Drapelul Roşu, octombrie 1961 (Anul 17, nr. 5210-5235)

1961-10-01 / nr. 5210

Y A Y x Anul XVII, nr. 5210 PROLETARI DIN TOATE ȚĂRILE URIȚI­ VAI ORGAN AL COMITETULUI REGIONAL P.H.R. BANAT I AL SFATULUI POPULAR REGIONAL DuMINICă, 1 octOmbRie 1961 La început­ule an universitar Amfiteatrele, sălile de cursuri și la­boratoarele universităților și institute­lor de învățămînt superior cunosc azi, freamătul începutului noului an univer­sitar. întorși din vacanță, după o odihnă binemeritată, profesorii și studenții se reîntîlnesc cu bucurie și emoție, gata să pornească cu forțe sporite în noul an de studiu. Marile progrese înfăptuite în con­struirea socialismului, mărețele per­spective deschise de cel de-al lll-lea Congres al partidului, cer universită­ților și institutelor de învățămînt supe­rior cadre din ce în ce mai numeroase cu calificare superioară pentru econo­mia și cultura socialistă, în plină înflo­rire. Așa se face că în acest an pe por­țile institutelor de învățămînt va intra un număr sporit de studenți, în Cen­trul universitar Timișoara, în acest an, vor studia 6.500 de studenți, cu 1.500 mai mulți decît în anul trecut. La Timișoara au luat ființă noi facul­tăți și secții: o secție de limbă și lite­ratură romînă și alta de matematici, la Institutul pedagogic de 5 ani; două noi facultăți la Institutul politehnic, în ramurile electromecanică și tehnolo­gia construcțiilor de mașini cu durata de studiu de 4 ani la curs de zi și de 6 ani la cursul seral, Facultatea de muzică și două noi secții la Facultatea de filologie a Institutului pedagogic de 3 ani. Partidul a trasat învățămîntului su­perior sarcina însușirii de către stu­denți a cuceririlor științei și tehnicii celei mai înaintate, de a întări legătura indisolubilă dintre învățămîntul teo­retic și cerințele construcției socialiste. în acest scop, laboratoarele institu­telor timișorene vor fi înzestrate în continuare cu noi aparate moderne, de mare precizie, menite să ușureze mun­ca de formare a deprinderilor prac­tice la studenți și de realizare a noi lucrări științifice. Astfel, în Institutul pedagogic de 5 ani, laboratorul de fizică atomică va fi dotat cu un aparat Roentgen pentru defectoscopie , laboratoarele institu­telor de medicină și agronomie vor primi, de asemenea, aparatură mo­dernă. La Institutul politehnic, studen­ții vor avea la dispoziție două noi la­boratoare, unul de rezistența materia­lelor și altul de construcții metalice. Facultatea de chimie industrială a fost dotată cu un spectrofotometru etc. Cât de mare este atenția acordată de partid și guvern calificării viitoare­lor cadre, rezultă și din faptul că numai pentru Institutul politehnic se vor cheltui în anul 1961, circa 2 mi­lioane lei pentru utilarea laboratoarelor cu aparatură modernă, în toate institutele au avut loc re­parații capitale, bibliotecile au fost înzestrate cu volume noi, sălile de lec­tură, cluburile au fost reamenajate. O atenție deosebită s-a dat sălilor de cursuri prin îmbunătățirea instalațiilor electrice și dotarea lor cu mobilier adecvat. O mîndrie a centrului nostru univer­sitar o constituie noul complex social studențesc, format din 5 cămine noi cu 1.560 de locuri, cu camere luminoase de cîte patru persoane, confortabile cu mobilier nou, covoare, încălzire cen­trală etc., și o cantină modernă care vor fi date în folosință, în acest an. Alături de Institutul pedagogic de 5 ani s-a deschis un nou șantier unde se construiește un pavilion central cu 7 etaje. Complexul va avea numeroase săli de cursuri, 30 de laboratoare, săli de lectură etc. pe o suprafață de 20.000 mp. Grijii manifestate de partid și gu­vern, de poporul muncitor învățămîn­­tului nostru superior, cadrele didactice și studenții îi răspund prin hotărîrea nestrămutată de a-și însuși cu temei­nicie cunoștințe la nivelul cuceririlor științei și tehnicii mondiale și în legă­tură indisolubilă cu cerințele practicii, cu sarcinile actuale ale desăvîrșirii construcției socialiste în patria noastră. Centrul universitar Timișoara este încadrat cu profesori cu o bogată ac­tivitate științifică. Ei sînt datori să-și sporească exigența în predare, în orga­nizarea procesului de învățămînt, în așa fel încît viitoarele cadre cu studii superioare să facă față marii răspunderi ce le va reveni, aceea a conducerii in­dustriei, economiei, agriculturii și culturii noastre socialiste. Pe lîngă această misiune, profesorii, conferențiarii, lectorii, șefii de lucrări și asistenții au sarcina patriotică de mare răspundere de a se ocupa de educarea studenților, de a sădi în con­știința lor pasiunea pentru cercetarea științifică, dragostea față de profesie, de a-­ ajuta nu numai la însușirea te­meinică a problemelor stricte ale pro­priei specialități, ci și la formarea lor ca cetățeni și intelectuali, cu o concep­ție justă despre natură, viață, socie­tate, înarmați cu cunoașterea și înțele­gerea temeinică a politicii partidului și guvernului nostru. De aceea, sub con­ducerea organizațiilor de partid, recto­ratele și decanatele trebuie să se preo­cupe din aproape de organizarea te­meinică a formelor de învățămînt ideo­logic al cadrelor didactice, ținînd seama de specificul și cerințele fiecărui institut și a fiecărei facultăți în parte. De buna desfășurare a procesului , instructiv-educativ, de creșterea și pre­gătirea tineretului pentru viață, pen­tru crearea în rîndurile studenților a unei atmosfere de muncă și studiu in­tens pentru asigurarea unei frecvențe ridicate la cursuri și seminarii răspund în mare măsură organizațiile de partid și de U.T.M. din facultăți, aso­ciațiile studențești. Ele au datoria să educe pe tineri în spiritul patriotismu­lui socialist, al devotamentului ne­țărmurit față de Partidul Muncitoresc Român, al prieteniei față de tinerii de toate naționalitățile, al luptei pentru pace. La început de an universitar, oa­menii muncii din regiunea noastră își îndreaptă cu dragoste gîndul spre ti­neretul studios din centrul universitar Timișoara și urează cadrelor didactice și studenților spor la muncă și succes în activitatea lor plină de răspundere, în pregătirea viitorilor specialiști de înaltă calificare pentru economia na­țională și diferitele domenii ale acti­vității social-culturale. imimii iii mimmiiimimiii ----------------------------------------------------------------­ 4 pagini 20 de bani iiliiimmiiiiiiiimiiiiiiiiiiiii Reluarea activitulîi la Palatul pionierilor Cravatele roșii vor participa azi la ora 9,30 la deschiderea festivă a Pala­­tului pionierilor. Cu acest prilej se va face cunoscută activitatea de viitor a cercurilor, după care pionierii vor vi­­zita atelierele și sălile cercurilor, în parcul lor, împodobit sărbătorește, for­mațiile de pionieri vor prezenta in­teresante programe artistice. Manifestări cultural-artistice în grădina de vară a Casei prieteniei romîno-sovietice va rula de la ora 19,30 comedia sovietică „Libelula“. La Lugoj, astă-seară, la orele 19,30 orchestra simfonică a Filarmonicii de stat „Banatul"4 va susține un concert simfonic. Deschiderea stagiunii la Filarmonica de stat „Banatul" Aseară, a avut loc în sala „Maxim Gorki“ concertul de deschidere a sta­giunii Filarmonicii de stat „Banatul“ cu participarea artistului emerit Ion Voicu și sub bagheta dirijorului Nico­­lae Boboc. Concertul se repetă astăzi, duminică, la orele 10,50 și este radio­difuzat, în program figurează : Mircea Popa : Rapsodia; Serghei Prokofiev: Concertul nr. 2 în sol minor pentru vioară și orchestră opus 63; N. Paga­nini : Concertul nr. 1 în re major pen­tru vioară și orchestră op. 6 (Partea I-a); N. Haydn : Simfonia nr. 102 în si bemol major (în primă audiție). Vineri seara, cetățenii comunei Pă­dureni, raionul Timișoara, au trăit clipe de adevărată bucurie. O dată cu lă­sarea întunericului pe ulițele comunei, în instituții, în casele oamenilor și pe aleea ce leagă comuna de șosea­u­a Magazin cu autoservire la Orșova Cooperativa de consum din ora­șul Orșova a deschis primul ma­gazin cu autoservire, nat cu bogate sortimente aprovizie­de pro­duse alimentare, solicitate de cum­părători. Amenajat pe strada prin­cipală, magazinul impresionează de la prima vedere pe cei care-i vizi­tează. încă din primele ore ale zi­lei de deschidere, s-au vîndut pro­duse în valoare de peste 9.000 lei ION IANCU instructor al sfatului popular regional ... Fetița taln­­ei a mamei a împlinit doi ani, poate trei ani. Băiețelul bate mingea ți e foarte vioi. Cită bucurie, cînd părinții lor le cumpără o păpușă cu o banană în mină, ori un fotbalist în plină acțiune, ori un cocoțel, ori o pisic­uță ... Și toate aceste jucării de cau­ciuc, frumos pictate, se fabrică la ..Dermatina" -Timișoara, în secția de jucării. In anul acesta, s-au creat încă 14 modele noi. ÎN CLIȘEU, desenatoarea E­­lena Andiș lucrînd la finisarea unui lot de noi jucării, a prins lumina electrică. La grăbirea lu­crărilor de electrificare a comunei, o contribuție însemnată au adus pe lîngă muncitorii de la întreprinderea „Elec­­tromontaj“ și cetățenii din comună. Ei au efectuat numeroase zile de muncă voluntară la plantarea stîlpilor, la în­tinderea firelor, precum și la alte lu­crări. Inaugurînd această nouă realizare in cadrul unei adunări, cetățenii și-au a­­rătat satisfacția și recunoștința față de grija pe care le-o poartă partidul. Ele­vii școlii elementare din localitate au prezentat apoi un program artistic. O nouă comună electrificată ­­s Citiți în interiorul­­ ziarului — Cu înaltă exigență comunistă. — Fabrica din Căvăran — Știri de peste hotare. (pag. a 2-a) 5 (pag. a 2-a) Á — Din regiune și de pretutindeni. (pag. a 3-a)­­ (pag. a 4-a) ) u I­A Lucrările agricole­­ la timp și de calitate­ în săptămîna aceasta oamenii muncii de pe ogoarele regiunii noa­stre și-au concentrat atenția înspre recoltarea culturilor tîrzii, pregăti­rea terenului și însămînțarea păroa­selor de toamnă. Porumbul a fost recoltat de pe aproape 40 la sută din suprafețe. De asemenea, este pe terminate recoltatul și treieratul florii-soarelui și a început, în pod­gorii, culesul strugurilor. Cu toate că s-au strîns recoltele de pe mari suprafețe ce urmează a fi însămînțate cu grîu, lucrările de pregătire a terenului sînt, totuși rămase în urmă din cauză că nu s-au tăiat peste tot cocenii și bețele de floarea-soarelui. Suprafața eli­berată reprezintă doar 58,6 la sută din cea recoltată. Cu toate condițiile grele din cauza secetei, harnicii mecanizatori din gospodăriile agricole de stat și stațiunile de mașini și tractoare au continuat arăturile de însămînțare, în cursul săptămînii trecute s-au făcut asemenea arături pe 26.800 ha. Bune rezultate s-au obținut în special în raioanele Sînnicolaul- Mare, Timișoara și Lugoj. Pentru a nu întîrzia semănatul griului se recomandă ca în săptă­mîna ce urmează în toate unitățile agricole socialiste, cu concursul ca­drelor tehnice și al mecanizatorilor să se identifice prin încercare cu plugul, toate terenurile care se pot ara, să se grăbească eliberarea lor de coceni și bețe de floarea-soare­lui și să se execute în bune condi­ții arăturile de însămînțare. Tere­nurile odată eliberate trebuie arate imediat , folosindu-se la mărunțirea pămîntului toate discuitoarele și grapele stelate. Este indicat ca pen­tru spargerea bulgărilor și tasarea terenurilor, acolo unde e cazul, să se folosească tăvălugii atît înainte cît și după însămînțat. Pe prim plan trebuie pusă și pro­blema fertilizării solului. Pînă a­­cum s-a realizat doar 50,8 la sută din sarcina de plan, în acest scop este indicat să fie folosite din plin toate atelajele și celelalte mijloace de transport disponibile. IBG&HOA C Qaioane avan­sate . Situația arăturilor pentru însămîn țările de toamnă, la data de 29 sep­tembrie a.c.­­ A* b­ 1 « La secția mecanică, la fel ca și în celelalte secții are­du-și bine munca, el reușește să-și depășească planul cu Uzinei mecanice Timișoara se desfășoară o vie întrecere 5—șo­­a sută, dînd în același timp o producție de calitate: •i­rtrÄAAM. V.17.7"ț. * CLIȘEU: <lrmg.nl OK. Oile. nr .1.« află și strungarul fruntaș Gheorghe Olteanu. Organiz înd piesa pe care a lucrat-o. Colectiviști în întrecere Pe ogoarele gospodăriei colective din Nădlac, raionul Arad colectiviștii de­pun eforturi susținute în aceste zile la strînsul recoltei. Echipele se întrec la recoltatul porumbului și eliberarea cît mai repede a terenului. Ei au recoltat porumbul de pe 1.300 ha. Colectiviștii din brigada condusă de Matei Mazuch recoltează ultimele suprafețe de po­rumb. O bună parte din suprafața recoltată a și fost eliberată de coceni. Acest lu­cru a dat posibilitatea mecanizatorilor de la S.M.T. Pecica să lucreze din plin la pregătirea terenului și la însămînțări. Pînă la 29 septembrie s-a însămînțat întreaga suprafață planificată cu orz, 270 ha cu grîu și 80 ha cu secară. ȘTEFAN FRANYE corespondent Lucrătorii de la G.A.S. Iosifalău, raionul Lugoj se află în pli­nă campanie de însămînțări. Zi de zi pe ogoarele gospodăriei se însămînțează mari suprafețe cu grîu. Tractoriștii și cadrele tehnice de specialitate pun pe prim plan problema calității lucrărilor. Unul din destoinicii tractoriști cu care această unitate socia­listă se mîndrește este și Moise Gherga pe care-l vedeți în fotogra­fia de mai sus. El și ceilalți mecanizatori muncind cu însuflețire au însămînțat pînă acum peste 400 ha de orz și grîu. Angajamente întreprinderile din regiune au realizat Peste 51 milioane lei economii Zilele trecute, numeroase colective de muncă din regiunea noastră au ra­portat îndeplinirea planului pe nouă luni, înainte de termen. Printre aceste colective fruntașe se numără cele de la întreprinderea minieră Bocșa, de la „Nikos Beîoianrsis“, laminoare și turnă­torie C.M. Reșița, fabrica de prefa­bricate Arad și multe altele. Preocupîndu-se pentru sporirea pro­ducției și îmbunătățirea calității ei, muncitorii, tehnicienii și inginerii din întreprinderi, de pe șantierele de con­strucții, din transporturi și comerț au luat măsuri pentru a realiza importante economii. In numai 8 luni, colectivele de muncă din aceste unități au reali­zat economii suplimentare, prin redu­cerea prețului de cost, de 51.116.000 lei. Indici înalți la furnalul de 700 m.c. în seara aceea, de august, cînd pri­mul furnal de 700 m cubi de la Reșița a dat prima șarjă de fontă prim-jurna­­listul Aurel Barna spunea: Vom „stoar­ce“ tot din el. Vom depăși indicile de utilizare proiectat. Pentru aceasta, între schimburile de la furnal s-a pornit o întrecere însuflețită avînd ca obiectiv principal depășirea indicelui de utili­zare planificat. De atunci nu au trecut nici 2 luni și jurnaliștii au raportat un succes deosebit: în luna septembrie indicele mediu de utilizare realizat este 1,1 tone pe un cub ceea ce în­seamnă maximum prevăzut de proiec­tant, în ziua de 25 septembrie topitorii au realizat chiar 1,36 tone pe un cub. Așadar, cele spuse de prim-jurnalistul Au­rel Barna s-au adeverit. Cuvîntul devine faptă în întrecerea socialistă, siderur­­giștii din Oțelul Roșu și-au propus ca obiectiv principal realizarea rit­mică a sarcinilor de plan și a an­gajamentelor luate. Și cuvîntul lor, pe zi ce trece, devine faptă. La la­minorul de platină, de exemplu, muncitorii și-au depășit în mod substanțial angajamentele la zi. In perioada 1—25 septembrie a.c. ei au laminat în plus 900 tone, din care aproape 200 tone la toleranțe ne­gative. Fruntaș în întrecere este schimbul III condus de maistrul Ion Romînu, șef laminator, Andrei Mă­­lăescu. ALEXANDRU BODNAR Bilanț fructuos Sub îndrumarea organizației de partid, muncitorii și tehnicienii în­treprinderii de mobilă I.P.R.O.F.I.L. Balta Sărată încheie luna septem­brie cu realizări de seamă pe linia sporirii producției și îmbunătăți­rii calității produselor. Ei au dat peste plan 300 scaune pentru pian și 20 garnituri „club“, toate de ca­litate superioară. în același timp, au fost realizate importante econo­mii de materiale lemnoase și ma­­teriale tehnice. Valoarea lor se ri­dică la aproape 50.000 lei. ANA ROȘU de la subredacția noastră voluntară din Caransebeș îndeplinite Construcțiile zootehnice trebuie terminate Dezvoltarea multilaterală a producției agricole necesită — pe lângă altele și — executarea unui volum sporit de construcții gos­podărești. Așa cum se arată în Raportul prezentat de tovarășul Gh. Gheorghiu-Dej la plenara C.C. al P.M.R. din 30 iunie—1 iulie a. c. în perioada planului de 6 ani, în gospodăriile colective se prevede executarea de adăposturi pentru 2.050.000 taurine, peste 3.000.000 porcine, 5.100.000 oi, magazii și pătule pentru 380.000 vagoane produse vegetale. în raionul Sînnicolaul Mare exis­tă 40 gospodării colective. Gospo­dăriile s-au întărit și dezvoltat an de an, devenind milionare și multimilionare. Colectiviștii și-au îndreptat atenția spre dezvoltarea multilaterală a ramurilor de pro­ducție și îndeosebi a sectorului zootehnic care aduce mari veni­turi: în ultimii ani, numărul vaci­lor a crescut ajungînd la peste 6.000, iar al ovinelor depășește cu mult 25.000. Numai în acest an efectivul de animale a crescut cu 1.334 vaci și juninci gestante, 3.630 vițele și 4.300 ovine. Ca să crești însă animale multe, trebuie să ai și construcțiile nece­sare : grajduri bune, cotețe, sai­vane, maternități etc. Colectiviștii din raion au ridicat în ultimii ani, cca. 600 obiective, în valoare de peste 70.000.000 lei. Și pentru a­cest an și-au prevăzut să ridice 263 obiective, printre care 89 de in raionul Sînnicolaul-ia care grajduri, 50 îngrășătorii și mater­nități etc. Sporirea construcțiilor și a nu­mărului de animale cere muncă multă și însemnate fonduri bă­nești. Colectiviștii au primit din partea statului credite pe termen lung și fără dobîndă pentru pro­curarea de animale și materiale de construcții. în unele gospodării colective, construcțiile planificate pentru a­­cest an au fost în mare parte ridi­cate și — ceea ce-i mai impor­tant — pentru ridicarea acestora s-au cheltuit puțini bani. Iată de exemplu, grajdurile terminate pînă acum în raion au costat cîte 1.330 lei pe cap de vacă, față de 2.162 lei cît s-au cheltuit în anul trecut. Cum a fost posibil acest lucru ? Prin folosirea din ce în ce mai mult a materialelor ieftine și din resurse locale, a proiectelor tip etc.­­ Multe unități din raion au urmat exemplul colectiviștilor din Beba Veche care au construit grajduri cu pereți din pămînt bă­tut, în gospodăriile colective „Ștefan Plăvăț“ și „Mureșul“ din Cenad, „Drumul lui Lenin“ din Sînnico­laul Mare, în cele din Cheglevici, Tomnatic, Variaș, Bulgăruș, cons­trucțiile planificate în mare parte au fost terminate. Aceste rezultate se datoresc faptului că organiza­țiile de partid și conducerile gos­podăriilor colective au privit cu toată seriozitatea problema cons­trucțiilor. Procurînd materiale din I. GEAPANA 1 Continuare in pig. d­-a) la timp 10101010101 ) î ] fjormite. 01 ] de. f­iî&tox. Cele peste 30 de fețe pri­­­­veau în jur oarecum nedu­­­­merite la mașini, la oamenii l­a care le mînuiau. — Uite, ăsta-i ring. O să­­ vă arăt și laminoarele. Famne 0 ......................................... lucrează ,nu p mașini! Acolo mama mea... ! Fetele, eleve în primul an , la Centrul școlar profesional , tehnic și tehnic de maiștri din­­ Timișoara o năpădiră cu în­­­­trebări pe „experta“ în ale­­ filaturii. 1 — De mult lucrează mama­­­­ta la filatură ? !. — De ani în șir. Ma­­l­ma spune că mașina as­­­­cultă de ea pentru că o în­­­­grijește bine. Și apoi, ea se­­ descurcă foarte bine. Poate ° î nu știți. E fruntașă în pro­ f­­­­­ducție. în glasul Luciei Ioviță,­­ ° elevă în clasa 1 filatură de “ ° lună de la Centrul școlar, se ° ° simți o undă de mîndrie. j* ) ★ l ) De-abia ajunse grupul de­­­­ eleve care era la prima zi de l ) practică, în secția preparație | ° a fabricii „Industria lunii“ f ° că una din muncitoare, ne-­­ răbdătoare, se apropie de ve­cina ei. ° — Și fata mea e printre­­ ele. O fac și pe dînsa fila­­jă­toare. O vedeți pe cea blon-­­ 1 dă? Ea e. ( 1 Cînd grupul de fete ajunse ° ° 1 lîngă laminorul Ilenei Io- ? • w . 1 vița, mama și fata se im­ |= l­a brățișară. ° I Elevele au părăsit secția, (> ) dar Ileana Ioviță­­ simțea dorința să-și tot mai o­s­tășească sentimentele impar- l celor a j din jur. I — 11 știți pe Pavel, soțul­­ j meu, care-i tot aici la filatu­ i j­ă­ră ? O ține într-una. — Cînd gată școala o iei *, • lingă tine și faci și din ea­­,­­ fruntașă. Așa, să se știe că l­a familia Ioviță e o familie de l­a filatori fruntași. L-am liniș­­­­tit. O știu pe Ludea mea am­­­­bițioasă. Iar apoi, ea o să în­­­­ceapă să lucreze după ce a­m terminat școala de filatori, s­au ca mine care n-am avut­­ această posibilitate. ...Drumul­­ Luciei inviță spre viață și o meserie e luminos, sigur. ? Mama și fiica sunt pătrunse , de aceeași preocupare, să fie fruntașe în muncă. A. PAULIAN -o­——O" —O —o~ i lo

Next