Drapelul Roşu, noiembrie 1961 (Anul 17, nr. 5236-5261)

1961-11-01 / nr. 5236

T 2 Anul XVII, nr. 5236 Miercuri, 1 noiembrie 1961 aci sg PROLETARI DIN TOATE ȚĂRILE ffIUȚI­ VA I 4 pagini 20 de bani Sporirea producției de ioniâ începe din abataje In acest an, sarcinile de pro­ducție ale întreprinderii miniere Bocșa au sporit cu cca. 84 la su­tă față de anul trecut. Realizarea acestei sarcini constituie un aport însemnat adus de colectivul de muncă al întreprinderii la înde­plinirea prevederilor Directivelor celui de-al Ill-lea Congres al P.M.R., cu privire la dezvoltarea extracției și îmbogățirea minereuri­lor de fier. O dată cu intrarea în funcțiune a noului furnal de 700 mc la Combinatul metalurgic Re­șița, problema îndeplinirii ritmi­ce și la înalt nivel calitativ a pla­nului de producție s-a pus cu și mai multă tărie în fața minerilor bocșeni. Trebuie satisfăcute cerin­țele crescâde privind cantitățile și calitatea materiei prime necesa­re realizării unor indici înalți de productivitate la noul furnal, în condițiile reducerii consumului spe­cific de materii prime și combusti­bil. Măsuri bine chibzuite Pentru a face față acestor ce­rințe, conducerea I. M. Bocșa a luat o serie de măsuri. Bunăoară, un colectiv de ingineri și tehnicieni a introdus și extins în diferite locuri de muncă, la mina Ocna de Fier, metode de lucru de înaltă productivitate cum sunt: metoda a­­batajelor remanente (cu înmagazi­­nare), metoda de extracție cu fâ­șii înclinate și alte cîteva metode de muncă. Au fost luate măsuri în vederea folosirii întregii capacități a stației de concasare a minereu­lui, cu ajutorul căruia se poate îmbunătăți conținutul de fier al minereului. De asemenea, pentru a îmbunătăți omogenitatea minereu­lui, și conținutul lui de fier, s-au dat indicații ca, atunci cînd în unele abataje se extrage minereu din zonele de „coperiș“, mai săra­ce, în celelalte abataje exploata­rea minereului să fie dirijată spre zonele de „culcuș“, mai bogate în fier. Roadele unor astfel de măsuri s-au văzut în sporul înregistrat la producția de minereu de fier și în calitatea mai bună a acestuia. Pla­nul producției globale de la înce­putul anului și pînă la 1 octombrie, a fost depășit cu 19.177 tone mi­nereu. La producția­ marfă, de a­­semenea, s-a înregistrat o depă­șire de 10.441 tone minereu, iar conținutul de metal al minereului a crescut cu cca. 5 la sută. Pentru obținerea acestor impor­tante succese au muncit cu însu­flețire minerii Ion Dobrescu, Vic­tor Boru, Nicolae Ciobîcă de la secția 100 a minei Ocna de Fier, Francisc Sylagy de la secția 200 de carburare, brigăzile din Dealul Streiului, conduse de tovarășii Pe­tru Străin, Ion Mițiga, Ion Tur­­cin, Ion Scînteie, împreună cu ex­­cavatoriștii Alexandru Dinu, Tibe­­riu Rosnet, Gheorghe Oană și mulți alții. La sfat cu jurnaliștii ■ între jurnaliștii reșițeni și mine­rii bocșeni s-a încetățenit bunul o­­bicei de a se întruni periodic, pen­tru a discuta cerințele crescînde le­gate de îndeplinirea sarcinilor de producție și pentru a se sfătui cum trebuie să muncească mai bine în vederea realizării obiectivelor tra­sate de partid. O astfel de întîlni­­re a avut loc în luna trecută. Cu acest prilej, jurnaliștii le-au explicat pe îndelete tovarășilor de la întreprinderea minieră Bocșa ce mare însemnătate are pentru ei livrarea ritmică a cantităților sporite de minereu de fier, cu un conținut bogat și constant de metal și cu o granu­­lație corespunzătoare. Importanța cantităților sporite de minereu ca­litativ superior, a reieșit și cu o­­cazia consfătuirii din luna august între reprezentanții unor între­prinderi miniere din țară care a avut loc la I. M. Bocșa. înțelegînd acest lucru, minerii de la întreprinderea din Bocșa s-au angajat să sporească livrările zil­nice cu 200 tone minereu, față de perioada anterioară și să-i asigu­re un conținut în fier cît mai ri­dicat și cu o granulație optimă. Rezervele interne trebuie mai bine valorificate Rezultatele de pînă acum con­stituie un început bun și dovedesc, pe de o parte, eficiența consfă­tuirilor organizate între mineri și beneficiari, iar pe de altă parte, arată că la I.M.B. există posibili­tatea realizării angajamentelor lua­te. Se poate pune însă întrebarea : sunt transpuse oare în viață, cu perseverență, toate angajamentele luate cu ocazia acestor consfătuiri? Ce-i drept, așa cum a fost amin­tit, s-au luat multe măsuri practi­ce ale căror roade au fost elocven­te. Trebuie spus însă, că nu toate angajamentele au fost îndeplinite cu consecvență. La I.M.B. există rezerve interne care, dacă ar fi fost valorificate, ar fi PETRE VĂRU (Continuare în pag­a II-a) ---■*■ 4r •»—» ------­ Spre o deservire mai bună a populației Comitetul executiv al Uniunii ra­ionale a cooperativelor de con­sum Deta se îngrijește în perma­nență de dezvoltarea rețelei de des­facere cu amănuntul, prin construi­rea de noi magazine, cît și moder­nizarea și amenajarea celor existen­te. în acest an au fost date în folo­sință două magazine noi, unul la Ghilad și altul la Berini. Totodată au fost amenajate prăvălia din ga­ra Liebling, o ghețărie în comuna Tormac etc. Acum este în construcție magazi­nul mixt cu bufet din satul Gaiul- Mic. în centrul de raion se fac lu­crările de amenajare a altor uni­tăți : un magazin de mezeluri și produse lactate, o cofetărie, un magazin pentru desfacerea mobilei, o librărie, un magazin de parfume­­rie-cosmetice. Pînă la sfîrșitul anu­lui se vor înființa un magazin de încălțăminte și unul alimentar cu autoservire în comuna Ciacova. IOSIF PANCAN corespondent Simpozion La cinematograful „Arta“ din Vișoara a avut loc, în prezența peste 600 de spectatori un simpo­­m organizat de comitetul orășe­­sc al femeilor în colaborare cu lectivul cinematografului „Arta“, înd ca subiect : „Chipul femeii vietice oglindit în cinematogra- Cu acest prilej au luat cuvîn­­t tovarășele Irina Danila, Maria­ngelescu, juriști și Agata Maximi­ j­in, artistă la Teatrul de stat din T­imișoara. (B. Răin). o_O_O — O_o_o—-o—o — o—o — o — o—-C — O—-O-^ întreprinderea „Bela Bremer“­­ din Timișoara a cunoscut în ul­­­­tim­ul timp o importantă dez­voltare. importante Stata­ a alocat fonduri pentru construirea de hale noi, pert­ru înzestrarea lor cu utilaj modern, de înaltă tehnicitate. Una din secțiile noi este și cea de folii de mase plastice. Aici majoritatea faze­lor de producție sunt mecanizate.­ ­Q'—O'—o—O'—O’—O'—o o­ ÎN CLIȘEU : un aspect din „ hală. Citiți în interiorul ziarului — Munca educativi fi de cerce­tare științifici, in centrul atenției comuniștilor (pag. a 2-a) — Cronică teatrală: Un spectacol merituos (pag. a 2-a) — Sport (pag. a 3-a) — Lucrările Adunării Generale a O.N.U. (pag. a 4-a) Angajament: 1.500.000 lei Realizat: 2.462.000 lei în primele nouă luni ale anului, litice de mobilizare a muncitorilor colectivul întreprinderii „Gheorghe în întrecerea socialistă pentru re- Doja“ din Timișoara a economisit ducerea prețului de cost al produs 2.462.000 lei, depășind cu 962.000 selar. Numai prin reducerea consu­­lei angajamentul anual de econo­­murilor specifice la materii prime mii (1.500.000 lei). (grăsimile pentru săpunuri) au fost Economiile sunt rodul muncii pe- obținute 61.000 lei economii. ---------■<*­«»•■»■ - ----------------­ Laminate de calitate superioară Harnicul colectiv al secției lami­­nor la rece, îndrumat de organiza­ția de partid, desfășoară întrecerea socialistă sub lozinca : „Cît mai multe laminate la rece și de calita­te superioară“. Organizîndu-ne mai bine munca pe echipe și schimburi, am reușit să dăm peste plan de la începutul anului, mai bine de 120 tone laminate la rece de bună ca­litate. La obținerea acestor reali­zări o contribuție însemnată și-au adus-o cele 3 brigăzi de producție conduse de utemiștii fruntași, Fran­cisc Martineak, Eremia Răducan și Alexandru Ponoran, care în ulti­ma perioadă pe lîngă că au sporit producția, au dat laminate de ca­litate superioară, eliminînd rebutu­rile. Exemple demne de urmat sunt și utemiștii: Remus Drăghina, Du­mitru Vieru, Ana Fi­rdău, Con­stantin Serdan și Pavel Lupșescu, care se achită cu cinste de atribu­țiile ce le revin. Elanul tineresc și spiritul de ini­țiativă de care este pătruns colec­tivul nostru, constituie garanția că rezultatele obținute pot fi simțitor îmbunătățite, că pînă la sfîrșitul anului vom da 140 tone bandă laminate la rece peste prevederile planului de producție. GHEORGHE VELEA laminator, „Oțelul­ Roșu“ ic H*.**».**-------— Pe ogoarele regiunii : «iw ^ -«u, ««a»--*®, «a», ^^,455». G.A.S. au terminat Muncind cu multă însufleji­e în ca­drul întrecerii socialiste, cu toate con­dițiile grele din această toa­m­a, lu­crătorii din gospodăriile agricole de stat ale regiunii noastre au terminat, în seara zilei de 31 octombrie, planul de însămînțare la grîu. S-au semănat 83.000 ha. Harnicii mecanizatori au folosit din plin capacitatea de lucru a tractoarelor, discurilor, grapelor, tăvălugilor și mași­nilor de semănat, au lucrat din zori și pînă-n noapte pentru a pune baze so­lide recoltei anului viitor. La acest lucru a contribuit și faptul că conduce­rea Trustului a luat din vreme măsuri semănatul grîului de sprijinire a unităților rămase in urmă. RAIOANE FRUNTAȘE Și în raioanele Făget și Timișoara înscr.nisiul griului se apropie de sfîrșit. Membrii gospodăriilor colec­tive, mecanizatorii din S.M.T. și țăra­nii întovărășiți depun eforturi susținute pentru a insămînța cu greu ultimele suprafețe planificate. S-au luat măsuri organizatorice de întrajutorare între unități. * In aceste zile se recomandă ca toate forțele din toate unitățile agricole ale regiunii noastre să fie folosite în sco­pul terminării grabnice a semănatului grîului. în ajutorul celor Terminînd la vreme semănatul, mecanizatorii din G.A.S. Percosova au și plecat să ajute gospodăriile colective învecinate din Butin — cu 8 tractoare, 3 discuri grele, 2 tăvă­lugi. Celor din Percosova, Gher­man și Breștea le-au fost trimise discuri și tăvălugi. Trei mecaniza­tori de la noi au ajutat și gospo­dăria de stat din Stamora-Germa­ rămași In urmă nu la terminarea acestei lucrări (Aurel Stoica). ~k După terminarea planului de în­­sămînțări, și harnicii mecanizatori de la G.A.S. Ionel au plecat cu 20 de tractoare dotate cu pluguri, gra­pe, discuri, tăvălugi și semănători, să ajute la semănatul grîului gos­podăriile colective din Otelec, Pus­­tiniș, Răuți și Sînmartinul­ Maghiar. 4A·tA ¥ 4A ¥ 4A ¥*A ¥ 4tA ¥ A ® Un nou avans bănesc Zilele trecute membrii gospodă­riei agricole colective „Victoria“ din comuna Nădlac, raionul Arad au primit un nou avans bănesc — al 6-lea din acest an. Cu acest pri­lej colectiviștii au primit din nou cîte 10 lei la fiecare zi-muncă. Familiile colectiviștilor Pavel Buitar, Andrei Mătușica, Ilie Onea, Matei Leghinski și ale altora au primit numai la acest avans sume de bani cuprinse între 1.200—1.600 lei. A·­AV 4a<54 I Cel de-al XXII-lea Congres al P.C.U.S. și-a încheiat lucrările MOSCOVA 31 (Agerpres). TASS transmite: In ședința din dimineața din 31 octombrie Congresul al XXII-lea al P.C.U.S. a ascultat comunicarea tovarășului P. N. Demirev, președintele Comisiei pentru numărătoarea voturilor, cu privire la rezultatele alegerilor in organele centrale ale partidului. Delegații la Congres au întîmpinat prin aplauze furtunoase, prelungite informarea despre a­­legerea unanimă a membrilor Comitetului Central al P.C.U.S., a membrilor supleanți ai C.C., a membrilor Co­misiei Centrale de Revizie. Tovarășul N. S. Hrușciov a subliniat că votul unanim în alegerea organelor centrale ale partidului dovedește încă o dată unitatea și coeziunea de monolit a partidului. In numele tovarășilor aleși, el mulțumește delegaților la Congres pentru înalta lor încredere. Marți după-amiază, sub președinția lui N. S. Hrușciov a avut loc ședința de închidere a Congresului al XXII-lea al P.C.U.S. Din partea Comisiei pentru elaborarea rezoluției cu privire la raportul de activitate al Comitetului Central a luat cuvîntul delegatul Leonid Ilicev, care a supus Con­gresului spre dezbatere și aprobare proiectul de rezoluție. Rezoluția cu privire la raportul de activitate al Co­mitetului Central a fost adoptată în unanimitate. Rezolu­ția aprobă în întregime linia politică și activitatea practică a C.C. al P.C.U.S. în domeniul politicii interne și externe. Delegatul Boris Ponomariov a supus apoi spre exami­nare Congresului proiectul de rezoluție cu privire la Programul P.C.U.S. El a amintit că, la 30 iulie proiectul de Program al P.C.U.S. a fost publicat în presă pentru a fi dezbătut de întregul popor. Poporul sovietic, a sub­liniat Boris Ponomariov, a aprobat in unanimitate noul Program al P.C.U.S., ca program marxist-leninist de luptă pentru crearea primei societăți comuniste din lume. Comisia a examinat toate propunerile și completă­rile la proiectul de Program și supune spre aprobare Con­gresului proiectul de rezoluție cu privire la Programul P.C.U.S. In rezoluție se spune: Congresul al XXII-lea al P.C.U.S., după audierea raportului lui Nikita Hrușciov cu privire la proiectul de Program al P.C.U.S. hotărăște­ să fie a­­doptat Programul Partidului Comunist al Uniunii Sovietice. Timp de cîteva minute sala răsună de puternice ovații. Delegații și invitații la Congres se ridică în picioare. Se aud urale. In continuare Congresul al XXII-lea a aprobat in unanimitate noul Statut al Partidului Comunist al Uniunii Sovietice prezentat spre examinare de Comitetul Central al partidului. A luat cuvîntul N. S. Hrușciov. Din însărcinarea Pre­­zidiului C.C., el a informat pe delegații la Congres că a avut loc o plenară a Comitetului Central care a ales orga­nele de conducere. N. S. Hrușciov a rostit cuvîntarea de închidere a Con­gresului, care a fost primită cu puternice și îndelungi aplauze. Apoi N. S. Hrușciov a declarat închis Congresul al XXII-lea. Delegații și invitații la Congres intonează imnul clasei muncitoare, „Internaționala“. Din toate colțurile sălii răsună aclamații: „Pentru Con­gresul al XXII-lea a­ P.C.U.S. — Ura!“; „Slavă Partidu­lui leninist!"; „Trăiască Programul leninist al partidului. Ura !“; „Pentru partidele marxist-leniniste frățești — Ura!“; „Pentru lagărul socialist — Ura !“; „Trăiască Comitetui Central leninist! Ura I“; „Pentru poporul sovietic — Ura I“. Sala scandează: „Leninism — comunism I, Leninism— comunism, Ura I"; „Pritenie între popoare I, Prietenie în­tre popoare I“; „Pace !. „Ura I“. Tovarășul Hrușciov exclamă: — Pentru partidele marxist-leniniste frățești, ura ! Ca tunetul răsună din nou ovațiile, se aud aclamații în cinstea mișcării comuniste și muncitorești internaționale, în cinstea marxism-leninismului. — Trăiască popoarele care luptă pentru libertate și independență, împotriva jugului colonialismului și impe­rialismului . Ura! Miile de delegați și oaspeți la Congres ovaționează cu că­dură pe reprezentanții popoarelor Asiei, Africii, A­­mericii Latine, care luptă pentru libertate și independență. Oaspeții de peste hotare aclamă Uniunea Sovietică, marele Partid al lui Lenin, unitatea și înfrățirea popoare­lor în lupta pentru pace și un viitor luminos. Cuvîntarea lui N. S. Hrușciov la închiderea Congresului al XXII-lea al P.C.U.S. Dragi tovarăși. Lucrările Congresului al XXII- lea s-au încheiat. Ordinea de zi a fost epuizată. Congresul a adoptat rezoluția cu privire la raportul Co­mitetului Central, a adoptat noul Program al partidului, Statutul partidului, a aprobat raportul Co­misiei Centrale de Revizie și a ales organele conducătoare ale parti­dului. Se poate spune cu deplin temei că cel de-al XXII-lea Congres mar­chează una dintre cele mai impor­tante etape în viața partidului și a țării noastre, în lupta pentru trium­ful comunismului (aplauze furtu­noase). Calea luptei pentru construirea societății comuniste a fost funda­mentată științific de marii dascăli ai clasei muncitoare, Marx, Engels, Lenin. Conducătorul nostru nemu­ritor, Vladimir Ilici Lenin, a creat partidul revoluționar al bolșevici­lor care a condus clasa muncitoare, poporul muncitor la victoria Marii Revoluții Socialiste din Octombrie. După Octombrie, partidul nostru a început să se numească partid co­munist. Aceasta înseamnă că țelul lui este construirea comunismului. Comuniștii, întregul popor munci­tor, au avut o încredere fermă în Lenin, în partid. Multora însă co­munismul li se părea pe atunci un vis, un vis atrăgător, dorit, dar foarte îndepărtat. De atunci am străbătut o cale imensă. Poporul sovietic a construit socialismul, a înfăptuit grandioase transformări în viața economică, politică și de stat a țării și a pășit pe drumul larg al construcției co­muniste. Adoptînd noul Program, Congre­sul al XXII-lea a proclamat în fața întregii lumi că popoarele U­­niunii Sovietice, în frunte cu Parti­dul Comunist, călăuzindu-se după învățătura marxist-leninistă, ridică sus steagul luptei pentru construirea societății comuniste în țara noa­stră. Construirea societății comu­niste a devenit o sarcină practica a partidului și poporului (aplauze). Pentru instaurarea comunismului este nevoie de o bază materială trainică și de un belșug de bunuri materiale și spirituale. Acest lucru nu se poate obține prin descîntece și îndemnuri. Comunismul poate fi construit prin muncă, prin munca a milioane de oameni și numai prin munca lor (aplauze prelungite). Tovarăși, pe adresa Congresului au sosit zeci de mii de telegrame și scrisori conținînd saluturi căldu­roase și urări d­e activitate rodnică pentru Congresul partidului. Au so­sit peste 10.000 de rapoarte din partea unor colective de muncitori, colhoznici, lucrători din sovhozuri, oameni de știință, cultură și artă cu privire la îndeplinirea angaja­mentelor luate în cinstea Congre­sului al XXII-lea al partidului. Permiteți-mi ca, în numele dele­gaților la Congres, să mulțumesc din inimă tuturor colectivelor, tu­turor tovarășilor care au trimis sa­luturi Congresului al XXII-lea și să le urez noi și mari succese în muncă (aplauze furtunoase). în numele delegaților la Congres, în numele întregului nostru partid și al poporului sovietic permiteți-mi să mulțumesc încă o dată călduros partidelor marxist-leniniste frățești pentru participarea la lucrările Con­gresului, pentru bunele lor urări, (aplauze prelungite), îi asigurăm pe prieteni că și pe viitor partidul leninist va ține sus steagul comunismului, steagul in­ternaționalismului proletar, (aplau­ze prelungite). Mulțumim cordial reprezentanți­lor partidelor democratice naționale din statele independente ale Africii pentru caldele Congresului nostru saluturi adresate (aplauze furtu­noase). Sprijinim și vom sprijini lupta popoarelor pentru libertatea și independența lor, împotriva ro­biei coloniale (aplauze furtunoase). Vom întări prietenia dintre toate popoarele, vom traduce cu consec­vență în viață principiul leninist al coexistenței pașnice, vom lupta pentru pace în lumea întreagă. (aplauze furtunoase). înarmat cu noul Program, po­porul nostru își va uni și mai strîns rîndurile în jurul partidului, sub steagul marxism-leninismului. (A­­plauze furtunoase, prelungite). Țelurile noastre sunt clare, sarci­nile sunt bine precizate. La muncă tovarăși ! Pentru noi victorii ale comunismului !(aplauze furtunoase, prelungite care se trans­formă în ovații. Toți se ridică în picioare). COMUNICAT cu privire la Plenara Comitetului Partidului Comunist al Uniunii MOSCOVA 31 (Agerpres). — TASS transmite: La 31 octombrie 1961 a avut loc Ple­nara Comitetului Central al P.C.U.S., ales de Congresul al XXII-lea al Parti­dului Comunist al Uniunii Sovietice. Plenara a ales Prezidiul C.C. al P.C.U.S. în următoarea componență: Membri ai Prezidiului: BREJNEV L.I., HRUȘCIOV N. S., KOSIGHIN A. N., KOZLOV F. R., KUUSINEN O. V., MIKOIAN A. I„ PODGORNll N. V., POLEANSKI D. S., SUSLOV M. A., ȘVERNIK N. M., VORONOV G. I. Membri supleanți ai Prezidiului: GRIȘIN V. V., RAȘIDOV Ș. R., MAZU­ROV K. T., MJAVANADZE V. P. ȘCERBIȚKI V. V. Plenara a ales Secretariatul C.C. al P.C.U.S. în următoarea componență: HRUȘCIOV N. L. — prim-secretar al C.C. al P.C.U.S., KOZLOV F.R., DEMI­­CEV P. N., ILICEV L. F. KUUSINEN C. V., PONOMARIOV B. N. SPIRIDO­NOV S.V., SUSLOV M.A., ȘELEPIN A.N. Plenaru l-a ales pe ȘVERNIC N. M., președinte al Comitetului Controlului de Partid de pe lîngă C.C. al P.C.U.S. iar pe SERDIUK Z. T. prim-vicepreședin­­te al Comitetului Controlului de Partid. MOSCOVA 31 (Agerpres). — TASS transmite : Din partea Comisiei Centrale de Centra! a! Sovietice Revizie a Partidului Comunist al Uniunii Sovietice . La 31 octombrie 1961 a avut loc ședința Comisiei Centrale de Revi­zie a Partidului Comunist al Uniu­nii Sovietice. Comisia Centrală de Revizie a ales pe Muraviova N.A. președinte al Comisiei. Biroul C.C. al P.C.A MOSCOVA 31 (Agerpres). TASS transmite : Prezidiul C.C. al P.C.U.S. a con­firmat Biroul C.C. al P.C.U.S. pen­tru R.S.F.S.R. în următoarea com­ponență : Forușciov N.L. — președinte .5. pentru R.S.F.S.R. Voronov G. I. — prim-vicepre­­ședinte. Somako P. F. — vicepreședinte. Membri ai Biroului: Abramov G.G., Ciuraev V.M., Efremov L.N., Iasnov M.A., Kirilenko A.P., Orga­­nov N.N., Poleanski D.S., Roma­nov A.V. Rezoluția tapnici ai M-­a al PIUS MOSCOVA 31 (Agerpres). — TASS transmite : La 31 octombrie delegații la Con­gresul al XXII-lea al P.C.U.S. au adoptat în unanimitate Rezoluția cu privire la Raportul de activitate al Comitetului Central al P.C.U.S. Congresul al XXII-lea al Parti­dului Comunist al Uniunii Sovie­tice, se spune în Rezoluție, a apro­bat pe deplin linia politică și acti­vitatea practică a Comitetului Cen­tral al P.C.U.S. în domeniul poli­ticii interne și externe. Au fost a­­probate, de asemenea, concluziile și propunerile cuprinse în Raportul de activitate al Comitetului Cen­tral al P.C.U.S. După cum se arată în Rezoluție, „întreaga desfășurare a evenimen­telor confirmă justețea concluzii­lor teoretice și liniei politice a parti­dului nostru. A triumfat pe deplin linia Congresului al XX-lea, linia dictată de viața însăși, de grija pen­tru binele poporului, linie pătrunsă de spirit creator revoluționar le­ninist“. Congresul al XXII-lea sublinia­ză în Rezoluția sa că „trăsătura determinantă a situației internațio­nale contemporane este creșterea continuă a forțelor socialismului, democrației și păcii în lumea în­treagă“. „Viața a confirmat justețea liniei partidului nostru în domeniul poli­ticii externe, care urmărește pre­­întîmpinarea războiului și consoli­darea păcii. Această linie cores­punde intereselor fundamentale ale poporului sovietic și este sprijinită de forțele iubitoare de pace din toate țările“. Congresul, se spune în rezoluție, dă o înaltă apreciere consecvenței, supleței și spiritului manifestate în politica de inițiativă externă și aprobă pe deplin măsurile pe care le înfăptuiește Comitetul Central și guvernul sovietic în vederea în­tăririi relațiilor politice, economice și culturale cu toate țările. „Faptul că războiul a putut fi preîntîmpinat și că oamenii sovie­(Continuare în pag. a IV-a)

Next