Drapelul Roşu, decembrie 1961 (Anul 17, nr. 5262-5288)

1961-12-01 / nr. 5262

9 Fabrica „Tricoul roșu“ din Arad realizează an de an o tot mai ma­re gamă de sortimente — tricotaj­­confecții — de bună calitate, soli­citate și apreciate de oamenii mun­cii. Luptînd pentru îndeplinirea sar­cinilor trasate de partid, de a pu­ne la dispoziția oamenilor muncii confecții-tricotate, aspectuoase, trai­nice și ieftine, muncitorii și tehni­cienii întreprinderii dovedesc in­teres, inițiativă și în același timp exigență și spirit de răspundere fa­ță de fiecare produs pe care-l rea­lizează. Ca și în alte întreprinderi din regiune și la fabrica „Tricoul ro­șu“ creșterea nivelului calitativ al produselor constituie un important obiectiv al muncii politice desfășu­rată de organizația de partid. în tot cursul anului, biroul orga­nizației de bază a mobilizat masa largă a muncitorilor, inginerilor și tehnicienilor în lupta împotriva ne­glijenței, a lucrului de mîntuială. Prin exemplul și îndemnul lor, membrii și candidații de partid au reușit să realizeze în secții, la fie­care loc de muncă, o adevărată opinie de masă, pentru sprijinirea acțiunii de îmbunătățire a calită­ții. Dezbaterile care au avut loc în adunările de partid, sarcinile tra­sate comuniștilor, consfătuirile de producție cu discuțiile lor creatoare, au făcut ca lupta pentru calitate să devină cauza fiecărui muncitor, inginer și tehnician. Mărturie eforturilor depuse stă și scrisoarea a pe care conducerea întreprinderii a primit-o nu de mult din partea forului tutelar prin care întregul co­lectiv de muncă este felicitat pen­tru rezultatele obținute și în ca­re se precizează că în cadrul între­cerii pornită între întreprinderile de resort pe țară fabrica „Tricoul ro­șu“ a ocupat în semestrul I al a­­nului locul I. Prelucrată cu comu­niștii în adunări de partid, cu toți muncitorii și tehnicienii în consfătuirile de producție, scrisoa­rea de felicitare constituie un nou imbold în muncă, îndemn spre noi realizări. Cu simț de răspundere față de calitate La o consfătuire pe care între­prinderea a avut-o pe la sfîrșitul lunii mai a.c., cu beneficiarii, pe lingă aprecierile făcute, au reieșit și unele observații critice cu privi­re la produsele întreprinderii. Une­le se refereau la calitatea cusătu­rilor la tricotaje, altele la aspec­tul general al confecțiilor. Se cerea deci o mai mare exigență în mun­că, o răspundere sporită din partea fiecărui muncitor pentru lucrul rea­lizat. Comuniștii din secția „con­­fecții-cusut“ au dezbătut această­ problemă în cadrul unei adunări de partid deschise. Tovarășele Vir­­ginica Rahovei, Elisabeta Bereș, Doina Simerian, Margareta Lișco­­vici, Iuliana Mladin și altele au venit cu propunerea de a efectua în producție și un autocontrol. FĂ­ VIAȚA DE PARTID In pas cu cerințele cumpărătorilor cînd această propunere, ele au ple­cat de la constatarea că prevenirea defecțiunilor de calitate depinde în primul rînd, de grija celui care lu­crează la produsul respectiv și că nivelul de calificare la care a ajuns majoritatea muncitoarelor, a cres­cut mult, în esență propunerea con­sta în aceea ca fiecare muncitoare să devină controlorul muncii sa­le. Primită cu interes, propunerea a fost însușită de întregul colectiv al secției. Ea a fost aplicată mai întîi în brigada condusă de tovarășa E­­lisabeta Bereș și după aceea în bri­gada tovarășei Doina Simerian. Re­zultatele de pînă acum sunt con­cludente. Numărul defectelor, în comparație cu luna trecută, la am­bele brigăzi, a fost mult mai mic, calitatea s-a îmbunătățit simțitor. Răspunderea fiecărei muncitoare pentru produsul realizat a crescut, s-a lărgit întrajutorarea în mun­că, calitatea s-a îmbunătățit. Extinzînd inițiativa comuniștilor din secția „confecții-cusut“, biroul organizației de bază se ocupă în prezent de aplicarea ei și în cele­lalte secții. La „rachi sel-tricotat“, de pildă, unde lucrează tov. Iorda­­nov Țvetco, membru în biroul or­ganizației de bază, în urma unei discuții purtate cu mai mulți mun­citori fruntași, s-a trecut la nume­rotarea bobinelor lucrate de urzi­toare. Fiecare urzitoare are un nu­măr care este trecut pe bobinele pe care le execută. în felul aces­ta orice defect de execuție sau reclamație se stabilește cu ușurin­ță cui aparține. De cînd s-a trecut la aplicarea acestei metode urzitoa­rele lucrează cu mai multă grijă, iar calitatea produselor lor s-a îm­bunătățit. Agitație vizuală concretă și eficace Biroul organizației de bază se o­­cupă cu mult interes ca pe lîngă ce­lelalte forme și mijloace ale muncii politice, agitația vizuală și cea scrisă să ajute din plin la mobili­zarea întregului colectiv în vederea realizării obiectivului propus. Panourile, graficele, lozincile, chemările la întrecere socialistă, că­lăuzesc prin conținutul lor efortu­rile și preocupările muncitorilor spre continua îmbunătățire a cali­tății produselor. La intrarea în întreprindere un grafic, lucrat cu grijă, ilustrează mersul întrecerii care se desfășoară încă de­­ la începutul anului între fabricile „Tricoul roșu“ și „Ioan Fanagy“ din Timișoara. Cifrei lității care se afișează mobilizează pe textiliști să muncească și mai bine. De altfel pe primele 10 luni ale anului ei au obținut un indice al calității superior cu 1 ,57 % față dle angajamentul pe­ care și l-au luat la începutul anului. Aproape în fiecare secție gă­sești lozinci și chemări care au un efect mobilizator în rîndul munci­torilor, în secția „confecții-cusut“, de pildă, o lozincă are următorul­­ în conținut : „Îmbunătățirea calității produselor cu 7% în cadrul secției noastre, aduce întreprinderii o creș­tere a beneficiilor de 150.000 lei“. Alte chemări îndeamnă „Urmați e­­xemplul tovarășei Vasilica Bătrîna care lucrează cu cel mai mic pro­cent de deșeuri“, sau „Tov. Andrei Gottschik realizează toate produse­le de calitate superioară. Să învă­țăm de la el“. Astfel de lozinci și chemări îm­preună cu articolele publicate la gazetele de perete, raidurile efectua­te de posturile U.T.M. de control, vitrina calității etc., au contribuit la sporirea numărului de fruntași in producție, la îmbunătățirea ca­lității produselor, la înfăptuirea cu consecvență a obiectivului pro­pus. Comuniștii de la fabrica „Tricoul roșu“ Arad și alături de ei toți muncitorii și tehnicienii întreprinde­rii, cu toate rezultatele obținute, sunt convinși că mai au încă multe de făcut pe linia îmbunătățirii cali­tății produselor, în această perioa­dă ei se preocupă să îmbunătățească și mai mult aspectul și durabilita­tea confecțiilor tricotate, să îm­bunătățească calitatea cusăturii, să înlăture defectele pe care le mai au la tricotarea stofelor etc. Că­lăuziți de ideea ridicării conti­nue a prestigiului întreprinderii, ei au pregătit încă de pe acum o ga­mă de peste 100 de sortimente noi pentru anul 1962. Cu toate acestea, ei nu se declară mulțumiți cu ce au făcut. Cerințele beneficiarilor, gusturile cumpărătorilor, ale oame­nilor muncii sunt în continuă creș­tere. De acest lucru este conștient întregul colectiv de muncă. La în­demnul organizației de bază, el se străduiește ca prin priceperea și hărnicia sa, să țină pas cu aceste cerințe. I. ULARU ★ și- -------—— Sarcini concrete fiecărui comunist în tot mai multe întreprinderi me­talurgice din regiune, economisirea metalului a devenit un obiectiv im­portant. El stă și în atenția organiza­ției de bază de la întreprinderea „6 Martie“ din Timișoara. în cadrul unei adunări de partid ținuta cu trei luni in urma, s-a dezbătut amănunțit problema gospodăririi metalului. Comuniștii au stabilit cu această ocazie și felul in care vor munci, pentru a traduce în fapte cele hotă­­rîte. Pe baza discuțiilor purtate și a hotărîrilor luate, biroul organizației de bază a trasat fiecărui membru și candidat de partid sarcini concrete, privind obținerea de cît mai multe economii de metal. Comunistul Eugen L­aurențiu, lăcătuș, a primit, de pildă, sarcina să se ocupe la locul lui de muncă de combinarea mai rațională a șabloanelor de croit, de antrenarea muncitorilor cu care lucrează în echi­pă de a gospodări cu grijă metalul. Tovarășul Eugen Laurențiu straduin­­du-se să-și îndeplinească sarcina de partid a și reușit împreună cu colec­tivul său de muncă să obțină unele rezultate bune. De pildă, la reperele transoane și transportoare de diferite lungimi a economisit peste Goo kg metal. Constatînd unele lipsuri in pri­vința consumului specific la secția a „clape“, biroul organizației de bază încredințat comunistului Ion Botoroagă, lăcătuș, sarcina de a stu­dia temeinic și de a reduce risipa. Citind cărți de specialitate de la biblioteca tehnică, tov. Ion Boto­roagă a realizat o inovație prin care a reușit să micșoreze consumul de metal cu 2 kg pe fiecare clapă. Și personalul de la serviciul teh­nic al întreprinderii a fost antrenat în acțiunea pornită de organizata de partid. Prin reproiectare s-a re­dus cu 6 kg greutatea fiecărei men­ghine. O mare importanță s-a dat și folosirii mai raționale a laminatelor cu secțiune rotundă, pătrată, La cor­­niere și oțel lat, pentru construcții de schele metalice. Prin croirea cit mai apropiată față de norma de con­sum, recuperarea unor capete, care pînă acum nu se foloseau s-au eco­nomisit, de la începutul anului, aceste produse 54,63 tone, iar la ta­la­bla de 4 mm, 2,41 tone metal. A. PAICA -O—O—­O«­O«­O»­O—­O—O—­O—O—O - C­» Aurel Bancu, pe care vi-l prezentăm, in fotografie, este unul din mun­citorii fruntași de la întreprinderea ..6 Martie" din Timișoara. Ca Iacă­­t­uș mentor se străduiește în perma­nență și reușește de fapt să realizeze piese de calitate. Ceea ce e de re­marcat că echipa în care lucrează este și ea mereu în fruntea întrece­rii socialiste. ^ ^ V v v V x>C oooooo<x>oooo<>c>o<x><xxxxx> De sa CaisincUsi regional űc partid Assazi, 1 decembrie, orele 17,00, va avea loc la Cabinetul regional de partid pregătirea propagandiștilor de la cercurile: Statutul P.M.R., Curs serul anii I și II, Bazele marxism-leninismului anii I și II. SX><><>0<><>0<><XX>0<><><><><><XX><X>0<><XXX><><><X>00<><>00000000000 •A DRAPELUL ROȘU Intre școala medie din Curtici, raionul Arad, și biblioteca co­munală s-a statornicit o strînsă colaborare. De aceea biblioteca își îmbogățește necontenit fon­dul de cărți pentru copii și ti­neret. Elevii și elevele, îndru­mați de către cadrele didactice, găsesc în rafturi volumele de literatură și cunoștințe generale necesare lecturii particulare. ÎN FOTOGRAFIE , eleve ale școlii medii, alegîndu-și volu­mele prevăzute în programa de lecturi. Ne scriu corespondenții Voluntar oooooooooooooooooo<x>ooooooc>oocx>ooooo<x>ooooc>ooooo de la sate •oooooooooooooo Măresc sectorul legumicol Pe lîngă dezvolta­rea creșterii animale­lor, colectiviștii din Liebling au hotărît să mărească și sectorul legumicol fiind con­știenți că numai printr-o dezvoltare multilaterală a celor mai rentabile ramuri de producție, gos­podăria poate asigura o sporire simțitoare a avuției obștești și re­partiza cît mai mul­te avansuri bănești. Grădina de legu­me a cuprins în a­­cest an 10 ha. Lu­crată cu pricepere de harnicii colectiviști, cu tot timpul nefa­vorabil, ea a dat pro­ducții mari de roșii, ardei, varză etc. Va­­lorificîndu-se produ­sele, s-au încasat ve­nituri de peste 100.000 lei. Pentru la anul co­lectiviștii de aici au hotărît să mărească grădina de legume cu încă 2 ha. T­erenul destinat legumicultura a fost îngrășat și arat a­­dînc. De asemenea s-au asigurat și se­mințele necesare. ION POTORAC Măsuri concrete pentru a obține 5.000 kg porumb boabe la ha Anul acesta G.A.C. „Micîuin“ din Jimbolia a avut cultivată cu porumb o suprafață de 888 ha de pe care a obținut o producție medie de 3.887 kg boabe la ha. Pe unele parcele, cum sunt cele 80 ha lucrate de brigada 1 complexă, condusă de Iosif Barna, a­m obținut peste 5.600 kg porumb boabe la hectar, iar pe 125 ha pro­ducția medie a fost de 5.300 kg la ha. Pe baza experienței cîștigată in obținerea producțiilor mari, in lumi­na sarcinilor trasate de Plenara C.C. al P.M.R. din 30 iunie-1 iulie a. c. ne-am propus ca în anul viitor de pe 800 ha­­ din cele­­ 900 planificate pentru porumb­­ să obținem cite 5.000 kg porumb boabe la hectar. În acest scop s-au luat măsuri din timp. S-au identificat cele mai potrivite loturi pentru porumb. După întoc­mirea schiței de amplasare, aceste terenuri au fost repartizate pe bri­găzi. Pe întreaga suprafață am făcut arături acinei de vară. Acum aici se aplică îngrășăminte naturale și se ară din nou. Până acum am îngrășat o suprafață de 142 ha cu 3.190 tone gunoi de grajd. De asemenea au fost aplicate și îngrășăminte chimice pe 200 ha. In obținerea un­or producții mari, o însemnătate mare o are și cultiva­rea unor soiuri valoroase de porumb. De aceea anul viitor ne-am propus să însămințăm numai hibrizi dubli. Pentru a face cunoscută colectiviști­lor marea importanță pe care o pre­zintă obținerea de 5.000 kg porumb boabe la ha în cultură neirigată, în planul de desfășurare a invățămân­­tului agrozootehnic de masă­ - la ca­re vor participa 200 colectiviști - sunt incluse lecții legate de agroteh­nica porumbului. LADISLAU KISS inginer agronom Construcții cu materiale din resurse locale Consiliul de conducere al gospo­dăriei colective din comuna Omorul­ Mare s-a preocupat de ridicarea unor construcții zootehnice ieftine și dura­bile folosind in acest scop materia­lele din resurse locale. Astfel, la grajdul pentru 100 vaci s-au folosit cărămidă arsă și nearsă și material lemnos procurat pe plan local. Graj­dul pe lângă că a fost terminat la vreme a fost realizat și cu cheltuieli reduse. ȘTEFAN MAIOROVICI Nr. 5262 ZJtwhL în aten­l școlii . Recent la Școala de meserii­­ „Vasile Roaită“ din Arad a în­­­­ceput confecționarea unei ma­­­­șini de găurit. Confecționarea­­ ei a fost posibilă în urma stu­­f «jiului făcut de către un cole­­­c­tiv de comuniști în frunte cu Ti­­a­beriu Lipovan, Ioan Chioseaua­­ și Mihai Nicolicescu. Colet­ivul atelierului de montaj compus din 36 elevi ucenici, sub conducerea maistrului Gheorghe Tătar, va monta pînă la sfîrșitul anului 50 de astfel de mașini de găurit. La montarea pieselor dau do­vadă de multă pricepere elevii ucenici Ștefan Boier, Iosif Kam­­perth, Traian Ștelovan și mulți alții. TIBERIU HOTARAN f corespondent K $ C­ronica muzicală Oaspeți de peste hotare la Filarmonica de stat „Banatul“ șilltimele două concerte ale Filar­­monicii timișorene s-au desfășurat sub semnul strângerii legăturilor cul­turale și a contactelor artistice cu di­ferite țări. Soliștii concertelor au fost pianiști de talent : Jean Boquet din Franța (concertele din 18—19 noiem­brie) și Frantisek Maxian din Republi­ca Socialistă Cehoslovacă (concertele din 23—26 noiembrie). Primele s-au desfășurat sub bagheta întâiului diri­jor și director al Filarmonicii din Iași, Gheorghe Vintilă, iar cele din 25 și 26 noiembrie sub conducerea muzicală a artistului emerit Mircea Popa. Amândouă programele au început cu clte două piese romînești : renumita „Tarantella“ în re major pentru coarde de Alfonso Castaldi și nu mai puțin binecunoscuta Suită a IlI-a de Eugen Cuteanu, redate la un nivel artistic reușit, în legătură cu prima remarcăm siguranța cu care dirijorul ieșean a condus-o, deși nu mai avusese ocazia să o prezinte niciodată, iar despre Suita a 111-a, lucrare cît se poate de in­teresantă a muzicii noastre, inspirată din relațiile vieții ,noi și avînd la bază intonațiile cântecelor și dansurilor noastre populare, putem spune că re­luarea ei a însemnat încă o reușită atît pentru compozitor, cît și pentru orchestră. Cei doi soliști s-au prezentat fie­care cu cîte o capodoperă clasică a li­teraturii pianistice. Astfel, Jean Bo­quet a executat Concertul nr. 2 în si bemol major de I. Brahms, iar Franti­sek Maxion cu Concertul nr. 3 în do minor de Beethoven; în ce privește interpretarea pianistu­lui francez, ea s-a evidențiat prin mul­tă finețe, în special în părțile mai lente și în cele­ în piano. Elev al celebrei pianiste Marguerite Long, Jean Boquet posedă o tehnică bine pusă la punct, precum și multă sobrietate în execuție, lucru evidențiat mai ales luate în întregime din creația în bisuri, lui De­bussy. Spre regret însă, dificultățile din partitura concertului de Brahms n-au putut fi totdeauna biruite de către so­list, ceea ce a dus la o anumită mono­tonie în desfășurarea discursului muzi­cal, vizibile mai ales în prima parte a lucrării. în general însă fondul pro­fund optimist și uman al piesei a fost jost pus în lumină, ceea ce i-a adus în­zestratului pianist aplauzele meritate ale publicului. Frantisek Maxian este unul din cei mai de seamă reprezentanți ai pianisti­cii cehoslovace. Dotat cu o muzicalitate impecabilă, el ne-a oferit o tălmăcire de zile mari a celebrului Concert nr. 3 de Beethoven, pe care l-a interpretat cu multă căldură și înțelegere artistică. Tușeul perlat și o tehnică solidă, iată alte două calități importante ale lui Frantisek Maxian care i-au atras ova­țiile spectatorilor. Chemat pe scenă de repetate ori, talentatul solist a executat apoi mai multe bisuri în marea lor parte luate din lucrările marilor com­pozitori cehi (Dvorak, Smetana, Mar­­tinu), aceasta prilejuind o luare de contact a publicului cu bogata creație cehă atît de originală și de specific na­țională care, din păcate, este încă destul de puțin cunoscută în orașul nostru. Ambele concerte s-au încheiat cu cîte o lucrare de mare amploare : Simfonia în re minor de Cesar Franck și Con­certul pentru orchestră de Béla Bartók, prezentat în primă audiție cu ocazia împlinirii a 80 de ani de la nașterea compozitorului. Simfonia lui Cesar Franck ridică probleme serioase de interpretare și stil, pe care însă dirijorul Gheorghe Vintilă le-a rezolvat cu multă dezinvol­tură. Interpretarea sa, în genere inspi­rată, s-a evidențiat printr-un dinamism și o expresivitate remarcabilă, care au reliefat foarte exact bogatul clocot de idei și sentimente al simfoniei (aceasta nu i-a scăpat de altfel nici solistului, care a felicitat atît orchestra cît și pe dirijor, spunînd printre altele : „De mult nu mi-a mai fost dat să aud o execuție atît de izbutită a „Simfoniei“ de Franck). Tot de o execuție precisă a avut parte și Concertul pentru orchestră de Béla Bartók, lucrare de apogeu creator a eminentului compozitor maghiar, în care el nu s-a limitat la zugrăvirea poporului său, ci s-a ridicat, printr-o genială in­tuiție artistică, pînă la prezentarea vie­ții sale fericite de astăzi. Orchestra, bine condusă de Mircea Popa,­ a scos în evi­dență cu multă acuratețe și culoare, tocmai laturile esențiale ale lucrării, evidențiind puternica dragoste de popor și de viață ce se degajă din ea. Desigur, timpul scurt de pregătire (numai trei repetiții) nu putea să nu-și spună și el cuvîntul (mici decalaje și unele dotări puțin discutabile în finalul concertu­lui), dar pe de altă parte, tot el con­firma încă o dată că interpretarea lu­crării a fost o reușită a orchestrei. Prin programul bine întocmit și prin execuția lor în genere fără cusur, cele două concerte cu soliști de peste hotare, înseamnă noi succese ale Filarmonicii noastre. CONSTANTIN STIHI în mijlocul sătenilor Brigada de agitație a artistică Casei raionale de cultură din Caransebeș a e­­fectuat recent o de­plasare în satul Zo­rile, unde, în fața a peste 100 de locui­tori, a prezentat pro­gramul cu tema: „Bi­­ne-i în gospodărie“. La cele 7 depla­sări pe care brigada le-a efectuat pînă a­­cum, cu acest pro­gram, au asistat pes­te 800 de țărani mun­citori. ★ stat Ansamblul sîrb de de cîntece și dansuri din T­imi­­șoara a susținut un turneu în localitățile raionului Caransebeș. „Spectacolul artistic“ care a cuprins cînte­ce și jocuri populare romînești, sîrbești etc., s-a bucurat un frumos succes de în fața oamenilor mun­cii din Oțelul-Roșu, Mar­ga, Obre­ja, Glim­­boca, Caransebeș și din alte 10 localități. N. PÎRVU corespondent Pentru sporirea fertilității pămîntului Directivele Congresului al IlI-lea al partidului și Plenara C.C. al P.M.R. din 30 iunie — 1 iulie 1961, trasează sarcina sporirii continue a fertilității pămîntului — principa­lul mijloc de producție în agricul­tură — prin folosirea pe scară din ce in ce mai largă a îngrășăminte­lor, îndeplinirea acestei sarcini de mare însemnătate pentru sporirea producției agricole la hectar, im­pune luarea unor măsuri grabnice și eficiente de mărire a cantităților de îngrășăminte precum și a calită­ții acestora. Problema sporirii cantităților de îngrășăminte i-a preocupat și pe oamenii sovietici. Ei au găsit căile de rezolvare cu succes a acestei probleme, iar experiența lor valo­roasă în acest domeniu poate fi f­e mare folos și pentru noi.. Una din măsurile deosebit de im­portante și economicoase în fertili­zarea solului a fost elaborată de academicianul sovietic T. D. Lîsen­­ko. Aceasta constă în combinarea îngrășămintelor minerale cu cele organice și cu pămînt, deschizind posibilități largi de fertilizare a­­proape în fiecare an a tuturor su­prafețelor de teren. Acestui amestec de îngrășăminte organice și mine­rale, cu pămînt, la care după caz se adaugă și calcar măcinat, i se spu­ne compost. El se poate prepara cu ușurință în fiecare unitate agricolă socialistă dîndu-i posibilitate în a­­cest fel să sporească mult cantita­tea de îngrășăminte și eficiența a­­cestora. Prepararea composturilor se poate efectua direct în cîmp, în special primăvara. Iată cum se procedează: Pe la începutul lunii mai, se ară o suprafață de cca. jumătate de hec­tar. Pe această parcelă se împrăștie, 200—300 tone de bălegar proaspăt sau semifermentat la care se adau­gă 5—10 tone sare potasică, iar pentru terenurile acide și slab acide Ce este, cum se prepară și cum trebuie folosit compostul se poate adăuga și o cantitate de 20—40 de tone calcar măcinat. Adăugarea îngrășămintelor mi­nerale și a carbonatului de calciu se va face în funcție de starea de aprovizionare și de necesitatea de elemente fertilizante a suprafeței ce urmează a fi îngrășată, precum și în funcție de reacția solului. Acest amestec de îngrășăminte se îngroa­pă apoi cu plugul la cca. 15 cm adîncime după care terenul se lu­crează de 2—3 ori cu cultivatorul cu arcuri sau cu grapa cu discuri. Aceasta se face în scopul amestecă­rii cît mai omogene a bălegarului, îngrășămintelor minerale și calca­rului măcinat cu pâmîntul. După 5—10 zile se face o lucrare cu grapa cu discuri care se repetă atît pentru amestecarea îngrășămin­telor cu pămîntul cît și pentru a asigura o bună aerisire a solului, în cazul cînd solul se bătătorește din cauza ploilor abundente din cursul lunilor mai și iunie, el se grăpează de cîte ori este nevoie. Lucrarea cu grapa cu discuri în timpul perioadei de compostare e bine să se repete de 4—5 ori, în cazul cînd lipsesc sau sunt in­suficiente îngrășămintele azotoase, la alcătuirea compostului este ne­cesar ca suprafața de 0,50 ha pe care se face compostarea să fie stropită cu must de bălegar în can­titate de 10—20 tone. Mustul de bălegar mărește cantitatea de azot din sol. Pe la sfîrșitul lunii iulie compos­tul este fermentat. Stratul format de 15—18 cm se adună în grămezi rezultînd de pe suprafața respec­tivă de 0,50 ha o cantitate de 1.100—1.300 tone de îngrășămînt. Această cantitate este suficientă pentru îngrășarea unei suprafețe de 80—100 ha, aplicîndu-se la un hec­tar 11—15 tone de compost. în cazul cînd bălegarul proaspăt se transportă pe cîmp toamna și iarna, se recomandă ca acesta să fie așezat în platforme și stratificat cu pămînt. în aceste platforme stra­turile de pămît trebuie să fie de două ori mai mari ca cele de bă­legar, în scopul compostării se pot fo­losi în locul bălegarului proaspăt sau semifermentat toate resturile vegetale din cadrul gospodăriei (frunze, paie, coceni etc.). La stratificare se pot adăuga și îngrășăminte minerale în funcție de starea de aprovizionare cu ele­mente fertilizante a solului ce ur­mează a se îngrășa. Prin prepararea composturilor se poate mări cantitatea de îngrășă­minte de 5—7 ori, iar sporul de producție la hectar pe suprafețele unde se aplică este de circa 33 la sută. Experiența privind folosirea ra­țională a îngrășămintelor organice și minerale sub formă de amestec cu pămînt cît și recoltele obținute demonstrează că se pot obține spo­ruri însemnate de producție, iar fertilitatea solurilor să fie mult îm­­bunătățită. Gospodăriile agricole de stat din regiunea noastră vor trebui să trea­că la introducerea în practică a a­­cestui sistem de fertilizare. în acest scop, ele trebuie să treacă chiar pînă la sfîrșitul acestui an la pre­gătirea suprafeței de compostare, transportul bălegarului, stratificarea lui cît și pregătirea platformelor de compostare pentru primăvara anu­lui viitor. Pentru cunoașterea și generaliza­rea metodei de preparare a com­posturilor Trustul regional gostat Banat a preconizat organizarea în curînd a unui schimb de experien­ță la G.A.S. Becicherecul-Mic, unde au și început pregătirile pentru pre­pararea compostului. Folosirea în mod creator a aces­tei metode și aplicarea ei corectă în condițiile de climă și sol ale re­giunii noastre va aduce sporuri în­semnate de recoltă pe de o parte, iar pe de altă parte va da posibi­litate sporirii fertilității solului și aplicării îngrășămintelor la un in­terval de timp mult mai scurt. CONSTANTIN COVRIG inginer șef al Trustului regional gostat Banat Ing. IULIU CRIȘAN șeful Laboratorului regional de agro­chimie Timișoara

Next