Drapelul Roşu, iulie 1962 (Anul 18, nr. 5443-5468)

1962-07-22 / nr. 5461

Duminici, 22 iulie 1962 PßOLfTARI Ölül TOATf [ÄR![f, UNIJI-Vi! ORDAN AL­­CHITITULUI REGIONAL P.H.R. BANAT­U­LUI SFATULUI POPULAR REGIONAL Anul XVIII, nr. 5461 4 pagini 20 de bani ¥ ­­i I £ Citiți în interiorul ziarului: Biblioteca — tn slujba construc­ției socialiste. (pag. a 2-a) Din activitatea organizațiilor de partid. (pag. a 3-a)­­ — în G.A.C. din Tomnatic : Legu­­­­micultura — ramuri principale a­i producției. (pag. a 3-a) ț­­ — Știri de peste hotare. (pag. a 4-a) Toată atenția lucrărilor agricole de vară! Și în raioanele Timișoara și Arad s-a terminat recoltatul griului După raionul Sînnicolaul-Mare, care a terminat recoltatul griului in G.A.C. în ziua de 19 iulie, alte două raioane — Timișoara și Arad — au terminat ieri această importantă lucrare. In gospodăriile colective din raionul Timișoara a fost strînsă, la timp și fără pierdere, recolta de grin de pe cele peste 30.000 ha, iar In cele din raionul Arad de pe 39.120 ha. Paralel cu lucrările de stringere a recoltei de cereale păioase, colecti­viștii din comunele raionului Arad, sprijiniți îndeaproape de mecanizatorii din S.M.T. au efectuat, pînă acum, arături de vară pe aproape 5.500 ha. Și în raionul Timișoara s-au efectuat arături de vară pe circa 3.000 ha. In majoritatea comunelor din cele două raioane s-a început strrisul snopilor la aici și, totodată, treierișul cu batozele. Este necesar ca și la aceste lucrări să fie folosite din plin toate forțele ca in cel mai scurt timp întreaga recoltă de grîu și orz să ajungă la magazii. ★ Strângerea recoltei de grtu de pe întreaga suprafață cultivată a fost ter­minată și ln gospodăriile agricole de stat din cuprinsul raionului Sinn­ico­­laul-Mare, care au folosit din plin capacitatea de lucru a combinelor pe care le-au avut la dispoziție. Plante furajere în cultură dublă pe suprafețe câ­ mai mari Creșterea rapidă a efectivelor de animale în gospodăriile agricole de stat și colective a pus și pune în fața conducerilor acestor unități sarcini de seamă și în ce privește asigurarea unei puternice baze fura­jere. în primăvara acestui an, unitățile agricole socialiste din regiunea noastră au dovedit o preocupare mai mare pentru asigurarea bazei furajere, însămînțind porumb pen­tru siloz, precum și sfeclă de zahăr pentru furaje pe suprafețe mult mai mari decît în anii trecuți. De ase­menea, au fost însămînțate supra­fețe însemnate cu alte plante pentru furaje — trifoi în cultură ascunsă, lucernă, mazăre, borceag etc. Toa­te aceste culturi s-au dezvoltat bine puțind asigura producții mari de nutrețuri. Experiența din anii trecuți multor unități agricole socialiste a a dovedit însă că o sursă importantă de sporire a producției de furaje este și însămînțarea unor furajere în miriști ca a doua plante cul­tură, în anii cu veri ploioase — așa cum se dovedește a fi și vara a­­ceasta — însămînțarea de plante furajere în miriști este foarte efica­ce putîndu-se obține, ca a doua cultură, producții mari de furaje cu cheltuieli minime. La îndrumarea consiliilor agricole regional și raio­nale, gospodăriile de stat și gospo­dăriile colective din regiune și-au propus să însămînțeze în vara a­­ceasta plante furajere în miriști pe o suprafață de 32.700 ha. Folosind condițiile bune existente în această perioadă, cînd, în urma ploilor că­zute, solul are umiditate suficientă, numeroase gospodării de stat și co­lective au și însămînțat în miriști suprafețe mari cu plante furajere. Fruntașe în această direcție sîunt gospodăriile colective din raionul Arad care, paralel cu munca de strîngere a recoltei de păioase, au însămînțat pînă la 20 iulie în mi­riștile întoarse aproape 3.500 ha cu porumb furajer și cu alte ceea ce reprezintă aproape plante, 70 la sută din suprafețele planificate. Suprafețe mari au însămînțat, pînă acum, cu porumb furajer, în miriști și gospodăriile colective din raionul Sînnicolaul-Mare. De pildă, la G.A.C. Variaș au fost însămîn­­țate plante furajere în cultură du­blă pe 180 ha, la G.A.C. Iecea-Ma­­re pe 178 ha, la G.A.C. Lenau­­heim pe 128 ha, iar la G.A.C. Pe­riam 147 ha. Atenție deosebită se acordă acestei însemnate lucrări și în gospodăriile agricole de stat aparținînd trustului Gostat Arad. Trebuie subliniat însă că suprafe­țele însămînțate pînă acum cu plante furajere în miriști sînt mult sub posibilități în raioanele Deta, Lugoj, Timișoara și Făget, precum și în gospodăriile de stat aparți­nînd Trusturilor Gostat din Deta și Timișoara. Consiliile agricole raionale și orășenești, precum și conducerile Trusturilor Gostat trebuie să ia măsurile necesare ca în viitoarele cîteva zile să fie însămînțate în miriștile eliberate și arate suprafețe cît mai mari de plante furajere pentru a asigura în felul acesta o rezervă importantă de nutrețuri pentru animale. Producții mari la hectar La G.A.C. „8 Mai“ din satul Neu­­dorf, raionul Lipova, s-a terminat atît recoltatul, cît și treieratul cerealelor păioase. Gospodăria a obținut la orz o producție de 2.415 kg la ha față de 2.100 kg, cît avea planificat, iar la grîu a realizat în medie cîte 2.696 kg la ha, cu aproape 600 kg mai mult decît prevedea planul. Pe tarlaua de grîu din soiul Bezostaia s-au realizat în medie cîte 3.571 kg la ha. Aceste producții mari obținute de colectiviștii din Neudorf sunt rodul a­­plicării regulilor agrotehnice avansate, a muncii lor pline de avînt pentru în­deplinirea cu succes a sarcinilor puse de partid în fața agriculturii. (Francisc Wild, corespondent). Ritm sub posibilități în raionul Caransebeș Raionul Caransebeș este, la re­coltatul cerealelor păioase, ultimul dintre raioanele din zona de deal a regiunii. Deși în acest raion sece­rișul grîului a început încă de la 12 iulie, pînă în seara zilei de 20 iulie nu era strînsă recolta de grîu nici măcar de pe 1.000 ha din cele 8.625 ha cultivate. Pe întregul raion, ritmul zilnic de lucru la recoltatul grîului era, în ultimele patru zile, de numai 150 ha. Cu asemenea ritm de melc, raio­nul Caransebeș va întîrzia mult recoltatul cerealelor păioase. Consiliul agricol raional Caran­sebeș, îndrumat de comitetul raio­nal de partid, trebuie să ia aseme­nea măsuri care să ducă la realiza­rea în viitor a vitezei zilnice de lucru stabilită. La G.A.C. din co­munele Căvăran, Lacul, Tincova, Mîtnicul-Mare și altele, unde grîul a dat în pîrg de mai bine de 10 zile, nu există motive de întîrziere a recoltatului. Și în celelalte localități din ra­ion, pe multe tarlale, grînele au ajuns la stadiul de coacere de cîte­va zile. Este de datoria agronomi­lor și a consiliilor de conducere ale G.A.C. să identifice zilnic, la fața locului, de la tarla la tarla, starea de coacere a grîului și să mobili­zeze toate forțele la grăbirea sece­rișului. SIMALTA PREȚUIRE Solemnitatea decorării unor muncitori, tehnicieni și ingineri pentru merite deosebite în proiectarea și construirea furnalelor de la Reșița REȘIȚA, (prin te­lefon de la trimisul nostru). Ieri dupa-amiază a avut loc la Casa de cultură din Reșița Inminării solemnitatea ordinelor și medaliilor confe­rite de Consiliul de Stat al Populare Republicii Romîne unor muncitori, teh­nicieni și Ingineri pentru merite deo­sebite in proiecta­rea și construirea furnalelor de la Re­­șița. In numele C­o­n­­s­ili­u­l­u­i de Stat al Republicii Populare Romîne și personal al to­varășului Gheorghe Gheorghiu-Dej, Iov. Vasile Daju, pre­ședintele comite­tului executiv al Sfatului popular al regiunii Banat, a felicitat călduros co­lectivul de con­structori al celor două furnale noi, și pe toți acei care au colaborat la ob­ținerea acestei mari victorii. Se dă citire au fost conferite Decretului prin care Ordinul „Steaua Re­publicii Populare Române“ cl. a lll-a to­varășului Constantin Gancea, directo­rul întreprinderii de construcții și mon­taj metalurgic Reșița, „Ordinul Muncii", el. a ll-a tovarășilor Sigismund Hor­váth, Marțian Popa, Ion Mețiu și „Or­dinul Muncii“ et. a IlI-a unui număr de 26 tovarăși, printre care Ștefan Schăffer, Iancu Andonie, Constantin Voloșinco, Constantin Dobrescu, Constantin Brici, Richard Sattinger, Ion Potoceanu, Árpád Varró. Totodată au fost distinși cu „Medalia Muncii“ 116 tovarăși, printre care Sabin Bungău, Andrei Steiner, Pavel Toma, Alexandru Nagy, Ion Cristuți, Ignat Fochi, Dobre Marin, Iosif Waninger, Gheorghe Grecu, Petru Potoceanu. Distincțiile au fost înmînate de tova­rășul Vasile Daju. La solemnitate au luat parte tovară­șii inginer Mircea Popescu, adjunct al ministrului Metalurgiei și Construcției de Mașini, Ion Mețiu, secretar al Comi­tetului regional de partid Banat, Ernest Wisst, secretar al Comitetului orășenesc de partid Reșița, Nicolae Bușut, pre­ședintele comitetului executiv al Sfa­tului popular orășenesc Reșița, Traian Isac, președintele Consiliului local Re­șița al sindicatelor, în numele Biroului comitetului regio­nal Banat al P.M.R., tovarășul Ion Mețiu, a felicitat călduros pe cei deco­rați pentru distincțiile ce le-au fost conferite, în numele celor decorați au luat cu­­vântul tovarășii ing. Constantin Gancea, Constantin Bălică, Petru Țibu, care au mulțumit partidului și guvernului pentru distincțiile care le-au fost acordate. Vă prezentăm în clișeul de mai sus trei tinere muncitoare fruntașe de la Fabrica de tricotaje pentru copii — Timișoara, Gertruda Voiculescu, Le­ontina Anca, Wilhelmina Zinger. Toate trei își depășesc cu regularitate planul de producție și dau produse de bună calitate. CONSFĂTUIRE DE GEOBOTANICĂ LA ORȘOVA Ieri, 21 iulie, s-au deschis la Orșo­va lucrările celei de-a 4-a consfătuiri republicane de geobotanică, ce se des­fășoară în regiunea noastră între 21— 31 iulie 1962. Consfătuirea este organizată de sec­ția de botanică a Societății de științe naturale și geografie din R. P. Romî­nă, cu sprijinul Institutului agronomic din Timișoara, al Consiliului agricol regional Banat și al Stațiunii experi­mentale agricole Lovrin. Participă cadre didactice din învăță­­mîntul superior și de cultură genera­lă, de la Institutul de biologie al Aca­demiei R. P. Române, de la institute­le departamentelor de cercetări științifi­ce (I.C.C.A. și I.N.C.E.F.), precum și specialiști din unitățile de producție. Scopul consfătuirii este cunoașterea florei și vegetației țării noastre în ve­derea lămuririi unor probleme privind punerea în valoare a resurselor vege­tale și respectiv obținerea unor pro­ducții sporite de iarbă pe pajiștile na­turale, în ședința de deschidere s-au ținut o serie de referate și comunicări știin­țifice, privind flora și vegetația Bana­tului, starea cercetărilor privind valo­rificarea actuală și in perspectivă a resurselor vegetale din Banat, ocrotirea naturii, precum și sarcinile ce revin geobotaniștilor în noile condiții create prin colectivizarea agriculturii. începînd de astăzi pînă la 31 iulie, lucrările consfătuirii se desfășoară pe teren, pe un itinerar cu condiții natu­rale cît mai diferite, astfel ca să se cu­prindă toate aspectele de floră și vege­tație ale regiunii Banat. (ing. Samoilă Zaharia ). ARTIȘTII OASPEȚI MAGHIARI S-AU ÎNAPOIAT In R.P. UNGARĂ Ieri dimineață au părăsit regiunea noastră, îndreptîndu-se spre patrie, for­mațiile artistice de amatori din De­brețin (ansamblul de dansuri populare „Hajdú“) și Sarreladvar (corul țără­nesc), care, timp de o săptămînă, au susținut mai multe spectacole și un schimb de experiență artistică în re­giunea Banat. Oaspeții au vizitat și au prezentat spectacole, călduros primite de public, în orașele Timișoara, Lugoj, Reșița și în satul Chizătău, s-au întîlnit cu nu­meroși artiști amatori, cu care au purtat discuții însuflețite. La plecare, formațiile artistice din R. P. Ungară au fost conduse de re­prezentanți ai organelor locale de partid și de stat. Turneul a prilejuit o frumoa­să manifestare a prieteniei româno-ma­­ghiare. CURSURI DE PERFECȚIONARE A CADRELOR DIDACTICE în orașul Timișoara a avut loc în­­tr-un cadru festiv deschiderea cursu­rilor de perfecționare a cadrelor di­dactice ce vor preda, începînd din a­­nul școlar 1962—1963, obiectul „A­gricultură“ introdus ca materie nouă in școlile de cultură generală. Cursurile, a căror durată este de 30 de zile, sînt audiate cu interes de a­­proape 200 învățători și profesori. UN BOGAT PROGRAM IN TABĂRA LOCALĂ Conducerea grupului școlar „Oțelul­ Roșu“, împreună cu organizația U.T.M., a întocmit pentru elevii rămași în lo­calitate pentru întreaga perioadă vacanței un bogat și instructiv program a cultural-educativ. In program sunt incluse printre alte­le : vizionări de filme și spectacole, excursii prin regiune și prin tată- Vom petrece o zi la Sarmisegetuza și trei zile pe Muntele­ Mic. Acasă avem în program o bogată activitate sportivă. PRIMELE PREFABRICATE — PANOURI MARI Zilele acestea, la Poligonul de pre­fabricate din Reșița au început să fie executate primele prefabricate — pa­nouri mari, pentru blocurile de locuin­țe. Cu acest nou material de construc­ție se vor construi încă în acest an peste 200 apartamente în noul cartier de locuințe din Reșița — zona bara­­camente. Producția de prefabricate a acestui poligon asigură material pentru con­struirea a 2 apartamente pe zi. Spre sfîrșitul trimestrului III, poligonul va produce material pentru 3 apartamen­te pe zi. Cu acest sistem de construc­ții (panouri mari), productivitatea muncii la șantier va crește cu peste 20 la sută. LABORATOR MOBIL ENERGETIC Inspecția energetică regională Banat a fost dotată recent cu aparate ter­­motehnice și electrice pentru un labo­rator mobil. Cu ajutorul acestui la­borator se vor executa controale de calitate la instalațiile energetice ale în­treprinderilor în scopul asigurării unei funcționări mai economice a­ acestora. Deja cu aparatele existente Inspecția e­­nergetică a întocmit unele bilanțuri la instalații termice, stabilind cu această ocazie și măsurile necesare îmbunătă­țirii randamentului acestora. Asemenea măsurători s-au făcut la I.R.I.C. Ti­mișoara, „Industria lînii“ Timișoara, I.P.R.O.F.I.L. „Furnirul“ Deta. SPORT în campionatul republican al școlilor sportive de elevi la handbal în 7, ieri s-au înregistrat următoarele rezultate: Echipe de băieți: Timișoara—Cluj 16:4 (8:3); București I—Craiova 15:11 (10:8); Sibiu—București II 11:7 (4:4). Echipe de fete: Ploiești—Tg. Jiu 10:1 (3:1); București II—­București I 16:9 (9:4); Timișoara—Cluj 8:5 (3:2). ( Timpul prob­ib­il l­ a Centrul meteorologic din Ti­­­­m­­ișoara anunță timpul probabil .• • pentru regiunea Banat.­­­­ Astăzi, vremea este ușor nesta­­­­­­bilă, cu cerul mai noros ziua. •­* V Temperatura staționară, va atin­­­ge, ziua între 24 și 29 de grade. . . iar noaptea de la 10 la 15 gra­­­­­­de. Vîntul va sufla potrivit din / •­­ nord și nord-est. y Pentru următoarele 3 zile, vre­­­­me schimbătoare, favorabilă ploi­­l­e lor, cu cerul temporar noros și ** • cu temperatura staționară. .. Colț timișorean , amurg pe Bega. (loto : Bobicsek). * Cu prilejul aniversării a 18 ani de la eliberarea Poloniei TELEGRAMĂ Tovarășului WLADYSLAW GOMULKA, prim-secretar al Comitetului Central al Partidului Muncitoresc Unit Polonez, Tovarășului ALEKSANDER ZAWADZKI, președintele Consiliului de Stat al Republicii Populare Polone Tovarășului JÓZEF CYRANKIEWICZ, președintele Consiliului de Miniștri al Republicii Populare Polone Varșovia Comitetul Central al Partidului Muncitoresc Român, Consiliul de Stat. Consiliul de Miniștri al Republicii Populare Române și întregul popor român vă transmit dv. și prin dv. poporului polonez frate un fierbinte salut și cele mai cordiale felicitări, cu prilejul sărbătorii naționale a Republicii Populare Polone. Participînd din toată inima la această sărbătoare, poporul român își exprimă bucuria sa pentru victoriile obținute de harnicul popor polonez, sub conducerea Partidului Muncitoresc Unit Polonez, în munca sa liberă și creatoare, pe drumul construirii socialismului, între Republica Populară Romînă și Republica Populară Polonă s-au statornicit și se dezvoltă neîntrerupt relații de prietenie trainică și de cola­borare multilaterală, ale căror rezult­ate rodnice contribuie la dezvoltarea celor două țări, la întărirea unității lagărului țărilor socialiste. Exprimînd năzuințele de pace ale popoarelor român și polonez, țările noastre împreună cu Uniunea Sovietică și celelalte state socialiste militea­ză neabătut pentru dezarmarea generală și totală, pentru lichidarea rămăși­țelor celui de-al doilea război mondial, pentru triumful politicii leniniste de coexistență pașnică și victoria cauzei socialismului și păcii în lume. Vă urăm, dragi tovarăși, dv. și întregului popor polonez noi și mari succese în opera de construire a socialismului, pentru înflorirea continuă a Poloniei socialiste prietene. GHEORGHE GHEORGHIU-DEJ, prim-secretar al Comitetului Central al Partidului Muncitoresc Român, președintele Consiliului de Stat al Republicii Populare Romîne ION GHEORGHE MAURER, președintele Consiliului de Miniștri al Republicii Populare Romíne D­air cupoane­le? însoțită de ajutorul de meșter, țesătoarea Ioana Ilie se prezintă la rampa de control. „ Uite, tovarășă Ioana, îi zise controloarea de calitate Viorica Robu, vezi intrările de fire de la margi­­­nea țesăturii? Crezi că putem trimite comerțului astfel de produse ? Gîndește-te că mergînd să faci cumpără-S­ă­turi, îți „cade" chiar ție un astfel de material! ...Priza fugea pe suprafața lucioasă a geamului iluminat de becuri. Cînd dispărură „intrările" de fire,­ ­ măsurătoarea arătă 37 de metri. Așadar, din totalul țesăturii au trebuit scăzuți 37 de metri, produs respins de­­ controlul de calitate. Dar nu numai atît. Unul dintre capetele materialului nu mai avea dimensiunea prescrisă, s - a trecut și el la cuponări. Țesătoarei i s-a mai vorbit, apoi, despre cauza defectului din țesătură, despre posi­­b­i­bilitatea evitării unei astfel de situații în viitor. 5 . Cum a fost oare posibil ca Ioana Ilie să nu controleze timp de mai multe ore calitatea produsului realizat F 0 de ea, să nu vadă că mersul mașinii nu e normal? Dar ce a făcut în acest timp și ajutorul de meșter? El nu și-a fi v dat seama de aceasta? » în secția „țesătorie“ a Uzinelor textile Timișoara lucrează sute de muncitoare. Cele mai multe își fac conștiincios datoria, dau produ­se de calitate bună. Așa sunt tova­rășele Aurica Bugariu, Maria Tu­dose, Elisabeta Sîrbu, membre de partid, Elena Benert, Zvezda Ian­­covici, Ernestina Klein, Florica La­­zăr și multe altele. Ele și-au pus la inimă hotărîrea de a munci cu simț de răspundere, de a contri­bui cu toată energia și priceperea lor la ridicarea prestigiului „măr­cii fabricii“. Lor li s-au alăturat, în ultima vreme, utemistele Tere­zia Dimister, Trezia Hummel alte absolvente ale școlii profesio­­i­nale. Numele acestor muncitoare fruntașe n-a apărut niciodată în evidențele rămpei de control, servi­ciul C.T.G. negăsind niciodată vreun cusur țesăturilor realizate de ele. îndeplinirea integrală a sarcini­lor de plan revine însă tuturor mun­citoarelor și tehnicienilor fabricii.­­Să punem în balanța calității acti­vitatea colectivului, să vedem cum se achită el de sarcina primită. Răsfoind evidențele aflate la rampă, constați că, în ultimele luni, s-au înregistrat multe „chemări“, că numărul defectelor, care atrag după sine cuponări­e în creștere. Țesătoarea Ana Bunaciu, de pildă, a fost chemată numai în luna iunie, la rampă, de șapte ori ! De fiecare dată muncise neglijent, rebutînd în cîte o zi chiar și 30 m de țesătură! Nu observase, adesea, că rostul era greșit și că în material apăreau dungi neadmise, care îi dădeau un aspect urât. E cumva nouă în sec­ție ? Nu, dimpotrivă, muncește aici de mai mulți ani. Se vede însă că nu și-a pus la inimă să învețe, să-și ridice calificarea profesională. Din această cauză, bate pasul pe loc. Maria Hojda, Elisabeta Martini și alte tovarășe au fost, de asemenea, chemate, în ultima vreme, la rampa de control. Aflăm că în semestrul I canti­tatea cupoanelor este în creștere, față de perioada corespunzătoare a anului trecut și că este aproxima­tiv de două ori mai mare decît ci­fra admisă. Ne interesăm de cau­ze. Părerile se împart. Majorita­tea țesătoarelor și a ajutorilor de meșteri sunt de părere că nu toți membrii colectivului luptă pentru realizarea de produse calitativ su­perioare. Alții se socot îndreptățiți să treacă cu vederea fapte de natu­ra celor amintite și caută fel și fel de­ argumente. Ba­că nu ar fi firele bune (produse tot în uzină !), ba­că e vorba de o exigență exagera­tă, controlorii sunt „rigizi“ etc. Ce a făcut conducerea fabricii, biroul organizației de partid și co­mitetul­ sindicatului ? Cum au luptat împotriva acestei mentalități nesă­nătoase­­? Deși pare surprinzător dar, unii tovarăși din aceste orga­ne și în primul rînd directoarea fa­bricii și secretara organizației de partid se situează pe poziția „cău­tătorilor“ de argumente. Vorbindu-se despre îmbunătăți­rea calității, ți se spune că a fost mărită proporția produselor de ca­litatea I. Pe seama cui, prin ce e­­forturi ? După cum se vede, spori­rea procentului calității I-a s-a făcut pe seama creșterii cupoane­lor. Se merge, deci, pe calea cea mai ușoară, se caută succese pen­tru a căror dobîndire nu se cer prea multe eforturi. A fost întărită exigența față de defecte, dar nu a sporit în aceeași măsură față de activitatea depusă. E drept, că au fost luate și cîteva măsuri cu carac­ter tehnic și organizatoric. Acestea s-au dovedit însă insuficiente pen­tru a duce la îmbunătățirea calită­ții, dar cu un minimum de cupoa­ne. Este bine că au fost înființate cursuri pentru ridicarea calificării muncitorilor, întrucît s-a constatat VIOREL BOARIU (Continuare în pag. a lll-a) #A

Next