Drapelul Roşu, aprilie 1963 (Anul 19, nr. 5676-5700)
1963-04-02 / nr. 5676
PROLETARI DIN TOATEr»l.HT!-tî ORGAN AL COMITETULUI REGIONAL BANAT AL P.M.R. 51 AL SFATULUI POPULAR REGIONAL Anul XIX, nr. 5676 Marți, 2 aprilie 1963 4 pagini 20 de bani Duminică, 31 martie, cetățenii Capitali au condus pe ultimul sau drurn pe eminentul om de știință și patriot înflăcărat Traian Săvulescu. Incepînd de dimineață, mii de bucureșteni au continuat să treacă prin fața catafalcului așezat în holul Ateneului R.P. Române, aducînd ultimul lor salut marelui savant, reprezentant de seamă al științelor biologice din țara noastră, eminent fruntaș al vieții publice din R.P. Romina. Răsună acordurilor marșurilor funebre. La catafalc fac de gardă academicieni și alți oameni de știință, artă și cultură, muncitori, studenți. în ultima gardă se află tovarășii Alexandru Bîrlădeanu, vicepreședinte al Consiliului de Miniștri, acad. Ilie Murgulescu, președintele Academiei R. P. Române, Constanța Crăciun, președintele Comitetului de Stat pentru Cultură și Artă, Ștefan Bălan, ministrul învățămîntului, Athanase Joja, membru al Prezidiului Academiei R. P. Române, Nicolae Giosan, prim-vicepreședinte al Consiliului Superior al Agriculturii. La ora 11, sicriul cu corpul neînsuflețit al lui Traian Săvulescu, purtat pe umeri de academicieni și alte personalități de frunte ale vieții științifice și culturale, este scos din holul Ateneului R.P. Române și așezat pe carul mortuar, în fața Ateneului o companie de onoare cu drapel îndoliat prezintă onorurile: în sunetul marșului funebru, cortegiul funerar pornește spre cimitirul Belu, în fruntea cortegiului este purtat un portret al marelui savant român, academicianul Traian Săvulescu. Pe perne purpurii erau purtate ordinele și medaliile cu care a fost distins cel dispărut. Carul mortuar pe care se află sicriul înconjurat de flori pornește încet, urmat de membrii familiei defunctului, de prieteni apropiați. în urma cazului funebru se află membri ai C.C. al P.M.R., ai guvernului, conducători ai unor instituții centrale și organizații obștești, academicieni și alți fruntași ai vieții științifice și culturale. Trec ostașii companiei de onoare purtînd drapelul îndoliat. De-a lungul străzilor pe care le-a străbătut cortegiul funerar pînă la cimitirul Belu se aflau mii de cetățeni veniți să-și ia ultimul rămas bun de la Traian Săvulescu. La cimitirul Belu a avut loc mitingul de doliu. O mulțime tăcută a ascultat cu pietate cuvîntările rostite. Academiie Murgulescu, președintele Academiei R.P. Române, a vorbit despre vasta activitate științifică desfășurată de academicianul Traian Săvulescu timp de peste cinci decenii. Traian Săvulescu a efectuat importante cercetări în domeniul biologiei vegetale, îndeosebi al botanicii, micologiei și fitopatologiei. El a pus temelia și a dezvoltat cercetările în țara noastră în domeniul micologiei. Investigațiile făcute în variate domenii ale științei au relevat figura unui savant activ, fecund în idei înnoitoare și care crede — cu pasiune răscolitoare — în puterea științei de a servi interesele poporului. Caracterul militant al laborioasei lui activități își găsește expresie și în larga acțiune de popularizare a științei pe care a înțeles să o întreprindă în rîndurile țărănimii muncitoare. A ținut numeroase conferințe, a scris articole și studii, a inițiat editarea unor tratate și monografii. Concepția marxist-leninstă despre lume și societate i-au relevat adevărul că universul omului de știință nu poate fi numai laboratorul și că întreaga energie și forță de creație trebuie puse în slujba binelui obștesc, al societății. Personalitatea lui Traian Săvulescu — a spus în continuare acad. I. Murgulescu — este întregită de meritele sale în viața politică și socială, însuflețit încă din tinerețe de convingeri progresiste și democratice, el a devenit după 23 August membru al Partidului Muncitoresc Român, alăturîndu-se luptei clasei muncitoare și a întregului popor pentru construirea orînduirii socialiste. De la înălțimea autorității morale pe care i-o confereau meritele sale de savant integru și om de vastă cultură, cuvîntul lui a răsunat ferm în sprijinul politicii partidului și guvernului țării noastre, de statornicire a colaborării și păcii între popoare. Eminentul savant și intelectual comunist care a fost Traian Săvulescu va rămîne totdeauna o proeminentă figură a culturii noastre. Ministrul Învățămîntului, Ștefan Bălan, a arătat în cuvîntul său că prin moartea lui Traian Săvulescu învățămîntul din țara noastră pierde un mare profesor, un om de știință deosebit, care a consacrat mai mult de patru decenii progresului școlii noastre superioare. Profesorul Traian Săvulescu a fost și un neobosit activist pe tărîm obștesc, militînd cu consecvență pentru promovarea politicii partidului nostru, pentru o viață mai bună a celor ce muncesc, pentru pace și progres social. Ministerul învățămîntului a găsit totdeauna în persoana profesorului Traian Săvulescu un sfătuitor și colaborator de seamă în problemele numeroase și complexe pe care le-a avut de rezolvat după eliberarea țării, în opera de creare și consolidare a școlii noi din țara noastră. Vom păstra profesorului Traian Săvulescu o amintire vie în inimile noastre — a încheiat acad. Ștefan Bălan. In cuvîntul său, prof. N. Giosan, prim-vicepreședinte al Consiliului Superior al Agriculturii, a spus printre altele : In înaltele posturi de răspundere care i-au fost încredințate, Traian Săvulescu n-a încetat să se ocupe de rezolvarea problemelor practice ale agriculturii. Prin activitatea organizatorică desfășurată, el a adus o prețioasă contribuție vastelor proiecte inițiate de partid pentru folosirea complexă multilaterală a Deltei Dunării, irigarea și cîmpiei din sudul țării. Traian Săvuleseu va rămîne în amintirea noastră ca un exemplu de savant-cetățean înzestrat cu nobile calități sufletești și ca un patriot înflăcărat, care și-a depus întreaga lui activitate pentru prosperitatea patriei, pentru bunăstarea poporului. Moartea profesorului nostru, prețuit și admirat, ne-a îndoliat inimile — a spus în cuvîntul său cercetătorul științific Ion Lazăr, de la Institutul de biologie al Academiei R. P. Române. Profesorul nostru ne-a îndrumat pașii nu numai pe drumul perfecționării și completării cunoștințelor, ci și pe drumul folosirii lor în interesul poporului nostru muncitor. Omagiul cel mai de preț pe care îl aducem memoriei sale este hotărîrea de a munci cu și mai multă energie pentru înflorirea științei patriei noastre pusă în slujba poporului, ideal căruia neuitatul nostru profesor i-a închinat întreaga sa viață. Studenta Crezante Zaharia, de la Facultatea de biologie, a arătat că prelegerile profesorului Traian Săvulescu constituiau un izvor nesecat de minunate învățăminte și un exemplu de gîndire creatoare. El a educat tineretul studios în spiritul muncii neobosite și al pasiunii pentru știință, căutînd să-i imprime conștiința responsabilității față de popor a intelectualității de tip nou. Ultimul a vorbit președintele G.A.C. «23 August" din comuna Sălcioara, raionul Lehliu, tov. Panait Marin. El a arătat că Traian Săvulescu a făcut parte dintre acei învățați care înțeleg că gîndul și fapta lor trebuie să-și tragă seva din gîndul și fapta poporului căruia îi aparțin și asupra acestuia să-și reverse lumina minții și căldura sufletului. El a visat pentru țărănime, soarta pe care ea a dobîndit-o astăzi, adică o viață demnă și îmbelșugată, făurită prin lucrarea pămîntului după metode științifice, pe tarlalele întinse ale gospodăriei colective. Și dacă azi spicul griului pe ogoarele noastre este mai greu, aceasta se datorește stăruinței și muncii oamenilor de știință, printre care la Ioc de frunte a fost profesorul Traian Săvulescu. Mitingul de doliu a luat sfîrșit. In semn de omagiu adus memoriei celui dispărut se trag salve de arme. în acordurile solemne ale Imnului de Stat al R. P. Române, sicriul este coborât în cripta aflată alături de mormintele lui Mihail Sadoveanu, Ion Luca Caragiale, Mihail Eminescu, G. Coșbuc. (Agerpres). Consfătuire regională a cadrelor didactice din învățământul mediu La Casa studenților din Timișoara a avut loc ieri o consfătuire la care s-au analizat probleme ale procesului instructiv-educativ din școlile medii de cultură generală, școlile profesionale și tehnice din regiune. La consfătuire au participat cadre didactice din aceste școli, activiști de partid și de stat. Din partea secției de învățămînt a comitetului executiv al Sfatului popular al regiunii Banat, tov. Dumitru Dijmărescu a prezentat un referat privind munca desfășurată în școlile medii și profesionale, în cadrul celui de-al doilea trimestru al anului școlar 1902 - 1963 După discuțiile purtate pe marginea referatului, a luat cuvîntul tov. Ioan Gluvacov, secretar al Comitetului regional Banat al P.M.R. care a reliefat principalele sarcini ce stau în fața cadrelor didactice, a organizațiilor de partid din școlile medii și profesionale. Au fost date în același timp, îndrumări prețioase lucrătorilor din acest sector de activitate pentru a obține rezultate cît mai bune la sfîrșitul anului școlar în curs. llllllllti!!lllmmill!llll!l!!!llllll!||||||| Citiți în interiorul ziarului: — Preocupare continuă pentru întărirea fîndurilor partidului. (pag. a 2-a) — Cuvîntul activistului cultural. Drumul recoltelor bogate trece și prin bibliotecă. (pag. a 2-a) — Sport. (pag. a 3-a) — Știri de peste hotare. (pag. a 4-a) Pentru a fi mai bună calificare întreprinderea de panificație din Reșița a deschis un nou curs de calificare pentru cucători, frămîntători și modelări. La curs participă 30 de muncitori, predîndu-li-se pînă acum 12 lecții de tehnologie a panificației. Lectorii Ecaterina Cordan, Tudor Paraschiva și Sabin Todescu se străduiesc să împărtășească cursanților cunoștințe folositoare, legate de munca practică. Tot mai mulți cititori Alături de biblioteca sindicatului de la fabrica „Tehnometal“, biblioteca tehnică desfășoară o rodnică activitate de răspîndire în masă a ultimelor realizări pe linia tehnicii noi. Astfel, ea contribuie din plin la îmbogățirea cunoștințelor profesionale ale cititorilor. Biblioteca numără 5.450 de volume. De la începutul anului pînă în prezent cei 140 de cititori au împrumutat 230 de cărți și peste 200 reviste tehnice și de specialitate. Printre cei mai activi cititori ai bibliotecii se numără ing. Ioan Paul, Lucian Georgevici, Adalbert Bozsoki și alții. în inima codrilor în cele mai îndepărtate puncte din exploatările forestiere Teregova și Armeniș, cadrele medico-sanitare dau consultații muncitorilor forestieri. Recent, medicul sectorului de exploatare, M. Ponoran, împreună cu personalul sanitar s-au deplasat la gurile de exploatare Paltinul, Baranel, Didvora, Bangeai, Draganul și altele, unde au efectuat și vaccinările antipoliomielitice. t \ Decada întreținerii] izlazurilor în raionul Oravița în perioada 25 martie—5 aprilie a.c. a a i organizat de către consiliul agricol raional „DECADA ÎNTREȚINERII IZLAZURILOR“. Pînă în prezent s-au efectuat următoarele lucrări : defrișări de j mărăcinișuri pe 632 ha pășuni, evidențiindu-se localitățile Slatina-Nera, Lescovița, Greoni și Răchitova. De asemenea, s-au grăpat pășunile pe 738 ha, la această lucrare evidențiindu-se localitățile Vărădia, Jam și Lescovița. Tot în cadrul realizărilor trebuie amintit și faptul că s-au împrăștiat mușuroaiele de pe 11.265 ha și s-au curățat de buruieni 1.380 ha de pășune (iz Ilazuri comunale). Cadrele tehnice de specialitate se preocupă de sprijinirea și îndrumarea acestei acțiuni de mare importanță tn asigurarea unor foraje ieftine și de bună calitate. Sub îndrumarea organizațiilor de partid, sfaturile populare și organizațiile U.T.M. j mobilizează un număr tototat mare de cetățeni la această acțiune. Ing. A. RACHITOVAN1 Uzinele textile ,,30 Decembrie“ Arad au fost înzestrate în ultimul timp cu cute de războaie, de țesut moderne, în clișeul nostru, vă prezentăm un aspect dintr-un sector cu mașini automate. Țesătoarele (de la stingă la dreapta), Elena Trif și Rozalia Knapp utilizînd bine războaiele își depășesc sistematic sarcinile de plan. ------------------------ss - -------------------- Pe urmele materialelor publicate opinie colectivă față de îmbunătățirea calității produselor în urmă cu cîteva luni, în coloanele ziarului nostru a fost publicat un articol în care se critica faptul că fabrica de încălțăminte „Libertatea“-Arad, trimite, uneori, rețelei comerciale pantofi de calitate necorespunzătoare, cauzele care generau pe atunci Printre slaba calitate a produselor se numără de pildă, faptul că pregătirea fabricației era nesatisfăcătoare. Se trecea la producția de serie fără ca în prealabil să se fi creat condițiile tehnice necesare. Ce măsuri au fost luate în urma publicării articolului ? Care sînt în prezent rezultatele muncii colectivului fabricii arădene de încălțăminte ? Cele arătate în articolul amintit au trezit mult interes în rîndul muncitorilor, tehnicienilor și inginerilor fabricii „Libertatea“, în consfătuirile de producție ale grupelor sindicale, în ședințele de lucru ale conducerii tehnicoadministrative și comitetului sindicatului s-au analizat pe larg și cu simț de răspundere cauzele care au determinat producerea încălțămintei de slabă calitate. Membrii colectivului și, în primul rînd, comuniștii au început o largă acțiune pentru înlăturarea deficiențelor. CÎND FIECARE PUNE UMĂRUL Reorganizarea brigăzilor de control pe faze de operații și sporirea numărului lor la 32, înființarea unor comisii pe lîngă maistru — care cuprind pe cei mai destoinici muncitori din sectoarele respective și care îi sprijină pe aceștia în organizarea muncii, întărirea răspunderii personale a fiecărui muncitor față de lucrul executat, menținerea ordinei la locul de muncă, se înscriu printre primele măsuri întreprinse în urma publicării articolului. Exercitîndu-și dreptul de control asupra conducerii administrative, organizația de bază P.M.R. a controlat felul cum se asigură condițiile tehnice pentru bunul mers al producției, într-o adunare generală lărgită a organizației de bază, de pildă, șeful serviciului plan-producție, ing. Petru Trelea, candidat de partid, a prezentat o informare de felul cum se îngrijește personalul acestui serviciu de întărire a organizării producției. în ședințe ale biroului organizației de bază s-a analizat activitatea unor și a celui administrativ. servicii tehnice Membrii biroului organizației de bază, repartizați să răspundă de cite un sector de activitate, au controlat apoi cum se îndeplinesc obiectivele cuprinse în hotărîrile luate în ședințele și adunările amintite. Dacă în prezent activitatea din sectorul de T.B.L. (tras prin bronz și lipit), unde se semnalau în trecut cele mai multe deficiențe, se situează pe o treaptă superioară este și meritul tovarășilor Gheorghe Vidam, secretarul organizației de bază, și al altor doi membri ai biroului, Elisabeta Calotescu, brigadieră și Ștefan Șulea, mecanic de linie — care au știut nu numai să urmărească cum se îndeplinesc hotăririle luate, ci și să îndrume calificat activitatea oamenilor. Au fost organizate demonstrații practice de felul cum trebuie să se execute fiecare fază de lucru — operații făcute de ing. N. Pachița, șeful de sector, de tov. L. Palfi și alți maiștri, la lansarea în fabricație a noilor modele (pantofii astfel realizați rămînînd la locurile de muncă ca „probă martor“ pentru execuțiile următoare). De asemenea un mare număr de muncitori VIOREL BOARIU (Continuare în pag. lla) Comuna Birda din raionul Deta a fost racordată la sistemul energetic național. Corespondentul nostru voluntar T. Benedict a prins pe peliculă ultimele lucrări de racordare. O ZI ÎN PARCUL PIONIERILOR Am fntîlnit primăvara acestui an în lreal pionierilor din Timișoara. Prezența ei nu mi-au vestit-o mugurii copacilor și nici colțul ierbii cu mirosul reavăn, ci mai mult numeroasele grupuri de copii care sub darnicele raze de soare își risipeau energia la diferite jocuri primăvăratice. Aici s-au pus în funcțiune balansoarele, toboganul, călușarii și mașinuțele care în circuitul lor, niciodată nu calcă regulile de circulație. Primăvara zugrăvită în culori paste avea atunci ceva din părul auriu al unei fetițe de 4 anișori sau ochii de tăciune ai unui mic, dar destoinic „șofer“. Zecile de glasuri cristaline făceau să freamete întregul parc, ÎN CLIȘEE : Copiii bucurîndu-se de minunatele condiții create pentru ei. CONFERINȚA UNIUNII REGIONALE A COOPERATIVELOR DE CONSUM Duminică la Timișoara a avut loc Conferința Uniunii regionale a cooperativelor de consum. Cu acest prilej tov. Ioan Buftea, președintele U.R.C.C. a prezentat o dare de seamă asupra activității desfășurate de consiliul de conducere al U.R.C.C. Banat pe perioadele anului 1962 și a primului trimestru al acestui an. Tot la acest punct au fost prezentate și darea de seamă contabilă pe anul 1962, planul de venituri și cheltuieli pe 1963, repartizarea beneficiului realizat în 1962 etc. Au fost subliniate, cu acest prilej, rezultate bune obținute cît și unele lipsuri printre care: nerealizarea planului la achiziții, dezvoltarea nesatisfăcătoare a sectorului de prestări de servicii la nivelul cerințelor din mediul rural. Apoi au fost aleși delegații care vor reprezenta cooperatorii din regiunea noastră la cel de-al IV-lea Congres al cooperației de consum. Au fost adoptate hotărîri care să contribuie la îmbunătățirea muncii în viitor. PRIN CONTRIBUȚIA VOLUNTARĂ îndrumate de organele și organizațiile de partid, sfaturile populare din raionul Arad acordă atenție cuvenite lărgirii spațiului școlar, în scopul desfășurării în bune condiții a procesului de învățămînt se construiesc noi școli și săli de clasa. Pînă acum s-a turnat, fundația și a fost procurată o mare cantitate de materiale necesare construirii noilor săli de clasă la școlile din Mîndruloc, Macea, Pecica. De asemenea, a fost întocmită documentația pentru construirea noilor localuri de școală în comunele Curtici și Orțișoara. în același stadiu se găsesc lucrările și la școlile din localitățile Covăsînț, Șagu și Galșa. BOGAT SORTIMENT DE SANDALE în curînd fabrica „Ștefan Prăvăț“ din Timișoara va livra comerțului 14 noi tipuri de sandale pentru femei. în trmestrul li vor fi fabricate 5 modele cu toc înalt și 3 cu toc jos pentru stradă. Totodată se vor produce 1u modele de poșete tip litoral. TimgHit pepaful Centrul meteorologic din Timișoara comunică timpii [UNK] probabil pentru regiunea Banat . ASTAZI , vremea va fi schimbătoare cu innourări accentuate, mai ales în cursul zilei, cînd vor cădea ploi sub formă de averse insolite pe alocuri de manifestări electrice. Vîntul va pina la potrivit din sufla slab, sud est cu intensificări locale și temporare. Temperatura minimă din cursul nopții va oscila între 0 la plus 6 grade, iar ziua va crește între 10 și 16 grade. Ceață locală dimineața. PENTRU URMĂTOARELE 3 ZILE vremea rămîne neschimbată. Cerul va avea innourări accentuate în cursul zilei, averse locale de ploaie. Temperatura aerului ara general stafiohară. După trei luni de întrecere ANINA. Colectivele exploatărilor carbonifere aparținînd Trustului minier „Banatul“-Anina și-au îndeplinit cu 5 zile înainte de termen sarcinile trimestriale de plan la producția globală și marfă. Sporul de productivitate, obținut în acest interval de timp de către minerii din regiunea noastră, a fost realizat în cea mai mare parte pe seama creșterii productivității muncii, indice care a fost îmbunătățit cu 4 la sută. în același timp, în exploatările carbonifere au fost date în producție noi mașini de încărcat, precum și alte utilaje moderne, care au permis creșterea gradului de mecanizare a lucrărilor la principalele fronturi de muncă. De asemenea, a fost extinsă cu bune rezultate metoda de armare a galeriilor cu prefabricate. Numai pe această cale minerii din cadrul T.M. „Banatul" au economisit în cele 3 luni din acest an peste 150 mc lemn de mină. Mindrre. a școlii Cn#h.eph.inde £ i Tinerii așezați în bănci, îmbrăcați îngrijit, ascultă cu atenție explicațiile profesorilor, vorbesc cu siguranță despre diodă sau trioda, umplu tabla cu scheme sau formule matematice Sunt muncitori care mînuiesc strungul, freza, macaraua sau ciocanul pneumatic, mașini și unelte agricole, asamblează Lucrează la uzina, „Magheru“ și după ce-și termină orele de muncă vin la Orșova pentru a învăța, ti cunosc bine de acum. Seară de seară mă străduiesc să-i deprind cu căitului matematic, să-i conduc cu atenție și grijă pe cărări, uneori spinoase dar întotdeauna nebănuit de frumoase ale matematicii. Ei cunosc și pentru că i-am văzut pe fiecare la locul de muncă, la uzina „Magheru" -Topleț. . ț . , lat-o, de pildă, pe Ion Aurelia Milotinescu din clasa a X-a imaculatoarele și caietele ei ar face cinste oricărei expoziții școlare. Deși se sfiește să ridice mereu mina, nu o întrebare la care să nu dea răspuns Mediile de pe semestrul I sînt numai de la 8 în sus Cînd o vezi subțirică și atît de liniștită în bancă, mai bănui că ea mânuiește podul rulant, purtînd cu ușurință prin hale piese și mașini grele. Tînărul Dumitru Șerban din clasa a XI a, forjor de meserie, a fost primit, datorită meritelor sale deosebite, într-o muncă de răspundere , controlor al calității produselor la secția forjă. Dar la școală ? Nu-i profesor de la secția noastră serală care să nu-l prețuiască, să nu-și exprime mulțumirea. Tov. Șerban nu pierde nici un prilej de a împărtăși din cunoștințele sale colegilor care-i solicită ajutorul. Cum a încheiat semestrul ! ? Să dăm cîteva medii : limba romina 9 ; limba rusă 9 ; istorie 10; matematici 10; fizică 10; chimie 10 ; geografie 10 etc. în școală mai avem și alți fruntași la învățătură și în producție ! Emil Goanță, lăcătuș mecanic, din clasa a XI-a, Vasile Belu, tinichigiu, din clasa a X-a, Nicolae Petcu, lăcătuș mecanic, în clasa a VIli-a,Gheorghe Boarță, strungar, clasa a X-a, vădesc multă dragoste pentru studiu Mediile bune cu care au încheiat semestrul l sunt rezultatul unei frecvențe regulate la cursuri, atenției cu care urmăresc explicațiile în clasă, folosirii raționale a timpului liber pentru studiu, colaborării tovărășești și constructive. dintre elevi, folosirii , experienței de viață și de muncă pe care o posedă, participării la consultații și meditații. Pe drept cuvînt ei sînt considerați mîndria școlii și a întreprinderii ■ ■ ■ FLORICA MAGERIA profesoară, școala medie „Ștefan Prăvăț“ Orșova