Drapelul Roşu, iulie 1961 (Anul 17, nr. 5132-5157)

1961-07-02 / nr. 5133

SS P­e un drum Anul acesta, colectivul întreprin­derii „Electrobanat“ din Timișoara a obținut succese importante în rea­lizarea sarcinilor de plan și reduce­rea prețului de cost. De pildă, în primele 5 luni ale anului, planul pro­­ducției-marfă a fost îndeplinit in proporție de 101,1 la sută, iar prețul de cost al produselor a fost redus cu 7,5 la sută față de 5,6 cît era pla­nificat. întreprinderea a realizat și însemnate beneficii peste cele plani­ficate. Toate acestea constituie un succes . Este necesar să ne îndreptăm atenția spre întărirea disciplinei în muncă, spre găsirea și analizarea te­meinică a cauzelor care frînează în­deplinirea planului, spunea tovarășul Iosif Mraviov, secretarul organizației de bază, intr-o adunare de partid care a avut loc la începutul acestui an, îndrumată și sprijinită de comite­tul orășenesc de partid, organizația de bază a început, din primele luni ale anului, să se ocupe cu toată răs­punderea de problemele producției, în ședințele biroului organizației de bază sau în adunările generale de partid, au fost analizate pe rînd, mai multe servicii și sectoare de produc­ție. Astfel, atunci cînd s-a constatat ca o cauză principală de nerealizare a sarcinilor de plan constă în apro­vizionarea neritmică cu materii prime și materiale, organizația de bază a hotărît să se ocupe temeinic de mun­ca serviciului „aprovizionare“. Cu acest prilej, comuniștii au aflat de unde vin deficiențele în aprovizio­nare. Aici nu se cunoșteau precis ne­cesitățile de materiale și materii pri­me, nu era o evidență clară asupra aprovizionării în pas cu producția. Ei au recomandat serviciului „apro­vizionare“ să studieze temeinic nece­sitățile și să întocmească o evidență precisă pe bază de grafic a materia­lelor necesare. O altă cauză care aducea în fie­care lună neajunsuri în realizarea planului de producție era lipsa de colaborare între sectorul sculărie și serviciul proiectări. Se încetățenise aci obiceiul, ca lunar, sectorul „scu­lărie“ să primească proiectele cu cite 10-15 zile întîrziere. Or, această situație provoca greutăți mari secto­rului „sculărie“, precum și celorlalte sectoare care, neprimind la timp scu­lele și matrițele necesare procesului de producție, nu-și realizau sarcinile de plan. După o analiză temeinică a acestei situații, în adunarea de partid, colaborarea dintre cele două sec­toare s-a îmbunătățit. Membrii și candidații de partid și tovarășii din activul fără partid de la serviciul proiectări au primit sarcini concrete să lupte pentru înlăturarea acestui neajuns. Acum proiectele se primesc la începutul lunii, odată cu sarcinile de plan pe luna respectivă. A fost analizată în decursul ulti­melor luni și activitatea serviciului tehnologic. Urmarea , în prezent îmbucurător pentru colectivul între­prinderii care a pornit pe un drum bun. Mai ales dacă ținem seamă că anul trecut aici existau numeroase lipsuri în îndeplinirea planului de producție, în 1960 întreprinderea „Electrobanat“ n-a realizat nici pla­nul de producție, nici sarcina de re­ducere a prețului de cost. O dată cu noul an de producție, organizația de partid din întreprin­dere a trecut la măsuri hotărîte care să asigure realizarea sarcinilor eco­nomice ale întreprinderii, există o mai bună preocupare pentru introducerea tehnicii noi. Această ac­tivitate se desfășoară pe bază de o­­biective precise. Inginerul șef al în­treprinderii controlează și-i îndrumă zilnic pe maiștri și tehnicieni. O altă direcție principală spre ca­re în ultimele luni și-a îndreptat a­­tenția organizația de partid de la întreprinderea „Electrobanat“ a fost îndrumarea și sprijinirea activității comitetului sindicatului. Analizînd munca comitetului sindicatului, bi­roul organizației de bază a constatat că activitatea acestuia se limita mai mult la procurarea biletelor de odih­nă, sau de teatru și de film, în schimb, neglija organizarea și desfă­șurarea întrecerii socialiste și a con­sfătuirilor de producție, în urma mă­surilor luate de biroul organizației de partid, a muncii politice duse de comuniști la fiecare loc de muncă, întrecerea socialistă și consfătuirile de producție au devenit în ultima vreme și la întreprinderea „Electro­banat“ factorii principali care con­tribuie la îndeplinirea și depășirea planului de producție, la îmbunătă­țirea calității producției, la realiza­rea de economii la prețul de cost. Cu spirit de răspundere Exemplul personal al comuniștilor Dacă anul trecut la această între­prindere erau multe fapte de indis­ciplină în muncă, îndeosebi întîrzieri de la serviciu, acum, ca urmare a unei intense preocupări a organizației de partid față de această problemă, întîrzierile sau absențele constituie o excepție. în lupta pentru întărirea discipli­nei în muncă un rol însemnat îl au grupele de partid. Ele discută pro­blemele secțiilor în care-și desfășoa­ră activitatea, iau măsuri operative pentru înlăturarea lipsurilor ce se ivesc în muncă. De exemplu, grupa de partid de la secția „sculărie“, al cărei organizator este tovarășul Mi­­hai Suciu, desfășoară o bună activi­tate de mobilizare a muncitorilor la îndeplinirea sarcinilor de plan, de educare a lor în spiritul întăririi dis­ciplinei în muncă, al răspunderii față de calitatea produselor. Comuniștii sunt exemple personale în producție, în lupta pentru întărirea disciplinei. Munca de agitație în sprijinul pro­ducției a cunoscut în ultimele luni un salt calitativ. Au fost confecțio­nate și afișate la locuri vizibile dife­rite panouri și lozinci mobilizatoare, grafice etc. La gazeta de perete și la stația de radioamplificare sunt popu­larizați fruntașii în producție și me­todele lor de muncă. Despre succe­sele brigăzii de matrițeri scutieri con­dusă de comunistul Gh. Simionescu sau despre muncitorii fruntași Sa­­muilă Bleyer și Iuliana Schuch s-a vorbit de multe ori la gazeta de pe­rete și la stația de radioamplificare. Repartizarea mai justă , a cerți atțiș­­tilor la locurile cheie ale producției, exemplul lor personal și întărirea spiritului de răspundere pentru mun­ca întregului colectiv ca și celelalte măsuri luate de organizația de partid în sprijinul producției, au fă­cut posibil ca întreprinderea „Elec­trobanat“ să se situeze, în ultima vreme ,în rîndul întreprinderilor ca­re-și realizează lună de lună sarci­nile de plan. în prezent, muncitorii întreprinderii, în frunte cu comuniș­tii, traduc în viață cu succes sarcinile reieșite din Directivele Congresului al III-lea al partidului nostru. C. CARTARESCU t Hiiiiii Misium -1 ■ . ... DRAPELUL ROȘU Iniția prom­oție 'O—­­O—­O—­ O—O—­O—­O — In aceste zile, pe întreg cu­prinsul patriei, mii de elevi ai școlilor profesionale participă la examenele de sfîrșit de an și la cele de absolvire. Peste tot este o atmosferă caracteris­tică acestui eveniment care consemnează an de rodnică încheierea unui activitate. A­­ceastă atmosferă poate fi ob­servată și la școala profesio­nală viticolă din Recaș. Exa­menele de absolvire se desfă­șoară bine, deoarece fiecare elev a căutat în timpul anu­lui să-și însușească cît mai te­meinic cunoștințele. Primul examen de absolvire a fost cel practic. Elevii Va­­sile Mura și Maria Novac au obținut calificativul foarte bine. Răspunsuri bune au dat și ceilalți absolvenți. După ce vom termina cu examenele de absolvire vom pleca în producție. Unii la gos­podăriile agricole de stat, alții la gospodăriile agricole co­lective, unde vom aplica practică cele învățate în tim­m­­pul școlii. Suntem­ mumăm­ că suntem­ prima promoție a a­­cestei școli. Vom munci in producție împreună cu frații noștri, cu părinții, vom căuta, ca muncitori calificați în ra­mura viticolă, să ajutăm la dezvoltarea sectorului viticol al unităților socialiste, unde vom fi repartizați. IOAN MARCU anul 111 Școala profesională viticolă Recaș —O'—O'—O'—O—­ O­—O—O—­O—'Ow Ow O-O­ ~O‘—o­—o— O—O­— O—O'—­­■ O—'Q—'O—'O — Ow Owt1 ★­­»kr». -----------------------------------------­ fxopAui.­ ­Urmare din pag. l­a) Zes cu o zi grea, o zi de verificare în practică a noului procedeu. Cu un șuierat prelung se anunță ora 1,oo, terminarea lucrului pen­tru schimbul care a lucrat de noap­te. Muncitorii au părăsit secția. A­­jutat de maistrul Ion Ursari trecu să încerce procedeul cu rozetă. Inima îi batea în piept cu putere, dar maistrul șef urmări atent ma­terialul. Laminatul trecea prin pri­ma casă, a doua, prin rozetă, ajun­­gînd la ultima casă finisoare. Din cilindri ieși primul laminat. Luă proba. Rezultatul­ foarte bun. Co­munistul Iosif Norozescu răsuflă ușurat, scoase din buzunar batista și își șterse fața. Zîmbește fericit. „Și totuși am reușit“ - se gîndi în sinea lui. Prin fața ochilor profi­lul laminat fuge mai departe. De atunci de cînd se lucrează cu acest procedeu, a fost rezolvată și problema profilului Haș. Aproa­pe au dispărut rebuturile, profi­lele respinse de C.T.C. precum și reclamațiile beneficiarilor. Tu Teatrului Teatrul Municipal București, în fruntea căruia se află marea noastră actriță Lucia Sturdza- Bulandra, se încadrează de la începutul activității sale, din 1947, în revoluția culturală care se desfășoară în Republica Populară Romînă. Rolul său activ crea­tor s-a afirmat, an de an, din ce în ce mai puternic. Astăzi, Teatrul Municipal din București este considerat ca unul dintre cele mai bune teatre din țară. Colectivul său este format din 102 actori și își des­fășoară activitatea concomitent pe două scene. Conștient de importanța rolului său educator, teatrul păstrează o le­gătură permanentă cu masa specta­torilor. Teatrul Municipal este un factor activ în promovarea dramaturgiei originale, făcîndu-și o sarcină de o­­noare în reprezentarea a cit mai multor piese actuale romînești. Tot­odată el oferă spectatorilor săi, po­sibilitatea de a cunoaște marile o­pere ale dramaturgiei universale, cla­sice și contemporane. Din lunga listă de spectacole, pre­zentate, amintim „Oameni de azi“ de Lucia Demetrius, „Pădurea“ de A. N. Ostrovski, „Azilul de noapte“ de Maxim Gorki, „Passacaglia“ de Titus Popovici, „Hamlet“ de Sha­kespeare, „Regele și binele“ de Spi­ros Melas. Printre autorii care au îmbogățit repertoriul teatrului este și tînărul dramaturg Dorel Dorian, a cărui piesă „Dacă vei fi întrebat“ se va reprezenta zilele acestea în orașul nostru. Piesa pune problema respon­sabilității oamenilor cinstiți din țara noastră, în zilele hotărâtoare de după 23 August 1944. Iată pe scurt conți­nutul presei: Judecătorul de instruc­ție, Barbu Dragomir, este însărcinat să ancheteze o crimă, a cărei victimă este un muncitor ucis mișelește. Cu prilejul acestei anchete, Barbu Dra­gomir își dă seama care sînt ade­vărații vinovați, adevărații autori ai crimelor săvîrșite împotriva po­porului. Din „anchetator obiectiv“, Barbu Dragomir devine un înflăcă­rat apărător al clasei muncitoare. Cea de-a doua piesă pe care o reprezintă în Timișoara colectivul Teatrului Municipal, este comedia satirică „Mamouret“, în care drama­turgul francez Jean Sarment demască putreziciunea orînduirii burgheze, reflectată în „morala“ ei, în princi­piile venale care stau la baza rela­țiilor de familie, a reprezentanților unei clase, care nu are alt țel decât îmbogățirea pe orice cale. Rolul ti­tular în spectacol este susținut de către artista poporului, Lucia Sturd­­za-Bulandra. Cele două piese vor fi prezentate la Timișoara în primele zile ale a­­cestei luni. meu Municipa iiiii imamitii. Astăzi, 2 iulie, încep cursurile estivale de perfecționare a cadrelor didactice din școlile de cultură generală. Pentru a afla amănunte despre proporțiile și însemnătatea acestei etape în acțiunea de ridicare și continuă perfecționare a nivelului școlii de cultură ge­nerală, ne-am adresat tovarășului ION JIVULESCU, directorul Institutului interregional pentru perfecționarea cadrelor didactice. iMii itimii miiiiiimii minitmmmtiiiiiiHiiitiiiii ini Etapa de vara a cursurilor d­e perfecționare a cadrelor didactice ÎNTREBARE : In ce constă etapa de vară a acțiunii de per­fecționare a cadrelor didactice V RĂSPUNS . Acțiunea de perfecțio­nare a cadrelor didactice, instituită de partid și guvern în 1952, cînd s-a înființat sistemul de perfecționare a lucrătorilor din școli, a fost recent com­pletată și îmbunătățită prin hotărîrea de acordare a gradelor didactice. In felul acesta activitatea s-a ridicat pe o treaptă superioară și se îmbogățește continuu, acțiunile devenind mai com­plexe, mai multilaterale. Este locul să amintesc că se vor desfășura trei categorii de cursuri. Intr-o primă categorie, se încadrează cursurile pentru profesorii care predau fizica, cunoștințele industriale și a­­gricole, adică materiile care se înca­drează cel mai direct în obiectivul de a transpune în viață indicațiile Congre­sului al III-lea al partidului, privind legarea teoriei cu practica. Cursul care urmărește în primul rînd inițierea ori îmbunătățirea cunoștințelor de me­todică a predării se desfășoară la Ti­mișoara, paralel cu un altul, în care sînt cuprinși educatoarele, învățătorii și profesorii care predau limba romînă, istoria și geografia patriei în fața ele­vilor din clasele și școlile cu limba de predare a naționalităților conlocuitoare. A doua categorie de cursuri sînt cele de pregătire pentru candidații înscriși la examenele pentru obținerea grade­lor didactice. La cursuri sau educatoare, învățători, profesori, parte din regiunea Banat și din regiunile Hu­nedoara și Oltenia. Majoritatea can­didaților vor urma cursurile la Timi­șoara, o parte din ei la Arad, Deva și Craiova. Cea de-a treia categorie de cursuri se referă la ridicarea nivelului peda­gogic al acelor cadre care predau la clasele V—VII ale ciclului elementar, fără a avea studiile corespunzătoare. Acțiunea pe care o întreprindem urmă­rește în mod deosebit să le asigure posibilitatea de a face față cerințelor noi, mereu sporite pe care le ridică viața în fața școlii, aflată în faza tre­cerii la învățămîntul obligatoriu de 7 și 8 ani cînd cerințele ce se pun sînt deosebit de însemnate. ÎNTREBARE: Vă rugăm să ne explicați în ce fel vor contri­bui cursurile de vară la ridica­rea nivelului politico-ideologic și a măiestriei pedagogice a lucră­torilor din școli ? RĂSPUNS : Planul de învățămînt prevede sistematizarea și consolidarea cunoștințelor de marxism-leninism, pe­dagogice și de specialitate, însușite in mod independent de către cursanți în timpul anului, după programele Minis­terului învățămîntului și Culturii, în timpul perioadei de o lună, cît durează cursurile, vor fi susținute lecții, confe­rințe, lucrări practice, se vor acorda consultații individuale și colective care umăresc, toate, ca întreaga pro­gramă să fie însușită cît mai complet de către cursanții noștri. La sfîrșitul perioadei vor avea loc seminarii reca­pitulative, iar candidații la examenul pentru obținerea gradelor didactice vor avea de susținut, cum e și firesc, probele prevăzute de lege. ÎNTREBARE . Institutul in­terregional de perfecționare a ca­drelor didactice urmărește în mod deosebit efectele acestei naturi noi, de acordare a gra­delor didactice . Ne interesează ce constatăm­ aveți în ce privește aplicarea acestei hotărîri. RĂSPUNS . Anul trecut s-a des­fășurat prima sesiune de examene pri­vind acordarea gradelor. Dar, deși ne aflăm încă la început cu aplicarea acestei măsuri inițiată de partid și guvern, se constată că ea a avut un efect stimulator asupra cadrelor didac­tice. Rezultatele îmbucurătoare de la prima sesiune dovedesc justețea mă­surii inițiate. Educatoarele, învăță­torii și profesorii care au reușit la exa­mene au dat o contribuție mai compe­tentă în procesul instructiv-educativ. Este fără îndoială concretizată aici și contribuția cursurilor pregătitoare care i-a ajutat pe cei cîteva sute de învățători și profesori să-și împrospă­teze și consolideze cunoștințele ÎNTREBARE . In ce măsură activitatea de perfecționare a ca­drelor didactice reflectă sarci­nile sporite care stau în fața școlii de cultură generală ? RĂSPUNS : Aceasta rezultă în pri­mul rînd din cele ce am spus cu pri­vire la îmbinarea acțiunilor de perfec­ționare, cu privire la varietatea cursu­rilor care se organizează și în acest an. Dar aș putea aminti despre am­ploarea pe care au căpătat-o, datorită îndrumării de partid, aceste acțiuni. Anul acesta este al șaptelea an de ac­tivitate a institutului nostru. De la cei 300 de cursanți cu care am început activitatea de perfecționare în 1954—55, am ajuns acum să cuprindem în acti­vitatea de perfecționare numai în ora­șul Timișoara 2.500 de cadre didactice de toate categoriile. O activitate cu­prinzătoare desfășoară cadrele insti­tutului și în centrele Arad, Deva și Craiova, în fața a încă 1.500 de cursanți. Pot să spun că personalul didactic al institutului s-a pregătit cum se cuvine pentru această etapă de vară și a aș­teptat cu mult simț de răspundere și dragoste cursurile, care trebuie să devină o perioadă de intensă și rod­nică activitate pe linia transpunerii în viață a sarcinilor trasate de partid, cu privire la ridicarea continuă a ca­lității învățămîntului de cultură ge­nerală. Pană la... centrul de benzină . Orașul Lugoj, cu îm­prejurimile sale, atrage în zilele de repaus pe tot mai mulți excursio­niști. Mulți vin aici cu motociclete și motorete. Petrec cîteva ore în Lugoj, admiră orașul cu noutățile sale, după care pornesc mai depar­te spre alte locuri. Dacă pînă la Lugoj motorul autovehiculului a funcționat bine, con­ductorul fiind satisfă­cut, de multe ori aici apare ghinionul. Apare, cum s-ar zice, pana. Nu pană de motor, ci pană la . . . rezervor. Ea apare de obicei la acele autovehicule care nu și-au­ asigurat pentru curse lungi, plinul în astfel de (rămas fără împrejurări benzină) conductorul auto se in­teresează de cel mai a­­propiat centru de dis­tribuire a benzinei. Care centru? Căci la Lugoj e unul singur — cel de pe calea Făge­tului! Intr-un fel altul trebuie ajuns sau la el. Bucuria se transformă în dezamăgire tocmai cînd ai ajuns la sta­ția de benzină. Centrul e închis, cum se in­­tîmplă deseori. Respon­sabilul e foarte de găsit. Cel mai greu a­­propiat vecin te lă­murește: „L-au căutat și alții și nu l-au aflat“. „Pana" se prelungește. Orele se scurg una du­pă alta. Timpul afec­tat pentru excursie a trecut, întrebările „Cum por­nim mai departe“?, „Cum ajungem la Ti­mișoara ?“, se țin lanț. La astfel de întrebări se așteaptă răspunsul cu­venit. Bine ar fi ca un loc de răspuns să se ia măsuri eficace ca și centrul de distribuire a benzinei din orașul Lu­goj să stea la dispozi­ția celor care îl solici­tă, iar responsabilul său să se achite cu conștiin­ciozitate de sarcinile ce-i revin. UN GRUP DE MOTO­­CICLIȘTI Expoziția fabricii „loan Fanagy" In culorile curcubeu­lui strălucește mea de tricotaje multi­care mai de care, atrăgătoa­re, care se găsesc la expoziția din întreprin­derea „loan Fanagy" din Timișoara. Expoziția nu pre­zintă numai frumoa­sele confecții pe care le produce colectivul întreprinderii. Atei se găsesc de fapt, în ma­joritatea cazurilor mo­delele noi de tricota­je preconizate a fi fa­bricate pe scară largă. E greu să stabilești care model ar cîștiga mai mult vizitatorilor, aprecierea deoarece mai toate sînt confec­ții executate la un înalt nivel calitativ. Lenjeria fină pentru copii și femei, din bumbac, și pentru pri­ma oară din fire de reton supraelastic. Cu siguranță că și mode­lele noi cum ar fi ja­cheta albă din bumbac pensat asemănător cu o stofă fină scămoșa­­tă ori sacul pentru su­gaci din nailon matla­sat și imprimat, vor fi pe placul cumpără­torilor. t­c De mult gust prac­au dat dovadă creatorii de modele la executarea cămășuțe­­lor de noapte gen sac ori cea plisată, îmbră­căminte de tricot din fire mercerizate, rochi­țele de nailon brodate etc. Ca să satisfacă exigen­țele crescînde ale cum­părătorilor în cursul semestrului II se vor crea încă alte 50 mo­dele noi. Argumentat practic După ce mai străbătu încă o dată covorul negru, țesut cu rîn­­duri drepte, de fire viguroase de porumb, mai privi o dată bolta și respiră profund, ca și cînd scăpa­se de o mare grijă. Se terminase cea de-a doua prașilă a porumbu­lui și pe tarlaua aceasta. Cîțiva colectiviști printre care comunistul Gheorghe Beltechi, Ma­ria Peda, Elisabeta Andrei îl ur­măriră cu privirea și apoi schim­bară cite un zîmbet. Îl cunoșteau bine pe Ion Andraș, tehnicianul gospodăriei, îi cunoșteau voința, hotărîrea cu care muncește pentru ca gospodăria, colectiviștii să ob­țină producții mereu sporite, să obțină venituri cît mai mari. Lu­crul acesta s-a dovedit de nenu­mărate ori ,­în anii de cînd este tehnician la gospodăria colectivă din Moravița. Și pentru asta îi și dau atîta ascultare. E om hotărît, care a îndrăgit meseria de agro­nom, meserie în care pune mult suflet. Să ne oprim la un singur aspect. Cînd în toamna anului 1959 din inițiativa lui s-a hotărît ca pe terenul gospodăriei să se or­ganizeze un lot experimental cu mai multe soiuri de grîu de mare productivitate, a întîmpinat și u­­nele greutăți. Dar hotărîrea de a munci, de a verifica­ care din so­iurile de grîu este cel mai adecvat condițiilor locale, care din soiuri produce mai mult, nu i-a putut fi înfrîntă. Astfel, pe terenul gos­podăriei colective din Moravița, raionul Deta, a luat ființă un lot experimental. Cele cîteva soiuri, cu mai multe variante, însămînțate în aceleași condiții, pe același agro­­fond și cărora le-au fost aplicate a­­celeași lucrări de întreținere au stat în centrul atenției agronomu­lui. Cînd a fost la recoltare, pro­ducția de 4.500 kg grîu la ha din soiul de grîu nearistat de Banat, e drept nu pe suprafață prea ma­re, doar pe 3 ha, a fost un ar­gument practic, ușor de văzut fă­ră multe calcule, doar cu ajutorul decimalului.. Drept rezultat, în tpam­na trecută acest soi ca și altele, tot de mare productivitate, au fost extinse. Pe 140 ha, din care 66 ha semănate cu grîu din soiul nearistat de Banat, se va obține în acest an o producție în jur de 4.000 kg la ha. Dragostea față de meseria a­­leasă, hotărîrea de a fi mereu un pion al introducerii noului, de a fi un sprijin de nădejde al colecti­vei, nu au limitat activitatea de cercetare a tehnicianului Ion An­draș, doar la acel lot experimen­tal de grîu. Tarlaua care cuprinde 7 varian­te cu cite 4 repetiții, în marginea căreia nu cu multe zile în urmă agronomul a respirat ușurat la terminarea celei de-a doua prașile, nu este altceva, decit un nou cîmp experimental cu io soiuri de po­rumb printre care hibridul dublu 309, hibridul dublu 406, propulația alb de Deftin și altele. Mai întîl­­nești pe terenul gospodăriei o su­prafață de 3 ha cultivată cu orz, tot în lot experimental pe care, în urma evaluării, se prevede o pro­ducție de 3.700 kg la ha. „Activitatea noastră a agrono­milor din G.A.C. nu trebuie limi­tată doar la a da­­ îndrumări co­lectiviștilor. Ea trebuie împletită cu cea de cercetare, de studiu, pen­tru a stabili, în funcție de condi­țiile locale, care soiuri de plante cultivate sînt cele mai adecvate, care dau producțiile cele mai mari, care aduc gospodăriei și membrilor colectiviști cele mai mari venituri“ - ne spune tehnicianul Ion Andraș. Gospodăria a primit un sprijin prețios și din partea Facultății de agronomie, sub îndrumarea căreia agronomul Ion Andraș își desfă­șoară activitatea de cercetare. R. OLARIU Leneșul mai mult aleargă... Așa sună un vechi proverb de-al nostru. El se potrivește însă și în alte cazuri. Și munca de mîntuială atrage­ ea alergătură. Iată după ce s-a petrecut de pildă, deunăzi ,și cu maistrul Carol Czizovszky de la fabrica de locomotive din C.M. Reșița: Mais­trul Czizovszky cu vederea cîteva trecuse lu­cruri „mărunte“ la fi­nisare : montarea unor piulițe, splinte etc., la locomotive. Urmarea­ a fost pu­s în situația să meargă cu căldarea la sectorul C.F.R. ca să completeze piulițele lip­să. Norocul lui că be­neficiarul a fost în uzi­nă, cum s-ar spune în „familie“. Ce ar fi fost însă dacă tovarășul Czi­zovszky ar fi trebuit să se deplaseze — bine­înțeles pe cont propriu — la Hunedoara sau la Ițcani ca să repare ase­menea „nimicuri“. C » « O » « C » « O » « O » « O » « C *. '< CI)« O » « C-» « O » « O » «' Fabrica „Horia,Cloșca și Crișan“—Turda, telefon 297 livrează fără repartiție pentru sec­torul socialist pe bază de comandă trimisă direct, următoarele : (Dale) din PVC 150X înlocuitor de faianță și (Dale) din PVC 250X 300X 300 mm, pentru­­ PLAC­ 150 mm, ca opoxid, - PLACI 250 mm și pardoseli. — TAPET DE SUPORT TEXTIL DIN PVC, pentru camere de locuit. De asemenea, livrează sectorului comercial fără repartiție . — TAPET PE SUPORT HIRTIE DiN PVC, pentru camerele de locuit. (526) «0»«0»<«0»Й«0»«0»­"0»>«0>>­«0»«0»«OMO»«0>>«0 Nr. 51M întreprinderea minieră angajeaza cu termen imediat, următoarele ca­tegorii de personal: - i INGINERI MINIERI in spe­cialitatea exploatări miniere; * 5 MAIȘTRI MINIERI; ** 1 MAISTRU ELECTROME­CANIC; -10 ȘOFERI PENTRU BASCU­LE ȘI CAROSABILE. Ocuparea posturilor tehnice de maiștri se face prin concurs. Ocuparea posturilor de șoferi se face prin prezentarea actelor personale : cerere, carnet de muncă, livret, buletin. Doritorii se vor adresa serviciu­lui cadre și învățămînt orașul Boc­șa, str. Godinova.­­515J CU NCORDERE ® 06Î%KIP --------------—I--------------------—m pui de o zi PE RASA PURA PRODUȘI DE STAȚIILE DE INCUBAȚIE ALE COOPERAȚIEI De CONSUM. ImnmiiHiiiiitimiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiimimiimmi miiiiiiiimiiiiiiiiii Mimiimiiuiiuiiiuiiimmi mmiiiiimiiui Miuniiiiiuiiiiimiimiiiiiiiimiiiim PRIMESC COMENZI pentru LIVRAREA De PU> TOATE COOPERATIVELE DE CONSUM din REGIUNEA BANAT și GRAVSCOOP-URILE din ARAD (calea BODROGULUI Nr2)ș. din TIMIȘOARA.(STR.MORMINITILOR Nr 1)­iiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiuiiiiiiiiiiiiii Mi­ nt Tiiiiiuiiuii~iii|muiiniii»Hiiii|iiimii:itii:i::iiiiiiiiiiiiw^iii­­ w»i Tiiuiuîîîwiîîiîîii

Next