Drapelul Roşu, aprilie 1963 (Anul 19, nr. 5676-5700)

1963-04-02 / nr. 5676

PROLETARI DIN TOATEr»l.HT!-tî ORGAN AL COMITETULUI REGIONAL BANAT AL P.M.R. 51 AL SFATULUI POPULAR REGIONAL Anul XIX, nr. 5676 Marți, 2 aprilie 1963 4 pagini 20 de bani Duminică, 31 martie, cetățenii Capi­ta­li au condus pe ultimul sau drurn pe eminentul om de știință și patriot în­flăcărat Traian Săvulescu. Incepînd de dimineață, mii de bucureșteni au con­tinuat să treacă prin fața catafalcului așezat în holul Ateneului R.P. Române, aducînd ultimul lor salut marelui sa­vant, reprezentant de seamă al științe­lor biologice din țara noastră, eminent fruntaș al vieții publice din R.P. Ro­mina. Răsună acordurilor marșurilor fune­bre. La catafalc fac de gardă academi­cieni și alți oameni de știință, artă și cultură, muncitori, studenți. în ultima gardă se află tovarășii A­­lexandru Bîrlădeanu, vicepreședinte al Consiliului de Miniștri, acad. Ilie Mur­­gulescu, președintele Academiei R. P. Române, Constanța Crăciun, președin­tele Comitetului de Stat pentru Cultu­ră și Artă, Ștefan Bălan, ministrul în­­vățămîntului, Athanase Joja, membru al Prezidiului Academiei R. P. Ro­mâne, Nicolae Giosan, prim-vice­­președinte al Consiliului Superior al Agriculturii. La ora 11, sicriul cu corpul neînsu­flețit al lui Traian Săvulescu, purtat pe umeri de academicieni și alte personali­tăți de frunte ale vieții științifice și culturale, este scos din holul Ateneului R.P. Române și așezat pe carul mortuar, în fața Ateneului o companie de o­­noare cu drapel îndoliat prezintă onoru­rile: în sunetul marșului funebru, corte­giul funerar pornește spre cimitirul Belu, în fruntea cortegiului este purtat un portret al marelui savant român, a­­cademicianul Traian Săvulescu. Pe per­ne purpurii erau purtate ordinele și medaliile cu care a fost distins cel dis­părut. Carul mortuar pe care se află sicriul înconjurat de flori pornește în­cet, urmat de membrii familiei defunc­tului, de prieteni apropiați. în urma cazului funebru se află membri ai C.C. al P.M.R., ai guvernului, conducători ai unor instituții centrale și organizații obștești, academicieni și alți fruntași ai vieții științifice și culturale. Trec osta­șii companiei de onoare purtînd drape­lul îndoliat. De-a lungul străzilor pe care le-a străbătut cortegiul funerar pînă la cimi­tirul Belu se aflau mii de cetățeni ve­niți să-și ia ultimul rămas bun de la Traian Săvulescu. La cimitirul Belu a avut loc mitingul de doliu. O mulțime tăcută a ascultat cu pietate cuvîntările rostite. Acade­miie Murgulescu, președintele Academiei R.P. Române, a vorbit des­pre vasta activitate științifică desfășu­rată de academicianul Traian Săvulescu timp de peste cinci decenii. Traian Să­vulescu a efectuat importante cercetări în domeniul biologiei vegetale, îndeo­sebi al botanicii, micologiei și fitopato­logiei. El a pus temelia și a dezvoltat cercetările în țara noastră în domeniul micologiei. Investigațiile făcute în variate do­menii ale științei au relevat figura unui savant activ, fecund în idei înnoitoare și care crede — cu pasiune răscolitoare — în puterea științei de a servi intere­sele poporului. Caracterul militant al laborioasei lui activități își găsește expresie și în larga acțiune de popularizare a științei pe care a înțeles să o întreprindă în rîn­­durile țărănimii muncitoare. A ținut numeroase conferințe, a scris articole și studii, a inițiat editarea unor tratate și monografii. Concepția marxist-lenins­­tă despre lume și societate i-au relevat adevărul că universul omului de știință nu poate fi numai laboratorul și că în­treaga energie și forță de creație tre­buie puse în slujba binelui obștesc, al societății. Personalitatea lui Traian Săvulescu — a spus în continuare acad. I. Murgu­­lescu — este întregită de meritele sa­­le în viața politică și socială, însufle­țit încă din tinerețe de convingeri pro­gresiste și democratice, el a devenit după 23 August membru al Partidului Muncitoresc Român, alăturîndu-se luptei clasei muncitoare și a întregului po­por pentru construirea orînduirii so­cialiste. De la înălțimea autorității mo­rale pe care i-o confereau meritele sale de savant integru și om de vastă cul­tură, cuvîntul lui a răsunat ferm în sprijinul politicii partidului și guver­nului țării noastre, de statornicire a colaborării și păcii între popoare. Emi­nentul savant și intelectual comunist care a fost Traian Săvulescu va rămî­­ne totdeauna o proeminentă figură a culturii noastre. Ministrul Învățămîntului, Ștefan Bă­lan, a arătat în cuvîntul său că prin moartea lui Traian Săvulescu învăță­­mîntul din țara noastră pierde un mare profesor, un om de știință deosebit, care a consacrat mai mult de patru de­cenii progresului școlii noastre su­perioare. Profesorul Traian Săvulescu a fost și un neobosit activist pe tărîm obștesc, militînd cu consecvență pentru promo­varea politicii partidului nostru, pen­tru o viață mai bună a celor ce mun­cesc, pentru pace și progres social. Mi­nisterul învățămîntului a găsit totdea­una în persoana profesorului Traian Să­vulescu un sfătuitor și colaborator de seamă în problemele numeroase și com­plexe pe care le-a avut de rezolvat du­pă eliberarea țării, în opera de creare și consolidare a școlii noi din țara noastră. Vom păstra profesorului Tra­ian Săvulescu o amintire vie în inimile noastre — a încheiat acad. Ștefan Bă­lan. In cuvîntul său, prof. N. Giosan, prim-vicepreședinte al Consiliului Su­perior al Agriculturii, a spus printre altele : In înaltele posturi de răspundere ca­re i-au fost încredințate, Traian Săvu­­lescu n-a încetat să se ocupe de re­zolvarea problemelor practice ale agri­culturii. Prin activitatea organizatori­că desfășurată, el a adus o prețioasă contribuție vastelor proiecte inițiate de partid pentru folosirea complexă multilaterală a Deltei Dunării, irigarea și cîmpiei din sudul țării. Traian Săvu­­leseu­ va rămîne în amintirea noastră ca un exemplu de savant-cetățean în­zestrat cu nobile calități sufletești și ca un patriot înflăcărat, care și-a de­pus întreaga lui activitate pentru pros­peritatea patriei, pentru bunăstarea po­porului. Moartea profesorului nostru, prețuit și admirat, ne-a îndoliat inimile — a spus în cuvîntul său cercetătorul științific Ion Lazăr, de la Institutul de biologie al Academiei R. P. Române. Profesorul nostru ne-a îndrumat pașii nu numai pe drum­ul perfecționării și completă­rii cunoștințelor, ci și pe drumul folo­sirii lor în interesul poporului nostru m­uncitor. Omagiul cel mai de preț pe care îl aducem memoriei sale este hotă­­rîrea de a munci cu și mai multă ener­gie pentru înflorirea științei patriei noastre pusă în slujba poporului, ideal căruia neuitatul nostru profesor i-a în­chinat întreaga sa viață. Studenta Crezante Zaharia, de la Fa­cultatea de biologie, a arătat că prele­gerile profesorului Traian Săvulescu constituiau un izvor nesecat de minu­nate învățăminte și un exemplu de gîn­­dire creatoare. El a educat tineretul studios în spiritul muncii neobosite și al pasiunii pentru știință, căutînd să-i imprime conștiința responsabilității fa­ță de popor a intelectualității de tip nou. Ultimul a vorbit președintele G.A.C. «23 August" din comuna Sălcioara, ra­ionul Lehliu, tov. Panait Marin. El a arătat că Traian Săvulescu a făcut parte dintre acei învățați care înțeleg că gîndul și fapta lor trebuie să-și tragă seva din gîndul și fapta poporului că­ruia îi aparțin și asupra acestuia să-și reverse lumina minții și căldura sufle­tului. El a visat pentru țărănime, soarta pe care ea a dobîndit-o astăzi, adică o viață demnă și îmbelșugată, făurită prin lucrarea pămîntului după metode știin­țifice, pe tarlalele întinse ale gospodă­riei colective. Și dacă azi spicul griu­lui pe ogoarele noastre este mai greu, aceasta se datorește stăruinței și mun­cii oamenilor de știință, printre care la Ioc de frunte a fost profesorul Tra­ian Săvulescu. Mitingul de doliu a luat sfîrșit. In semn de omagiu adus memoriei celui dispărut se trag salve de arme. în acordurile solemne ale Imnului de Stat­ al R. P. Române, sicriul este cobo­­rât în cripta aflată alături de mormin­tele lui Mihail Sadoveanu, Ion Luca Caragiale, Mihail Eminescu, G. Coșbuc. (Agerpres). Consfătuire regională a cadrelor didactice din învățământul mediu La Casa studenților din­ Timișoara a avut loc ieri o consfătuire la care s-au analizat probleme ale procesului instructiv-educativ din școlile medii de cultură generală, școlile profesionale și tehnice din regiune. La consfătuire au participat cadre didactice din aceste școli, activiști de partid și de stat. Din partea secției de învățămînt a comite­tului executiv al Sfatului popular al regiunii Banat, tov. Dumitru Dijmă­­rescu a prezentat un referat pri­vind munca desfășurată în școlile medii și profesionale, în cadrul celui de-al doilea trimestru al anului școlar 1902 - 1963 După discuțiile purtate pe marginea referatului, a luat cuvîn­tul tov. Ioan Gluvacov, secretar al Co­mitetului regional Banat al P.M.R. care a reliefat principalele sarcini ce stau în fața cadrelor didactice, a organiza­țiilor de partid din școlile medii și pro­fesionale. Au fost date în același timp, îndrumări prețioase lucrătorilor din acest sector de activitate pentru a ob­ține rezultate cît mai bune la sfîrșitul anului școlar în curs. llllllllti!!lllmmill!llll!l!!!llllll!||||||| Citiți în interiorul ziarului: — Preocupare continuă pentru întă­rirea fîndurilor partidului. (pag. a 2-a)­ — Cuvîntul activistului cultural. Drumul recoltelor bogate trece și prin bibliotecă. (pag. a 2-a) — Sport. (pag. a 3-a) — Știri de peste hotare. (pag. a 4-a) Pentru a fi mai bună calificare întreprinderea de panificație din Re­șița a deschis un nou curs de calificare pentru cucători, frămîntători și mode­lări. La curs participă 30 de munci­tori, predîndu-li-se pînă acum 12 lec­ții de tehnologie a panificației. Lec­torii Ecaterina Cordan, Tudor Paras­­chiva și Sabin Todescu se străduiesc să împărtășească cursanților cunoștințe folositoare, legate de munca practică. Tot mai mulți cititori Alături de biblioteca sindicatului de la fabrica „Tehnometal“, biblioteca tehnică desfășoară o rodnică activitate de răspîndire în masă a ultimelor rea­lizări pe linia tehnicii noi. Astfel, ea contribuie din plin la îmbogățirea cu­noștințelor profesionale ale cititorilor. Biblioteca numără 5.450 de volume. De la începutul anului pînă în pre­zent cei 140 de cititori au împrumu­tat 230 de cărți și­ peste 200 reviste tehnice și de specialitate. Printre cei mai activi cititori ai bibliotecii se nu­mără ing. Ioan Paul, Lucian Geor­­gevici, Adalbert Bozsoki și alții. în inima codrilor în cele mai îndepărtate puncte din exploatările forestiere Teregova și Ar­­meniș, cadrele medico-sanitare dau consultații muncitorilor forestieri. Re­cent, medicul sectorului de exploatare, M. Ponoran, împreună cu personalul sanitar s-au deplasat la gurile de ex­ploatare Paltinul, Baranel, Didvora, Bangeai, Draganul și altele, unde au efectuat și vaccinările antipoliomielitice. t \ Decada întreținerii] izlazurilor în raionul Oravița în perioa­­­­da 25 martie—5 aprilie a.c. a­ a i organizat de către consiliul agri­­­­col raional „DECADA ÎNTRE­­­­ȚINERII IZLAZURILOR“. Pînă­­ în prezent s-au efectuat urmă­­­­toarele lucrări : defrișări de j mărăcinișuri pe 632 ha pășun­i,­­ evidențiindu-se localitățile Sla­­­­tina-Nera, Lescovița, Greoni și­­ Răchitova. De asemenea, s-au­­ grăpat pășunile pe 738 ha, la­­ această lucrare evidențiindu-se­­ localitățile Vărădia, Jam și Les­­­­covița. Tot în cadrul realizărilor­­ trebuie amintit și faptul că s-au­­ împrăștiat mușuroaiele de pe 1­1.265 ha și s-au­ curățat de bu­­­­ruieni 1.380 ha de pășune (iz­ I­lazuri comunale). Cadrele tehnice de specialita­­­­te se preocupă de sprijinirea și­­ îndrumarea acestei acțiuni de­­ mare importanță tn asigurarea­­ unor foraje ieftine și de bună­­ calitate. Sub îndrumarea orga­­­­nizațiilor de partid, sfaturile­­ populare și organizațiile U.T.M. j mobilizează un număr tot­otat­­ mare de cetățeni la această ac­­­­țiune. Ing. A. RACHITOVAN1 Uzinele textile ,,30 Decembrie“ Arad au fost înzestrate în ultimul timp cu cute de războaie, de țesut moderne, în clișeul nostru, vă prezentăm un aspect dintr-un sector cu mașini automate. Țesătoarele (de la stingă la dreap­ta), Elena Trif și Rozalia Knapp utilizînd bine războaiele își depășesc sistematic sarcinile de plan. ------------------------ss - --------------------­ Pe urmele materialelor publicate opinie colectivă față de îmbunătățirea calității produselor în urmă cu cîteva luni, în coloanele ziarului nostru a fost publicat un ar­ticol în care se critica faptul că fabrica de încălțăminte „Libertatea“-Arad, tri­mite, uneori, rețelei comerciale pantofi de calitate necorespunzătoare, cauzele care generau pe atunci Printre slaba calitate a produselor se numără de pildă, faptul că pregătirea fabricației era nesatisfăcătoare. Se trecea la pro­ducția de serie fără ca în prealabil să se fi creat condițiile tehnice necesare. Ce măsuri au fost luate în urma publicării articolului ? Care sînt în prezent rezultatele muncii colectivului fabricii arădene de încălțăminte ? Cele arătate în articolul amintit au trezit mult interes în rîndul muncito­rilor, tehnicienilor și inginerilor fabri­cii „Libertatea“, în consfătuirile de producție ale grupelor sindicale, în șe­dințele de lucru ale conducerii tehnico­­administrative și comitetului sindicatu­lui s-au analizat pe larg și cu simț de răspundere cauzele care au determinat producerea încălțămintei de slabă ca­litate. Membrii colectivului și, în primul rînd, comuniștii au început o largă acțiune pentru înlăturarea defi­ciențelor. CÎND FIECARE PUNE UMĂRUL Reorganizarea brigăzilor de control pe faze de operații și sporirea numă­rului lor la 32, înființarea unor comisii pe lîngă maistru — care cuprind pe cei mai destoinici muncitori din sectoa­rele respective și care îi sprijină pe aceștia în organizarea muncii, întărirea răspunderii personale a fiecărui mun­citor față de lucrul executat, menține­rea ordinei la locul de muncă, se în­scriu printre primele măsuri întreprinse în urma publicării articolului. Exercitîndu-și dreptul de control asupra conducerii administrative, orga­nizația de bază P.M.R. a controlat fe­lul cum se asigură condițiile tehnice pentru bunul mers al producției, în­­tr-o adunare generală lărgită a orga­nizației de bază, de pildă, șeful servi­ciului plan-producție, ing. Petru Tre­­lea, candidat de partid, a prezentat o informare de felul cum se îngrijește personalul acestui serviciu de întărire a organizării producției. în ședințe ale biroului organizației de bază s-a ana­lizat activitatea unor și a celui administrativ. servicii tehnice Membrii bi­roului organizației de bază, repartizați să răspundă de cite un sector de acti­vitate, au controlat apoi cum se înde­plinesc obiectivele cuprinse în hotărîrile luate în ședințele și adunările amintite. Dacă în prezent activitatea din secto­rul de T.B.L. (tras prin bronz și lipit), unde se semnalau în trecut cele mai multe deficiențe, se situează pe o treap­tă superioară este și meritul tovarășilor Gheorghe Vidam, secretarul organiza­ției de bază, și al altor doi membri ai bi­roului, Elisabeta Calotescu, brigadieră și Ștefan Șulea, mecanic de linie —­ care au știut nu numai să urmărească cum se îndeplinesc hotăririle luate, ci și să îndrume calificat activitatea oa­menilor. Au fost organizate demonstrații practice de felul cum­ trebuie să se execute fiecare fază de lucru — opera­ții făcute de ing.­ N. Pachița, șeful de sector, de tov. L. Palfi și alți maiștri, la lansarea în fabricație a noilor mo­dele (pantofii astfel realizați rămînînd la locurile de muncă ca „probă mar­tor“ pentru execuțiile următoare). De asemenea un mare număr de muncitori VIOREL BOARIU (Continuare în pag. ll­a) Comuna Birda din raionul Deta a fost racordată la sistemul energetic național. Corespondentul nostru vo­luntar T. Benedict a prins pe peli­culă ultimele lucrări de racordare. O ZI ÎN PARCUL PIONIERILOR Am­ fntîlnit primăvara acestui an în lreal pionierilor din Timișoara. Pre­zența ei nu mi-au vestit-o mugurii co­pacilor și nici colțul ierbii cu mirosul reavăn, ci mai mult numeroasele gru­puri de copii care sub darnicele raze de soare își risipeau energia la diferite jocuri primăvăratice. Aici s-au pus în funcțiune balansoarele, toboganul, că­lușarii și mașinuțele care în circuitul lor, niciodată nu calcă regulile de cir­culație. Primăvara zugrăvită în culori paste­ avea atunci ceva din părul auriu al u­­nei fetițe de 4 anișori sau ochii de tă­ciune ai unui mic, dar destoinic „șofer“. Zecile de glasuri cristaline făceau să freamete întregul parc, ÎN CLI­­ȘEE : Copiii bucurîndu-se de minuna­tele condiții create pentru ei. CONFERINȚA UNIUNII REGIONALE A COOPERATIVELOR DE CONSUM Duminică la Timișoara a avut loc Conferința Uniunii regionale a coope­rativelor de consum. Cu acest prilej tov. Ioan Buftea, președintele U.R.C.C. a prezentat o dare de seamă asupra activității desfășurate de consiliul de conducere al U.R.C.C. Banat pe perioa­dele anului 1962 și a primului tri­mestru al acestui an. Tot la acest punct au fost prezentate și darea de seamă contabilă pe anul 1962, planul de veni­turi și cheltuieli pe 1963, repartizarea beneficiului realizat în 1962 etc. Au fost subliniate, cu acest prilej, rezultate bune obținute cît și unele lipsuri printre care: nerealizarea pla­nului la achiziții, dezvoltarea nesatis­­făcătoare a sectorului de prestări de servicii la nivelul cerințelor din mediul rural. Apoi au fost aleși delegații care vor reprezenta cooperatorii din regiunea noastră­­ la cel de-al IV-lea Congres al cooperației de consum. Au fost adoptate hotărîri care să contribuie la îmbunătățirea muncii în viitor. PRIN CONTRIBUȚIA VOLUNTARĂ îndrumate de organele și organiza­țiile de partid, sfaturile populare din raionul Arad acordă atenție cuvenite lărgirii spațiului școlar, în scopul des­fășurării în bune condiții a procesului de învățămînt se construiesc noi școli și săli de clasa. Pînă acum s-a turnat, fundația și a fost procurată o mare cantitate de materiale necesare con­struirii noilor săli de clasă la școlile din Mîndruloc, Macea, Pecica. De ase­menea, a fost­­ întocmită documentația pentru construirea noilor localuri de școală în comunele Curtici și Orțișoara. în același stadiu se găsesc lucrările și la școlile din localitățile Covăsînț, Șagu și Galșa. BOGAT SORTIMENT DE SANDALE în curînd fabrica „Ștefan Prăvăț“ din Timișoara va livra comerțului 14 noi tipuri de sandale pentru femei. în tr­­mestrul li vor fi­­ fabricate 5 modele cu toc înalt și 3 cu toc jos pentru stradă. Totodată se vor produce 1u mo­dele de poșete tip litoral. TimgHit pepafu­l Centrul meteorologic din Timi­șoara comunică timpii [UNK] probabil pentru regiunea Banat . AST­AZI , vremea va fi schim­bătoare cu innourări accentuate, mai ales în cursul zilei, cînd vor cădea ploi sub formă de averse insolite pe alocuri de manifestări electrice. Vîntul va pina la potrivit din sufla slab, sud est cu intensificări locale și temporare. Temperatura minimă din cursul nopții va oscila între 0 la plus 6 grade, iar ziua va crește între 10 și 16 grade. Ceață locală di­mi­­ne­ața. PENTRU URMĂTOARELE 3­­ ZILE vremea rămîne neschim­bată. Cerul va avea innourări accentuate în cursul zilei, averse locale de ploaie. Temperatura ae­rului ara general stafiohară. După trei luni de întrecere ANINA. Colectivele exploată­rilor carbonifere aparținînd Trustului minier „Banatul“-Anina și-au îndeplinit cu 5 zile înainte de termen sarcinile trimestriale de plan la producția globa­lă și marfă. Sporul de productivitate, obținut în acest interval de timp de către minerii din regiunea noastră, a fost realizat în cea mai mare parte pe seama creșterii productivității muncii, indice care a fost îmbunătățit cu 4 la sută. în același timp, în exploatările carbonifere au fost date în producție noi mașini de încărcat, precum și alte utilaje moderne, care au permis creș­terea gradului de mecanizare a lucră­rilor la principalele fronturi de muncă. De asemenea, a fost extinsă cu bune rezultate metoda de armare a galeriilor cu prefabricate. Numai pe această cale minerii din cadrul T.M. „Banatul" au economisit în cele 3 luni din acest an peste 150 mc lemn de mină. Mindr­re. a școlii Cn#h.eph.inde­ £ i Tinerii așezați în bănci, îmbră­cați îngrijit, ascultă cu atenție ex­plicațiile profesorilor, vorbesc cu siguranță despre diodă sau trioda, umplu tabla cu scheme sau formule matematice Sunt muncitori care mî­­nuiesc strungul, freza, macaraua sau ciocanul pneumatic, mașini și unelte agricole, asamblează Lucrează la uzina, „Magheru“ și după ce-și termină orele de muncă vin la Or­șova pentru a în­văța,­­ ti cunosc bine de acum. Seară de seară mă străduiesc să-i deprind cu căitului matematic, să-i conduc cu atenție și grijă pe cărări­, uneori spinoase dar întotdeauna nebănuit de frumoase ale matematicii. Ei cunosc și pentru că i-am văzut pe fiecare la locul de muncă, la uzina „Magheru" -Topleț. . ț . , lat-o, de pildă, pe Ion Aurelia Milotinescu din clasa a X-a i­macu­latoarele și caietele ei ar face cinste oricărei expoziții școlare. Deși­ se sfiește să ridice mereu mina, nu o întrebare la care să nu dea răspuns Mediile de pe semestrul I sînt numai de la 8 în sus Cînd o vezi subțirică și atît de liniștită în bancă, mai bă­nui că ea mânuiește podul rulant, purtînd cu ușurință prin hale piese și mașini grele. Tînărul Dumitru Șerban din clasa a XI a, forjor de meserie, a fost pri­mit, datorită meritelor sale deose­bite, într-o muncă de răspundere , controlor al calității produselor la secția forjă. Dar la școală ? Nu-i profesor de la secția noastră serală care să nu-l prețuiască, să nu-și exprime mulțumirea. Tov. Șerban nu pierde nici un prilej de a împăr­tăși din cunoștințele sale colegilor care-i solicită ajutorul. Cum a în­cheiat semestrul ! ? Să dăm cîteva medii : limba romina 9 ; limba rusă 9 ; istorie 10; matematici 10; fi­zică 10; chimie 10 ; geografie 10 etc. în școală mai avem și alți frun­tași la învățătură și în producție ! Emil Goanță, lăcătuș mecanic, din clasa a XI-a, Vasile Belu, tinichi­giu, din clasa a X-a, Nicolae Petcu, lăcătuș mecanic, în clasa a VIli-a,­­Gheorghe Boarță, strungar, clasa a X-a, vădesc multă dragoste pentru studiu Mediile bune cu care au încheiat semestrul l sunt rezultatul unei frec­vențe regulate la cursuri, atenției cu­­ care urmăresc explicațiile în clasă, folosirii raționale a timpului­­ liber pentru studiu, colaborării tovără­­­­șești și constructive. dintre elevi, fo­losirii , experienței de viață și de muncă pe care o posedă, partici­pării la consultații și­­ meditații. Pe drept cuvînt ei sînt considerați mîndria școlii și a întreprinderii ■ ■ ■ FLORICA MAGERIA profesoară, școala medie „Ștefan Prăvăț“ Orșova

Next