Drapelul Roşu, octombrie 1962 (Anul 18, nr. 5521-5546)

1962-10-02 / nr. 5521

Acum, la stringer­ea recoltei se văd roadele muncii depuse de-a lungul unui an de zile. Și pentru lucrătorii gospodăriei de stat din Becicherecul-Mic recoltarea po­rumbului a prilejuit bucurie și mîndrie îndreptățită. De pe su­prafața de 500 ha recoltată pînă acum gospodăria a obținut în medie o producție ce depășește Fotoreporterul nostru a surprins un aspect de la înmagazinarea po­rumbului în pătidele gospodăriei. Printre fruntași se află și mun­citoarele Elena Brandușan și E­­caterina Fridrich pe care le ve­deți în clișeu, cu 1.000 kg la hectar pe cea pla­nificată. • HĂRNICIE Pe tarlalele gospodăriei agricole colective din Paniova, raionul Lugoj, 9 numeroase echipe de cîte 10—12­9 oameni zoresc cu lucrările. .Unii o muncesc la recoltatul porumbului, alții o pregătesc terenul pentru însămînțat , iar, în urma acestora, boabele de <­ grîu, orz și secară sînt introduse cu­­ 5 ajutorul mașinilor în sol. Fiecare zi, o oră și chiar minut sînt folosite cît­­ •e mai deplin. Timpul prielnic, organizarea te­­­­meinică a muncii, hărnicia colectiviș­­­­tilor fac ca viteza zilnică de lucru 5 să fie ridicată. Din cele 240 ha ce <1 urmează a fi însămînțate în toamna a aceasta. 120 Sînt gata pregătite pen­­­tru a „găzdui" sămînța, a oferi un­­ 5 bun pat germinativ viitoarei culturi, ő — Astă-vară, ne spune șeful bri­ 5 găzii de cîmp nr. 2, tov. Dimitrie A Ionescu, am obținut o recoltă bună­­ de grîu, cu 22 kg mai mult la hec­­­ tar decît era planificat. Niciodată în­­ cei 10 ani de existență a gospodăriei­­ nu s-au înregistrat la noi astfel de­­ recolte. Fiecare s-a convins că ro­­­­dul bun e determinat în primul rînd de felul cum se muncește, cum sînt aplicate regulile agrotehnicii înain­­tate. Aceeași părere o are și tov. Avram Jupîneanțu, șeful brigăzii nr. 1. El (și nu numai el) consideră că la anul succesele pot fi și mai însemnate. La întrebarea ce se face pentru a asigura încă de pe acum succesul viitoarei recolte , răspunsul dat avea să ne întregească convingerea că e vorba de un complex de măsuri, luate la îndrumarea agronomului și a specialiștilor de la consiliul agri­col raional. Mai întîi se poate arăta că viitoarei culturi de grîu i s-au destinat suprafețe pe care au fost plante buna premergătoare (80 ha după trifoi, 140 ha după prășitoare etc.), apoi se vor folosi în proporții mai judicioase soiurile de grîu care se comportă bine în condițiile solu­lui brun-roșcat de pădure aflat în raza satului, renunțîndu-se la multe dintre soiurile locale. Dintre soiurile de grîu ce se vor însămînța în ac­tuala campanie predomină cel cu­noscut sub denumirea de „nr.­301“ (120 ha), apoi „Bezostaia" (75 ha), San­ Pastore (15 ha) etc. De aten­ție necesară s-a bucurat și condițio­­­­narea seminței, lucrare terminată din o vreme. Timpul fiind prielnic, sprijiniți de­­ mecanizatorii din brigada tov. Flo­­rea Lucaci (S.M.T. Topolovățul-Mare), colectiviștii au și trecut de cîteva zile la semănat. în frunte se află cei din brigada nr. 2 cu 40 ha de grîu­­ însămînțate. Cele 7 ha prevăzute pentru secară furajeră au fost și ele însămînțate. Nu se lasă mai prejos nici colecti­viștii brigăzii tov. Avram Jupîneanțu. Dintre cele 80 ha de porumb care sunt de acum recoltate, mai bine de jumătate aparțin tocmai brigăzii nr. 1. 9 De pe primele parcele de „po­­rumb 5.000“, s-au înregistrat 7.600 kg 9 știuleți la ha. Rezultă astfel mai bine de 5.000 kg boabe pe unitatea de suprafață. Așadar, „imposibilul“ sus­ținut înainte vreme de unii, a de­venit posibil, realitate. VIOREL BOARIU Gospodărie colectivă fruntașă pe raion executarea lucrărilor agricole de toamnă. Membrii acestei gospodă­rii au terminat mai de mult recol­tatul și treieratul florii-soarelui de pe cele 100 ha, iar acum transportă la baza de recepție ultimele can­tități de semințe contractate. De asemenea, ei au recoltat pînă acum peste 500 ha de porumb din cele 730 ha cultivate. Suprafețele eli­berate au fost arate și pregătite pentru semănatul griului. De cîteva zile la această gos­podărie s-a trecut din plin și la semănat. Astfel, orzul a fost însă­­mînțat în întregime, iar grîul pe a­­proape 100 ha. Cu sprijinul meca­nizatorilor gospodăriei continuă tot mai intens semănatul griului. IOSIF CIOSICI corespondent Gospodăria colectivă „Ana Ipă­­tescu“ din Bazoșul-Vechi, raionul Timișoara, se află în prezent prin­tre unitățile fruntașe pe raion la ­•0**0**0"*0**0"***0**0**C**Q**0**0**0**0**0*«0**0**Q**0 • •0«»0«*0«»0"*0**0,­0**0*,0**0*,0.,0.,0*,0,,0»»0**0*"0»»0”0**0«*0»*Q> Primirea călduroasă făcută solilor poporului român în Capitala Indoneziei dial DJAKARTA ! Trimisul spe­Agerpres, Ion Gălățeanu, transmite­­ Tovarășul Gheorghe Gheorghiu-Dej, președintele Con­siliului de Stat al R.P. Române, care împreună cu tovarășii Ion Gheorghe Maurer, președintele Consiliului de Miniștri, și Cor­nelia Mănescu, ministrul Aface­­rerilor Externe, face o vizită de prietenie în Indonezia la invita­ția președintelui și primului mi­nistru al Republicii Indonezia, dr. Sukarno, a sosit la Djakarta luni la ora 13,23, ora locală, (7,53 ora Bucureștiului). Aeroportul Kemajoran, străjuit de palmieri legănați de briza oceanului, este împodobit sărbă­torește. Sunt arborate drapele de stat ale Republicii Indonezia, și Republicii Populare Române, dra­­pelul forțelor armate ale Repu­blicii Indonezia. Lângă portretele conducătorilor de stat ai Repu­blicii Populare Române și Indone­ziei, pe frontispiciul de un alb imaculat al aerogării, scrie în limba indoneziana : „Bun venit excelenței sale domnul Gheorghe Gheorghiu-Dej, președintele Con­siliului de Stat al R.P. Romíne“. In întîmpinarea înalților oaspeți romîni au venit pe ae­roport dr. Sukarno, președintele și primul ministru al Republicii Indonezia, dr. Seimena, locțiitor al ministrului prim, generalul Na­­sution, ministrul Apărării, și alți membri ai guvernului, înalți dem­nitari, personalități ale vieții po­litice, culturale și economice, ge­nerali și ofițeri superiori. Era de față o delegație din Irianul de vest în frunte cu reverendul Rumanium. Pe aeroport se aflau, de ase­menea, șefii misiunilor diploma­tice acreditați la Djakarta și alți membri ai corpului diplomatic. Erau prezenți Pavel Silard, ambasadorul R. P. Române în In­donezia, și membrii ambasadei. Pe aeroport se aflau mii de locuitori ai Djakartei și numeroși ziariști indonezieni, corespondenți ai agențiilor de presă, ziarelor și posturilor de radio și televi­ziune străine, ziariști romîni. Avionul „I.L.-18“ a apărut deasupra aeroportului escortat de avioane cu reacție aparținînd for­țelor armate indoneziene și du­pă cîteva minute a aterizat. Din avion au coborît tovarășul Gheorghe Gheorghiu-Dej, împre­ună cu tovarășii Ion Gheorghe Maurer și Corneliu Mănescu, înalții oaspeți au fost întîmpi­­nați de președintele dr. Sukarno care i-a salutat călduros. Tova­rășul Gheorghe Gheorghiu-Dej și dr. Sukarno s-au îmbrățișat prietenește. Președintele Sukarno s-a îmbrățișat de asemenea cu tovarășul Ion Gheorghe Maurer. Președintele Consiliului de Stat al R. P. Române a prezentat dr.­­ului Sukarno persoanele care îl însoțesc. Președintele Indoneziei a prezentat tovarășului Gheo­rghe Gheorghiu-Dej un grup de înal­te personalități ale Republicii Indonezia. Au răsunat acordu­rile solemne ale imnurilor de stat ale Republicii Populare Ro­mâne și Republicii Indonezia. In timpul intonării imnurilor s-au tras 21 de salve de salut. Comandantul gărzii de onoare, compusă din subunități reprezen­­tînd toate genurile de forțe ar­mate ale Republicii Indonezia a prezentat apoi raportul. Tova­rășul Gheorghe Gheorghiu-Dej, însoțit de președintele dr. Sukar­no, a trecut în revistă garda de onoare. Fanfara a intonat „Imnul indonezian pentru eroi“. Președintele dr. Sukarno s-a apropiat de microfon și a rostit un cuvînt de salut. Adresîndu-se înalților oaspeți, președintele Su­karno a spus :­Sîntem foarte bucuroși că a­­vem prilejul să vă urăm bun so­sit pe pămîntul Indoneziei. Am fost de două ori în Romî­­nia, și de două ori i-am invi­tat pe scumpii noștri prieteni romîni să viziteze Indonezia. Ei au promis să vină în țara noa­stră și iată că astăzi au sosit. Le urez din nou bun venit în Indonezia. Am adresat conducătorilor romîni invitația de a veni la noi nu numai că sunt prietenii noș­tri, tovarășii noștri, ci pentru că sunt convins că vizita lor în In­donezia va contribui la întărirea legăturilor de prietenie între ță­rile noastre. Ziua de astăzi are o deosebită însemnătate nu numai datorită sosirii scumpilor noștri prieteni, ci și datorită faptului că astăzi, 1 octombrie, întreaga Indonezie, de la Sabang la Merauke, este eliberată de sub colonialismul o­landez. Astăzi a fost coborît dra­pelul olandez care a fluturat pî­nă acum deasupra Irianului de vest. Iată de ce am afirmat că aceasta este o zi deosebit de în­semnată pentru noi, în lupta noa­stră pentru eliberarea Irianului de vest, ne-am bucurat în per­manență de sprijinul și simpa­tia poporului și guvernului ro­mân, îmi exprim din nou aici, ca și de atîtea alte ori, recunoș­tința noastră pentru acest spri­jin. Sper, scumpi prieteni, a spus în încheiere președintele dr. Sukar­no, că, în scurta dr. vizită în In­donezia vă vom dovedit că po­porul indonezian nutrește senti­mente de adîncă prietenie față de poporul român, că noi, indonezie­nii, muncim și luptăm cu dîrze­­nie pentru cauza libertății, pentru construirea unei societăți prospere și juste, pentru socia­lism, pentru făurirea unei păci trainice în întreaga lume. Vă mulțumesc încă o dată, fiți bineveniți. Trăiască prietenia dintre Ro­­mînia și Indonezia. A răspuns tovarășul Gheorghe Gheorghiu-Dej : Permiteți-mi înainte de toate să mulțumesc cordial pentru a­­mabila invitație de a vizita fru­moasa dv. țară, pentru fericitul prilej de a cunoaște mai îndea­proape viața și munca harnicu­lui și talentatului popor indo­nezian, în numele Consiliului de Stat și al guvernului Republicii Popu­lare Române, în numele poporu­lui român vă transmit dv. și în­tregului popor al Republicii In­donezia un cald mesaj de sti­mă și sinceră prietenie. Ziua sosirii noastre la Dja­karta coincide cu un eveniment de mare însemnătate istorică în viața țării dv. . Astăzi, 1 octom­brie 1962, ia sfîrșit în mod ofi­cial domnia colonială olandeză în Irianul de vest, împărtășim din toată inima alături de dv. bucu­ria pentru acest mare eveniment și ne exprimăm deplina satisfac­ție pentru realizarea acestei jus­te năzuințe naționale a poporu­lui indonezian. Poporul român dă o înaltă apreciere și privește cu simpatie eforturile poporului indonezian îndreptate spre pros­peritatea economică și social-cul­­turală a patriei sale, rolului ac­tiv al Indoneziei în viața inter­națională, meritelor deosebite ale scumpului nostru prieten, pre­ședintele Sukarno, în promovarea înțelegerii și colaborării între po­poare, pentru coexistență pașnică între state cu orînduiri diferite. Este deosebit de plăcut pen­tru noi să constatăm că între ță­rile noastre, situate în regiuni geografice îndepărtate una de al­ta, s-au dezvoltat relații de prie­tenie și colaborare la baza că­rora stă atașamentul comun al popoarelor noastre la cauza no­bilă a apărării și consolidării pă­cii în lumea întreagă. Adresîndu-se președintelui In­doneziei, tovarășul Gheorghe Gheorghiu-Dej a spus : Sunt încă vii în amintirea noa­stră vizitele dv. în Romînia, con­vorbirile rodnice care ne-au pri­lejuit satisfacția să constatăm că părerile noastre în principalele probleme internaționale coin­cid, contribuția puternică pe ca­re aceste vizite au adus-o la cauza prieteniei dintre țările și popoarele noastre, îngăduiți-mi să-mi exprim con­vingerea că vizita noastră va constitui o nouă contribuție la consolidarea și dezvoltarea le­găturilor de prietenie și colabo­rare dintre Romînia și Indonezia, în interesul păcii și înțelegerii dintre toate popoarele lumii. Vă mulțumim din toată inima pentru căldura și sentimentele de prietenie cu care ne întîmpinați. în încheiere, tovarășul Gheorghe Gheorghiu-Dej a spus în limba indoneziană : Salam hangat ke­­poba­radejat Indonesia I (Salut călduros poporului indonezian) și a adresat urări pentru prietenia romîno-indoneziană, pentru pace în întreaga lume. Tovarășul Gheorghe Gheor­ghiu-Dej și președintele Sukarno și-au strîns mîinile cu căldură. Președintele Sukarno a prezen­tat tovarășului Gheorghiu-Dej un mare număr de personalități ca­re au venit în întîmpinarea înal­ților oaspeți romîni. Copiii personalului ambasadei R. P. Române din Djakarta au­ oferit tovarășilor Gheorghe Gheorghiu-Dej și Ion Gheorghe Maurer buchete de flori. A urmat un moment impre­sionant , solii poporului roman, însoțiți de președintele Sukarno, au trecut prin „Poarta Indone­ziei", care, după cum se spune aici, se deschide numai în fața prietenilor. Tradiționala „Poartă a Indoneziei“ este un culoar viu alcătuit din băieți și fete îmbră­cați în splendide vestminte na­ționale din peste 40 de regiuni ale Indoneziei. Un grup de ti­nere în costume naționale multi­colore a oferit tovarășilor Gheorghe Gheorghiu-Dej și Ion Gheorghe Maurer tradiționalele ghirlande de flori cu care sunt încununați în Indonezia oaspeții de seamă. După ceremonia primirii, to­varășul Gheorghe Gheorghiu-Dej și președintele Sukarno au luat loc în mașini și cortegiul oficial, escortat de motocicliști, s-a în­(Continuare în pag. a IV-a) Prima zi din noul an universitar Ieri dimineață sala de la Facultatea de mecanică a Institutului politehnic din Timișoara era arhiplină : avea loc adunarea festivă, în fața a sute de stu­denți, tov. prof. univ. Gheorghe Savi, prorectorul Institutului, a vorbit des­pre mărețele înfăptuiri din țara noas­tră, pe linia dezvoltării învățămîntu­­lui superior, și despre succesele obți­nute în cadrul Institutului politehnic din Timișoara, în acest an de învăță­­mînt în facultățile noastre — a conti­nuat vorbitorul — au fost înscriși, nu­mai în primul an de învățămînt 1.100 de noi studenți. A fost creată o nouă facultate, de mecanizare a agriculturii. Studenții au la dispoziție, în cele 16 secții ale Institutului, 44 de labora­toare, înzestrate cu aparatură modernă. Grupul social, prevăzut cu cantine, cu două noi cămine studențești, fiecare cu cîte 600 locuri, va da posibilitatea studenților, viitori ingineri, să-și în­sușească în cele mai bune condiții te­zaurul științei și al tehnicii moderne. în fața asistenței a luat apoi cuvîn­­tul tov. Petre Blajovici, m­embru su­pleant al C.C. al P.M.R., prim-secretar al Comitetului regional Banat al P.M.R. Dînsul a vorbit, printre altele, studenților despre grija pe care parti­dul și statul nostru o acordă dezvol­tării învățămîntului, despre sarcinile ce le revin lor, despre minunatele con­diții de viață și studiu care au fost create de către regimul nostru demo­crat-popular celor care învață în fa­cultăți. Prin grija partidului și a gu­vernului, cresc cadre noi. Numai în centrul universitar Timișoara vor învăța 8.500 studenți, față de 700 cîți erau în 1944. în încheiere, vorbitorul a urat tuturor profesorilor și studenților pre­zenți spor la muncă și noi succese la învățătură. Au mai luat cuvîntul tov. prof. Octa­­vian Gheorghiu, tov. Tiberiu Sîrbu, din partea organizației U.T.M., stu­denta Elisabeta Szabó și alții, care și-au manifestat hotărîrea de a învăța cu sîrguință, chiar din prima zi, pentru a deveni cadre cu o înaltă specializare necesare industriei noastre socialiste. ★ O atmosferă tinerească, plină de en­tuziasm și de optimism a domnit ieri și în sala festivă a Institutului agro­nomic din Timișoara, unde sute de studenți și membri ai corpului didac­tic s-au adunat să participe la deschi­derea festivă a noului an universitar. Numărul celor care urmează cursu­rile universitare e în continuă creștere — a spus tov. ing. Iulian Dracea, rec­torul Institutului. Datorită grijii parti­dului și a guvernului, studenților, fii ai oamenilor muncii, le este asigurat nu numai ac­cesul în facultăți, ci și condiții de învățătură din­tre cele mai bune. Este datoria de onoare a fiecă­rui student să învețe te­meinic, să devină un ca­dru de nădejde în lupta pentru ridicarea la un ni­vel superior a agriculturii socialiste. Institutul agronomic des­chide noul an universitar cu un eveniment de sea­mă , își începe activitatea și Facultatea de medicină veterinară. Din partea cadrelor di­dactice a luat cuvîntul tov. conf. univ. ing. loan Martin. Au mai vorbit și stu­denții Alexandru Cordea și Teodor Stan, în încheierea festivi­tății a luat cuvîntul tov. ing. Constantin Anderea, secretar al Comitetului regional Banat al P.M.R., președintele Consiliului a­­gricol regional, în­­alutîndu-i pe profesori și studenți numele Comitetului regional de partid, al Sfatului popular regional și al Consiliului agricol regional, vorbi­torul a subliniat că noul an universi­tar începe în condițiile în care în țara noastră socialismul a învins definitiv la orașe și la sate. Institutul are meni­rea de a crește specialiști de tip nou, așa cum cere societatea socialistă. * Festivități asemănătoare au­ avut loc ieri la Institutul de medicină și la institutele pedagogice de 5 și 3 ani din Timișoara. IN CLIȘEU, aspect de la adunarea festivă, cu prilejul deschiderii anului univer­sitar, la Institutul politehnic Timișoara. PLENARA CONSILIULUI LOCAL AL SINDICATELOR Ieri după-masă s-a ținat plenara Consiliului local al sindicatelor din Timișoara la care au luat parte membrii C.S.S., directori, ingineri șefi, președinți ai comitetelor sindicatelor precum și unii responsabili ai consiliilor de între­cere socialistă din întreprinderi, G.A.S. și S.M.T. din orașul Timișoara și re­giunea Banat. In cadrul lucrărilor plenarei tov. in­giner Dumitru Stanca a prezentat un referat asupra felului cum s-a desfă­șurat întrecerea socialistă pe primele opt luni ale acestui an. La discuții au luat cuvîntul numeroși participanți care au prezentat diferite aspecte ale întrecerii socialiste de la locul lor de muncă. După discuții tov. Gheorghe Oprea, președintele Consiliului local al sin­dicatelor, care a condus lucrările ple­narei, a tras concluzii privind sarcinile ce revin pe viitor organelor sindica­le în legătură cu aplicarea în viață a Directivelor C.C. al P.M.R. cu pri­vire la criteriile principale ale între­cerii socialiste. In încheiere s-au adoptat hotărîri corespunzătoare. BOGAT MATERIAL DE STUDIU ȘI DOCUMENTARE La începutul anului de învățămînt 1962—1963 Biblioteca centrală a Insti­tutului politehnic din Timișoara pune la dispoziția studenților, pentru studiu alte 3.500 de cărți. Cu acestea numă­rul total al cărților din bibliotecă se ridică la peste 107.000 volume. Pen­tru o bună documentare, studenții au la dispoziție și un număr de 1.464 de titluri de publicații periodice care constituie peste 16.000 volume. Atît cărțile cît și revistele sînt tipărite în limbile: romînă, rusă, engleză, ger­mană etc. De remarcat faptul că fondul de cărți și reviste al acestei biblioteci este pus și la dispoziția muncitorilor, inginerilor și tehnicienilor din între­prinderile și instituțiile regiunii Banat, iar prin sistemul schimbului interbiblio­teci aceste cărți pot fi folosite și de cititori din alte regiuni ale țării. PENTRU CEI MICI Teatrul de păpuși „Prichindel“ din Arad a prezentat pe scena Casei ra­ionale de cultură din Lipova două spectacole cu piesa „Dacă toți am fi leneși“ de Xenia și Aurel Boeștean. Spectacolele prezentate s-au bucu­rat de succes. Micii amatori de teatru din orașul Lipova, au primit aceste spectacole cu multă bucurie. (FRAN­­CISC WILD). DESCHIDEREA UNUI NOU MAGAZIN In ultimul timp orașul nostru s-a îm­bogățit tot mai mult cu noi unități co­merciale, frumoase și moderne, mult apreciate de către oamenii muncii. Un asemenea nou magazin s-a deschis ieri după-amiază în Timișoara pe bulevardul „30 Decembrie“ nr. 8. Este vorba de magazinul specializat în vîn­­zarea articolelor de galanterie. De asemenea tot ieri lîngă acest magazin s-a deschis și o tutungerie. Aici pe lîngă un variat sortiment La Arad a intrat în funcțiune o nouă fabrică de mobilă — una dintre cele mai mari unități de acest fel din țara noastră. Ea are o capacitate de 15.000 de garnituri de mobilă pe an. Datorită utilajului modern instalat aici și gradului ridicat de calificare a mun­citorilor, se asigură fabricarea unui mobilier de calitate superioară, începînd de la depozitul de sortare a materialului lemnos și pînă la asam­blarea garniturilor de mobilă, munca este mecanizată și automatizată. Mașini și agregate moderne taie, croiesc, fa­sonează, lustruiesc și combină piese de diferite dimensiuni și profiluri, pen­tru viitoarele garnituri de mobilă. Introducerea materiei prime în fabri­cație este însoțită de un control rigu­ros, făcut cu ajutorul unor aparate care stabilesc cu precizie gradul de umiditate al materialului lemnos. Așa începe procesul de producție, în con­tinuare, autosfivuitoarele așează pache­tele de cherestea, panele și furnire în camerele de uscare cu aer cald. După uscare, materialul lemnos este croit cu ajutorul mașinilor, la dimensiunile și formele dorite; piesele pentru du­lapuri, paturi și alte părți de mobilier sunt furniruite și trimise apoi în „came­ra de odihnă“, unde li se dă un scurt răgaz pentru răcire și echilibrarea tensiunii din interiorul materialului lemnos. Urmează apoi șlefuirea meca­nică a pieselor și acoperirea lor cu o peliculă subțire de lac. Ultimul popas este sala de asamblare și montaj de unde ies dulapuri cu 2 și 3 uși, paturi noptiere, toalete etc. Noua fabrică de mobilă dată în funcțiune la Arad se înscrie pe linia măsurilor luate de partid și guvern pentru valorificarea superioară a ma­terialului lemnos. (Agerpres). La țigarete și tutun se află și o gamă bogată de bibelouri — articole de artizanat din lemn, frumos executate și cu diferite motive naționale. A intrat în funcțiune fabrica de mobilă din Arad Un aspect din noul magazin. Timpul probabil Centrul meteorologic din Timișoara anunță timpul pro­babil pentru regiunea Banat: ASTĂZI, vreme relativ­­ frumoasă, cu cerul variabil. " 'temperatura staționară, ziua, 1 va fi cuprinsă între 20—25­­ de grade iar noaptea va­­ coborî între 10—14 grade. ) Vîntul va sufla potrivit din­­ sud-est. PENTRU URMĂTOARE­­­­LE TREI ZILE, vreme ușor­­ ne­stabilă cu temperatura sta­­­­ționara.

Next