Drapelul Roşu, noiembrie 1962 (Anul 18, nr. 5547-5572)

1962-11-01 / nr. 5547

5 Citiți în interiorul­­ ziarului: ho­t — Confinutul muncii politice — la nivelul sarcinilor actuale.­­ i pag. a 2-a) 1 — Pregătiri de iară la trans­t­portul în comun. [pag. a 2-a] “ 1 — Ziua națională a Algeriei. (pag. a 3-a) 5 — Știri de peste hotare. i (pag­ a 4-a] 4AV*AVV Arături adin ei pe toate suprafețele Cît sprijinul mecanizatorilor Lucrare agrotehnică de mare importanță Lucrînd cu mult elan pentru tradu­cerea în viață a Directivelor celui de-al lll-lea Congres al partidului, oamenii muncii din majoritatea unități­lor agricole ale regiunii noastre au reușit să termine însămînțările de toamnă la timp și la un înalt nivel ca­litativ. încheierea procesului de colec­tivizare, dotarea agriculturii cu tot mai multe tractoare și mașini, mărirea can­tităților de îngrășăminte, creșterea nu­mărului de specialiști etc., au creat condiții din cele mai bune pentru a­­plicarea pe scară largă a întregului complex de măsuri agrotehnice menit să ducă la obținerea în anul ce vine a unor producții mult superioare anului acesta. O dată cu terminarea semănatului muncile agri­cole nu au încetat. Acum este momentul cel mai po­trivit pentru executarea pe toate suprafețele ce ur­mează să fie insămîntate în primăvară, a arăturilor adinei de toamnă. Expe­riența a dovedit că ară­turile adînci de toamnă bine îngrășate con­stituie o condiție esențială pentru ob­ținerea unor producții mari de porumb, floarea-soarelui, sfeclă de zahăr, car­tofi etc. Gospodăria colectivă „Grivița Roșie“ din comuna Cărpiniș, de exemplu, datorită faptului că a semă­nat porumbul numai în terenuri arate adînc de cu toamna și îngrășate în bună parte, a cuies anul acesta cite 5.360 kg porumb boabe la hectar de pe întreaga suprafață cultivară cu a­­ceastă plantă. Cu toată seceta din timpul verii, au obținut producții mari de porumb, care întrec 1.630 kg la hectar, multe alte gospodării de stat și colective din regiunea noastră, drept urmare firească a arăturilor adînci de toamnă și a aplicării la vreme­a celor­lalte lucrări agrotehnice. Este îndeobște cunoscut faptul că efectele arăturii adînci de toamnă bine fertilizate se resimt nu numai asupra producției din anul ce vine, ci și asu­pra recoltelor din anii viitori. Prin avat se scoate la suprafață stratul din adîn­­cime, structurat, favorabil pătrunderii aerului și apei ; se îngroapă sub braz­dă resturile vegetale precum și în­gră­­șămintele ; pămîntul devine afinat, vo­lumul porilor crește permițind inmaga­­zinarea unor cantități mari de apă. A­­vînd deci asigurate condiții bune de aerisire și umiditate viețuitoarele din sol devin mari active ele contribuind din plin la descompunerea resturilor vegetale și la îmbogățirea solului cu hrana necesară plantelor cultivate. Institutul central de cercetări agri­cole recomandă ca arăturile de toamnă­ să se facă cu­ mai devreme fiindcă cu atît activitatea microorganismelor de­curge mai intens și se acumulează can­­tități mai mari de elemente nutritive pentru plante. De asemenea, se reco­mandă ca arăturile adînci de toamnă să se facă diferențiat. Pe cernoziomuri și soluri brun-roșcate de pădure, ară­turile se fac mai adînc (25—30 cm) iar pe podzoluri și pe soluri brune de pădure ele se fac cu întoarcerea braz­dei doar atît cît permite stratul cu humus iar mai adînc se afinează cu scormonitorul. Pe solurile sărăturoase arăturile se fac în mod obligatoriu cînd solul are suficientă umiditate adîncimea variind în funcție de con­centrația sărurilor. Mobilizarea solului mai adînc pe astfel de terenuri se face cu ajutorul scormonitorului. Terenurile în pantă se vor ara nu­mai de-a lungul curbelor de nivel pen­tru a se împiedica astfel procesul de eroziune, spălarea și transportul solu­lui. Este indicat ca pe ase­menea terenuri să se are cu pluguri reversibile. Arăturile de toamnă se vor grupa în același timp cu aratul folosindu-se grapele stelate. Practica a dovedit că toate unitajile agricole ca­re, o dată cu arătura adîn­­că, au încorporat sub braz­dă și cîte 20—40 tone bă­legar de grajd la hec­tar, au obținut producții deosebit de mari. De a­­ceea se recomandă ca pe solurile mai sărace să se dea cantități mai mari de îngrășăminte, iar pe so­lurile mai bogate cantități mai mici. Pe solurile podzolice este indicat ca o dată cu gunoiul de grajd să se dea și amendamente (praf de var măcinat) pentru a se reduce gradul de aciditate. Acolo unde există asigurate îngrășă­minte minerale (superfosfat, azotat de amoniu etc.) este bine ca o dată cu arătura adîncă de toamnă să fie admi­nistrate și asemenea îngrășăminte în doze indicate de specialiști. Terminarea la vreme și la un înalt nivel agrotehnic a arăturilor adînci de toamnă precum și îngrășarea lor pe mari suprafețe, presupune o temeinică organizare a muncii brigăzilor de trac­toare. Conducerile gospodăriilor agri­cole de stat și colective precum și ce­le ale stațiunilor de mașini și tractoare trebuie să organizeze munca tractoriș­tilor în două schimburi sau schimburi prelungite , să se asigure acestora con­diții bune de muncă etc. In acest scop trebuie să fie grabnic eliberate de co­cenii de porumb, bețele de floarea­­soarelui etc. toate terenurile pentru ca tractoarele să poată fi folosite la arat. Un aport deosebit în efectuarea u­­nor lucrări de bună calitate trebuie să-i aducă cadrele de ingineri și tehni­cieni agronomi care, tot timpul trebuie să dea, la fața locului, indicațiile ne­cesare privind adîncimea arăturii în funcție de timpul de sol, dozele de în­grășăminte etc. Oameni ai muncii de pe ogoare ! Efectuați arături adînci de toamnă pe toate suprafețele ce urmează a fi în­­sămînțate în primăvară. O dată cu ară­tura încorporați sub brazdă cantități tot mai mari de îngrășăminte — factor de seamă în obținerea unor producții mari în anii ce vine, în ridicarea nive­lului de trai al întregului popor mun­citor. Și pe ogoarele gospodăriilor de stat din Recaș și Iosifalău se lucrează de zor la efectuarea arăturilor a­­dînci de toamnă. Primele brazde au fost trase la G.A.S. Recaș de către membrii brigăzii de tractoare con­dusă de­­ Francisc Zipp, iar la G.A.S. Iosifalău de către brigada a IV-a de mecanizatori condusă de Filip Weber, din care mai fac par­te și tractoriștii Ilie Tîrziu, Nico­­lae Weber și alții. Conducerile G.A.S. au hotărît ca pe unele suprafețe, o dată cu ară­tura adîncă de toamnă, să fie în­gropate sub brazdă mari cantități de îngrășăminte organice și mine­rale. Mecanizatorii execută aratul la un înalt nivel calitativ. An de an colectiviș­tii din Cenei, raionul Timișoara obțin rezul­tate tot mai bune în mărirea producției pe unitatea de suprafață. La aceasta un ajutor prețios primesc din partea mecanizatorilor de la stațiunea din lo­calitate. In aceste zile, imediat ce au terminat însămînțatul griului mecanizatorii de aci au trecut din plin la efectuatul arăturilor adînci de toamnă. în acest scop colectiviștii au eliberat din vreme terenul dînd posibili­tate mecanizatorilor să poată folosi din plin capacitatea de lucru a tractoarelor. Pînă mai zilele tre­cute tractoriștii au fă­cut pe ogoarele G.A.C. din Genei arături a­­dînci de toamnă pe a­­proape 700 ha din cele 1.330 ha planificate. Lucrările se fac la un înalt nivel calitativ. Pe ogoarele G. A. S. FIER VECHI OȚELĂRIILOR Zilele trecute Comitetul orășenesc U.T.M. Buziaș, a chemat pe toți tine­rii din oraș să participe la colecta­rea fierului vechi. Răspunzînd che­mării, tinerii au colectat în două zile peste 4.000 kg fier vechi. De asemenea au participat la amenaja­rea terenului de fotbal din locali­tate. Fruntași în aceste acțiuni sunt Gheorghe Polea, Pavel Polez, Lu­dovic Molnár, Ana Cătană și alții. (Iosif Fejes). PROGRAM CULTURAL-SPORTIV AL ELEVILOR ARĂDENI La Casa de cultură a studenților din Ti­mișoara, elevii Școlii medii nr. 1 „Ion Slavici“ din Arad au prezentat două zile la rînd o reușită serbare cultural­­sportivă. Programul a cuprins numere de acrobații, gimnastică artistică, gim- Uftes pe zi Bazinul fîntînii arteziene din centrul orașului n-a mai fost cu­rățat de multă vreme. — De ce sunt peștii legați la nas ? — Fiindcă nici ei nu mai pot su­porta mirosul care vine din bazin. ff Pregătim terenul pentru sfecla de zahăr După ce membrii gospodăriei a­­gricole colective „Progresul“ din Liebling, au terminat cu lucrările de însămînțare pe 450 ha cu grîu și 76 ha cu orz și au trecut la fertili­zarea solului. Pentru a obține pro­ducții și mai mari, în anul viitor, am luat măsuri ca o dată cu efec­tuarea arăturilor adînci de toamnă, să încorporăm sub brazdă impor­tante cantități de îngrășăminte. De exemplu, pe cele 130 ha desti­nate sfeclei de zahăr, o dată cu ară­turile adînci vom administra cîte 250 kg superfosfat la ha și cîte 15 tone îngrășăminte naturale. Acum mecanizatorii lucrează de zor la executarea arăturilor adînci de toamnă. PARTENIE LUCA președintele G.A.C. Liebling II 11(111IIIX1111 III II11111111111! IIIII III II111111< După termina­­­ rea școlii de me­ \­canici agricoli, ti­­­­nărul Gheorghe \ Iuga a fost repar­ \­tizat să lucreze la \ S.M.T. Gottlob­in \ brigada de trac- \ toate ce deserveș­­­­te gospodăria co­­­­lectivă din Jim­ \­bolia. De atunci­­ se străduiește zi­­ de zi să facă lu­­­­crări de bună ca­­­­litate, ca aportul­­ lui la producției sporirea­­ să fie­­ pe măsura sarcini­­i lor mari ce stau în \ fața stațiunii. Iată-l în foto- \ grafia pe tov, alăturată \ fuga lu­­i crînd de zor la e­­­­fectuarea arătu­­­­rilor adînci de­­ toamnă. \ 4 Obiectivul întrecerii. Cu­ mai multe economii Pe loc de frunte între secțiile uzinei „Oțelul Roșu“ se desfășoară o avîntată întrecere socialistă. Colectivele de muncă ale secțiilor se străduiesc ca prin­­tr-o activitate rodnică să se situeze pe locuri de frunte în întrecere. Prin mai buna organizare a muncii oțelurii caută să sporească indicii de utilizare a cuptoarelor, să îmbu­nătățească calitatea oțelului. Lami­­noriștii, la rîndul lor, găsesc mereu noi posibilități de sporire a produc­ției, de folosire chibzuită a fiecărui gram de metal. Preocuparea colec­tivă dă roade. Planul producției globale pe luna octombrie a fost îndeplinit pe întreaga uzină înainte de termen. Fruntașe sunt colectivele Printre fruntașii Uzinelor de vagoane din Arad se numă­ră și lăcătușul I. Adelmann. Lucrări­le pe care el le execută la montarea gheretelor vagoa­nelor sunt totdeau­na de bună cali­tate, de muncă din sectorul laminoare care, îndeplinindu-și în mod exemm­­plar sarcinile de plan, au înregis­­­trat și însemnate economii de me­tal. De exemplu, secția „laminorul de platine“ a obținut, de la începu­tul anului și pînă în prezent, prin laminarea la toleranțe minime, o economie de circa 2.400 tone metal în același timp muncitorii din secția de laminare la rece au sporit productivitatea muncii cu 3 la sută, ceea ce le-a dat posibilitatea să la­mineze peste prevederi 83 tone de benzi, față de 100 tone cît prevede angajamentul anual. P. POPESCU lăcătuș ­ j Preocupări deosebite la U.M.T. Colectivul secției mecanic șef, de la U­­zinele mecanice Timi­șoara, a avut ca anga­jament de a realiza in acest an economii de 250.000 de lei. Prin folosirea rezervelor in­terne de materiale fe­roase și neferoase, muncitorii, tehnicienii din această secție și-au îndeplinit angajamen­t. Uzinele mecani­ce Timișoara în cursul acestui an au fost in­troduse pe scară mai largă procedeele teh­nologice înaintate în muncă. rezultate obținîndu-se bune prin fosfatarea unor scule, s-a organizat ca ma­gazia de scule centra­lă să fosfateze toate frezele și burghiile noi, if .-------------­tul pe întregul an rea­­lizînd 259.330 lei. La obținerea acestor­ realizări s-au eviden­țiat Filip Jura, lăcă­tuș, Iosif Levay, sudor, Mirc­a Savulov, strun­gar, Gheorghe Orz, tinichigiu, Alexandru Ger­gen, tîmplar, Ioan Lenhardt, electrician și mulți alții. De asemenea sculele reascuțite la atelierul mecanic al sculăriei se fosfatează înainte de reîntrebuințare. In felul acesta s-a prelungit cu mult du­rata folosirii sculelor noi, realizîndu-se o e­­conomie de 220.000 de lei pe primele nouă luni ale anului. • O Cîmp Larg tehnicii avansate u­­­na dintre marile sarcini de con­strucții o reprezintă și moderni­zarea drumurilor naționale pentru a le face apte circulației moderne, care pre­supune un trafic din ce în ce mai in­tens. Modernizarea constă în reprofi­larea traseelor și acoperirea lor cu îm­brăcăminte asfaltată executată, în ge­neral, la cald. Rezistența acestei îmbrăcăminți este legată direct de natura materialelor fo­losite și, în special, de cantitatea de bitum introdusă. Introducerea în a­­mestec a unei cantități prea mici de bitum duce la obținerea unei îmbră­­căminți relativ rigide, care se sfarmă sub acțiunea circulației, introducerea unei cantități prea mari duce la obți­nerea unui asfalt deformabil și, in consecință, insuficient de rezistent. Dacă asfaltul rigid nu se poate reme­dia, asfaltul prea bogat în bitum se poate corecta, prin așternere de nisip grăunțos sau split introdus în masa de asfalt prin cilindrare. Posibilitățile de determinare a can­tității reale de bitum conținut în ames­tec, în tehnica uzuală, sunt reduse la metode care dau rezultatul după 24 ore, timp în care asfaltul este pus în operă, cilindrat și, uneori, dat în cir­culație. Pentru a se evita asfaltul prea rigid în general dozajele de bitum se aleg spre limita superioară admisă, ceea ce nu e întotdeauna economic. Avîndu-se în vedere aceste probleme, un colectiv format din ing. Dumitru Ciu­­medean din cadrul întreprinderii noas­tre și ing. Ioan Apostol de la Institutul de fizică atomică din București au pus la punct o metodă de determinare a conținutului de bitum din asfalturi și nisipuri bituminoase care s-a dovedit extrem de rapidă (3 determinări în 10 minute) și de precisă (procentul de bi­tum este dat cu o zecimală exactă), în ce constă metoda ? Ea se bazează pe principiul încetinirii și retroîmprăș­­tierii neutronilor de către hidrogenul existent în materialul de probă, neu­tronii fiind produși de o sursă radio­activă (poloniu plus beriliu). Aparatajul relativ simplu și robust se compune dintr-o sursă de neutroni ra­pizi, un cositor pentru înregistrarea neutronilor lenți reflectați de bitumul existent în masa de asfalt, un preampli­­ficator de pulsuri și un numărător elec­tronic care numără neutronii înregistra­ți de contor într-un anumit interval de timp. Principiul are la bază fenomenul ciocnirii elastice între neutronii rapizi și atomii de hidrogen conținuți de masa de bitum din asfalt. Această metodă asigură reducerea duratei determinării, precizia ei și ca atare scăderea prețu­lui de cost al asfaltului. Pentru a ilustra eficacitatea econo­mică a metodei este suficient să ară­tăm că reducerea procentului de bitum de la maxim, la mediu duce la econo­mii de 800 lei/zi pentru o stafie de ma­­laxare. Avîndu-se în vedere că I.C.T. Timișoara are 10 stafii de malaxare a asfalturilor și că acestea lucrează în medie 8 luni pe an, rezultă că economia antecalculată este de circa 1.600.000 lei pe an. Aparatajul poate fi folosit la recep­­ționarea lucrărilor, la sortarea nisipuri­lor bituminoase etc., toate aceste a­­plicări avînd efecte economice remar­cabile. Pentru generalizarea acestei metode, cercetătorii lucrează la aplicarea ei și în domeniul betoanelor de ciment pen­tru determinarea imediată a cantității de apă din orice fel de agregate (nisip, pietriș, balast) și, implicit, a factorului apă-cim­ent, element deosebit de impor­tant în realizarea unor betoane de ca­­­­‘are superioară. Ing. MIHAI RAFIRQIU Șef serv. tehnic întreprinderea de construcții și transporturi Timișoara Timpi probabil ! Centrul meteorologic din Ti­­m­­­mișoara comunică timpul proba­­­­bil pentru regiunea Banat ASTĂZI , vreme schimbătoare ș­i cu cerul mai mult noros. Vor­­ s­cădea ploi slabe. Temperatura­­ ( staționară, va atinge, ziua, intre­­ 14 și 19 grade, iar noaptea va­­­­ cobori între 5 și 10 grade. Vin­­i [­tul va sufla potrivit din sud-vest ] și vest. Dimineața ceață locală. I PENTRU URMĂTOARELE 3­­ ZILE. Treme nestabilă cu cerul I I variabil și temperatura stațio­­­­nară. nastică la aparate, sărituri, dansuri populare, un ansamblu la aparate spor­tive, piramide ș.a. Programul s-a bucurat de succes. GOSPODINE PRIN FABRICI — Vreți să vedeți cum se produc ciorapii și încălțămintea, cum lu­crează tovarășele noastre în fabrici? Răspunsul afirmativ al unui grup de casnice a îndemnat comisia de femei din cartierul Fratelia să or­ganizeze vizitarea unor fabrici din Timișoara. Astfel un grup de 55 de gospo­dine a fost la Fabrica de ciorapi și la întreprinderea de încălțăminte „Ni­­kos Beloiannis“. PREMII SPECIALE Colectivul Fabricii de mobilă din Arad este apreciat nu numai pen­tru marca producției sale, ci și per­ieri s-a încheiat seminarul regional, de două zile, organizat de către secția învățămînt a Sfatului popular regional Banat in colaborare cu Biblioteca cen­trală regională. La seminar au participat bibliotecari din școlile de cultură ge­nerală, profesionale si de opt ani. In cadrul lucrărilor seminarului, care s-a ținut la Bibo­teca centrală regională din Timișoara, au fost prezentate de către tov. Iuiiana Gorun, vicepreședinte al comitetului executiv al Sfatului popular al regiunii Banat, referatul „Revoluția culturală din patria noastră“, iar tov. Dumitru Dijmărescu, inspector tra faptul că el este o pepinieră de creștere a noilor cadre de muncitori. Cei care s-au ocupat în mod deosebit de calificarea și perfecțio­narea cunoștințelor elevilor ucenici care fac practică la această fabrică, li s-au acordat premii speciale. Printre cei premiați se numără comuniștii Ioan Liptac, Ioan Ma­gyar și alți 7 muncitori. SUCCESUL ARTIȘTILOR AMATORI CARANSEBEȘENI IN VALEA JIULUI Peste 120 de activiști amatori de la Casa raională de cultură Caran­sebeș s-au deplasat nu de mult în mijlocul minerilor din Valea Jiu­lui pentru a prezenta un program de cîntece și jocuri din Banat. Cei peste 1.200 spectatori de la Lonea și Petrila au luat parte la specta­col care s-a bucurat în ambele­la­ șef metodist la secția de învățămînt a Sfa­tului popular al regiunii Banat, a vorbit despre sarcinile școlilor în lumina h­o­­tărîrilor Congresului al lii-lea a­ P.M.R. A mai fost prezentată expunerea „Sar­cinile bibliotecilor școlare in sprijini­rea procesului instructiv-educativ în școli“, precum și alte referate în legă­tură cu pregătirea biblioteciior școlare pentru perioada anului de învățămînt 1962—1963. In cadrul lucrărilor semi­narului au fost analizate și planurile de muncă anuale ale bibliotecilor din școli, iar în încheiere s-au tras conclu­zii și s-au trasat sarcini pentru îmbună­tățirea activității bibliotecilor pe viitor, calități de un frumos succes. Peste tot artiștii amatori caransebeșeni au fost aplaudați cu căldură. Corul, de peste 80 persoane, sub conducerea lui Gheorghe Dobreanu a interpre­tat alături de cîntece de masă, fru­moase prelucrări din folclor : „Floa­re bănățeană“, „Ca-n Banat“, iar taraful condus de Nicolae Tudor a dat viață pe scenă minunatelor doine și jocuri bănățene. IDIȘ- PITS­* BELGRAD. La Belgrad s-a deschis cel de-al lll-lea Festival international al filmelor tehnico-științifice de populari­zare. R.P. Romînă prezintă filmele teh­­nico-științifice : „Cocsul“, „Legume în seră“, „Siliciul — Elementul 14“ și „Prezențe invizibile“. MOSCOVA. Noua navă aeriană so­vietică cu reacție „T.U.-124“, destinată transportului de pasageri, a efectuat o cursă jubiliară pe linia Moscova—Gorki, prima linie aeriană de pasageri din U.R.S.S. de la a cărei inaugurare s-au împlinit 40 de ani. Cu 40 de ani în urmă zborul pe acest traseu dura 6 ore, în prezent „T.U.-124“ parcurge dis­tanța în 40 de minute. PARIS. La 30 octombrie la bursa din Paris s-a înregistrat o scădere masivă a cursului acțiunilor companiilor fran­ceze. Această scădere se explică prin vînzarea unor mari pachete de acțiuni de către deținătorii de hîrtii de valoare care consideră rezultatele referendu­mului ca un simptom al instabilității re­gimului puterii personale. DJAKARTA. La Djakarta a avut loc un miting cu prilejul sărbătorii naționale a Indoneziei — Ziua jurămîntului tine­retului. Cu 134 de ani în urmă, la Dja­karta a avut loc primul forum național al tineretului la care participanții în numele tuturor tinerilor din Indonezia au jurat să lupte pentru unificarea țării, dezmembrată de colonialiștii olandezi. La miting a luat cuvîntul președintele Sukarno. PARIS. La 30 octombrie a sosit la Paris ministrul Economiei din R.F. Ger­mană, Erhard, care va avea o întreve­dere cu Pompidou, primul ministru al Franței. LEOPOLDVILLE. După cum s-a a­flat la Leopoldville, președintele parti­dului Mișcarea națională congoleză, Christoph Gbenge, și o serie de alți de­putați în parlament, arestați în mod ilegal și care zac acum în închisoare, au dat publicității o declarație în care își exprimă protestul împotriva deți­nerii lor ilegale. Ei cer să fie puși ime­diat în libertate și să se pună capăt nesocotirii dreptului de imunitate parla­mentară acordat prin lege. SAN JOSE. In Costa Rica se inten­sifică măsurile anticomuniste. După cum relatează agenția Associated Press, președintele țării, Francisco Orlich a interzis distribuirea ziarului „Adelante“, organ al Partidului Comunist din Costa Rica. Decretul, care a apărut în Mo­nitorul Oficial, declară drept ilegală chiar și posedarea unui exemplar din acest ziar. SEMINAR REGIONAL CU BIBLIOTECARII DIN ȘCOLI O • • la Samb­onul tt­mbat Cel de-al IV-lea Pavilion de mos­tre care s-a deschis de curînd în Capitala patriei noastre, atrage a­­tenția multor vizitatori. Zilnic, nu­meroși excursioniști vin aici să ad­mire și să prețuiască măiestria con­structorilor socialismului din țara noastră. Duminică, un grup de pes­te 30 excursioniști din orașul Timi­șoara, de la diferite întreprinderi, precum și studenți au vizitat expo­natele celui de-al IV-lea Pavilion de mostre din București. Un alt grup de aproape 200 excursioniști au vizitat sîmbătă și duminică localitățile Oradea, Ceta­tea Șoimoș, Caransebeșul și Tere­­­mia-Mare. In satul Bîrza, de lingă Topleț se lucrează din plin, în aceste zile însorite de toamnă, la noul cămin cultural, construit prin con­tribuția voluntară a cetățenilor. Noul lăcaș de cultură va avea o sală de spectacole, sală pentru bibliotecă etc. La lucrările care sunt pe terminate s-au evidențiat în mod deosebit Gheorghe Caraiman, Enache Cărpeș, Iacob Manțoc, Ana Ghelescu. ÎN CLIȘEU: Fațada noului cămin cultural.

Next