Drapelul Roşu, septembrie 1961 (Anul 17, nr. 5184-5209)

1961-09-01 / nr. 5184

Anul XVII, nr. 5184 Vineri, 1 septembrie 1961 Sub îndrumarea și cu sprijinul organizației de partid Folosirea cfitoiilu­­i lilCi­l ȘiliCi „Imbunătățirea întregii activități de producție a gospodării­lor colective este indisolubil legată de întărirea rolului zilei­­iminiä ci da »aia..„. chibzuită a acesteia". Din Rap­ortul prezentat de tovarășul Gheorghe Gheorghiu-Dej la Plenara C.C. al P.M.R. din 30 iunie—1 iulie a.c. Preocuparea noastră, a consiliului de conducere sub îndrumarea or­ganizației de partid din gospodă­ria agricolă colectivă din satul Do­­laț, raionul Deta este îndreptată în mare parte pentru folosirea judi­cioasa a zilei-muncă, pentru întă­rirea rolului ei. Cu cîțiva ani în urmă, în gospo­dăria noastră colectivă nu se prea ținea seamă de rolul pe care-l are ziua-muncă. Consiliul de condu­cere nu se interesa de consumul de zile-muncă, de folosirea unor nor­me de lucru corespunzătoare, mo­bilizatoare. în goană după reali­zarea a cît mai multor zile-muncă mulți colectiviști executau, uneori, lucrări de proastă calitate, se gră­beau să participe la muncile mai ușoare care le permiteau să efec­tueze cu eforturi mici un număr mare de zile-muncă. în schimb, ei nu participau cu aceeași însufle­țire la lucrările mai grele, impor­tante, fără de care nu se putea asigura o producție sporită. Din a­­ceastă cauză gospodăria realiza producții mici, sub posibilitățile ei, consumînd în același timp un vo­lum mare de zile-muncă. Este fi­resc că datorită acestui lucru pre­țul de cost al produselor era des­tul de ridicat, iar valoarea zilei­­muncă era mică. După cum se știe, valoarea zi­lei-muncă este un indice principal ce oglindește activitatea și rezulta­tele unei gospodării agricole co­lective. Or, noi tocmai cu aceasta nu ne puteam lăuda. în 1959, de pildă, valoarea zilei-muncă a fost sub 20 lei. Analizînd situația a­­ceasta necorespunzătoare, am luat măsuri pentru remedierea ei. Pornind de la indicațiile partidu­lui de a realiza o producție agri­colă sporită și în același timp ief­tină, consiliul de conducere sub îndrumarea și cu sprijinul orga­nizației de partid a început de anul trecut să acorde o atenție mai mare consumului de zile-muncă. La întocmirea planului de produc­ție am calculat și stabilit consu­mul de zile-muncă la hectar pen­tru fiecare cultură, precum și pe unitate de produs. Au fost revi­zuite unele norme de lucru, a în­ceput o intensă muncă de lămurire a colectiviștilor pentru folosirea chibzuită a zilei-muncă, pentru în­tărirea rolului acesteia. Au fost căutate căile de reducere a numă­rului de zile-muncă pentru activi­tăți ce nu erau direct productive. De pildă, anul trecut consumul de zile-muncă pentru activități admi­nistrative a fost redus cu 22 la sută față de 1959, iar în acest an va scădea și mai mult. Consiliul de conducere, dat în permanență de biroul îndru­or­ganizației de bază, a trecut la exe­cutarea periodică a controlului a­­supra cheltuielilor de zile-muncă la diferite lucrări. Problema cheltu­ielilor de zile-muncă a fost supusă de cîteva ori analizei în adunări de partid, lărgite, în ședințe ale consiliului de conducere, în adu­nări generale ale colectiviștilor. De fiecare dată, la asemenea ana­lize, s-au făcut propuneri prețioa­se privind stabilirea mai justă a normelor de lucru menite să asi­gure reducerea cheltuielilor de zi­le-muncă la hectar și pe unitate de produs. De pildă, pînă anul trecut, la lucrarea „culesul po­rumbului“, noi acordam cîte 1,25 zile-muncă pentru fiecare 400 kg de știuleți culeși. La propunerea biroului organizației de bază, sus­ținută de altfel de mulți colecti­viști, adunarea generală a hotărît mărirea normei, stabilind astfel cîte 1,25 zile-muncă pentru recol­tarea a 600 kg de porumb știuleți. De asemenea, la recoltarea cu coasa a cerealelor păioase și lega­tul și strîngerea snopilor, s-au sta­bilit norme noi care au asigurat o reducere de 3 zile-muncă la hectar. Paralel cu stabilirea unor nor­me mai juste, mobilizatoare, adu­narea generală a gospodăriei co­lective a stabilit și un minim obli­gatoriu de zile-muncă pentru fie­care colectivist: în decursul unui an, bărbații trebuie să realizeze cel puțin cîte 180, iar femeile cîte cel puțin 120 de zile-muncă. Mulți co­lectiviști realizează însă anual un număr mult mai mare de zile-mun­că decît cel stabilit. Aceste măsuri au dus la îmbunătățirea participă­rii colectiviștilor la muncă. S-a asigurat astfel executarea la timp și de bună calitate a fiecărei la­­lucrări și sporirea pe această cale a producției. Rezultatele obținute de noi în reducerea consumului de zile-mun­că sînt îmbucurătoare. Dacă în anul 1959, de pildă, am folosit la cultura porumbului cîte 32,2 zile­­muncă la hectar, revenind cîte 8,05 zile-muncă la tona de porumb, în anul 1960 am reușit să obținem și o producție mai mare la hectar, dar și un consum mai mic de zile­­muncă. Astfel în 1960 am cheltuit doar 26,6 zile-muncă la hectarul de porumb, revenind cîte 6,3 zile­­muncă la tona de produs. Această reducere de zile-muncă, în propor­ție de peste 20 la sută pe tona de porumb, înseamnă de fapt redu­cerea în aceeași proporție a prețui IOSIF TARÂȘ președintele G.A.C. „înfrățirea“* din satul Dolaț, raionul Deta (Continuare în pag. Ul-a) 4 pagini 20 de bani Citiți în pagina a III-a Declarația­­ guvernului sovietic Ce axată săp­zuție. gx a fticului... Nu-i muncitoare sau tehnician la uzinele textile „30 Decembrie“ din Arad, care să nu ia parte activă la înfăptuirea obiectivelor întrecerii socialiste. Se muncește cu sîrguin­­ță pentru ca țesăturile să fie de cea mai bună calitate, ca indicii de utilizare să sporească, iar pre­țul de cost să scadă. Acum, după opt luni, să aruncăm o privire pe graficele de producție, adevărată oglindă a activității co­lectivului de aici. Dacă privim săgețile de diferite culori, vedem că fiecare dintre ele se ridică pes­te liniile ce indică angajamentele la zi. De pildă, filatoarele și fila­turii — între care întîlnim pe Ma­ria Mihăesi, Irina Islas, Elena Larga și Ștefan Fabrian — au și dat peste prevederi mai bine de 26.000 kg fire de bumbac! Primind fire de bună calitate, țesătoarele au putut lucra și­ ele cu mai mult spor. Cei 218.444 metai liniari de țesături obținuți în plus în intervalul ianuarie—august, do­vedesc că angajamentul prevăzut Modernizarea unui număr de 3 sor­timente de carde din filatura de vi­goane a fabricii „Teba“ din Timi­șoara, se realizează pe baza unei propuneri de inovații făcută de un colectiv format din tov. L. Kneffel­, ing. M. Müller, Gustav Valentin, Nicol­aci Ioan și Szász Ioan. Clișeul reprezintă lucrările la cea de-a doua mașină care se moderni­zează. Aplicarea acestei inovații adu­ce după sine o creștere anuală de producție de 97 tone fire cu un efect economic de cca. 550.000 lei anual. Lucrările de modernizare sunt în curs: ele se vor termina la sfirșitul lunii septembrie 1961, pentru intervalul amintit a fost de­pășit cu aproape 20.000 ml de țe­sături. De multe ori cifrele ne par seci. De aceea o tinără muncitoare ab­solventă a unui curs de croitorie, a făcut în timpul liber un calcul, iată ce a spus ea tovarășelor ei din secție după ce a terminat de socotit: „Fetelor ! Voi știți că din țesăturile date de noi peste plan în acest an s-ar putea face 54.600 rochii ori 72.800 cămăși?“. Aveau de ce să fie mindre țesătoarele Maria Cernăianu și Rozalia Tau­ber. Și nu numai ele ... Că în același timp s-a lucrat și gospodărește, este tot atît de ade­vărat. Bilanțul economiilor la pre­țul de cost este edificator în a­­ceastă direcție: 480.000 lei. Bene­ficiile sînt tot atît de însemnate. Și ar casta numai pe șapte luni! ION MICLEA lăcătuș Uzinele „30 Decembrie“ Arad Pentru producții sporita în anul viitor Ascultînd de sfatul specialiștilor, colectiviștii și țăranii întovărășiți din raionul Caransebeș de îndată ce au terminat secerișul și treierișul păroa­selor, au trecut la stabilirea satelor pentru însămînțările din această toamnă. Cele 3.600 ha ce vor fi se­mănate cu grîu de înaltă productivi­tate din cele cca. 8.500 ha se vor însămînța după bune premergătoare ca trifoliene, cartofi, porumb siloz, etc. Pentru ca însămînțările să se des­fășoare în epoca optimă au fost luate măsuri de pregătire a terenului, de condiționarea semințelor și de repa­rarea utilajului necesar însămînțări­­lor. Ca urmare au fost condiționate cca. 900 tone de sămînță și trimise probe la laborator, au fost revizuite și reparate 80 de semănători pentru păioase etc. In scopul sporirii recoltei la hectar s-au luat măsuri de intensificare a acțiunii de fertilizare a solului. Se vor încorpora în sol îngrășăminte naturale pe cca. 3.800 ha din supra­fețele ce urmează a fi semănate cu grîu. Totodată se vor aplica amenda­mente calcaroase pe unele terenuri. Pînă acum gospodăria agricolă colec­tivă din Căvăran a și amendat o su­prafață de 80 hectare. Pregătindu-se de însămînțările de toamnă, colectiviștii din Galșa, ra­ionul Arad au terminat condiționa­­tul întregii cantități de semințe de grîu necesare însămînță­rilor. Acum se continuă de zot recol­tatul sfeclei de zahăr. După elibe­rarea terenului se vor face alături de însămînțare. Trebuie amintit și faptul că co­lectiviștii de aici au terminat și în­­silozatul porumbului urmînd ca pe terenul eliberat să se însămînțeze grîu. Au condiționat semințele de grîu Timpul nu așteaptă se mai despart doar cîteva zile de începerea însămințărilor de toamnă. Pentru ca aceste lucrări să se desfă­șoare în cele mai bune condiții și în perioada optimă, în majoritatea gos­podăriilor agricole de stat din regiu­ne au fost luate măsuri de revizuirea și repararea mașinilor agricole, fiind­că de aceasta depinde în bună parte succesul obținerii de recolte sporite la hectar. In timp ce în multe unități s-au ob­ținut rezultate bune în pregătirea campaniei de însămîn­ări, tovarăși din conducerea C.A.S. Valcant (direc­tor Tiberiu Dașcău) nu prea s-au obo­sit să organizeze bine munca de revi­zuire și reparare a semănătorilor. Aș­­se face că din cele 12 semănători, fu încă sunt defecte. Probabil că tovarășii din conduce­rea gospodăriei și cei de la secția mecanică se gîndesc că mai au timp Dar semănatul bate la ușă, și cele 6 semănători încă nu s-au reparat, ori poate se așteaptă să le repare alții. Este de dorit ca și tovarășii de la G.A.S. Valcani să țină cont de faptul că timpul nu așteaptă și acum, cînd ne mai despart numai cîteva zile pînă la începerea semănatului, să se ia măsuri urgente de recuperarea rămî­­nerii în urmă. In loc să folo­sească gunoiul de grajd pentru ferti­lizarea solului, unii conducători din G.A.C., ca cei din Semlacul Mare, Ce­­nad și Mare, au Sînnicolaul găsit de cuviință să-l lase să fie aruncat în gro­pile din comunelor. marginea Această practică greșită tre­buie înlăturată cu desăvîrșire. ’TJ'Af ’EMIAC — Gropi umplute cu gunoi, ce­ o mai fi și asta: vreo nouă metodă agrotehnică? — Ași, e o veche metodă a neglijenței. i Plecarea la Budapesta a delegației de partid și guvernamentale a R. P. Romíne . Joi seara a plecat spre Budapesta dele­­­­gația Comitetului Central al Partidului­­ Muncitoresc Român și a guvernului Re­si­publicii Populare Romíne, care, la invi­­­­tația Comitetului Central al Partidului­­ Muncitoresc Socialist Ungar și a Guver­­­­nului Revoluționar Muncitoresc Țărănesc­­ Ungar, va face o vizită de prietenie în R. p. Ungară. Delegația este alcătuită din tovarășii Gheorghe Gheorghiu-Dej, prim-secretar al C.C. al P.M.R., președintele Consiliului de Stat, conducătorul delegației, Ion Gheor­ghe Maurer, membru al Biroului Politic al C.C. al P.M.R., președintele Consiliului de Miniștri, Emil Bodnăraș și Alexandru Moghioroș, membri ai Biroului Politic al C.C. al P.M.R., vicepreședinți ai Consiliu­lui de Miniștri, Alexandru Brădeanu, membru al C.C. al P.M.R., vicepresed­inte al Consiliului de Miniștri, Corneliu Mi­nes­cu, ministrul Afacerilor Externe. Din de­legație face parte de asemenea tov. Mihail Roșianu, membru al C.C. al P.M.R., am­basadorul R. P. Române la Budapesta, împreună cu delegația a plecat de a­­semenea Béla Némely, ambasadorul R. P. Ungare la București. La plecare, în gara Băneasa, mem­brii delegației au fost salutați de tova­rășii Gheorghe Apostol, Petre Borilă, Ni­­colae Ceaușescu, Chivu Stoica, Alexandru Drăghici, Leonte Răutu, Ștefan Voitec, Mihai Dalea, membri ai C.C. al P.M.R., ai Consiliului de Stat și ai guvernului, activiști de partid și de stat, conducători ai organizaților obștești. Au fost de față șefi ai misiunilor di­plomatice acreditați la București, mem­bri ai ambasadei R. P. Ungare și alți membri ai corpului diplomatic. (AGERPRES). La Logo. Pline de cea mai bună calitate­ în ultima vreme, oamenii muncii din orașul Lugoj sunt pe deplin mulțumiți de calitatea pîinii pe care o au la dispoziție prin centrele de distribuire și cantine. Pîinea care se produce acum este mult superioară celei cu care erau obișnuiți și este apreciată în unanimitate de consumatori ca fiind de calitate foarte bună. Muncitorii brutari, tehnicienii și funcționarii de la unitățile de pani­ficație din acest oraș, în frunte cu comuniștii, dovedesc prin fapte că răspund cu cinste chemării partidului de a produce pentru oamenii muncii pline de cea mai bună calitate, în urma prelucrării scrisorii adresată de­­ 4.'Ta. ~Ș­ __ C.C. ai P.M.R., lucrătorilor din indus­tria de panificație și morărit, precum și a aplicării noilor rețete stabilite la concursul pe fără al brutarilor, munci­torii din unitatile de panificație din Lugoj muncesc cu însuflețire pentru a realiza pîine de calitate superioară. Străduni­a lor este încununată de suc­ces și se bucură de cuvinte de mul­țumire din partea maselor largi de consumatori. Muncitorii brutari Ion Graur, Ioa­­chim Jurca, Iosif Glăvan și mulți alții, depun interes deosebit pentru îmbu­nătățirea calității pîinii, răspunzînd cu cinste chemării partidului și exigențe­­lor sporite ale oamenilor muncii. ­Fiecare inginer să ia în studiu și să rezolve o temă tehnică ridicată în procesul de producție. De la angajamente După flux tehnologic continuu­ Fabrica de mobilă „Răsăritul“ Pin­­ceta s-a dezvoltat mult și continuă să se dezvoltă tot mai mult. In timp ce vechile ateliere s-au transformat în secfii moderne înzestrate cu utilaj perfecționat, fluxul tehnologic existent s-a dovedit a nu mai corespunde. In hala de croit, de pildă, aveau loc pina nu de mult încrucișări dese în trans­port­ de semifabricate, fapt ce îm­piedica obținerea unei productivități sporite. —» ★ *--­ Una din cele 24 de teme Microcoled­oarele de la motoa­rele mașinilor de spălat, de la aspiratoarele de praf și alte mașini au dat mult de fui­că. colectivului de muncă de la „Electromotor“. Pină la începutul trimestrului III, serviciul C.T.C. și cumpărătorii au sesizat uzarea prematură a colec­toarelor amintite. Față de această situație, un grup de ingineri și teh­nicieni de la serviciul și-a asumat ca sarcină tehnologic suplimen­tară găsirea soluțiilor care să du­că la înlăturarea neajunsului. Du­pă strădanii de cîteva săptămîni, inginerii și tehnicienii au rezolvat cu succes tema. Înlocuirea vechiu­lui material folosit la realizarea unor părți componente a colectoarelor respective cu micro­­mate­­­­rial plastic — bachelită — K6, s-a­­ dovedit deosebit de inspirată. Dacă înainte vreme se întîmpla­u ca după 3—4 luni colectorul să nu­­ mai corespundă, uzîndu-se, probele­­ efectuate au arătat că bachelita 3 K6 rezistă ... ani. Folosind experiența dobîndită cu­­ acest prilej, s-a trecut la montarea colectoarelor de la experț­i alte­­ tipuri de motoare electrice. menționat și faptul că paralel­­e­­ cu calitatea au avut de cîștigat contul de economii ca și producti­și­vitatea muncii. Este vorba doar de o temă din cele 24 luate în studiu de cei 40 de in­gineri și tehnicieni care au îmbră­țișat valoroasa inițiativă născută în focul întrecerii socialiste. Inginerii Gheorghe Constantin, Arcadie Sâr­ba, Victor Crăciunescu, Damian și alții, studiază de Marcel ase­menea cu asiduitate temele tehnice pe care s-au angajat să le rezolve. Inginerii Dumitru Șoac și Nicolae Bercea au luat în studiu această pro­blemă. Consultîndu-se și cu alți tehni­cieni și muncitori fruntași, cei doi in­gineri au adus, în ultima vreme, îm­bunătățiri esențiale fluxului din secția respectivă. Mașinile ca și celălalt uti­laj existent aici au fost potrivit fazelor succesive reamplasate de lucru. Acum materialul lemnos trece din depozit direct în hală. La unul din capetele acesteia se execută prima fază de lucru, urmează apoi operațiile succesive pentru ca în partea finală să se realizeze ultimele „retușări“. Au fost astfel eliminate în întregime transporturile inutile. îmbunătățirea adusă procesului teh­nologic a avut și ea un cuvînt greu în reducerea prețului de cost, în lunile iulie și august, a diferitelor piese de mobilier, cu 8—37 la sută față de perioada corespunzătoare a anului trecut, la fapte Mărirea inginerilor de la Oțelul Rep La redacția ziarului sosesc mereu noi vești despre hotărîrea cadrelor in­­ginerești din întreprinderile industriale ale regiunii noastre de a-și însuși ini­țiativa constructorilor de strunguri ară­deni „Fiecare inginer să ia în studiu și să rezolve o temă tehnică ridicată în procesul de producție“. O astfel de veste ne-a sosit recent și de la Oțelul Roșu. Sintem­ într-o șe­dință a cercului A.S.I.T. Inginerii u­­zinei de pe valea Bistrei au apre­ciat marea valoare a acțiunii amintite și au hotărît să treacă la aplicarea ei. Chiar cu prilejul acestei ședințe nu­meroși participanți la discuții au ară­tat în mod concret temele tehnice ce și le propun să le rezolve în perioada imediat următoare. Printre temele a­­bordate sunt: sporirea indicilor de u­­tilizare a agregatelor la secția lami­noare și la oțelăria Martin; îmbunătă­țirea produselor la turnătoria de cilin­dri din fontă; reducerea consumurilor specifice la termocentrală etc. Începem un nou an în învățămîntul seral Datorită grijii partidului și guvernului, învățămîntul seral ia, cu fie­­­­care an, o amploare tot mai mare. Spre cursurile serale ale școlilor medii , se îndreaptă tot mai mulți muncitori, dornici de a-și completa cunoștin­­ț­­eie de cultură generală. Problemele complexe ale procesului de produc­­­­ție, sarcinile sporite cer din partea lor cunoștințe multilaterale. Comple­­­­tîndu-și studiile școlii medii, tinerii muncitori pot să-și aducă mai bin­e plin aportul la realizarea sarcinilor ridicate de procesul de producție,­­ merg în pas cu dezvoltarea tehnicii, a științei și culturii. 3 In regiunea noastră în anul școlar 1960—61, au urmat cursurile șcc­ t­­ii medii serale 4.680 de elevi-muncitori. Peste 600 de muncitori au absol­­­­vit școala medie serală. In acest an au urmat cursurile de pregătire pen­­­­tru admiterea în clasa a VllI-a aproape 1.600 de muncitori­ elevi. Pe lingă­­ marile întreprinderi, funcționează 11 școli medii serale, iar pe lingă șco­­l­­ile medii 24 de secții serale. Elevii-muncitori încep astăzi un nou an școlar, dornici să-și însu­­­­șească cît mai temeinic cunoștințele predate la cursuri. Publicăm mai jos un articol în care sînt redate unele aspecte ale * preocupării Școlii medii nr. 3 „Eftimie Murgu“ din Timișoara față de în­­­­vățămîntul seral. * Interesul și entuziasmul manifestate de elevi pentru reînceperea cursurilor școlare se îmbină cu dorința pe care o au cadrele didactice și conducerea școlii de ale asigura condiții cît mai bune pentru învățătură. În­e­egînd importanța pe care o are învățămîntul seral în ridicarea nivelului cultural și profesional al tinerilor muncitori din fabrici și uzine, colectivul de cadre didactice din școala noastră a analizat și a tras învățăminte din anului trecut, pentru ca în experiența noul an școlar să se obțină în procesul instruc­­tiv-educativ rezultate cît mai bune. Prin acțiunea comună dusă de școa­lă și de comisiile de selecționare din întreprinderi, peste 120 de tineri mun­citori au urmat, în acest an, cursurile de pregătire de 6 luni și au dat pro­ba de verificare a cunoștințelor. Ei formează contingentul nou al clasei a VIII -a. Tineri muncitori ca Viorica Nefin, Magdalena Iacobescu, Ion Faur, Vasile Cîra și alții au frecventat cursu­rile cu regularitate și au obținut cali­ficative foarte bune în pregătirea lor. Pentru obținerea unor rezultate su­perioare, cadrele didactice au folosit în anul trecut procedee variate și vor folosi în continuare și în acest an școlar, pe acelea care s-au dovedit mai eficiente. Se va pune accent pe o strînsă colaborare între școală și în­treprinderi în scopul formării la elevi a unei atitudini juste, privind frecvența și activitatea în școală. Procedeul unor întreprinderi industriale, cum sînt Ambalajul metalic. Fabrica de zahăr. Bumbacul și altele, care au trimis de­legați ai comisiei de selecționare să se intereseze de frecvența și de si­tuația la învățătură a muncitorilor­­elevi, a dat rezultate bune. O preocupare deosebită arată pro­fesorii pentru îmbunătățirea procesului instructiv-educativ. Ei studiază cu a­­tenție programele școlare și caută să planifice mai bine materia și să pre­gătească lecțiile în așa fel, încît să asigure asimilarea temeinică a cunoș­tințelor de către elevi în fiecare oră de curs. Cu sprijinul Institutului inter­regional pentru perfecționarea cadre­lor didactice, școala și-a organizat un laborator de fizică, unde se vor pu­tea executa lucrările de laborator ceru­te de program. Din metodele și proce­deele didactice folosite în predarea lecțiilor în anul trecut, profesorii au ales pe acelea care au dat rezultate mai bune, în condițiile predării la în­­vățămîntul seral. Ținînd seama că la IOAN TABAN director adjunct, Școala medie nr. 3 „Eftimie Murgu“, Timișoara (Continuare în pag. 11-a) 14.775 tone laminate peste plan REȘIȚA. 31. (Agerpres).­­ Laminoriștii de la Combina­tul metalurgic Reșița obțin noi succese în producție. La linia de tablă, unde lucrează echipe­le conduse de maiștrii Matei Borceanu și Teodor Popoi, pla­nul de producție pe luna au­gust a fost îndeplinit cu 3 zile înainte de termen. Colectivul secției laminoare a dat pînă la 30 august cu 14.775 tone mai multe laminate finite decît prevedea planul pe cele 8 luni care au trecut din acest an. Pre­ocupați de îmbunătățirea calită­ții produselor, siderurgiștii au extins metoda de control pe fie­care operațiune de laminare, ceea ce a dus la îmbunătățirea produselor. Au livrat produsele contractate în numeroase unități din raionul Caransebeș, s-a organi­zat temeinic transportarea la bazele de recepție a griului contractat cu statul. Astfel gospodăriile colective din Căvăran, Tincova, Sălbăge­­lul Nou și Caransebeșul Nou au transportat în magaziile bazelor de recepție cantitățile de grîu contractate. Și țăranii muncitori din Obreja, Prisaca, Mîtnicul Mare, Glimboca și din alte lo­calități au livrat cantitățile de grîu contractate. JULA MUGUREL corespondent în Librăria noastră nr. 1 din Timișoara au sosit noi cărți. • Cumpărătorii le cercetează cu­­ mult interes. „■ In vizita la gospodăria­­ colectivă din Neudorf \ Zilele trecute 25 familii de "• țărani cu gospodării individuale >* din comuna Bata au vizitat­­­ gospodăria colectivă „8 Mai“­­ din Neudorf. La această gospo­dărie ei s-au putut convinge de­­­ superioritatea muncii în co­­mun, au avut posibilitate să­­ vadă o unitate bine cu diferite ramuri de organizată, producție care aduc gospodăriei și colecti­­­­­viștilor venituri mari.­­ Țăranii muncitori din Bata, au făcut cunoștință și cu colec­­­­tiviștii. Cu ocazia vizitelor cute la casele colectiviștilor, fă­­ți au văzut că colectiviștii din Neudorf trăiesc o viață fericită și îmbelșugată. .­Mulți colectiviști, în urma­­ muncii depuse în colectivă, trăiesc astăzi în casele lor proprii, înzestrate cu mobilă nouă, lumină electrică, aparate­­ de radio, aragaz etc. t întorși acasă, țăranii munci­­tori din Bata, au povestit rude­­­­niilor și vecinilor cele văzute,­­ fiind convinși și mai mult că -i drumul G.A.C. duce la bunăsta­­­­re și fericire. FRANCISC WILD ? corespondent și Din fier vechi, otel nou / Continuînd acțiunea patri­­otică de colectare a metalelor­­ vechi, organizațiile U.T.M. din cadrul U.C.M.M.A. Bocșa au ob­­­­*­ținut rezultate remarcabile. ). De la începutul anului și pî­­­­nă la 31 august ei au colectat : 282 tone fier vechi, 1.420 kg *1 bronz, 25 kg cupru. Cele mai­­ bune rezultate le-a înregistrat organizația U.T.M. de la ramifi­­­ci­cații, în fruntea acțiunilor­­­ patriotice în ultima perioadă , s-au evidențiat tinerii Cornel­­ Achim, Iosif Kiss, Gavrilă Pop, ? ,Ernest Vari, Ion Cercel. S-X,

Next