Drapelul Roşu, septembrie 1961 (Anul 17, nr. 5184-5209)
1961-09-01 / nr. 5184
Anul XVII, nr. 5184 Vineri, 1 septembrie 1961 Sub îndrumarea și cu sprijinul organizației de partid Folosirea cfitoiilui lilCil ȘiliCi „Imbunătățirea întregii activități de producție a gospodăriilor colective este indisolubil legată de întărirea rolului zileiiminiä ci da »aia..„. chibzuită a acesteia". Din Raportul prezentat de tovarășul Gheorghe Gheorghiu-Dej la Plenara C.C. al P.M.R. din 30 iunie—1 iulie a.c. Preocuparea noastră, a consiliului de conducere sub îndrumarea organizației de partid din gospodăria agricolă colectivă din satul Dolaț, raionul Deta este îndreptată în mare parte pentru folosirea judicioasa a zilei-muncă, pentru întărirea rolului ei. Cu cîțiva ani în urmă, în gospodăria noastră colectivă nu se prea ținea seamă de rolul pe care-l are ziua-muncă. Consiliul de conducere nu se interesa de consumul de zile-muncă, de folosirea unor norme de lucru corespunzătoare, mobilizatoare. în goană după realizarea a cît mai multor zile-muncă mulți colectiviști executau, uneori, lucrări de proastă calitate, se grăbeau să participe la muncile mai ușoare care le permiteau să efectueze cu eforturi mici un număr mare de zile-muncă. în schimb, ei nu participau cu aceeași însuflețire la lucrările mai grele, importante, fără de care nu se putea asigura o producție sporită. Din această cauză gospodăria realiza producții mici, sub posibilitățile ei, consumînd în același timp un volum mare de zile-muncă. Este firesc că datorită acestui lucru prețul de cost al produselor era destul de ridicat, iar valoarea zileimuncă era mică. După cum se știe, valoarea zilei-muncă este un indice principal ce oglindește activitatea și rezultatele unei gospodării agricole colective. Or, noi tocmai cu aceasta nu ne puteam lăuda. în 1959, de pildă, valoarea zilei-muncă a fost sub 20 lei. Analizînd situația aceasta necorespunzătoare, am luat măsuri pentru remedierea ei. Pornind de la indicațiile partidului de a realiza o producție agricolă sporită și în același timp ieftină, consiliul de conducere sub îndrumarea și cu sprijinul organizației de partid a început de anul trecut să acorde o atenție mai mare consumului de zile-muncă. La întocmirea planului de producție am calculat și stabilit consumul de zile-muncă la hectar pentru fiecare cultură, precum și pe unitate de produs. Au fost revizuite unele norme de lucru, a început o intensă muncă de lămurire a colectiviștilor pentru folosirea chibzuită a zilei-muncă, pentru întărirea rolului acesteia. Au fost căutate căile de reducere a numărului de zile-muncă pentru activități ce nu erau direct productive. De pildă, anul trecut consumul de zile-muncă pentru activități administrative a fost redus cu 22 la sută față de 1959, iar în acest an va scădea și mai mult. Consiliul de conducere, dat în permanență de biroul îndruorganizației de bază, a trecut la executarea periodică a controlului asupra cheltuielilor de zile-muncă la diferite lucrări. Problema cheltuielilor de zile-muncă a fost supusă de cîteva ori analizei în adunări de partid, lărgite, în ședințe ale consiliului de conducere, în adunări generale ale colectiviștilor. De fiecare dată, la asemenea analize, s-au făcut propuneri prețioase privind stabilirea mai justă a normelor de lucru menite să asigure reducerea cheltuielilor de zile-muncă la hectar și pe unitate de produs. De pildă, pînă anul trecut, la lucrarea „culesul porumbului“, noi acordam cîte 1,25 zile-muncă pentru fiecare 400 kg de știuleți culeși. La propunerea biroului organizației de bază, susținută de altfel de mulți colectiviști, adunarea generală a hotărît mărirea normei, stabilind astfel cîte 1,25 zile-muncă pentru recoltarea a 600 kg de porumb știuleți. De asemenea, la recoltarea cu coasa a cerealelor păioase și legatul și strîngerea snopilor, s-au stabilit norme noi care au asigurat o reducere de 3 zile-muncă la hectar. Paralel cu stabilirea unor norme mai juste, mobilizatoare, adunarea generală a gospodăriei colective a stabilit și un minim obligatoriu de zile-muncă pentru fiecare colectivist: în decursul unui an, bărbații trebuie să realizeze cel puțin cîte 180, iar femeile cîte cel puțin 120 de zile-muncă. Mulți colectiviști realizează însă anual un număr mult mai mare de zile-muncă decît cel stabilit. Aceste măsuri au dus la îmbunătățirea participării colectiviștilor la muncă. S-a asigurat astfel executarea la timp și de bună calitate a fiecărei lalucrări și sporirea pe această cale a producției. Rezultatele obținute de noi în reducerea consumului de zile-muncă sînt îmbucurătoare. Dacă în anul 1959, de pildă, am folosit la cultura porumbului cîte 32,2 zilemuncă la hectar, revenind cîte 8,05 zile-muncă la tona de porumb, în anul 1960 am reușit să obținem și o producție mai mare la hectar, dar și un consum mai mic de zilemuncă. Astfel în 1960 am cheltuit doar 26,6 zile-muncă la hectarul de porumb, revenind cîte 6,3 zilemuncă la tona de produs. Această reducere de zile-muncă, în proporție de peste 20 la sută pe tona de porumb, înseamnă de fapt reducerea în aceeași proporție a prețui IOSIF TARÂȘ președintele G.A.C. „înfrățirea“* din satul Dolaț, raionul Deta (Continuare în pag. Ul-a) 4 pagini 20 de bani Citiți în pagina a III-a Declarația guvernului sovietic Ce axată săpzuție. gx a fticului... Nu-i muncitoare sau tehnician la uzinele textile „30 Decembrie“ din Arad, care să nu ia parte activă la înfăptuirea obiectivelor întrecerii socialiste. Se muncește cu sîrguință pentru ca țesăturile să fie de cea mai bună calitate, ca indicii de utilizare să sporească, iar prețul de cost să scadă. Acum, după opt luni, să aruncăm o privire pe graficele de producție, adevărată oglindă a activității colectivului de aici. Dacă privim săgețile de diferite culori, vedem că fiecare dintre ele se ridică peste liniile ce indică angajamentele la zi. De pildă, filatoarele și filaturii — între care întîlnim pe Maria Mihăesi, Irina Islas, Elena Larga și Ștefan Fabrian — au și dat peste prevederi mai bine de 26.000 kg fire de bumbac! Primind fire de bună calitate, țesătoarele au putut lucra și ele cu mai mult spor. Cei 218.444 metai liniari de țesături obținuți în plus în intervalul ianuarie—august, dovedesc că angajamentul prevăzut Modernizarea unui număr de 3 sortimente de carde din filatura de vigoane a fabricii „Teba“ din Timișoara, se realizează pe baza unei propuneri de inovații făcută de un colectiv format din tov. L. Kneffel, ing. M. Müller, Gustav Valentin, Nicolaci Ioan și Szász Ioan. Clișeul reprezintă lucrările la cea de-a doua mașină care se modernizează. Aplicarea acestei inovații aduce după sine o creștere anuală de producție de 97 tone fire cu un efect economic de cca. 550.000 lei anual. Lucrările de modernizare sunt în curs: ele se vor termina la sfirșitul lunii septembrie 1961, pentru intervalul amintit a fost depășit cu aproape 20.000 ml de țesături. De multe ori cifrele ne par seci. De aceea o tinără muncitoare absolventă a unui curs de croitorie, a făcut în timpul liber un calcul, iată ce a spus ea tovarășelor ei din secție după ce a terminat de socotit: „Fetelor ! Voi știți că din țesăturile date de noi peste plan în acest an s-ar putea face 54.600 rochii ori 72.800 cămăși?“. Aveau de ce să fie mindre țesătoarele Maria Cernăianu și Rozalia Tauber. Și nu numai ele ... Că în același timp s-a lucrat și gospodărește, este tot atît de adevărat. Bilanțul economiilor la prețul de cost este edificator în această direcție: 480.000 lei. Beneficiile sînt tot atît de însemnate. Și ar casta numai pe șapte luni! ION MICLEA lăcătuș Uzinele „30 Decembrie“ Arad Pentru producții sporita în anul viitor Ascultînd de sfatul specialiștilor, colectiviștii și țăranii întovărășiți din raionul Caransebeș de îndată ce au terminat secerișul și treierișul păroaselor, au trecut la stabilirea satelor pentru însămînțările din această toamnă. Cele 3.600 ha ce vor fi semănate cu grîu de înaltă productivitate din cele cca. 8.500 ha se vor însămînța după bune premergătoare ca trifoliene, cartofi, porumb siloz, etc. Pentru ca însămînțările să se desfășoare în epoca optimă au fost luate măsuri de pregătire a terenului, de condiționarea semințelor și de repararea utilajului necesar însămînțărilor. Ca urmare au fost condiționate cca. 900 tone de sămînță și trimise probe la laborator, au fost revizuite și reparate 80 de semănători pentru păioase etc. In scopul sporirii recoltei la hectar s-au luat măsuri de intensificare a acțiunii de fertilizare a solului. Se vor încorpora în sol îngrășăminte naturale pe cca. 3.800 ha din suprafețele ce urmează a fi semănate cu grîu. Totodată se vor aplica amendamente calcaroase pe unele terenuri. Pînă acum gospodăria agricolă colectivă din Căvăran a și amendat o suprafață de 80 hectare. Pregătindu-se de însămînțările de toamnă, colectiviștii din Galșa, raionul Arad au terminat condiționatul întregii cantități de semințe de grîu necesare însămînțărilor. Acum se continuă de zot recoltatul sfeclei de zahăr. După eliberarea terenului se vor face alături de însămînțare. Trebuie amintit și faptul că colectiviștii de aici au terminat și însilozatul porumbului urmînd ca pe terenul eliberat să se însămînțeze grîu. Au condiționat semințele de grîu Timpul nu așteaptă se mai despart doar cîteva zile de începerea însămințărilor de toamnă. Pentru ca aceste lucrări să se desfășoare în cele mai bune condiții și în perioada optimă, în majoritatea gospodăriilor agricole de stat din regiune au fost luate măsuri de revizuirea și repararea mașinilor agricole, fiindcă de aceasta depinde în bună parte succesul obținerii de recolte sporite la hectar. In timp ce în multe unități s-au obținut rezultate bune în pregătirea campaniei de însămînări, tovarăși din conducerea C.A.S. Valcant (director Tiberiu Dașcău) nu prea s-au obosit să organizeze bine munca de revizuire și reparare a semănătorilor. Așse face că din cele 12 semănători, fu încă sunt defecte. Probabil că tovarășii din conducerea gospodăriei și cei de la secția mecanică se gîndesc că mai au timp Dar semănatul bate la ușă, și cele 6 semănători încă nu s-au reparat, ori poate se așteaptă să le repare alții. Este de dorit ca și tovarășii de la G.A.S. Valcani să țină cont de faptul că timpul nu așteaptă și acum, cînd ne mai despart numai cîteva zile pînă la începerea semănatului, să se ia măsuri urgente de recuperarea rămînerii în urmă. In loc să folosească gunoiul de grajd pentru fertilizarea solului, unii conducători din G.A.C., ca cei din Semlacul Mare, Cenad și Mare, au Sînnicolaul găsit de cuviință să-l lase să fie aruncat în gropile din comunelor. marginea Această practică greșită trebuie înlăturată cu desăvîrșire. ’TJ'Af ’EMIAC — Gropi umplute cu gunoi, ce o mai fi și asta: vreo nouă metodă agrotehnică? — Ași, e o veche metodă a neglijenței. i Plecarea la Budapesta a delegației de partid și guvernamentale a R. P. Romíne . Joi seara a plecat spre Budapesta delegația Comitetului Central al Partidului Muncitoresc Român și a guvernului Resipublicii Populare Romíne, care, la invitația Comitetului Central al Partidului Muncitoresc Socialist Ungar și a Guvernului Revoluționar Muncitoresc Țărănesc Ungar, va face o vizită de prietenie în R. p. Ungară. Delegația este alcătuită din tovarășii Gheorghe Gheorghiu-Dej, prim-secretar al C.C. al P.M.R., președintele Consiliului de Stat, conducătorul delegației, Ion Gheorghe Maurer, membru al Biroului Politic al C.C. al P.M.R., președintele Consiliului de Miniștri, Emil Bodnăraș și Alexandru Moghioroș, membri ai Biroului Politic al C.C. al P.M.R., vicepreședinți ai Consiliului de Miniștri, Alexandru Brădeanu, membru al C.C. al P.M.R., vicepresedinte al Consiliului de Miniștri, Corneliu Minescu, ministrul Afacerilor Externe. Din delegație face parte de asemenea tov. Mihail Roșianu, membru al C.C. al P.M.R., ambasadorul R. P. Române la Budapesta, împreună cu delegația a plecat de asemenea Béla Némely, ambasadorul R. P. Ungare la București. La plecare, în gara Băneasa, membrii delegației au fost salutați de tovarășii Gheorghe Apostol, Petre Borilă, Nicolae Ceaușescu, Chivu Stoica, Alexandru Drăghici, Leonte Răutu, Ștefan Voitec, Mihai Dalea, membri ai C.C. al P.M.R., ai Consiliului de Stat și ai guvernului, activiști de partid și de stat, conducători ai organizaților obștești. Au fost de față șefi ai misiunilor diplomatice acreditați la București, membri ai ambasadei R. P. Ungare și alți membri ai corpului diplomatic. (AGERPRES). La Logo. Pline de cea mai bună calitate în ultima vreme, oamenii muncii din orașul Lugoj sunt pe deplin mulțumiți de calitatea pîinii pe care o au la dispoziție prin centrele de distribuire și cantine. Pîinea care se produce acum este mult superioară celei cu care erau obișnuiți și este apreciată în unanimitate de consumatori ca fiind de calitate foarte bună. Muncitorii brutari, tehnicienii și funcționarii de la unitățile de panificație din acest oraș, în frunte cu comuniștii, dovedesc prin fapte că răspund cu cinste chemării partidului de a produce pentru oamenii muncii pline de cea mai bună calitate, în urma prelucrării scrisorii adresată de 4.'Ta. ~Ș __ C.C. ai P.M.R., lucrătorilor din industria de panificație și morărit, precum și a aplicării noilor rețete stabilite la concursul pe fără al brutarilor, muncitorii din unitatile de panificație din Lugoj muncesc cu însuflețire pentru a realiza pîine de calitate superioară. Strădunia lor este încununată de succes și se bucură de cuvinte de mulțumire din partea maselor largi de consumatori. Muncitorii brutari Ion Graur, Ioachim Jurca, Iosif Glăvan și mulți alții, depun interes deosebit pentru îmbunătățirea calității pîinii, răspunzînd cu cinste chemării partidului și exigențelor sporite ale oamenilor muncii. Fiecare inginer să ia în studiu și să rezolve o temă tehnică ridicată în procesul de producție. De la angajamente După flux tehnologic continuu Fabrica de mobilă „Răsăritul“ Pinceta s-a dezvoltat mult și continuă să se dezvoltă tot mai mult. In timp ce vechile ateliere s-au transformat în secfii moderne înzestrate cu utilaj perfecționat, fluxul tehnologic existent s-a dovedit a nu mai corespunde. In hala de croit, de pildă, aveau loc pina nu de mult încrucișări dese în transport de semifabricate, fapt ce împiedica obținerea unei productivități sporite. —» ★ *-- Una din cele 24 de teme Microcoledoarele de la motoarele mașinilor de spălat, de la aspiratoarele de praf și alte mașini au dat mult de fuică. colectivului de muncă de la „Electromotor“. Pină la începutul trimestrului III, serviciul C.T.C. și cumpărătorii au sesizat uzarea prematură a colectoarelor amintite. Față de această situație, un grup de ingineri și tehnicieni de la serviciul și-a asumat ca sarcină tehnologic suplimentară găsirea soluțiilor care să ducă la înlăturarea neajunsului. După strădanii de cîteva săptămîni, inginerii și tehnicienii au rezolvat cu succes tema. Înlocuirea vechiului material folosit la realizarea unor părți componente a colectoarelor respective cu micromaterial plastic — bachelită — K6, s-a dovedit deosebit de inspirată. Dacă înainte vreme se întîmplau ca după 3—4 luni colectorul să nu mai corespundă, uzîndu-se, probele efectuate au arătat că bachelita 3 K6 rezistă ... ani. Folosind experiența dobîndită cu acest prilej, s-a trecut la montarea colectoarelor de la experți alte tipuri de motoare electrice. menționat și faptul că paralele cu calitatea au avut de cîștigat contul de economii ca și productișivitatea muncii. Este vorba doar de o temă din cele 24 luate în studiu de cei 40 de ingineri și tehnicieni care au îmbrățișat valoroasa inițiativă născută în focul întrecerii socialiste. Inginerii Gheorghe Constantin, Arcadie Sârba, Victor Crăciunescu, Damian și alții, studiază de Marcel asemenea cu asiduitate temele tehnice pe care s-au angajat să le rezolve. Inginerii Dumitru Șoac și Nicolae Bercea au luat în studiu această problemă. Consultîndu-se și cu alți tehnicieni și muncitori fruntași, cei doi ingineri au adus, în ultima vreme, îmbunătățiri esențiale fluxului din secția respectivă. Mașinile ca și celălalt utilaj existent aici au fost potrivit fazelor succesive reamplasate de lucru. Acum materialul lemnos trece din depozit direct în hală. La unul din capetele acesteia se execută prima fază de lucru, urmează apoi operațiile succesive pentru ca în partea finală să se realizeze ultimele „retușări“. Au fost astfel eliminate în întregime transporturile inutile. îmbunătățirea adusă procesului tehnologic a avut și ea un cuvînt greu în reducerea prețului de cost, în lunile iulie și august, a diferitelor piese de mobilier, cu 8—37 la sută față de perioada corespunzătoare a anului trecut, la fapte Mărirea inginerilor de la Oțelul Rep La redacția ziarului sosesc mereu noi vești despre hotărîrea cadrelor inginerești din întreprinderile industriale ale regiunii noastre de a-și însuși inițiativa constructorilor de strunguri arădeni „Fiecare inginer să ia în studiu și să rezolve o temă tehnică ridicată în procesul de producție“. O astfel de veste ne-a sosit recent și de la Oțelul Roșu. Sintem într-o ședință a cercului A.S.I.T. Inginerii uzinei de pe valea Bistrei au apreciat marea valoare a acțiunii amintite și au hotărît să treacă la aplicarea ei. Chiar cu prilejul acestei ședințe numeroși participanți la discuții au arătat în mod concret temele tehnice ce și le propun să le rezolve în perioada imediat următoare. Printre temele abordate sunt: sporirea indicilor de utilizare a agregatelor la secția laminoare și la oțelăria Martin; îmbunătățirea produselor la turnătoria de cilindri din fontă; reducerea consumurilor specifice la termocentrală etc. Începem un nou an în învățămîntul seral Datorită grijii partidului și guvernului, învățămîntul seral ia, cu fiecare an, o amploare tot mai mare. Spre cursurile serale ale școlilor medii , se îndreaptă tot mai mulți muncitori, dornici de a-și completa cunoștințeie de cultură generală. Problemele complexe ale procesului de producție, sarcinile sporite cer din partea lor cunoștințe multilaterale. Completîndu-și studiile școlii medii, tinerii muncitori pot să-și aducă mai bine plin aportul la realizarea sarcinilor ridicate de procesul de producție, merg în pas cu dezvoltarea tehnicii, a științei și culturii. 3 In regiunea noastră în anul școlar 1960—61, au urmat cursurile șcc tii medii serale 4.680 de elevi-muncitori. Peste 600 de muncitori au absolvit școala medie serală. In acest an au urmat cursurile de pregătire pentru admiterea în clasa a VllI-a aproape 1.600 de muncitori elevi. Pe lingă marile întreprinderi, funcționează 11 școli medii serale, iar pe lingă școlile medii 24 de secții serale. Elevii-muncitori încep astăzi un nou an școlar, dornici să-și însușească cît mai temeinic cunoștințele predate la cursuri. Publicăm mai jos un articol în care sînt redate unele aspecte ale * preocupării Școlii medii nr. 3 „Eftimie Murgu“ din Timișoara față de învățămîntul seral. * Interesul și entuziasmul manifestate de elevi pentru reînceperea cursurilor școlare se îmbină cu dorința pe care o au cadrele didactice și conducerea școlii de ale asigura condiții cît mai bune pentru învățătură. Îneegînd importanța pe care o are învățămîntul seral în ridicarea nivelului cultural și profesional al tinerilor muncitori din fabrici și uzine, colectivul de cadre didactice din școala noastră a analizat și a tras învățăminte din anului trecut, pentru ca în experiența noul an școlar să se obțină în procesul instructiv-educativ rezultate cît mai bune. Prin acțiunea comună dusă de școală și de comisiile de selecționare din întreprinderi, peste 120 de tineri muncitori au urmat, în acest an, cursurile de pregătire de 6 luni și au dat proba de verificare a cunoștințelor. Ei formează contingentul nou al clasei a VIII -a. Tineri muncitori ca Viorica Nefin, Magdalena Iacobescu, Ion Faur, Vasile Cîra și alții au frecventat cursurile cu regularitate și au obținut calificative foarte bune în pregătirea lor. Pentru obținerea unor rezultate superioare, cadrele didactice au folosit în anul trecut procedee variate și vor folosi în continuare și în acest an școlar, pe acelea care s-au dovedit mai eficiente. Se va pune accent pe o strînsă colaborare între școală și întreprinderi în scopul formării la elevi a unei atitudini juste, privind frecvența și activitatea în școală. Procedeul unor întreprinderi industriale, cum sînt Ambalajul metalic. Fabrica de zahăr. Bumbacul și altele, care au trimis delegați ai comisiei de selecționare să se intereseze de frecvența și de situația la învățătură a muncitorilorelevi, a dat rezultate bune. O preocupare deosebită arată profesorii pentru îmbunătățirea procesului instructiv-educativ. Ei studiază cu atenție programele școlare și caută să planifice mai bine materia și să pregătească lecțiile în așa fel, încît să asigure asimilarea temeinică a cunoștințelor de către elevi în fiecare oră de curs. Cu sprijinul Institutului interregional pentru perfecționarea cadrelor didactice, școala și-a organizat un laborator de fizică, unde se vor putea executa lucrările de laborator cerute de program. Din metodele și procedeele didactice folosite în predarea lecțiilor în anul trecut, profesorii au ales pe acelea care au dat rezultate mai bune, în condițiile predării la învățămîntul seral. Ținînd seama că la IOAN TABAN director adjunct, Școala medie nr. 3 „Eftimie Murgu“, Timișoara (Continuare în pag. 11-a) 14.775 tone laminate peste plan REȘIȚA. 31. (Agerpres). Laminoriștii de la Combinatul metalurgic Reșița obțin noi succese în producție. La linia de tablă, unde lucrează echipele conduse de maiștrii Matei Borceanu și Teodor Popoi, planul de producție pe luna august a fost îndeplinit cu 3 zile înainte de termen. Colectivul secției laminoare a dat pînă la 30 august cu 14.775 tone mai multe laminate finite decît prevedea planul pe cele 8 luni care au trecut din acest an. Preocupați de îmbunătățirea calității produselor, siderurgiștii au extins metoda de control pe fiecare operațiune de laminare, ceea ce a dus la îmbunătățirea produselor. Au livrat produsele contractate în numeroase unități din raionul Caransebeș, s-a organizat temeinic transportarea la bazele de recepție a griului contractat cu statul. Astfel gospodăriile colective din Căvăran, Tincova, Sălbăgelul Nou și Caransebeșul Nou au transportat în magaziile bazelor de recepție cantitățile de grîu contractate. Și țăranii muncitori din Obreja, Prisaca, Mîtnicul Mare, Glimboca și din alte localități au livrat cantitățile de grîu contractate. JULA MUGUREL corespondent în Librăria noastră nr. 1 din Timișoara au sosit noi cărți. • Cumpărătorii le cercetează cu mult interes. „■ In vizita la gospodăria colectivă din Neudorf \ Zilele trecute 25 familii de "• țărani cu gospodării individuale >* din comuna Bata au vizitat gospodăria colectivă „8 Mai“ din Neudorf. La această gospodărie ei s-au putut convinge de superioritatea muncii în comun, au avut posibilitate să vadă o unitate bine cu diferite ramuri de organizată, producție care aduc gospodăriei și colectiviștilor venituri mari. Țăranii muncitori din Bata, au făcut cunoștință și cu colectiviștii. Cu ocazia vizitelor cute la casele colectiviștilor, făți au văzut că colectiviștii din Neudorf trăiesc o viață fericită și îmbelșugată. .Mulți colectiviști, în urma muncii depuse în colectivă, trăiesc astăzi în casele lor proprii, înzestrate cu mobilă nouă, lumină electrică, aparate de radio, aragaz etc. t întorși acasă, țăranii muncitori din Bata, au povestit rudeniilor și vecinilor cele văzute, fiind convinși și mai mult că -i drumul G.A.C. duce la bunăstare și fericire. FRANCISC WILD ? corespondent și Din fier vechi, otel nou / Continuînd acțiunea patriotică de colectare a metalelor vechi, organizațiile U.T.M. din cadrul U.C.M.M.A. Bocșa au ob*ținut rezultate remarcabile. ). De la începutul anului și pînă la 31 august ei au colectat : 282 tone fier vechi, 1.420 kg *1 bronz, 25 kg cupru. Cele mai bune rezultate le-a înregistrat organizația U.T.M. de la ramificicații, în fruntea acțiunilor patriotice în ultima perioadă , s-au evidențiat tinerii Cornel Achim, Iosif Kiss, Gavrilă Pop, ? ,Ernest Vari, Ion Cercel. S-X,