Drapelul Roşu, octombrie 1962 (Anul 18, nr. 5521-5546)
1962-10-02 / nr. 5521
Acum, la stringerea recoltei se văd roadele muncii depuse de-a lungul unui an de zile. Și pentru lucrătorii gospodăriei de stat din Becicherecul-Mic recoltarea porumbului a prilejuit bucurie și mîndrie îndreptățită. De pe suprafața de 500 ha recoltată pînă acum gospodăria a obținut în medie o producție ce depășește Fotoreporterul nostru a surprins un aspect de la înmagazinarea porumbului în pătidele gospodăriei. Printre fruntași se află și muncitoarele Elena Brandușan și Ecaterina Fridrich pe care le vedeți în clișeu, cu 1.000 kg la hectar pe cea planificată. • HĂRNICIE Pe tarlalele gospodăriei agricole colective din Paniova, raionul Lugoj, 9 numeroase echipe de cîte 10—129 oameni zoresc cu lucrările. .Unii o muncesc la recoltatul porumbului, alții o pregătesc terenul pentru însămînțat , iar, în urma acestora, boabele de < grîu, orz și secară sînt introduse cu 5 ajutorul mașinilor în sol. Fiecare zi, o oră și chiar minut sînt folosite cît •e mai deplin. Timpul prielnic, organizarea temeinică a muncii, hărnicia colectiviștilor fac ca viteza zilnică de lucru 5 să fie ridicată. Din cele 240 ha ce <1 urmează a fi însămînțate în toamna a aceasta. 120 Sînt gata pregătite pentru a „găzdui" sămînța, a oferi un 5 bun pat germinativ viitoarei culturi, ő — Astă-vară, ne spune șeful bri 5 găzii de cîmp nr. 2, tov. Dimitrie A Ionescu, am obținut o recoltă bună de grîu, cu 22 kg mai mult la hec tar decît era planificat. Niciodată în cei 10 ani de existență a gospodăriei nu s-au înregistrat la noi astfel de recolte. Fiecare s-a convins că rodul bun e determinat în primul rînd de felul cum se muncește, cum sînt aplicate regulile agrotehnicii înaintate. Aceeași părere o are și tov. Avram Jupîneanțu, șeful brigăzii nr. 1. El (și nu numai el) consideră că la anul succesele pot fi și mai însemnate. La întrebarea ce se face pentru a asigura încă de pe acum succesul viitoarei recolte , răspunsul dat avea să ne întregească convingerea că e vorba de un complex de măsuri, luate la îndrumarea agronomului și a specialiștilor de la consiliul agricol raional. Mai întîi se poate arăta că viitoarei culturi de grîu i s-au destinat suprafețe pe care au fost plante buna premergătoare (80 ha după trifoi, 140 ha după prășitoare etc.), apoi se vor folosi în proporții mai judicioase soiurile de grîu care se comportă bine în condițiile solului brun-roșcat de pădure aflat în raza satului, renunțîndu-se la multe dintre soiurile locale. Dintre soiurile de grîu ce se vor însămînța în actuala campanie predomină cel cunoscut sub denumirea de „nr.301“ (120 ha), apoi „Bezostaia" (75 ha), San Pastore (15 ha) etc. De atenție necesară s-a bucurat și condiționarea seminței, lucrare terminată din o vreme. Timpul fiind prielnic, sprijiniți de mecanizatorii din brigada tov. Florea Lucaci (S.M.T. Topolovățul-Mare), colectiviștii au și trecut de cîteva zile la semănat. în frunte se află cei din brigada nr. 2 cu 40 ha de grîu însămînțate. Cele 7 ha prevăzute pentru secară furajeră au fost și ele însămînțate. Nu se lasă mai prejos nici colectiviștii brigăzii tov. Avram Jupîneanțu. Dintre cele 80 ha de porumb care sunt de acum recoltate, mai bine de jumătate aparțin tocmai brigăzii nr. 1. 9 De pe primele parcele de „porumb 5.000“, s-au înregistrat 7.600 kg 9 știuleți la ha. Rezultă astfel mai bine de 5.000 kg boabe pe unitatea de suprafață. Așadar, „imposibilul“ susținut înainte vreme de unii, a devenit posibil, realitate. VIOREL BOARIU Gospodărie colectivă fruntașă pe raion executarea lucrărilor agricole de toamnă. Membrii acestei gospodării au terminat mai de mult recoltatul și treieratul florii-soarelui de pe cele 100 ha, iar acum transportă la baza de recepție ultimele cantități de semințe contractate. De asemenea, ei au recoltat pînă acum peste 500 ha de porumb din cele 730 ha cultivate. Suprafețele eliberate au fost arate și pregătite pentru semănatul griului. De cîteva zile la această gospodărie s-a trecut din plin și la semănat. Astfel, orzul a fost însămînțat în întregime, iar grîul pe aproape 100 ha. Cu sprijinul mecanizatorilor gospodăriei continuă tot mai intens semănatul griului. IOSIF CIOSICI corespondent Gospodăria colectivă „Ana Ipătescu“ din Bazoșul-Vechi, raionul Timișoara, se află în prezent printre unitățile fruntașe pe raion la •0**0**0"*0**0"***0**0**C**Q**0**0**0**0**0*«0**0**Q**0 • •0«»0«*0«»0"*0**0,0**0*,0**0*,0.,0.,0*,0,,0»»0**0*"0»»0”0**0«*0»*Q> Primirea călduroasă făcută solilor poporului român în Capitala Indoneziei dial DJAKARTA ! Trimisul speAgerpres, Ion Gălățeanu, transmite Tovarășul Gheorghe Gheorghiu-Dej, președintele Consiliului de Stat al R.P. Române, care împreună cu tovarășii Ion Gheorghe Maurer, președintele Consiliului de Miniștri, și Cornelia Mănescu, ministrul Afacererilor Externe, face o vizită de prietenie în Indonezia la invitația președintelui și primului ministru al Republicii Indonezia, dr. Sukarno, a sosit la Djakarta luni la ora 13,23, ora locală, (7,53 ora Bucureștiului). Aeroportul Kemajoran, străjuit de palmieri legănați de briza oceanului, este împodobit sărbătorește. Sunt arborate drapele de stat ale Republicii Indonezia, și Republicii Populare Române, drapelul forțelor armate ale Republicii Indonezia. Lângă portretele conducătorilor de stat ai Republicii Populare Române și Indoneziei, pe frontispiciul de un alb imaculat al aerogării, scrie în limba indoneziana : „Bun venit excelenței sale domnul Gheorghe Gheorghiu-Dej, președintele Consiliului de Stat al R.P. Romíne“. In întîmpinarea înalților oaspeți romîni au venit pe aeroport dr. Sukarno, președintele și primul ministru al Republicii Indonezia, dr. Seimena, locțiitor al ministrului prim, generalul Nasution, ministrul Apărării, și alți membri ai guvernului, înalți demnitari, personalități ale vieții politice, culturale și economice, generali și ofițeri superiori. Era de față o delegație din Irianul de vest în frunte cu reverendul Rumanium. Pe aeroport se aflau, de asemenea, șefii misiunilor diplomatice acreditați la Djakarta și alți membri ai corpului diplomatic. Erau prezenți Pavel Silard, ambasadorul R. P. Române în Indonezia, și membrii ambasadei. Pe aeroport se aflau mii de locuitori ai Djakartei și numeroși ziariști indonezieni, corespondenți ai agențiilor de presă, ziarelor și posturilor de radio și televiziune străine, ziariști romîni. Avionul „I.L.-18“ a apărut deasupra aeroportului escortat de avioane cu reacție aparținînd forțelor armate indoneziene și după cîteva minute a aterizat. Din avion au coborît tovarășul Gheorghe Gheorghiu-Dej, împreună cu tovarășii Ion Gheorghe Maurer și Corneliu Mănescu, înalții oaspeți au fost întîmpinați de președintele dr. Sukarno care i-a salutat călduros. Tovarășul Gheorghe Gheorghiu-Dej și dr. Sukarno s-au îmbrățișat prietenește. Președintele Sukarno s-a îmbrățișat de asemenea cu tovarășul Ion Gheorghe Maurer. Președintele Consiliului de Stat al R. P. Române a prezentat dr.ului Sukarno persoanele care îl însoțesc. Președintele Indoneziei a prezentat tovarășului Gheorghe Gheorghiu-Dej un grup de înalte personalități ale Republicii Indonezia. Au răsunat acordurile solemne ale imnurilor de stat ale Republicii Populare Române și Republicii Indonezia. In timpul intonării imnurilor s-au tras 21 de salve de salut. Comandantul gărzii de onoare, compusă din subunități reprezentînd toate genurile de forțe armate ale Republicii Indonezia a prezentat apoi raportul. Tovarășul Gheorghe Gheorghiu-Dej, însoțit de președintele dr. Sukarno, a trecut în revistă garda de onoare. Fanfara a intonat „Imnul indonezian pentru eroi“. Președintele dr. Sukarno s-a apropiat de microfon și a rostit un cuvînt de salut. Adresîndu-se înalților oaspeți, președintele Sukarno a spus :Sîntem foarte bucuroși că avem prilejul să vă urăm bun sosit pe pămîntul Indoneziei. Am fost de două ori în Romînia, și de două ori i-am invitat pe scumpii noștri prieteni romîni să viziteze Indonezia. Ei au promis să vină în țara noastră și iată că astăzi au sosit. Le urez din nou bun venit în Indonezia. Am adresat conducătorilor romîni invitația de a veni la noi nu numai că sunt prietenii noștri, tovarășii noștri, ci pentru că sunt convins că vizita lor în Indonezia va contribui la întărirea legăturilor de prietenie între țările noastre. Ziua de astăzi are o deosebită însemnătate nu numai datorită sosirii scumpilor noștri prieteni, ci și datorită faptului că astăzi, 1 octombrie, întreaga Indonezie, de la Sabang la Merauke, este eliberată de sub colonialismul olandez. Astăzi a fost coborît drapelul olandez care a fluturat pînă acum deasupra Irianului de vest. Iată de ce am afirmat că aceasta este o zi deosebit de însemnată pentru noi, în lupta noastră pentru eliberarea Irianului de vest, ne-am bucurat în permanență de sprijinul și simpatia poporului și guvernului român, îmi exprim din nou aici, ca și de atîtea alte ori, recunoștința noastră pentru acest sprijin. Sper, scumpi prieteni, a spus în încheiere președintele dr. Sukarno, că, în scurta dr. vizită în Indonezia vă vom dovedit că poporul indonezian nutrește sentimente de adîncă prietenie față de poporul român, că noi, indonezienii, muncim și luptăm cu dîrzenie pentru cauza libertății, pentru construirea unei societăți prospere și juste, pentru socialism, pentru făurirea unei păci trainice în întreaga lume. Vă mulțumesc încă o dată, fiți bineveniți. Trăiască prietenia dintre Romînia și Indonezia. A răspuns tovarășul Gheorghe Gheorghiu-Dej : Permiteți-mi înainte de toate să mulțumesc cordial pentru amabila invitație de a vizita frumoasa dv. țară, pentru fericitul prilej de a cunoaște mai îndeaproape viața și munca harnicului și talentatului popor indonezian, în numele Consiliului de Stat și al guvernului Republicii Populare Române, în numele poporului român vă transmit dv. și întregului popor al Republicii Indonezia un cald mesaj de stimă și sinceră prietenie. Ziua sosirii noastre la Djakarta coincide cu un eveniment de mare însemnătate istorică în viața țării dv. . Astăzi, 1 octombrie 1962, ia sfîrșit în mod oficial domnia colonială olandeză în Irianul de vest, împărtășim din toată inima alături de dv. bucuria pentru acest mare eveniment și ne exprimăm deplina satisfacție pentru realizarea acestei juste năzuințe naționale a poporului indonezian. Poporul român dă o înaltă apreciere și privește cu simpatie eforturile poporului indonezian îndreptate spre prosperitatea economică și social-culturală a patriei sale, rolului activ al Indoneziei în viața internațională, meritelor deosebite ale scumpului nostru prieten, președintele Sukarno, în promovarea înțelegerii și colaborării între popoare, pentru coexistență pașnică între state cu orînduiri diferite. Este deosebit de plăcut pentru noi să constatăm că între țările noastre, situate în regiuni geografice îndepărtate una de alta, s-au dezvoltat relații de prietenie și colaborare la baza cărora stă atașamentul comun al popoarelor noastre la cauza nobilă a apărării și consolidării păcii în lumea întreagă. Adresîndu-se președintelui Indoneziei, tovarășul Gheorghe Gheorghiu-Dej a spus : Sunt încă vii în amintirea noastră vizitele dv. în Romînia, convorbirile rodnice care ne-au prilejuit satisfacția să constatăm că părerile noastre în principalele probleme internaționale coincid, contribuția puternică pe care aceste vizite au adus-o la cauza prieteniei dintre țările și popoarele noastre, îngăduiți-mi să-mi exprim convingerea că vizita noastră va constitui o nouă contribuție la consolidarea și dezvoltarea legăturilor de prietenie și colaborare dintre Romînia și Indonezia, în interesul păcii și înțelegerii dintre toate popoarele lumii. Vă mulțumim din toată inima pentru căldura și sentimentele de prietenie cu care ne întîmpinați. în încheiere, tovarășul Gheorghe Gheorghiu-Dej a spus în limba indoneziană : Salam hangat kepobaradejat Indonesia I (Salut călduros poporului indonezian) și a adresat urări pentru prietenia romîno-indoneziană, pentru pace în întreaga lume. Tovarășul Gheorghe Gheorghiu-Dej și președintele Sukarno și-au strîns mîinile cu căldură. Președintele Sukarno a prezentat tovarășului Gheorghiu-Dej un mare număr de personalități care au venit în întîmpinarea înalților oaspeți romîni. Copiii personalului ambasadei R. P. Române din Djakarta au oferit tovarășilor Gheorghe Gheorghiu-Dej și Ion Gheorghe Maurer buchete de flori. A urmat un moment impresionant , solii poporului roman, însoțiți de președintele Sukarno, au trecut prin „Poarta Indoneziei", care, după cum se spune aici, se deschide numai în fața prietenilor. Tradiționala „Poartă a Indoneziei“ este un culoar viu alcătuit din băieți și fete îmbrăcați în splendide vestminte naționale din peste 40 de regiuni ale Indoneziei. Un grup de tinere în costume naționale multicolore a oferit tovarășilor Gheorghe Gheorghiu-Dej și Ion Gheorghe Maurer tradiționalele ghirlande de flori cu care sunt încununați în Indonezia oaspeții de seamă. După ceremonia primirii, tovarășul Gheorghe Gheorghiu-Dej și președintele Sukarno au luat loc în mașini și cortegiul oficial, escortat de motocicliști, s-a în(Continuare în pag. a IV-a) Prima zi din noul an universitar Ieri dimineață sala de la Facultatea de mecanică a Institutului politehnic din Timișoara era arhiplină : avea loc adunarea festivă, în fața a sute de studenți, tov. prof. univ. Gheorghe Savi, prorectorul Institutului, a vorbit despre mărețele înfăptuiri din țara noastră, pe linia dezvoltării învățămîntului superior, și despre succesele obținute în cadrul Institutului politehnic din Timișoara, în acest an de învățămînt în facultățile noastre — a continuat vorbitorul — au fost înscriși, numai în primul an de învățămînt 1.100 de noi studenți. A fost creată o nouă facultate, de mecanizare a agriculturii. Studenții au la dispoziție, în cele 16 secții ale Institutului, 44 de laboratoare, înzestrate cu aparatură modernă. Grupul social, prevăzut cu cantine, cu două noi cămine studențești, fiecare cu cîte 600 locuri, va da posibilitatea studenților, viitori ingineri, să-și însușească în cele mai bune condiții tezaurul științei și al tehnicii moderne. în fața asistenței a luat apoi cuvîntul tov. Petre Blajovici, membru supleant al C.C. al P.M.R., prim-secretar al Comitetului regional Banat al P.M.R. Dînsul a vorbit, printre altele, studenților despre grija pe care partidul și statul nostru o acordă dezvoltării învățămîntului, despre sarcinile ce le revin lor, despre minunatele condiții de viață și studiu care au fost create de către regimul nostru democrat-popular celor care învață în facultăți. Prin grija partidului și a guvernului, cresc cadre noi. Numai în centrul universitar Timișoara vor învăța 8.500 studenți, față de 700 cîți erau în 1944. în încheiere, vorbitorul a urat tuturor profesorilor și studenților prezenți spor la muncă și noi succese la învățătură. Au mai luat cuvîntul tov. prof. Octavian Gheorghiu, tov. Tiberiu Sîrbu, din partea organizației U.T.M., studenta Elisabeta Szabó și alții, care și-au manifestat hotărîrea de a învăța cu sîrguință, chiar din prima zi, pentru a deveni cadre cu o înaltă specializare necesare industriei noastre socialiste. ★ O atmosferă tinerească, plină de entuziasm și de optimism a domnit ieri și în sala festivă a Institutului agronomic din Timișoara, unde sute de studenți și membri ai corpului didactic s-au adunat să participe la deschiderea festivă a noului an universitar. Numărul celor care urmează cursurile universitare e în continuă creștere — a spus tov. ing. Iulian Dracea, rectorul Institutului. Datorită grijii partidului și a guvernului, studenților, fii ai oamenilor muncii, le este asigurat nu numai accesul în facultăți, ci și condiții de învățătură dintre cele mai bune. Este datoria de onoare a fiecărui student să învețe temeinic, să devină un cadru de nădejde în lupta pentru ridicarea la un nivel superior a agriculturii socialiste. Institutul agronomic deschide noul an universitar cu un eveniment de seamă , își începe activitatea și Facultatea de medicină veterinară. Din partea cadrelor didactice a luat cuvîntul tov. conf. univ. ing. loan Martin. Au mai vorbit și studenții Alexandru Cordea și Teodor Stan, în încheierea festivității a luat cuvîntul tov. ing. Constantin Anderea, secretar al Comitetului regional Banat al P.M.R., președintele Consiliului agricol regional, înalutîndu-i pe profesori și studenți numele Comitetului regional de partid, al Sfatului popular regional și al Consiliului agricol regional, vorbitorul a subliniat că noul an universitar începe în condițiile în care în țara noastră socialismul a învins definitiv la orașe și la sate. Institutul are menirea de a crește specialiști de tip nou, așa cum cere societatea socialistă. * Festivități asemănătoare au avut loc ieri la Institutul de medicină și la institutele pedagogice de 5 și 3 ani din Timișoara. IN CLIȘEU, aspect de la adunarea festivă, cu prilejul deschiderii anului universitar, la Institutul politehnic Timișoara. PLENARA CONSILIULUI LOCAL AL SINDICATELOR Ieri după-masă s-a ținat plenara Consiliului local al sindicatelor din Timișoara la care au luat parte membrii C.S.S., directori, ingineri șefi, președinți ai comitetelor sindicatelor precum și unii responsabili ai consiliilor de întrecere socialistă din întreprinderi, G.A.S. și S.M.T. din orașul Timișoara și regiunea Banat. In cadrul lucrărilor plenarei tov. inginer Dumitru Stanca a prezentat un referat asupra felului cum s-a desfășurat întrecerea socialistă pe primele opt luni ale acestui an. La discuții au luat cuvîntul numeroși participanți care au prezentat diferite aspecte ale întrecerii socialiste de la locul lor de muncă. După discuții tov. Gheorghe Oprea, președintele Consiliului local al sindicatelor, care a condus lucrările plenarei, a tras concluzii privind sarcinile ce revin pe viitor organelor sindicale în legătură cu aplicarea în viață a Directivelor C.C. al P.M.R. cu privire la criteriile principale ale întrecerii socialiste. In încheiere s-au adoptat hotărîri corespunzătoare. BOGAT MATERIAL DE STUDIU ȘI DOCUMENTARE La începutul anului de învățămînt 1962—1963 Biblioteca centrală a Institutului politehnic din Timișoara pune la dispoziția studenților, pentru studiu alte 3.500 de cărți. Cu acestea numărul total al cărților din bibliotecă se ridică la peste 107.000 volume. Pentru o bună documentare, studenții au la dispoziție și un număr de 1.464 de titluri de publicații periodice care constituie peste 16.000 volume. Atît cărțile cît și revistele sînt tipărite în limbile: romînă, rusă, engleză, germană etc. De remarcat faptul că fondul de cărți și reviste al acestei biblioteci este pus și la dispoziția muncitorilor, inginerilor și tehnicienilor din întreprinderile și instituțiile regiunii Banat, iar prin sistemul schimbului interbiblioteci aceste cărți pot fi folosite și de cititori din alte regiuni ale țării. PENTRU CEI MICI Teatrul de păpuși „Prichindel“ din Arad a prezentat pe scena Casei raionale de cultură din Lipova două spectacole cu piesa „Dacă toți am fi leneși“ de Xenia și Aurel Boeștean. Spectacolele prezentate s-au bucurat de succes. Micii amatori de teatru din orașul Lipova, au primit aceste spectacole cu multă bucurie. (FRANCISC WILD). DESCHIDEREA UNUI NOU MAGAZIN In ultimul timp orașul nostru s-a îmbogățit tot mai mult cu noi unități comerciale, frumoase și moderne, mult apreciate de către oamenii muncii. Un asemenea nou magazin s-a deschis ieri după-amiază în Timișoara pe bulevardul „30 Decembrie“ nr. 8. Este vorba de magazinul specializat în vînzarea articolelor de galanterie. De asemenea tot ieri lîngă acest magazin s-a deschis și o tutungerie. Aici pe lîngă un variat sortiment La Arad a intrat în funcțiune o nouă fabrică de mobilă — una dintre cele mai mari unități de acest fel din țara noastră. Ea are o capacitate de 15.000 de garnituri de mobilă pe an. Datorită utilajului modern instalat aici și gradului ridicat de calificare a muncitorilor, se asigură fabricarea unui mobilier de calitate superioară, începînd de la depozitul de sortare a materialului lemnos și pînă la asamblarea garniturilor de mobilă, munca este mecanizată și automatizată. Mașini și agregate moderne taie, croiesc, fasonează, lustruiesc și combină piese de diferite dimensiuni și profiluri, pentru viitoarele garnituri de mobilă. Introducerea materiei prime în fabricație este însoțită de un control riguros, făcut cu ajutorul unor aparate care stabilesc cu precizie gradul de umiditate al materialului lemnos. Așa începe procesul de producție, în continuare, autosfivuitoarele așează pachetele de cherestea, panele și furnire în camerele de uscare cu aer cald. După uscare, materialul lemnos este croit cu ajutorul mașinilor, la dimensiunile și formele dorite; piesele pentru dulapuri, paturi și alte părți de mobilier sunt furniruite și trimise apoi în „camera de odihnă“, unde li se dă un scurt răgaz pentru răcire și echilibrarea tensiunii din interiorul materialului lemnos. Urmează apoi șlefuirea mecanică a pieselor și acoperirea lor cu o peliculă subțire de lac. Ultimul popas este sala de asamblare și montaj de unde ies dulapuri cu 2 și 3 uși, paturi noptiere, toalete etc. Noua fabrică de mobilă dată în funcțiune la Arad se înscrie pe linia măsurilor luate de partid și guvern pentru valorificarea superioară a materialului lemnos. (Agerpres). La țigarete și tutun se află și o gamă bogată de bibelouri — articole de artizanat din lemn, frumos executate și cu diferite motive naționale. A intrat în funcțiune fabrica de mobilă din Arad Un aspect din noul magazin. Timpul probabil Centrul meteorologic din Timișoara anunță timpul probabil pentru regiunea Banat: ASTĂZI, vreme relativ frumoasă, cu cerul variabil. " 'temperatura staționară, ziua, 1 va fi cuprinsă între 20—25 de grade iar noaptea va coborî între 10—14 grade. ) Vîntul va sufla potrivit din sud-est. PENTRU URMĂTOARELE TREI ZILE, vreme ușor nestabilă cu temperatura staționara.