Drapelul Roşu, decembrie 1962 (Anul 18, nr. 5573-5597)

1962-12-01 / nr. 5573

Comisiile culturale — mijloc eficace de studiu și ajutor în muncă Recent, biroul executiv al Consiliu­­lui regional al sindicatelor a analizat felul cum ajută comisia culturală or­ganele sindicale din regiune tn orga­nizarea unei intense activități cultural­­educative de masă. A fost apreciat fap­tul că această comisie formată din membrii ai unor birouri executive ale consiliilor locale, directori de cluburi, bibliotecari, instructori și metodiști ai casei regionale de creație, directori sau reprezentanți ai unor școli și instituții culturale ale regiunii a cuprins in ul­timul timp probleme deosebit de importante. Pornind de la faptul că membrii comisiei nu pot desfășura o muncă eficace dacă nu sunt înarmați cu cu­noașterea temeinică a hotărîrilor și Instrucțiunilor ce se refereau la cele mai diverse probleme din domeniul muncii cultural-educative, biroul execu­tiv al Consiliului regional al sindicate­lor a organizat periodic întruniri ale comisiei. Cu aceste prilejuri s-au defi­nitivat planurile de acțiune ale comi­siei, prevăzându-se rezolvarea unor obiective cuprinse in planul biroului executiv. Pentru Îndeplinirea acestor obiective s-a recurs la colectivele obștești care au studiat pe teren, activitatea cul­turală și au întocmit propuneri pentru biroul executiv, dînd un ajutor sub­stanțial activului cultural de pe lingă consiliile locale și comitetele sindica­telor. De exemplu, pentru a studia felul cum îndrumă Consiliul local al sindicatelor Lugoj, sindicatele în spri­jinirea producției, a fost trimis un colectiv la uzina „Ciocanul" Nădrag. Constatările nu au fost îmbucurătoare. Comisia culturală a sindicatului nu fo­losea în suficientă măsură clubul, bi­blioteca, formațiile artistice în scopul sprijinirii îndeplinirii sarcinilor de plan. Organizînd cu activul cultural discuții, ajuttndu-l să pună bazele unei munci organizate, rezultatele nu au întîrziat să apară, Iată un exemplu: In vederea îmbunătățirii calității tablei și folosirii mai bune a utilajului, s-a planificat, printre al­tele, un ciclu de conferințe pe tema: „îmbunătățirea calității tablei cositori­te și posibilitățile noastre“, apoi con­ferința „Exploatarea rațională a cilin­drilor de laminor“, prezentarea unor spectacole ale brigăzii artistice de agitație pe aceste teme, populariza­rea rezultatelor obținute in emisiunile stației de radioamplificare. După cîtva timp, calitatea I a tablei a ajuns la 90%, cilindrilor, ceea ce s-a redus ruperea a contribuit la economisirea unei sume de 600.000 lei. în urma studiului întreprins de un colectiv al comisiei culturale regionale, Consiliul local al sindicatelor Timișoa­ra a fost îndrumat să întocmească un plan de perspectivă în domeniul pro­pagandei tehnice, în care să fie incluse cicluri de conferințe tehnice, expoziții de inovații, schimburi de experiență. Un alt colectiv, trimis la Arad, a constatat că la Uzinele de vagoane, una din cele mai mari întreprinderi din regiune, propaganda tehnică este neglijată. Prin ajutorul dat, comisia culturală a Consiliului local al sindicatelor Arad a trecut la remedierea lipsurilor con­statate. Au fost organizate acțiuni in­teresante: un schimb de experiență cu privire la metode tehnice noi, o seară Pe marginea unei ședințe a Biroului executiv al Consiliului regional al sindicatelor dedicată inovatorilor și fruntașilor in producție etc. Biroul executiv al consiliului regio­nal al sindicatelor a îndrumat comisia culturală regională să nu se mărgineas­că numai la studierea unor metode de muncă și a rezultatelor obținute de comisiile culturale din sindicate, ci să ajute comisiile să generalizeze ex­periența înaintată, să remedieze lip­surile manifestate, Iată cum a procedat biroul executiv al Consiliului local al sindicatelor Reșița, care și-a propus ca obiectiv de seamă creșterea numă­rului de cititori prin organizarea în bune condiții a întrecerii între biblio­tecile sindicale, în acest scop e fost Instruită temeinic comisia culturală, organizată comisia concursului și apoi Instruite comitetele sindicatelor bibliotecarii. Acesta a fost doar înce­și­nutul. El a recomandat comisiei cul­turale să repartizeze membrii săi pen­tru cuprinderea tuturor întreprinderilor și Instituțiilor cu biblioteci antrenate in concurs. Aceștia aveau sarcina să indrume munca de răspîndire a cărții în întreprinderile repartizate. Rezultate­le nu au întîrziat să se arate. Tov. Camil Georgescu, actor la Teatrul de stat, membru al comisiei, care a pri­mit sarcina să îndrume activiștii cul­turali sindicali de la Distileria chimică nr. 1, împreună cu bibliotecarul Pr. Tremmel a întocmit un plan de acțiune în care a prevăzut formarea unui larg activ obștesc pentru difuzarea cărții la locul de muncă, organizarea de manifestări cu cartea. După numai 3 luni, comisia culturală a reușit să a­­tragă pe toți salariații spre bibliotecă. Asemănător au procedat și tovarășii Vasile Nănescu la Q.C.L., Maria Lu­­gojan, la unele secții din U.C.M.R. și C.M.R., Nicolae Ivan și Petru Bojan la U.C.M.M.A. Bocșa. Comisia culturală regională, anali­­zînd felul cum se desfășoară activita­tea artistică de amatori tn orașul Ti­mișoara, a propus Biroului executiv al consiliului regional să se inițieze un studiu. Din analiza întreprinsă a reieșit că unele formații s-au destră­mat din lipsa competentă de instructaj. De aceea comisia consiliului local a organizat un curs de instructori de brigăzi artistice de agitație, la care au participat peste 50 de tovarăși. La sfir­­șitul cunului s-a făcut o trecere în revistă a formațiilor instruite de a­­ceștia. Rezultatul a confirmat pe de­plin saltul calitativ făcut­­ de brigăzile instruite de noii Instructori. Văzînd efectul acestui instructaj, zilele trecute a fost deschis un alt curs pentru in­structorii de formații de jocuri popu­lare. Pentru avizarea și vizionarea tu­turor programelor artistice a fost or­ganizat un cabinet metodic, format din activiști culturali bine pregătiți care pot să dea îndrumări competente. Așadar, practic s-a dovedit că în urma unei organizări judicioase activității comisiei culturale, rezultatele a nu întîrzie să apară. Trebuie însă să fie asigurată o continuitate și o sistematizare a muncii acesteia. în munca comisiilor este necesar să se asigure un loc im­portant descoperirii inițiativelor va­loroase în munca culturală și extinde­rea lor. De această latură nu s-a ocu­pat în suficientă măsură comisia cul­turală a consiliului regional a­ sindica­telor. Deși in planurile sale a prevă­zut organizarea de schimburi de expe­riență cu directori­ de cluburi, biblio­tecari și formații artistice, ele nu au fost incă realizate. Bibliotecile tehnice desfășoară o activitate încă nesatisfă­­cătoare, munca cu filmul e neglijată, se desfășoară încă puține acțiuni în cluburi și săli culturale față de spațiul de care dispun sindicatele, iată, deci laturi ale activității de care este che­mată să se preocupe și de acum înainte. t ' . Membrii cenaclu­lui literar „Nicolae La­­biș“, nou înființat pe lîngă clubul uzinei „O­­țelul­ Roșu“, s-au întîl­­nit în prima zi au discutat ședință­ despre problemele principale privitoare la creația li­­terară a membrilor cer­cului. D­in curînd la Timi­ PE SCURT șeara se va deschide u­­niversitatea populară orășenească la care s au înscris numeroși oameni ai muncii pentru a-și ridica nivelul de cultu­ră generală. • La clubul fabricii „Teba“ din Arad a avut loc o seară marelui poet închinată maghiar Ady Endre cu prilejul împlinirii a 85 de ani de la naștere. • O nouă formă de îmbogățire a cunoștin­țelor artistice, Școala populară Timișoara de artă din și-a deschis porțile. Cursurile la sec­țiile de canto, artă dra­matică sunt urmate de oameni ai numeroși muncii. treabă, asemenea lui Hamlet — A fi sau a nu fi... cheltuiți ba. U­nul din fondul pentru cărți. (Răspunsul e ușor de găsit : mim­­i­citorii stațiunii așteaptă să citească ? noi cărți, iar librăria nu e departe).­­ 2. Cercurile de teatru de la Uzinele­­ de vagoane din Arad, de la Casa de­­ cultură Reșița, desfășoară, de cîțiva 2 ani, o rodnică activitate. A" ,ne" -Au fost prezentate mai multe piese valoroase, iar spectacolele au fost apreciate de colectivele de muncă și de specta­torii din alte locuri. Dar, acum, cînd au acumulat experiență, cercurilor le vine greu să mai „coboare" Și la piese într-un act. Dialoguri ca cel din secvența alăturată pot fi des au­zite : Regizorul : — în sfîrșit, ar fi tim­pul să mai pregătim și noi o piesă într-un act. Iată un rol interesant pentru dumneata ... Actorul­ amator (costumat ca Cy­rano de Bergerac) . — Dacă e într-o piesă cu mai puțin de trei acte nici nu mă gîndesc să-l joc. Nu e de nașul meu ... 3. Direcția rețelei cinematografice și difuzării filmelor, oficiul interregio­nal Timișoara, precum și întreprinde­rea cinematografică regională de stat Banat, oferă cinematografelor sindi­cale, programe de filme documen­­tare și­­ tehnice. , Unii responsabili ai cinematografelor sindicale, ca cei de la „1 Mai“-Deta, I.T. Lugoj, preferă însă să li se planifice filme artistice , cu succes de casă: *„ușoare și ... Cum s-ar zice, EU !“. „Veneția, luna și.. . și 4. Dacă la majoritatea cluburilor sindicale sunt organizate manifestări cultural-educative interesante, nu ace­lași lucru se poate spune în ultima vre­me despre cele ale întreprinderilor „E­­lectromotor“ și 1.0.0. Timișoara. Aces­­tora le oferim lacătele din secvența alăturată. Nu de alta, dar ea să­­ie siguri directorii cluburilor amintite că ,,, localul e în siguranță. ! 1. La S.M.T. Bethausen nu a fost cheltuită nici pînă acum suma de peste 1.000 lei, destinată cumpărării de cărți. Ne aflăm în ultima lună a anului și totuși tovarășii din comite­ J *­­*~~*~*~-------------------------- --------------------------­ SinftÉis íiM p­rk activitatea ciliir­ ociNio*«o)>«ciMio»«o»«o»«o*ícnoí«o»«o»«o»«o»'<o»«o»«o»«o»«o»«o»«o»«o»«o»coi»«o»«o*«o»«o»«o»«o»«o»«o»«oi>o»«o»«o»«o*«o»«o»«o»«o»«o#«o»«o»«o»«o»«Oí)«o»«o»«o»«o»«oí>«o 111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111 1 Formații artistice I de amatori fruntașe íiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiimiiiiiiiiiiiiiiiiiiii iiiiiiiiiiinim: cJCă izsihia Se cîștig­ă plt.mb­.-a priezența / n Lugoj cintecul e in elemen­tul său, are o adevărată tra­diție. Aici, cu 153 de ani în urmă, au fost puse bazele unei formații corale care a cultivat cu grijă și dra­goste bogăția folclorului bănățean, făcîndu-l cunoscut, mai ales datorită lui Ion Vidu, întregii țări. Și o dată cu cîntecele s-a întins peste tot și faima corului care în prezent îi poartă numele. In anii puterii populare e cinstită cum se cuvine activitatea neobosită a acestui cor, care acum trei ani și-a sărbătorit festiv jubileul. Lugojenii cunosc și apreciază cintecul și jocul, le iubesc și salută cu bucurie orice melodie nouă valoroasă, continuind frumoa­sele tradiții ale orașului. Cu un asemenea public, cu un asemenea „etalon de măsură“ cum e formația „Ion Vidu“ i-a fost destul de greu corului „Victoria“ al lucrătorilor de la O.C.L. „Co­­merț­ mixt" Lugoj să cîștige apre­cierile spectatorilor, să se impună ca o formație de prestigiu și ținută interpretativă. Entuziasmul și mun­ca neobosită a formației i-au adus un succes bine meritat — locul I la cel de-al V-lea concurs regio­nal al formațiilor artistice de ama­tori. După acest succes apariția corului „Victoria“ al lucrătorilor din comerț, formație înființată din anul 1948, e salutată cu bucurie nu numai pe scenele din Lugoj, ci și în multe alte orașe și sate din re­giunea Banat. Numai în ultimele luni ale anului curent corul a pre­zentat peste 30 spectacole in fața a mai bine de 50.000 spectatori, în orașele și comunele din raion și re­giune. Formația numără în prezent 116 coriști, iar în repertoriul ei s-au adunat peste 100 de melodii popu­lare, reprezentînd toate regiunile țării, precum și numeroase cîntece de masă care slăvesc patria socia­listă și partidul nostru drag, marea prietenie cu Uniunea Sovietică, „Noi victorii cucerim“ de Ovidiu Varga, „Patrie, pămînt de aur“ de Gh. Bazavan, „Partidului, părinte al bucuriei“ de Romașcanu, „Cîn­­tecul marii prietenii“ de Radu Dra­gan, cintecul sovietic „Mă duc pe cursul repede al rîului“ de A. U. Popova, „Drum de iarnă“ d­e V. Șe­­balin, „La gospodărie“ de Gh. Marcu, „Estudiantina“ de Wald­teufel, sînt numai cîteva din bucă­țile pe care corul le are în reperto­riu. Se cuvine aici subliniază munca plină de dragoste a dirijorului co­rului, profesorul Octavian Bacău, care știind să muncească cu oame­nii timp de 14 ani și mobilizîndu-i să vină cu drag la repetiții, spriji­nit și de organele de partid și sin­dicale din unitățile comerciale, a reușit să mențină această formație fruntașă, în toți cei 14 ani. In 1949 și în 1950, corul a participat la faza finală pe țară a concursu­rilor formațiilor artistice de ama­tori, iar la celelalte concursuri re­publicane, a fost clasat întotdeauna pe locurile I sau II pe regiunea Banat. Lugojenii au ocazia să recunoască printre artiștii amatori din cor pe numeroși fruntași care lucrează în unitățile comerciale din oraș cum sunt Maria I­or­ga, Cornelia Roșu, Eugenia Bacău, Letiția Astălaș, Maria Rep­uc, Elena Nazarie, loan Guriță, frații Constantin și Alexandru Iacob, soții Doina și Ioan Borlovan, Constantin Mus­­calu, Anton Molnar, Nicolae Luca, Andrei Craloviceanu, Valeria Cala­­lincea. Ei și mulți alți coriști, a căror contribuție modestă și perma­nentă și dragostea pentru arta citi­tului constituie izvorul succeselor corului — se vor strădui să ducă mai departe faima formației lor. Colectivul e unit și știe că print­r-o prezență activă în viață își va de­­săvîrși măiestria cucerită. CONSTANTIN IOVANEL activist sindical în­ clișeul de sus, corul O.C.L. Comerț mixt Lugoj, în timpul unui spectacol fi­e pregătiți pentru sărbătorirea zilei de 30 Decembrie?1 — Ne răspund directorii de cluburi ț* ** ** ** * * ** ** **ți­m "*r ** ** r Oamenii muncii din patria noastră intîmpină­­ cu succese de seamă aniversarea a 15 ani de la­­ proclamarea Re­publicii Populare Române. Forma­­­­țiile artistice de amatori ale sindicatelor vor fi și­­ ele prezente în întîmpinarea aniversării cu noi și­­ bogate programe artistice, pe care le vor susține­­ în fața colectivelor de muncă. In acest scop, îndru­­ m " •»* •» «a «Hw *» " •­’%* *“ •«­­X.. “ — ""w — """X. — — mate de comitetele sindicatelor, ele și-au reînnoit repertoriile și se pregătesc intens. Redăm mai jos convorbirea avută cu doi di­­rectori ai cluburilor sindicale, în legătură cu pre­­­ gătirile care le fac formațiile lor artistice (C­ F.R. „16 Februarie 1933“ Timișoara), respectiv „Cioca­­nul" Nădrag. mm mm mm *** mm mm mm CONSTANTIN FRATUȚIU, directorul Clubului G.F.R. „16 Fe­bruarie“ din Timișoara: „In perioa­da pînă la 30 decembrie, bibliote­ca in colaborare cu cercul nostru literar „Mihail Em­inescu“ vor or­ganiza mai multe acțiuni. Amintim dintre acestea, un montaj literar pe tema: „Chipul eroului luptător comunist“ și o seară literară închi­nată aniversării Republicii. Va fi organizată o expoziție de cărți, cu cele mai noi volume ale scriitori­lor noștri, iar cei mici vor partici­pa la o „seară de ghicitori“, pe tema realizărilor înfăptuite în anii puterii populare. își Formațiile artistice, La rîndul lor, intensifică repetițiile pentru a susține un bogat program festiv. Ansamblul de estradă va fi prezent cu noul program pe care îl pregă­tește în prezent, iar formația de teatru va termina punerea în scenă a piesei „Fata cu pistrui“. Taraful de muzică populară își îmbogățește programul intitulat: „Am o țară ca o floare“, cu noi bucăți de mu­zică din viața satului colectivizat. El va continua să prezinte specta­cole cu acest program în satele re­giunii și în fața colectivelor de muncă din unitățile C.F.R. Un in­teresant program muzical pregătesc și cei mai mici artiști amatori ai clubului, copiii muncitorilor. Corul clubului și formația de jocuri popu­lare își reînnoiesc și ele repertoriul pentru a fi prezente așa cum se cu­vine la programul festiv, dar cu prilejul sărbătoririi zilei proclamă­rii R.P. Române“. * GHEORGHE HAGIU, directorul clubului uzinei „Ciocanul“ Nădrag: „Toate formațiile noastre artistice se pregătesc intens pentru întâmpi­narea zilei de 30 Decembrie cu noi bucăți incluse în repertoriu. Corul repetă noile cîntece „Republică, măreață vatră“, „Cu mii de cioca­ne“ și „Cîntec de pace“, iar fanfara, diferite marșuri și selecțiuni din operetele „Silvia“ și „Vînt de li­bertate“. Formația de jocuri popu­lare pregătește noul dans cu­ su­biect „Chemarea“. Cu un program complet nou va fi prezentă la programul festiv și brigada artistică de agitație, în programul „Cîntăm viața nouă“, brigada va reda dezvoltarea ora­șului și a uzinei, va stimula pe fruntașii în producție care luptă cu hotărîre pentru îndeplinirea sarci­nilor de plan. Vor fi întreprinse de asemenea diferite acțiuni cu cartea, prin care biblioteca va populariza realizările din anii Republicii, anii luminoși ai puterii noastre popu­lare“. ii# 4* \\ll/, ; ' ! ! i / j­0 <­c ^ f ; c Forme interesante, atrăgătoare La Clubul C.F.R. din Caransebeș un loc important îl ocupă propaganda­­prin conferințe, care sunt programate periodic . La expunerile : „Luptele ceferiștilor și petroliștilor din 1933“, „învățătura marxist-leninistă — ideolo­gia partidului de tip nou“, „O călăto­rie în viitor — patria noastră în 1965“, „Omul a pătruns un Cosmos“, „Lupta pentru pace —­ cauza scumpă a tuturor popoarelor“ și altele, au participat peste 4.000 de auditori. La club se desfășoară și o susținută activitate artistică de amatori. In cele 5­ formații activează 163 de oameni ai muncii și membri­lor de familie. Repeti­țiile formațiilor au loc săptămînal, iar programele sunt susținute periodic in fața colectivului de muncă. Echipa de teatru a clubului a prezentat 11 spec­tacole numai cu piesa „O zi de odihnă“. Le cel de-al lll-lea Festival bienal de teatru „I. L. Caragiale“ echipa s-a clasat pe primul loc la faza raională. Succesele de pînă acum nu-i mulțumesc pe artiștii amatori din a­­ceastă formație. Ei și-au propus să pregătească încă două piese de tea­tru. Spectacolele prezentate în oraș și raion de către cor și brigada artistică de agitație sînt apreciate și ele vor continua. Pentru a răspîndi cartea în rîndul salariaților C.F.R., bibliotecara Lidie Cristescu folosește metode variate în atragerea a cît mai multor cititori. La biblioteca clubului au avut și au loc recenzii asupra celor mai valoroase volume, simpozioane, pentru cei mici, seri de basme. La toate acestea au fost antrenați mai bine de 6.800 de auditori. „Patriotismul oglindit în literatură înainte și după 23 August 1944“, „Din viața și opera marelui povestitor Ion Creangă“, recenziile „Maxim Gorki — despre tineret“, „Aurul negru“ de Ce­zar Petrescu, de Th. Neculuță, „Spre țărmul dreptății“ „Vii și morți“ de Simonov, au fost doar cîteva din te­mele acțiunilor cu cartea organizate la club. De asemenea, se acordă atenție cuvenită popularizării cărții prin liste de recomandare, afișe, prin ora focală a centrului de radioficare. Folosind aceste forme și altele la bibliotecă au fost atrași peste 1.100 de cititori, care au citit mai bine de 3.200 de volume. Constantin Radu, lăcătuș la Depou­ de locomotive. Nicolae Șerbănescu, mecanic, sunt cei mai ac­tivi cititori ai bibliotecii. ALEXANDRU MUNTEANU (din subredacția voluntară de la Caransebeș a ziarului nostru) După o zi de lucru, muncitorii din unitățile C.F.R. Arad găsesc la clubul lor activități la care participă cu in­teres. Acțiuni ca­­ ziua tineretului, în­­tîlniri cu scriitori, reuniuni tovărășești, programe artistice, sunt prezentate, îm­preună cu programe date de soliști și orchestră, de echipa de teatru și bri­gada artistică de agitație. Artiștii amatori­ au pregătit recent un montaj literar-muzical, în care au fost înfățișate aspecte din viața oamenilor muncii din trecut și din zilele noastre, în Interpretarea montajului s-au remar­cat strungarul Gheorghe Măgureanu, de la unitatea de drezine C.F.R., Vasile Gheorghiu, montator la depoul de lo­comotive, Florica Cruceanu, muncitoare la secția L-8 C.F.R., Teodor Iliea, im­piegat de mișcare, Petru Fluieraș, Du­mitru Negorescu, Petru Muscă, Silvia Tămășdean și alții. Formația de dansuri populare, la rîn­dul ei, își perfecționează tehnica în suita „Nuntă nu colectivă“. Ea a fost clasată pe locul 1 1 la faza orășenească a concursului regional al artiștilor ama­tori. „Ziua tineretului", care are loc săp­tămînal, marțea, prilejuiește tinerilor manifestări plăcute. La o asemenea acțiune, dedicată manevranților, pe lîngă un program artistic, a avut loc un concurs „Cine știe meserie, răs­punde“. Au urmat jocuri distractive și .. . dans. Alături de aceste acțiuni, un loc im­portant îl ocupă și programele prezen­tate de brigada artistică de agitație. Acum formația pregătește un nou pro­gram intitulat „Printre ceferiști", prin care redă aspecte din activitatea fe­roviarilor. CONSTANTIN DUMITRESCU corespondent Nr. 5373 In sala colțului roșu a secției „ma­șini electrice“ de la U.C.M. Reșița se desfășoară o activitate rodnică. Cele peste 700 de volume din biblio­tecă și multe altele împrumutate de la biblioteca casei de cultură sunt citite de peste 120 de cititori. Tot aci se desfășoară concursuri sportive de cameră, se organizează conferințe tehnice, recenzii, conferințe educa­tive. Dintre conferințele ținute în ulti­­mul timp amintim : „Metode noi tu munci folosite in U.R.S.S.”, „Mașini electrice moderne", „Calitatea pro­duselor noastre", „Subrăcirea — me­­todă modernă în industria construc­toare de mașini". Conferințele teh­­nice sunt pregătite și expuse de in­­gineri și tehnicieni cu o înaltă ca­lificare. Din recenziile susținute în fața tinerilor amintim­­ cele la romanele „Stepa vulturilor", „Bătălie la marș" La întrebări și discuții participă cu aceste ocazii din ce în ce mai mulți muncitori. IN CLIȘEU: tov. Ion Puian îm­preună cu Elena Melca, Er. Swacinka, Andrei Miculic și inginerul Rusalin Cocoș, care alcătuiesc colectivul de­­ conducere al coifului roșu, în­­­­tocmind planul lunar de muncă. * (Vasile Morariu, corespondent). NOTA Bocșenii au uitat să joace teatru ? Cu trei ani în urmă pe lîngă clubul sindical al U.C.M.M.A. din Bocșa activa o formația de teatru, apreciată de că­tre colectivul de muncă al uzinei și chiar de către spectatorii din comu­nele învecinate: Anastasia Sperneac, Maria Sînceanu, Constantin Ciulă, Constantin Jelea, Ion Mureșan, Ion Scînteie, se numărau pe atunci printre cei mai activi artiști amatori. Sub îndru­marea instructorului ei, formația a pre­gătit și prezentat lucrări dramatice de autori romîni, sovietici, ba chiar și piese scrise de marele nostru dramaturg, I. L. Caragiale. În ultimii ani în cadrul acestui club s-au dezvoltat considerabil formațiile de cor, dansuri populare, orchestra de muzică populară și ușoară. Numai des­pre formația de teatru nu sa mai aude nimic. Aceasta pentru că ea nu există decît... pe hîrtie. Din această cauză bocșenii n-au luat parte nici la ultimele două ediții ale Festivalului bienal de teatru „I. L. Caragiale". Tovarășii din conducerea clubului sindical din localitate nu se pot plînge că n-ar avea posibilități pentru a în­ființa o astfel de formație. Amatori pentru a activa în cadrul cercului de teatru se găsesc cu zecile, în rîndurile miilor de metalurgiști ai uzinei. Anton Popescu, Florian Bolnavu, Keidi Stich, Gerda Schmidt sunt numai cîțiva dintre aceștia. Regizorul fostei formații se gă­sește de asemenea, în uzină, și este gata oricînd să o pregătească. Ar fi nimerit ca chiar dînsul, cunoscînd în­deaproape oamenii cu care a sprijinit de conducerea clubului lucrat, să treacă la reactivizarea formației de teatru. E drept, în ultima vreme acti­viștii culturali de aici și-au propus să reactiveze această formație, dar așa-zisa „perioadă de studiu" se prelungește prea mult. lată pentru ce așteptăm ca în curînd să auzim că printre formațiile artistice active ale clubului bocșean se numără și cercul de teatru. Exemplul cadrelor didactice de la Școala medie din Bocșa și al cercului de artă dramatică de la Casa de cultură a celor două uzine reșițene trebuie să constituie un stimulent și pentru activiștii culturali de la U.C.M.M.A. (R. Paulescu). 1\ i i à i [UNK]Â

Next