistice de agitație, în sprijinul luptei pentru calitatea produselor și despre alte teme (cartea tehnică, seri ale frun­tașilor) de stimulare a intrecerii so­cialiste. CONSTANTIN NECUI­ A - di­rectorul Căminului cultural Sinersig. După corespondențele despre partici­parea la concurs a artiștilor amatori, așteptăm de la do. vești despre ac­țiunile pe care le inițiați în sprijinul muncilor agricole de vară. V

Next