Drapelul Roşu, iulie 1961 (Anul 17, nr. 5132-5157)
1961-07-01 / nr. 5132
. DRAP F I V L ROȘ 11 yVW/'W//W/MV'//WM////W////////////f///////////f///f//////////////////////////////////////f///////&///#SS/////s////////s/////////////////////////s/w/j/////s///////&^^ Carnet teatral u toate că stagiunea e încheiată, Teatrul de stat din Timișoara e în plină activitate. O parte din actori sunt în turneu prin țară. Această echipă va poposi în aproximativ 20 de localități cum sunt Brad, Deva, Sibiu, Brașov, Cugir și altele, unde vor fi prezentate spectacolele :,Vulpea și strugurii“ și „Scrisori de dragoste“ ; la teatru se repetă susținut spectacolul cu piesa „Celebrul 702“ de Al. Mirodan. Premiera spectacolului va avea loc pe scena Casei raionale de cultură „Ion Vidu“ din Lugoj, la 15 iulie. Regia e semnată de către Emil Reus, iar scenografia de Virgil Miloia, în distribuție regăsim pe Dan Nasta, (Cherill Sandman), Radu Avram, Victor Popescu și alții. O altă importantă latură a activității teatrului timișorean e pregătirea tinerilor care vor candida în toamna acestui an la Institutul de artă teatrală și cinematografică „I. L. Caragiale“ din București. Numeroși tineri iubitori ai artei primesc aici primele noțiuni de teatru, venind de pe băncile liceului sau din producție, cum sunt : Ioan Blidaru, muncitor la „Fructus“, Constantin Draica de la Centrul de radioficare din Făget și alții. O comisie, formată din Dan Nasta, Gabriel Manolescu, secretar literar, Geta Angheluță și alți actori de frunte ai teatrului, îi îndrumă, și îi pregătesc pe tinerii ce pășesc cu multă încredere pe cărările artei. În sala Teatrului german de stat din Timișoara a avut loc vineri premiera piesei Othello, regia fiind semnată de către Dan Radu Ionescu. Este prima piesă de Shakespeare, pregătită pe scena acestui teatru. Din distribuție amintim pe Peter Schuch, în rolul titular, Emeric Scheffer, în rolul lui Cassio, Otto Grassl în rolul lui Iago, Margot Göttlinger în Desdemona și alții. Într-o discuție din preajma premierei spectacolului regizorul ne-a relatat următoarele : „punînd în scenă acest spectacol, am căutat să desprind trei mari probleme contemporane. Privindu-l pe Iago oamenii să-și aducă aminte că dușmanul se poate ascunde sub masca cinstei și a prieteniei. A doua, alb ori negru, Omul e om, indiferent de culoarea pielii. Cea de-a treia idee, care m-a condus, este aceea că, atunci cînd într-o căsnicie apare neîncrederea, survine neapărat un deznodămînt trist. Privind astfel spectacolul, piesa nu ne mai apare ca o tragedie a geloziei, tipică pentru înțelegerea teatrelor burgheze, ci ca o tragedie a încrederii umane înșelate“. Decent a avut loc la Teatrul de păpuși din Timișoara premiera spectacolului „Pantofiorii năzdrăvani“ de Haralambie Țugui și Lucia Pop. Spectacolul a fost pregătit în regia Floricăi Teodoru și s-a bucurat de un deosebit succes. Păpușile și decorurile aparțin pictoriței scenografe, Ileana Popescu. Micii spectatori entuziasmați de felul cum adevărul învinge minciuna, trăiau din plin momentele spectacolului. Printr-o strînsă colaborare a autorilor cu teatrul se reușește o armonioasă îmbinare a elementelor fabuloase cu cele reale. Autorii ne relatează: „Am urmărit să realizăm o piesă cu un clar mesaj educativ, în care copiii să-și poată da seama de pericolul unor influențe dăunătoare. Am încercat ca, plimbîndu-i prin mai multe colțuri ale lumii, firește cu ajutorul unor... elemente de decor, să lărgim orizontul lor cultural și, în același timp, să le dezvoltăm dragostea față de copiii de diferite rase. Și dacă am reușit în bună parte acest lucru, se datorește numai sprijinului consecvent al teatrului și al tovarășei Florica Teodoran. Din distribuție se evidențiază : Zaria Ebergényi în rolurile : Sandu, Kao și Willy, Olimpiu Vesa în rolul lui Moș Adevăr și Tatăl lui Hasan, tînărul Tiberiu Stoi, Gh. Bălteanu și alții. I. TIRZIU Astăzi începe în orașul nostru turneul, așteptat cu deosebit interes, al Teatrului Municipal din București. Cu prilejul primului spectacol și în următoarele zile ale turneului, spectatorii timișoreni se vor întâlni cu artista poporului Lucia Sturdza Bulandra. UN CLIȘEU , marea noastră actriță, in rolul titular din „Mamouret“ de Jean Sarment, piesă care face parte din repertoriul turneului. L. ROITER (U.R.S.S.) : „Ucenicie", (linogravură) din seria „Astăzi, în regiunea pămînturilor desțelenite“* die &Q>C46>KtL$ S a Curtici, printr-un lan de griu, trece un drum colbuit care duce pînă la marginea țării. în torentul razelor aurii ale soarelui culoarea lanului seamănă uimitor cu punea rumeng. Paiele înăsprite foșnesc în adierea fierbinte. Directorul căminului cultural, care merge spre echipele de secerători, îmi spune, privind paiele îndoite, pe alocuri: — Trebuie să-i dăm bătaie cu secerișul ... De altfel, pe tarlalele întinse se și lucrează intens. Din loc în loc în lanul roșietic se văd din griul înalt doar aripile combinelor. Apoi, pe lingă noi trece duduind mașina mare, condusă de oameni cu chipul ars de soare. într-o parte, se seceră cu coasa. Nu sunt de-ajuns combinele, timpul este prielnic, iar lanul întins. Pauza de la prînz. Oamenii mănîncă, se odihnesc. Se aud frinturi dintr-un cîntec din partea locului. Ascunși în umbra unor copaci, vreo douăzeci de oameni din brigada I a secției a II-a, îl ascultau, zîmbind, pe un tînăr care cînta. E aici și contribuția căminului cultural: acordeonul, împrumutat la cererea, tinerilor colectiviști, altfel harnici activiști ai căminului cultural. De altfel, căminul cultural va fi prezent la cîmp în tot timpul muncilor agricole, prin scurte și însuflețitoare programe artistice. Am plecat mai departe, la brigada a doua. Brigadierul Ion Tăucean, era tare mîndru de fruntașii Teodor Bulboacă, Maria Bălăneanu, Gheorghe Rîpaș, Gheorghe Ispravnic. Directorul căminului cultural, tovarășul Ion Totoi, a recitat în cinstea lor cîteva versuri : Mi-ești tare drag, bălai belșug, Cu spic bogat pînă în sare, Tălăzuind pe-al verii rug, Mărgele mari de chihlimbare. Am înțeles, privind fețele celor care îl ascultau, că aceste versuri au fost scrise parcă pentru ei, pentru harnicii colectiviști. Către seară l-am întîlnit pe Gheorghe Pantea, președintele secției a II-a »•g ®?B<jdările agricolei colective din Curtici. Așeza în căpiță ultimul snop, tăiat în ziua aceea. — Azi am terminat cu una, rmine începem alta și o să o terminăm degrabă. A doua zi, am plecat cu camionul împreună cu colectiviștii, pe cînd abia se lumina de ziuă. Unul din fruntașii din brigada a doua reținuse versurile care îi plăcuseră mai mult. Recita emoționat: Singuri s-au trezit în seri. Nepoftiți pornesc la treabă. Strînse, boabele surori, Munți de grîu clădesc de grabă, înainte de începerea lucrului, inginera Ioana Popescu a citit un comunicat al Ministerului Agriculturii. Apoi au plecat către lanul auriu cîntînd, iar în fața lor soarele se ridica uimitor de repede, pe cerul senin. Adeseori în pauză ei citesc ziarele, comentează cele ce se întîmplă în lume, se interesează de succesele la seceriș ale colectiviștilor din alte colțuri ale țării. Iar alături de ei, sînt, ca să le sprijine îndîrjirea, activiștii culturali . . . NICOLAE BADILESCU Spectacolul V la Friedrich Flotow a fost, pe la mijlocul secolului al XIX-lea, un autor de operă fecund, care și-a desfășurat activitatea de muzician, la Paris. Creațiile sale sînt numeroase, dar cea mai cunoscută — aceea care a rezistat vremii — este „Martha“, lucrare prezentată de Opera de stat la sfîrșitul stagiunii 1960/61. Muzica lui Flotow, deși deosebit de melodioasă și convingînd de o sinceră inspirație , nu are profunzime, li lipsește conținutul dramatic, tensiunea care creează valoarea unei partituri. Muzica aceasta superficială, situează lucrările lui Flotow, undeva la granița dintre operă și operetă. Partitura „Marthei“, de fapt o succesiune de arii și coruri, conține doar cîteva elemente cu adevărat valoroase. Cvartetul „Vîrtelniței“, romanța „Trandafirul" (pentru al cărei text compozitorul a utilizat poezia lui Thomas Moore), aria lui Plumkett, nocturna lui Lyonei și corul vînătoarelor sunt acelea care se impun, datorită construcției lor și țesăturii măiestrit lucrate. Partitura păcătuiește, însă din cauza armoniei sărăcăcioase și a unei orchestrații mediocre. Pe de altă parte, libretul operei — transformat în repetate rînduri — ne înfățișează o poveste naivă și în mare măsură confuză, o istorioară plată, lipsită de vreun mesaj convingător. Dacă totuși, premiera operei „Martha“ pe scena operei timișorene s-a bucurat de succes, aceasta se datorește activității de montare. Regia, semnată de Mariann Banu, s-a străduit — de altfel cu succes — să înfățișeze coborîrea în popor a celor două fete din „lumea bună“ — Martha și Nancy — în tîrgul tradițional al fetelor din Richmond nu ca o simplă „escapadă“, cum spune libretul, ci ca o evadare din atmosfera apăsătoare, plicticoasă, îngrădită de convenționalismul curții engleze din secolul al XVIII-lea. In concepția regizoarei, Martha nu este o simplă femeie capricioasă, frivolă, care se folosește de dragostea lui Lyon și doar ca de un prilej de distracție, ci — pînă în cele din urmă — ea își dezvăluie gîndurile sincere, sentimentele firești. Ea tinde în mod spontan să se dezbare de îngrădirea de clasă, provocată de fățărnicia curții, reprezentată aici de bătrînul lord Tristan, pretendent la mîna tinerei, nu atît din dragoste, cît din dorința de a-i acapara averea. " Rezolvările regiei sînt izbutite, dovedind o bună înțelegere a lucrării și o temeinică cercetare a discursului muzical și a textului. Personajele individuale ale lucrării sînt bine conturate. Numai ..Tristan se înfățișează exagerat de grotesc. Este firească reprezentarea ridicolă a acestui exponent al fanfaronilor de la curte, dar grotescul, dacă nu e strunit, predispune la bufonerie. în scenele de masă am admirat caracterul pictural al tabloului vînătoarelor, mișcarea pregnantă continuă a celor două scene din tîrg. Păstrăm totuși o rezervă față de imprimarea aceluiași caracter grotesc prea pronunțat în conturarea servitoarelor, în fond fete din popor, care au tocmai naturalețea acestuia. Constantin Rîpeanu dovedește, de data aceasta, o substanțială creștere a pregătirii sale de scenograf. Decorul său pentru „Martha“ este sugestiv, scenografia, folosind elemente simple, reduse la minimul necesar. Pare a fi interesantă utilizarea a două practicabile circulare pentru întreaga acțiune — elemente mult folosite în genul „commediei de carte" — care dispuse divers în scenă, constituie „baza" acțiunii. Colorația vie, inspirată, ciobimdește efectul scontat. Considerăm însă, că ar fi utilă o mai variată dispunere — cu excepția fundalului — a draperiilor care încadrează decorul, în așa fel încît ele să constituie, de fapt, elemente organice ale decorului și să nu facă impresia unor simple „acoperiri“ a spațiilor libere ale scenei. Costumele — create tot de C. Rîpeanu — sînt izbutite, deși mai puțin stilizate decit decorul, cu excepția pălăriilor țăranilor, ale căror boruri exagerat de largi au un efect supărător. Dirijorul Ioan Recenovici conduce ansamblul muzical într-o valoroasă construcție sonoră și imprimîndu-i un „tempo“ potrivit. Sub conducerea sa, orchestra se menține la rolul de acompaniator, solicitat de partitură. Se cere însă din partea dirijorului o mai mare exigență în privința „legăturii“ dintre scenă și pupitru, pentru eliminarea unor decalaje ritmice (la care contribuie însă, și unii soliștii); în rolul titular, Adriana Ciuciu este convingătoare. Cîntul ei cald și concepția sa muzicală — în realizarea căreia se folosește de experiența sa de cîntăreață de lidl — constituie factorii primordiali ai succesului de care s-a bucurat Margareta Rădulescu (Nancy) este o apariție scenică deosebit de convingătoare. Dotată cu un glas puternic și pătrunzător, cu un simț valoros al scenei cîntăreața creează un personaj de valoare.Considerăm însă necesară, o remarcă: culoarea glasului Margaretei Rădulescu, faptul că ea se „mișcă" mai bine în registrul acut — în cel grav apar des sunete tubate — ne îndreptățesc să ne exprimăm convingerea că această tînără și talentată cântăreață nu trebuie distribuită în roluri de mezzosoprană !). Francisc Dinier realizează un Lyonei sincer, plin de căldură, cîntat cu o superioară interiorizare. O notă mai juvenilă în reprezentarea scenică a personajului ar fi salutată. Marius Sala și-a afirmat de această dată capacități de cîntăreț — actor valoros. In Plumkett are o manieră de cînt frumos nuanțată și un bun aplomb scenic. Ionel Maier, același realizator scenic și muzical valoros, este convingător în „etalarea“ posibilităților sale. Sub conducerea lui E. Weiser, corul operei reușește o interpretare muzicală de valoare. ★ La încheierea stagiunii considerăm necesară a face următoarea obiecție: direcțiunea Operei de stat și consiliul artistic trebuie să se orienteze spre un repertoriu adecvat cerințelor crescînde ale spectatorilor de astăzi. Dacă în stagiunea ce s-a încheiat acum s-au obținut succese de prestigiu, prin realizarea „Cneazului Igor“ și a „Vasului fantomă“, „Martha“ nu constituie operă de mare valoare în repertoriul universal de operă. Ne exprimăm însă speranța că viitoarea stagiune va aduce, pe scena noastră lirică, lucrări de mare valoare, care să educe gustul muzical al spectatorilor și să îmbogățească real repertoriul, lucrări adecvate posibilităților interpretative superioare ale artiștilor de operă timișoreni. V. FIREA de încheiere a stagiunii Opera de stat Consfătuiri ale brigăzilor științifice MOLDOVA NOUĂ. Zilele trecute, brigada științifică de pe lângă Casa raională de cultură și-a analizat activitatea din ultimele luni. Raportul prezentat a scos la iveală activitatea lăudabilă depusă de membrii brigăzii care s-au deplasat in comunele Cărbunari, Stînățari, Gornea, Pojejena, purtînd discuții cu sătenii și explicîndu-le adevărul științific despre lume și viață Planul de lucru pe trimestrul III, alcătuit cu acest prilej, prevede noi acțiuni in răspîndirea științei în satele raionului. Se vor forma două colective care vor efectua lunar 6 deplasări. (C. VĂCĂRESCU). ★ La recenta consfătuire, care s-a desfășurat la Caransebeș, cu membrii brigăzilor științifice, au fost scoase in evidență lucruri de seamă legate de activitatea brigăzilor. O bună propunere a fost aceea ca in viitoarele brigăzi să fie încadrat și un medic stomatolog, pentru ca oamenilor muncii să le fie date sfaturi privind îngrijirea dinților. Apoi întrebările să fie date brigăzii mai din timp pentru ca materialul întocmit să fie cît mai temeinic, și bine documentat, pe înțelesul oamenilor muncii, de asemenea, să existe o mai strînsă colaborare intre casa de cultură și S.R.S.C. Pentru o activitate cît mai bine organizată, a fost întocmit un plan de măsuri și au fost formate 6 brigăzi științifice.N. FlRVty. pr~Cr-ar~'Qif~‘Qr~0',mm0i~ *~0*~Cr~Qr~Q Nr. 513S Versuri închinate Reșiței ! Retrospectivă Vizitînd Muzeul Reșiței, recuzul mă privește ca o umbră Cu nopți de foame și cu zori de greve. Orașul de demult mi-apare aieve, Sticlindu-și lingă mine fața sumbră. S-aud și pașii muți ai celor care Întîia oară, roșu steag purtindu-l, Orașul de-azi l-au plămădit cu gîndul. Visînd la socialism cu Jnsetare ! Trăiesc cu noi in Reșița lor dragă Și-a revărsat avint de muncitor, Eu regăsesc elanurile lor. AL. JEBELEANU împlinire * TPaurari de primăvară, Țării-i creștem bucuria, Și-am umplut cu floarea vieții Pomul vremii, cit vecini. I-am dat zării roșii stele Și căminelor nou soare Răsărit din palma noastră Și din vetre de cuptoare. Iar furnalele ce urcăm în azur, cu foc pe frunte, ( Sunt un strop de strălucire ) Dintr-a noastre vise multe. împlinirii lor de aur Noi îi creștem zilnic zidul, ^ Că ne-a dat mistici și schele ^ Și aripi de zbor, partidul! So D. CORNEANU e membru al cercului literar „Maxim Gorki“, Reșița ^ '.f'Q—.'Q—OhO--8-*OvO —O-wO—0~i.? Noutăți de la cluburile sindicale S-a îmbunătățit activitatea culturală In ultimul timp în întreprinderile orășenești de industrie locală din Arad activitatea cultural-educativă s-a îmbunătățit. Celor două întreprinderi arădene, I.C.I.L. „Progresul“ și I.O.I.L. „Electrometal“, le-au fost create bune condiții de afirmare a artiștilor amatori prin repartizarea sălii „Studio“, care a devenit club. Desfășurîndu-și activitatea pe baza unui plan de muncă, noul club a reușit să atragă la formațiile artistice de amatori și la activitățile care sînt organizate, numeroși muncitori și tehnicieni. Tot mai mulți tineri vin să activeze în echipa de dansuri și în cea de teatru, în brigada artistică de agitație. Sub îndrumarea instructoarei de dans, Maria Kencze, tinerii Cozma Flores iuih, Cozma, Irina Zameș, Florica Crișan, Rozalia Fluieraș. Pe lângă activitatea formațiilor artistice de amatori care pregătesc prezintă în fața muncitorilor progremi me bogate în conținut educativ și atractiv, clubul uzinei „Magheru“Topleț organizează diverse activități educative la care participă numeroși salariați ai uzinei. Așa sînt, de pîldă, serile literare : „Poeții noștri cîntă realizările regimului democratpopular“, „Rolul familiei în societatea socialistă“, la care au participat mulți tineri și vîrstnici. Pentru tinerii muncitori a devenit o obișnuință ca în fiecare joi să se întîlnească la club, la „foile tineretului". La aceste reuniuni sînt organizate diferite puncte atractive și educative. Muncitorii și tehnicienii uzinei se întîlnesc in fiecare după-amiază la bibliotecă, în sala de lectură, în cea de șah și jocuri distractive pentru a-și petrece timpul liber In mod plăcut. Formația de teatru a pregătit comedia intr-un act „Povestea cu șorElisabeta Ivanovici, Teodor Popa și alții învață jocuri populare pe care le pregătesc în vederea unor noi spectacole. Formația de teatru a prezentat piesa „întîlnire la tîrg“, iar acum pregătește spectacolul cu piesa „Trandafirul negru“ de M. Davidoglu, în care este dezbătută o problemă de etică socialistă. Subiectul este inspirat de viața uzinelor Reșița și Hunedoara. Brigada artistică de asemenea, pregătește un nou program. Programele artistice prezentate de către formațiile clubului la Lipova, Miniș și Curtici, s-au bucurat de aprecierea publicului spectator. ION ARATO responsabilul cultural al comitetului a fosta LQ.I.L. * * * * „EleMdfhetal“ țurile schimbate“ (din revista „Teatrul“) cu care intenționează să prezinte spectacole la Orșova, Bâlié Herculane și în localitățile învecinate. Corul, format din 80 de persoane, repetă noi cântece de masă, ior mafia de jocuri populare, care vorcuprinde 22 de perechi, repetă la îmbunătățirea figurilor la dansul „pe trei generații“. V. ZAVADA muncitor, uzina ..„Magheru“Topleț Pregătiri intense La clubul Centrului mecanic „Bernath Andrei“ din Arad au loc aproape în fiecare seară repetiții ale formațiilor artistice. Echipa de teatru pregătește sceneta „Justiția“ de I. L. Caragiale. Des întîlnită la club poate fi și orchestra de muzică ușoară, condusă de Iuliu Bogdan, clasificată pe locul I la faza regională a celui de-al VI-lea concurs al formațiilor artistice de amatori, împreună cu solistul vocal, Ilie Vlasici, care, de asemenea, s-a clasat pe locul I la faza regională, orchestra se pregătește intens pentru a participa la faza finală a concursului. TIBERIU HOTARAN corespondent Biblioteca din pădure O cabană spațioasă cu ferestre mari, înzestrată cu paturi, frumos aliniate, cu lenjerie albă, curată. Un dulăpior pentru bibliotecă, o cutie cu medicamente, iar, pe masa din mijlocul cabanei, un aparat de radio și o colecție de ziare. Acesta este întregul mobilier al cabanei muncitorilor din parchetul Goșteiul de Sus, raionul Făgetliță. Deasupra fiecărui pat, cite o poze fiecare, cite una sau două cărți. Acestea sînt cărțile împrumutate de la biblioteca noastră - îmi explică șeful brigăzii, tovarășul Haralambie Stănescu. Comitetul sindicatului de la Făget a dotat cabana, acum 3 luni, cu o bibliotecă volantă,care are peste 150 volume.. Muncitorile citesc cu multă pasiune. Ioan Solomonescu a citit în luni 12 cărți, Ioan Căplănuș alte 9. Nu e mare biblioteca din pădure, dar ea și-a dobîndit o largă popularitate în rîndul muncitorilor forestieri. E un izvor de lumină, spre care si mulți muncitori din parchetul Coștei. PROCOPIE BENESCU corespondent In turneu Formațiile artistice de la întreprinderea „Mondial“ Lugoj s-au deplasat zilele trecute in stațiunea de odihnă Buziaș, unde au prezentat în fața oamenilor muncii, aflați la odihnă, un program artistic. Orchestra și soliștii au prezentat cîntece și melodii populare romînești, ale minorităților naționale și sovietice. De o bună apreciere s-au bucurat soliștii vocali Liviu Stoicescu, Maria Anghelov, Magdalena Izbașa, Gusti Petzak și Erica Eszto. Formația de dansuri a prezentat jocuri populare bănățene și oltenești, care au fost răsplătite cu vii aplauze, întregul program s-a bucurat de succes. Consiliul local al sindicatelor Lugoj se va ocupa și în continuare de îndrumarea formațiilor artistice de amatori pentru a prezenta programe în această stațiune de odihnă. CONSTANTIN IOVANEL corespondent Activități diverse POȘTA PAGINII »«o»«o»«o»«o»«o»«omo»«o»«o»«o»<<o»«o»«o»«o»«o»<<o>h VASILE STANILA, Temerești. Versurile în stil popular, pe care tu le-ați trimis, mărturisesc în simplitatea lor, bucuria vieții noi. Drag mi-e astăzi să trăiesc Căci partidul ne-a-ndrumat Să trăim un trai bogat. Cu toții-n gospodărie, Cu avînt și bucurie. Iar 'nainte ce eram ? Tare rău ne chinuiam, Ni-era viata amară, Lucram din zori pină-n seară... GH. TEODORESCU, Giarmata -cheți, Aici în Giarmata Am tras și noi lumină Pe ultima rețea. „Electrificarea“ încearcă să suprindă binefacerile „lămpii lui Ilici prezența curentului In fiecare casa. Dar mijloacele dv. sînt foarte sărace, nepoetice. Vă sfătuim să vă încercați puterile în reportaj. RADU ȘERBAN, „Cuba, vlăstar al libertății“ și „Lanul colectiviștilor“ merită apreciere pentru tematică, dar fiorul poetic se înfățișează sărac, imaginile prind greu contur. Vă piidește primejdia verbiaiului, care tinde să năpădească lumii dv. poetic, asemenea buruienii. Pliviți-1, neîntîrziat ! ION ȚUICAN, satul Var, raionul Caransebeș. O mină obișnuită cu munca, nu cu condeiul. Dar cită căldură și sinceritate denotă aceste versuri simple, în grai popular: Că am dat de-o bucurie Lăsată pentru vecie, Și avem trai bun, fericit în socialism construit. Zicem toții, să trăiască Clasa cea muncitorească Să trăiască al nost popor. E scrisă de un muncitor. M. FREISINGER - Lugoj și S. ARADO - Arad. Ne-ați trimis articole interesante din viața cluburilor sindicatelor. Vă rugăm de data aceasta să ne relatați despre programele brigăzilor artistice de agitație, în sprijinul luptei pentru calitatea produselor și despre alte teme (cartea tehnică, seri ale fruntașilor) de stimulare a intrecerii socialiste. CONSTANTIN NECUI A - directorul Căminului cultural Sinersig. După corespondențele despre participarea la concurs a artiștilor amatori, așteptăm de la do. vești despre acțiunile pe care le inițiați în sprijinul muncilor agricole de vară. V