Drapelul Roşu, august 1961 (Anul 17, nr. 5158-5183)

1961-08-01 / nr. 5158

Citiți în interiorul ziarului — Viața de partid. Munca concretă cu oamenii — cheia succeselor. (pag. a 2-a) — Aportul brigăzilor științifice la­să. munca cultural-educativă de la­(pag. a 2-a). — Interese comune, un țel unic. (pag. a 3-a). — Puternicul ecou internațional al proiectului de Program al P.C.U.S. (pag. a 3-a). — Sport. (pag. a 4-a). Delegația a HP. fle partid Româe a și guvernamental a sosit la Moscova -Călduroasa primire făcută solilor poporului român- MOSCOVA 1î. De la trimișii spe­ciali Agerpres, C. Răducanu și Al. Cîmpeanu. Moscova, gara Kiev, ora 14,76 de minute. Sub cupola uriașă de sticlă și oțel țîln­ie buchete de drapele ro­­mânești și sovietice. In depărtare se zărește înaintînd încet trenul special care aduce în capitala Uniunii Sovie­tice delegația de partid și guverna­mentală a R. P. Române, venită, la invitația C.C. al. P.C.U.S. și a gu­vernului sovietic, într-o vizită de prie­tenie in Uniunea Sovietică. Piața gării, de la o margine la al­ta, este plină de lume. A­u venit aici zeci de mii de moscoviți - reprezen­tanți ai oamenilor muncii din între­prinderi, ai colectivelor instituții, ai organizațiilor diferitelor obștești pentru a saluta pe înalții oaspeți: „Salut frățesc oamenilor muncii din Republica Populară Romina care construiește socialismul!", „Trăiască prietenia sovieto-romînă !", „Trăias­că Partidul Muncitoresc Român - organizatorul și inspiratorul victorii­lor oamenilor muncii din R. P. Ro­mina în lupta pentru pace și socia­lism !", „Trăiască și înflorească mă­reața comunitate a popoarelor țărilor lagărului socialist!“, „Trăiască uni­tatea și coeziunea de nezdruncinat a partidelor comuniste și muncito­rești !" - stă scris pe pancarte pur­purii. Pe clădirea gării, uriașe dra­pele încadrează portretele tovarăși­lor Gh. Gheorghiu-Dej, N. S. Hruș­­ciov, L. I. Brejnev, iar sub ele - in limbile romina și rusă - este înscri­să urarea „Bine-ați venit". In întimpinarea delegației de partid și guvernamentale a R. P. R<p­­riăne au sosit tovarășii L. I. Brej­nev, N. S. Hrușciov, F. A. Kozlov, A­­. Mikoian, N. A. Muhu­dinov, D. S. Poleanski, M. G. Pervuhin, G. I. Voronov, I. S. Kodița, vice­președinte al Prezidiului Sovietului Suprem al U.R.S.S., K. N. Rudnev, V. N. Novikov, vicepreședinți ai Consiliului de Miniștri al U.R.S.S., V. G. Bakaiev, B. P. Beșcev, A. A. Gromîko, M. A. Olșanski, N. S. Pa­­tolicev, miniștri, S. A. Skacikov, A. N. Șelepin - președinți ai comitete­lor de stat ale U.R.S.S.: mareșalul Uniunii Sovietice A. A. Greciko, E. I. Afanasenko, ministrul învățămân­­tului al R.S.F.S.R., I. V. Andropov, șef de secție la C.C. al P.C.U.S., P. N. Demicev, prim-secretar al Comite­tului Orășenesc Moscova al P.C.U.S., N. I. Bobrovnikov, președintele Co­mitetului Executiv al Sovietului O­­rășenesc Moscova, F. N. Molocikov, șeful secției Protocol din M.A.E. al U.R.S.S., activiști de răspundere ai C.C. al P.C.U.S., ai Consiliului de Miniștri, ai Ministerului Afacerilor Externe al U.R.S.S. La gară au sosit de asemenea șefi ai reprezentanțelor diplomatice acre­ditați în Uniunea Sovietică, membri ai ambasadelor, personalul diploma­tic al Ambasadei Republicii Popu­lare Române, ziariști sovietici și străini. ... Trenul se oprește în fața peronului. Coboară tovarășii Gheor­­ghe Gheorghiu-Dej, prim-secretar al C.C. al P.M.R., președintele Consiliului de Stat, conducăto­rul delegației, Ion Gheorghe Maurer, membru al Biroului Politic al C.C. al P.M.R., președintele Consiliului de Miniștri, Nicolae Ceaușescu, membru al Biroului Politic al C.C. al P.M.R., secretar al C.C. al P.M.R., Leonte Răutu, membru supleant al Biroului Politic al C.C. al P.M.R., șeful Direcției de Propagandă de Cultură a C.C. al P.M.R.., Alexandru Bîrlădeanu, membru al C.C. al P.M.R., vicepreședinte al Consiliului de Miniștri, Corneliu Mănescu, mi­nistrul Afacerilor Externe, Nicolae Gum­ă, membru al C.C. al ambasadorul R.P. Române la P.M.R., Mos­cova. Tovarășii N. S. Hrușciov, L. I. Brejnev și ceilalți conducători so­vietici îi salută cu căldură de oaspeți. Un grup de copii înmîneazâ membrilor delegației de partid guvernamentale a R.P. Române bu­și chete de flori. în fața gării conducă­torii celor două țări sînt întîmpinați cu aclamații și aplauze puternice. în fața lor este aliniată compania de onoare. Se aud­ acordurile solemne ale imnurilor de stat ale R.P. Ro­mâne și Uniunii Sovietice. Tovarășii Gheorghe Gheorghiu- Dej și Ion Gheorghe Maurer, fiți de tovarășii N. S. Hrușciov însa­L. I. Brejnev, trec în revistă compa­și­­ia de onoare. Conducătorilor ro­mâni le sînt apoi prezentați șefii mi­siunilor diplomatice și celelalte per­soane oficiale venite în întâmpinare. Cuvîntările rostite de tovarășii N. S. Hrușciov și Gheorghe Gheor­ghiu-Dej au fost ascultate cu mare atentie și au fost in repetate rînduri întrerupte de aplauze puternice. T­ovar­ășii Gheorghe Gheorghiu- Dej, Ion Gheorghe Maurer, N. S. Hrușciov, L. I. Brejnev iau loc apoi într-o mașină deschisă și se îndreap­tă spre reședința delegației R.P. Ro­mâne la Kremlin. Cortegiul de ma­ș­ini oficiale este deschis de o escortă de motocicliști, între gară și porțile Borovițki ale Kremlinului, întregul traseu, lung de câțiva kilometri, este împodobit cu mii de drapele românești și sovietice. Trotuarele sunt înțesate de lume. Zecile de mii de moscoviți flutură stegulețe și buchete de flori. Cortegiul se apropie de strada Arbat. De pe trotuare zboară flori. Aplauzele și aclamațiile nu conte­nesc Din loc în loc strada este tra­versată de uriașe pancarte suspen­date, pe care se poate citi : „Bun ve­nit, dragi prieteni din Republica Populară Romînă", „Salut fierbinte solilor poporului român", „Trăiască Republica Populară Romînă", „Sa­lut frățesc oamenilor muncii din Re­publica Populară Romînă care cons­truiesc socialismul“. Mașinile au ajuns în piața Arbat. Aici s-a adunat populația cartierelor din împrejurimi. Mașinile de-abia străbat prin mulțime, de unde se aud neîncetat urări in cinstea priete­niei sovieto-romîne. Mașinile se apropie de Kremlin. Aici din nou mulțimea salută cu în­suflețire pe conducătorii celor doua țări legate printr-o veșnică prietenie frățească. Populația Moscovei a făcut o cal­dă și prietenească primire poporului român, în atmosfera solilor săr­bătorească și de uriaș avânt creator prilejuit de publicarea proiectului de Program­ al P.C.U.S. - pro­gramul construcției comunismu­lui - vizita delegației de partid și guvernamentale se încadrea­ză ca o manifestare a unității in­­coeziunii de neclintit a marii comu­nități a țărilor socialiste, a prieteniei frățești dintre poporul român și popoarele Uniunii Sovietice. Cuvîntarea tovarășului Nikita Sergheevici Hrușciov Dragă tovarășe Gheorghiu-Dej, Dragă tovarășe Maurer, Dragi tovarăși și prieteni, Permiteți mi­ca in numele Co­mitetului Central al Partidului Co­munist al Uniunii Sovietice, al Pre­zidiului Sovietului Suprem și al Con­siliului de Miniștri, in numele între­gului popor sovietic să salut cordial pe pămîntul sovietic pe tovarășul Gheorghe Gheorghiu-Dej, prim-se­­cretar al Comitetului Central al Partidului Muncitoresc Romîn, pre­ședintele Consiliului de Stat al Re­publicii Populare Romîne, pe tovară­șul Ion Gheorghe Maurer, președin­tele Consiliului de Miniștri al Re­publicii Populare Romîne, pe toți sti­mații membri ai delegației de partid și guvernamentale a Republicii Popu­lare Romîne. Oamenii sovietici întîmpină cu dragoste pe solii poporului frate ro­mân, care, sub conducerea Partidu­lui Muncitoresc Român, pășește cu încredere pe calea socialismului. în persoana poporului sovietic, oamenii muncii din Romînia­­ socialistă au un prieten de nădejde și un frate. A­­cest lucru a fost dovedit nu o dată în fapt, a fost confirmat de viață, din întreaga istorie a relațiilor fră­țești dintre Uniunea Sovietică și Re­publica Populară Româna. De acest lucru vă veți putea convinge încă o dată și acum­, cu prilejul călătoriei dv. în Țara Sovietică. Acordăm, dragi prieteni, o mare însemnătate vizitei dv. în Uniunea Sovietică. Noi vedem în această vi­zită o nouă manifestare a năzuinței reciproce a popoarelor noastre, partidelor noastre de a întări și mai a mult și a dezvolta unitatea și cola­borarea între Uniunea Sovietică, Re­publica Populară Romînă, între toate țările lagărului socialist. Prietenia dintre popoarele țărilor socialiste re­prezintă o forță atît de invincibilă, o avuție atît de mare cum n-a mai a­­vut nimeni și niciodată în lume. Noi, comuniștii, suntem­ mîndri că ne-a revenit fericirea de a crea și a întări această uniune a popoarelor libere în numele unei vieți mai bune a oame­nilor muncii, spre binele păcii în întreaga lume. Republica Populară Romînă, îm­preună cu celelalte țări socialiste, a­­duce o mare contribuție la cauza co­mună a întăririi unității și coeziunii puternicului lagăr socialist, apără cu hotărire pacea în întreaga lume. Permiteți-mi să-mi exprim convin­gerea că vizita de prietenie a delega­ției de partid și guvernamentale ro­mâne în țara noastră va contribui la întărirea continuă a prieteniei și co­laborării frățești dintre popoarele sovietic și român, va sluji intereselor păcii și socialismului. Vom face totul pentru ca in timpul vizitei în țara noastră să vă simțiți tot atît de bine ca la dv.­in pa­trie. împreună cu întregul popor sovie­tic vă spunem : Bun venit, scumpi prieteni ! Vizitele făcute la Kremlin de către delegația de partid și guvernamentală a R. P. Romíne tovarășilor N. S. Hrușciov și L­­. Brejnev MOSCOVA 31. (Agerpres). — TASS transmite: La 31 iulie, delegația de partid și guvernamentală a Republicii Populare Române a făcut o vizită la Kremlin to­varășului N. S. Hrușciov, prim-secretar al Comitetului Central al P.C.U.S., pre­ședintele Consiliului de Miniștri al U.R.S.S. La vizită au participat tovarășii Gheorghe Gheorghiu-Dej, prim-secretar al C.C. al Partidului Muncitoresc Ro­mân, președintele Consiliului de Stat al Republicii Populare Române, condu­cătorul delegației de partid și guverna­mentale a R. P. Române, Ion Gheorghe Maurer, membru al Biroului Politic al C.C. al P.M.R., președintele Consiliu­lui de Miniștri, vicepreședinte al Con­siliului de Stat al R. P. Române, Nico­lae Ceaușescu, membru al Biroului Po­litic al C.C. al P.M.R., secretar al C.C. al P.M.R., Leonte Răutu, membru su­pleant al Biroului Politic al C.C. al P.M.R., șeful Direcției de Propagan­­dă și Cultură a C.C. al P.M.R., Ale­xandru Bîrlădeanu, membru al C.C. al P.M.R., vicepreședinte al Consiliului de Miniștri al R P. Române, Corneliu Mănescu, ministrul Afacerilor Externe, Nicolae Gui­ă, membru al C.C. al P.M.R., ambasadorul Republicii Popu­lare Române la Moscova. Din partea sovietică au participat: tovarășii A. A. Gromîko, ministrul A­­facerilor Externe al U.R.S.S., I. V. An­dropov, șef de secție al C.C. al P.C.U.S., I. K. Jegalin, ambasadorul Uniunii So­vietice în Republica Populară Romî­nă, S. T. Astavin, șeful secției a 5-a pen­tru Europa din Ministerul Afacerilor Externe al U.R.S.S. Intre tovarășii N. S. Hrușciov membrii delegației de partid și guver­ni­namentale a Republicii Populare Ro­mâne a avut loc o convorbire care s-a desfășurat într-o atmosferă cordială, frățească. La 31 iulie, tovarășul Gheorghe Gheorghiu-Dej, prim-secretar al Comi­tetului Central al Partidului Muncito­resc Român, președintele Consiliului de Stat al Republicii Populare Române, conducătorul delegației de partid și gu­vernamentale a R. P. Române care se află la Moscova și membrii delegației, tovarășii Ion Gheorghe Maurer, mem­bru al Biroului Politic al C.C. al P.M.R., președintele Consiliului de Mi­niștri, vicepreședinte al Consiliului de Stat al R. P. Române, Nicolae Ceaușes­cu, membru al Biroului Politic al C.C. al P.M.R., secretar al C.C. al P.M.R., Leonte Răutu, membru supleant al Bi­roului Politic al C.C. al P.M.R., șeful Direcției de Propagandă și Cultură C.C. al P.M.R., Alexandru Bîrlădeanu, a membru al C.C. al P.M.R., vicepreșe­dinte al Consiliului de Miniștri R. P. Romine, Corneliu Mănescu, mi­ni­nistrul Afacerilor Externe al Romine, Nicolae Gum­ă, membru R. P. al C.C. al P.M.R., ambasadorul Repu­blicii Populare Române în Uniunea Sovietică, au făcut o vizită la Krem­lin tovarășului L. I. Brejnev, președin­tele Prezidiului Sovietului Suprem al U.R.S.S. între tovarășul L. I. Brejnev, tova­rășul Gheorghe Gheorghiu-Dej membrii delegației de partid și guver­ni­namentale a R. P. Române a avut loc o convorbire care a decurs într-o atmos­feră cordială, prietenească. La convorbire au asistat N. P. Filiu­­bin, locțiitor al ministrului Afacerilor Externe al U.R.S.S., I. K. Jegalin, am­basadorul U.R.S.S. în Republica Popu­lară Romînă, S. T. Astavin, șeful sec­ției a 5-a pentru Europa din Ministe­rul Afacerilor Externe al U.R.S.S. ★ Cuvîntarea tovarășului Gheorghe Gheorghiu-Dej Dragă tovarășe Hrușciov­, Dragă tovarășe Brejnev, Dragi tovarăși și prieteni. Sosind în glorioasa capitală a U­­niunii Sovietice, îngăduiți-ne, înainte de toate, să exprimăm mulțumirile noastre cordiale Comitetului Central al Partidului Comunist al Uniunii So­vietice și guvernului sovietic pen­tru invitarea delegației de partid și guvernamentale a Republicii Popu­lare Romîne, pentru primirea atît de caldă pe care ne-o faceți și, totodată să vă transmitem salutul frățesc adresat din toată inima de poporul romín marelui popor sovie­tic. Ca și de alte ori cînd am avut prilejul de a ne afla în Uniunea So­vietică, oamenilor venimi și acum în mijlocul sovietici ca la prietenii cei mai buni și cei mai apropiați ai poporului român. Poporul nostru urmărește cu ad­mirație succesele epocale pe care le obține poporul sovietic sub condu­cerea înțeleaptă a Partidului Comu­nist al Uniunii Sovietice, a Comite­tului său Central, în frunte cu iubi­tul nostru tovarăș și prieten Nichita Sergheevici Hrușciov, a cărui activi­tate prodigioasă — pusă în slujba cauzei comunismului și păcii cîștigat în întreaga lume nu­­ i­n înalt prestigiu, stima și dragostea celor ce muncesc. Victoriile repurtate de poporul sovietic în crearea bazei teh­­nico-materiale a comunismului, în dezvoltarea giganticii forțe econo­mice a statului sovietic și în făurirea unei­­ vieți de înaltă bunăstare mate­rială și spirituală pentru poporul so­vietic, excepționalele realizări teh­­nico-științifice ale U.R.S.S., consti­tuie un puternic factor mobilizator în lupta oamenilor muncii de pretu­tindeni, exercită o înrîurire profundă asupra întregii dezvoltări contem­porane, în fața poporului sovietic se des­chide perspectiva strălucită a con­struirii societății comuniste în urmă­toarele două decenii. în proiectul nou­lui Program al Partidului Comunist al Uniunii Sovietice, publicat ieri de presa sovietică, noi vedem un document al marxi­sm-leninismului creator, de însemnătate principială și practică imensă. Trasînd sarcinile concrete ale construirii societății co­muniste în U.R.S.S., analizînd pro­blemele fundamentale ale trecerii o­­menirii de la capitalism la comunism, programul P.C.U.S. va fi de un neprețuit sprijin pentru toate parti­dele frățești, pentru toate popoarele lumii. După cum vă este cunoscut, Re­publica Populară Romînă a obținut rezultate de seamă în construcția so­cialistă. Se dezvoltă continuu indus­tria, agricultura socialistă, cultura, crește an de an nivelul de trai al oamenilor muncii. Poporul român muncește cu însuflețire și hărnicie pentru înfăptuirea planului de 6 ani, care are ca obiectiv fundamental de­săvârșirea construcției socialiste în țara noastră. Sprijinul frățesc, multilateral, pe care-l primim din partea Uniunii So­vietice, colaborarea și întrajutorarea reciprocă cu celelalte state socialiste sporesc considerabil forțele creatoare și eficacitatea eforturilor poporului român, avînd o însemnătate primor­dială pentru înaintarea rapidă a ță­rii noastre pe drumul socialismu­lui. Popoarele noastre sunt indisolubil legate prin fidelitatea față de învă­țătura marxist-leninistă, care ne că­lăuzește întreaga activitate, față de principiile internaționalismului prole­tar, care stau la baza unității de nezdruncinat a lagărului socialist și a mișcării comuniste și muncitorești internaționale. Popoarele noastre poartă sus steagul luptei pentru pace și prietenie între popoare. Vizita noastră în Uniunea Sovietică va prilejui o nouă afirma­re a hotărîrii comune a popoarelor român și sovietic, ca și a popoarelor celorlalte țări socialiste, de a face tot ce le stă în putință pentru întărirea păcii în lume, pentru promovarea (Continuare in fag.­u­l­a­ arca j­­us*») % Un strălucit document al marxism-leninismului creator Proiectul de Program al Partidului Comunist al Uniunii Sovietice MOSCOVA 30 (Agerpres). — TASS transmite: La 30 iulie „Pravda“, organ al C.C. al P.C.U.S., a publicat proiectul de Program al Partidului Comunist al Uniunii Sovietice. Proiectul de Program a fost aprobat în unanimitate de Plenara din iunie a C.C. al P.C.U.S. în conformitate cu hotărîrea Plenarei, proiectul de Program este prezentat tuturor comuniștilor, tuturor oamenilor muncii din U.R.S.S. pentru o largă dezbatere. Rezultatele dezbaterii vor fi luate în considerare în cursul examinării definitive a proiectului de Program. Noul proiect de Program al partidului va fi prezentat spre examinare și aprobare celui de-al XXII-lea Congres al Partidului Comunist al Uniunii Sovietice, care se va deschide la 17 octombrie 1961. Proiectul noului Program al P.C.U.S. este alcătuit dintr-o introducere și două părți. Prima parte este intitu­lată „TRECEREA DE LA CAPITALISM LA COMU­NISM — CALEA DEZVOLTĂRII OMENIRII“, cea de-a doua — „SARCINILE PARTIDULUI COMUNIST AL UNIUNII SOVIETICE ÎN CONSTRUIREA SOCIETĂȚII COMUNISTE". Prima parte a proiectului de Program cuprinde 8 ca­pitole : inevitabilitatea istorică a trecerii de la capitalism la socialism; importanța istorico-mondială a Revoluției din Octombrie și a victoriei socialismului la U.R.S.S.; sistemul mondial socialist; criza capitalismului mondial; mișcarea revoluționară internațională a clasei muncitoare; mișcarea de eliberare națională ; lupta împotriva ideolo­giei burgheze și reformiste; coexistența pașnică și lupta pentru pacea generală. Partea a doua a proiectului de Program al P.C.U.S. cuprinde 7 capitole și o introducere „Comunismul — viito­rul luminos al întregii omeniri“. Primul capitol intitulat „Sarcinile partidului în dome­niul construcției economice, al creării și dezvoltării bazei tehnico-materiale a comunismului“. Acest capitol cuprinde trei subcapitole : dezvoltarea industriei, rolul ei în crearea forțelor de producție ale comunismului; dezvoltarea agri­culturii și a relațiilor sociale la sate; conducerea econo­miei naționale și planificarea. Al doilea capitol este intitulat „Sarcinile partidului în domeniul bunăstării materiale a poporului“. Cel de-al treilea capitol al părții a doua a proiectului de Program este intitulat „Sarcinile partidului în dome­niul construcției de stat și al dezvoltării continue a demo­crației socialiste“. Acest capitol cuprinde trei subcapitole : Sovietele și dezvoltarea principiilor democratice ale con­ducerii de stat, creșterea continuă a rolului organizațiilor obștești; Statul și comunismul ; întărirea forțelor armate și a capacității de apărare a Uniunii Sovietice. Capitolul patru este intitulat „Sarcinile partidului in do­meniul relațiilor între națiuni“. Sarcinile partidului în domeniul ideologiei, educației, învățămîntului, științei și culturii" sînt expuse în cel de-al cincilea capitol care cuprinde patru subcapitole ce stabi­lesc : sarcinile în domeniul educării conștiinței comuniste, în domeniul învățămîntului public, în domeniul construcției culturale, al în domeniul științei, literaturii și artei. Capitolul șase este intitulat „Construirea comunismu­lui în U.R.S.S. și colaborarea dintre țările socialiste“. Capitolul șapte este intitulat „Partidul în perioada construcției desfășurate a comunismului“. (Ziarul Scînteia în numerele d­e luni și mărți a publicat textul integral al proiec­tului de program al P.C.U.S.). Fiecare inginer să ia în studiu și să rezolve o temă Tehnică, ridicată în procesul de producție li vom sprijini pe ingineri în rezolvarea temelor Nu de mult in uzina noastră a avut loc o sesiune științifică. în cadrul sesiunii s-au ținut mai multe referate care tratau probleme ca : „Introdu­cerea sudurii automate la căru­cioarele pentru poduri rulante“, „Pro­cedee moderne de proiectare și exe­cuție la S.D.V.“ și alte probleme le­gate direct de procesul de producție. Afară de discuțiile purtate pe mar­ginea referatelor, în sesiune s-a ri­dicat și o altă problemă , cum sunt antrenați inginerii din uzina noas­tră în rezolvarea unor teme tehnice ridicate de procesul de producție. Dis­cuția s-a ivit intr-un moment foarte oportun. De ce spun acest lucru. Pentru că în uzină există un număr destul de mare de ingineri și s-a constatat că nu toți contribuie în măsura posibilităților lor la intro­ducerea tehnicii noi. că misiunea inginerului în Oz, se știe procesul de producție cere acestuia să fie un militant pasionat pentru pro­gres tehnic, un om cu un orizont larg, capabil să privească dincolo de realizările, soluțiile și posibilități­le zilei de azi. El trebuie să știe să aleagă din noianul de soluții pe acelea care prezintă mai mari avan­taje economice pentru producție. Ghidindu-ise după acest principiu și ținînd seama de Directivele Ple­narei C.C. al P.M.R. cu privire la criteriile principale ale întrecerii socialiste unde se subliniază că, în cadrul calității măsurilor de îmbunătățire a produselor este necesar să se acorde o deosebită atenție perfec­ționării continue a proceselor tehno­logice și însușirii de cele mai mo­derne procedee de fabricație, con­ducerea uzinei s-a gîndit că și in uzina noastră se poate introduce ini­țiativa pornită de întreprinderea ,,Iosif Rangheț“" din Arad, ca „Fie­care inginer să ia în studiu și să re­zolve o temă tehnică ridicată în pro­cesul de producție“, în decurs de o săptămînă de la lansarea chemării un număr de 38 de ingineri s-au prezentat pentru a dis­cuta temele alese spre rezolvare, procurarea documentației respective etc. De remarcat că pentru re­zolvarea unei teme s-au grupat cite 3-4 sau chiar mai mulți ingineri, or­ganizâng astfel studii pe grupe de oameni. Conducerea uzinei a spriji­nit această acțiune punînd la dis­poziție tot materialul documentar necesar, iar în caz că acesta nu se gă­sea în biblioteca tehnică biblioteca­rul avea sarcina să îl procure cit mai repede. Astfel, un colectiv de ingineri ți­nînd cont de faptul că uzina noastră este nouă, ea urmînd să fie utilată cu agregate și mașini din cele mai moderne, s-a angajat să facă un stu­diu pentru utilarea rațională a spa­țiului uzinei cu mașini-unelte punînd accentul în special asupra strungu­rilor. De ce acest lucru ? S-a con­statat și se poate dovedi practic că majoritatea reperelor ce se confec­ționează în uzină, se pot exe­cuta nu numai pe strunguri universale și lungi­­ care la ora actuală for­mează ponderea tipurilor de strun­­____* **­­**■ ------------------------­ guri­­ ci și cu strunguri simple și scurte. Din primul moment s-ar părea că această problemă nu este chiar atît de importantă. Și totuși s-a consta­tat că la multe din reperele executa­te la aceste tipuri de strunguri se pot atinge indici superior­ atît calitativ cit și cantitativ, obținind o producti­vitate mărită față de cazul cînd ace­leași repere sunt executate la strungu­rile universale și lungi. Bineînțeles că la acest studiu se ține cont de menținerea unei proporții juste între mașinile universale și cele simple. O dată rezolvată această proble­mă ea se va solda cu mai multe a­­vantaje: în primul rînd, cu aceleași fonduri și investiții uzina își va pu­tea lărgi mai mult parcul de mașini și în al doilea rînd se vor face eco­nomii de energie , se va putea folo­si mai bine suprafața de producție obținîndu-se o productivitate mărită și, implicit, un preț de cost mai re­dus. Un alt grup compus din patru in­gineri a studiat și elaborat documen­tația necesară unei instalații de ră­cire a sculelor cu ceață în loc de ulei emulsionabil. Rezolvarea și punerea în funcție a noului sistem de răcire va avea o mare eficiență economică. Prin răcirea cu ceață viața sculelor se prelungește, productivitatea mun- Ing. ION OPRIȘ director Uzinele mecanice Timișoara, (Continuare in pag. U a) ln cinstea Zilei minerului cocsificabil Minerii din exploatările aparțină­­­­toare Trustului minier „Banatul“-A­­l­­ina, continuă să desfășoare cu avînt­­ întrecerea socialistă. în perioada 1-­ 26 iulie, ei au obținut noi succese,­­ care se adaugă la cele realizate în­­ primul semestru al anului. De pildă,­­ minerii de la Ponor au dat peste­­ plan în perioada amintită, 334 tone­­ cărbune cocsificabil de bună călită­r­ie. La fel au muncit și cei de la mi­­­­na Baia Nouă, care au dat peste­­ plan, în aceeași perioadă, 713 tone­­ peste plan, în fruntea întrecerii socialiste ce­­ se desfășoară la mina Ponor se află­­ brigăzile conduse de Grigore Cor­­­­nea, Tudor Iordan și Gavrilă Ne­­­­meș. Printre fruntași se află, de a­­­­semenea, minerii Ion Vasile, Marin­­ Bădoiu, Victor Enciu, Ion Colibă și­­ alții. § —....—1 I­­­­­I.­­I­I ' T Cărbune prima tzi... Familia lui Gheorghe Rîță dis­cuta cu însuflețire noua Hotă­­rîre a partidului și a guvernului privind reducerile de prețuri la unele produse și tarife cit și mă­rirea salariilor. — Dublu avantaj! Cîștigul va spori, iar unele mărfuri vor mai ieftine — se bucură tovară­și­șul Rîță. Înseamnă că puterea de cumpărare va crește simțitor. Putem să ne facem noi planuri. — încă din prima zi, — luni, în 31 iulie, — cînd în magazi­ne au apărut noile prețuri la unele produse, cei din fami­lie s-au dus prin magazine să se dumirească la fața locului. Acasă s-au adunat, apoi în „consiliu“ ca să modifice „buge­tul“ familiei, conform noilor pre­țuri... — Măsurile luate de partid și guvern cu privire la reducerea prețului de vînzare a unor măr­furi și mărirea salariilor, sint o expresie vie a politicii lui de ridicare continuă partidu­l ni­velului de trai al oamenilor muncii, ne spune tovarășul Rița. Ele constituie pentru mine 5’ toți oamenii muncii un stimu­lent și mai puternic în lupta pentru înfăptuirea sarcinilor mă­rețe trasate de partid. Ieri, magazinele erau pline de cumpărători curioși, asemenea familiei Rîță, să vadă la ce și cu cît s-au redus unele prețuri. La magazinul nr. 205 din Timișoara de produse electro-casnice, cum­părătorii se aglomerau îndeosebi la secția „articole electrice“ și în fața frumoaselor candelabre și veioze. Vînzătoarea nu mai pri­didea cu deservirea cumpărăto­rilor. Conductorii, ce folosesc în locul tuburilor „bergm­atin", ca­bluri coaxiale se vindeau cu ze­cile de metri. Contoarele electri­ce și-au redus prețul de la 408 la 250 lei. Deși era doar începutul săp­­tămînii, afluxul de cumpărători a fost mai m­are ca în alte zile. In prima jumătate a zilei s-a vîndut atît cît de obicei se vinde într-o întreagă zi. Magazinul 203 - produse electro-casnice, din Timișoara. Vînzătoarea abia prididește cu deservirea cumpărătorilor, tAV £ A ¥ tAW *A

Next