Drapelul Roşu, iulie 1963 (Anul 19, nr. 5752-5777)
1963-07-02 / nr. 5752
i V Anul XX, 5752 Marți, 2 iulie 1963 4 pagini 20 de bani Discuții în jurul mesei rotunde 1 Organizarea producției pe bază științifică Colectivul uzinei „Oțelul Roșu" ți-a îndeplinit înainte de termen sarcinile prevăzute pe prima jumătate a anului. O parte însemnată din sporul de producție s-a obținut pe baza creșterii productivității muncii, care pe cinci luni este cu 5 la sută mai mare decît cea planificată. Rezultatele obținute se datoresc în mare parte aplică 1i m tehnicii noi, organizării pe baze științifice a producției. Despre această experiență ne-au vorbit zilele trei*1 cute, cu prilejul unei mese rotunde, inginerii și tehnicienii uzinei. La discuție au participat ing. Andrei Dumitru, directorul uzinei, tov. Simion Magariu, secretarul comitetui lui de partid, ing. Gheorghe Dumitrache, inginer principal tehnolog, ing. Mihai Chelmu, responsabilul cu mofi dermzan și mecanizări, ing. Carol Bianchi, șeful oțelăriei, ing. Ion Stălinescu, șeful serviciului de cercetări și ing. Nicolae Margan, din partea comitetului sindicatului. Metodele noi se cer aplicate la fiecare loc de muncă într-o uzina așa de mare cum este cea de la Oțelul Roșu sunt multe locuri de muncă unde tehnologia modernă poate fi aplicată. Așa cum a accentuat ing. Gheorghe Dumitrache, serviciul tehnic al uzinei se ocupă intens cu tot ce este nou, cu tot ce prezintă un pas înainte. Să ne referim numai la un procedeu nou: laminarea la toleranțe minime, în comparație cu anul trecut, angajamentele au fost cu mult mărite. Laminatorii de platine și-au propus să economisească cu 200 tone mai mult metal ca în anul 1962. Aceste angajamente au impus a se lua noi măsuri. La laminorul de platine a fost mărit diametrul cilindrilor degrosisori, în felul acesta sporește productivitatea muncii. Cilindrii cu un diametru mai mare pot fi căliți mai bine, încît calibrul nu se uzează așa repede, calitatea se îmbunătățește și dimensiunile laminatelor devin mai uniforme. Prin mărirea diametrului crește și rezistența cilindrilor, scade numărul ruperilor și prin această se micșorează cantitatea laminatelor supradimensionate, care după schimbarea unui cilindru nu poate fi evitată. Ing. Dumitrache a amintit și alte măsuri care vor asigura ca la laminorul de platine să se obțină în acest an rezultate frumoase. Pînă acum 85 la sută din cantitatea laminatelor (în planul pe 1963 sînt prevăzute 81 la sută) se laminează la toleranțe minime. Economiile de metal se ridică la 1.272 tone. Acest rezultat este frumos și merită să fie evidențiat. El dovedește că inginerii și tehnicienii sunt interesați în introducerea noului. Este însă păcat că nu se manifestă același interes și la laminorul de profile. Aici sarcina de plan în privința laminării la toleranțe minime a fost depășită (planul prevede 36,7 la sută, s-au realizat 46,5 la sută), însă diferența între cele două secții este foarte mare. Dacă se ține cont că la laminorul de profile aplicarea noii tehnologii ar fi mai importantă și ar avea eficacitate economică mai mare pentru uzină, ar fi indicat ca inginerii și tehnicienii să se ocupe mai îndeaproape de această secție. O problemă căreia serviciul va trebui de asemenea să-i dea tehnic o atenție este sporirea consumului de gaz metan. Literatura de specialitate indică că la mai multe oțelării cu același profil ca oțelăria noastră se utilizează gazul metan în proporție de 75 la sută la cuptoare, a spus ing. Carol Bianchi, șeful oțelăriei. De mai mult de un an ne ocupăm de a găsi arzătorul potrivit pentru asigurarea consumului optim. Am obținut rezultate cu care însă nu sîntem mulțumiți. în această privință am colaborat cu oțelării de la Reșița. Arzătoarele folosite la Reșița nu corespund însă la Oțelul-Roșu. Condițiile au fost diferite, în țară există însă alte unități cu care se poate colabora. Modernizarea, o problemă actuală Faptul că la uzina Oțelul-Roșu productivitatea muncii a crescut conform planului atît în ultimii 3 ani, cît și în perioada trecută de la începutul anului, se datorește modernizării mașinilor, în legătură cu această problemă a luat cuvîntul în cadrul discuțiilor responsabilul cu modernizări și mecanizări, ing. MIHAI CHELMU — în zare și încercări. Sarcini deosebite îi revin în această privință serviciului de cercetări din uzină precum și colaborării științifice cu diferite institute de cercetări și proiectări. Despre aceste probleme a vorbit ing. Ion Stalinescu, șeful serviciului cercetări. — Noi desfășurăm munca de cercetare conform unui plan precis, întocmit în baza planului tehnic. Astfel ne-am ocupat cu studiul durabilității oalelor de turnare și a cochilelor de lacate, oțelărie, obținînd rezultate aprela fel pe baze științifice s-a putut îmbunătăți calitatea tablei zincate, iar prin introducerea unor metode moderne de laborator s-au putut economisi substanțe chimice deficitare, în prezent efectuăm o serie de încercări pentru realizarea unor cilindri de laminat țevi, iar în colaborare cu Centrul de cercetări metalurgice al Academiei R.P.R., Institutul de cercetări metalurgice București ș.a. au fost atacate alte diferite teme legate de îmbunătățirea procesului de producție. Ca rezultat al colaborării cu Institutul de proiectări pentru mașini agricole Timișoara am introdus în fabricație tuburile flexibile din bandă profilată. Acesta constituie și un Continuare în pag. II-a) l* *V * cadrul uzinei noastre acțiunea de modernizare a utilajelor tehnologice, relatat dînsul, este îmbinată cu măsurile tehnico-organizatorice pentru creșterea productivității muncii, pentru îmbunătățirea calității și pentru realizarea economiilor de metal. La aceste măsuri se încadrează: mecanizarea reglajelor de cilindri, modernizarea acționării mesei cu role de la foarfecă de tăiat platine și altele. în afară de acestea sunt prevăzute a se moderniza și utilaje din atelierele de întreținere. Toate macaralele din uzină sunt de acum, modernizate și unificate, astfel încît procurarea pieselor de schimb este mult ușurată. Totalitatea lucrărilor prevăzute în planul de modernizare au fost executate conform termenelor. în plus este terminat proiectul de modernizare a mașinilor de planat și ondulat de la secția laminoare de platine, în ceea ce privește folosirea fondului de mică mecanizare mai există multe posibilități de a-l utilizațional. Cu toate că în acest an mai ras-au efectuat deja lucrări de mică mecanizare în valoare de peste 200.000 lei, depășind astfel nivelul anului precedent, totuși uzina nu se poate lăuda întrucît mai are doar o lucrare în valoare de circa 800.000 lei ce se va termina eventual în trimestrul IV a.c. De ce nu s-ar putea lucra, de exemplu, deja la un recuperator de căldură pentru cuptorul vechi de la laminorul de platine? Sau într-o uzină unde mai există utilaje vechi nu mai sînt posibile mecanizări? Uzina este un bun exemplu în multe privințe și este de dorit ca și în privința micilor mecanizări să nu rămînă în urmă mai ales dacă se ține cont că prin aceasta se influențează foarte mult productivitatea muncii. Temele de cercetare legate de producție Sarcini tot mai însemnate revin colectivului și în ce privește asimilarea de noi mărci de oțeluri, a diferitelor profile laminate ș.a. Realizarea lor presupune o anumită muncă de cerce iMO Vivrosul într-una din zilele trecute l-am cunoscut pe comunistul Mihai Vătran, maistru la uzinele „30 Decembrie“ din Arad, și un neobosit inovator. Era în atelierul de strungărie și lucra la o nouă inovație. Mi-a povestit frînturi din viață , cum a ajuns muncitor, iar mai tîrziu maistru și inovator. în anul 1941, după ce a terminat școala elementară, s-a înscris la școala profesională din Arad. Anii au trecut în goană și elevul de atunci, a devenit curînd lăcătuș matrițer. O dată ajuns în producție, pe Mihai Vătran l-a interesat îndeaproape orice lucrări. — Știți — îmi spuse maistrul Vătran — o dată ce m-am văzut lîngă mașini nu părți de ele, îmi mă puteam desplăcea mult meseria și voiam să știu tot mai mult. Acumulînd tot mai multe cunoștințe i s-a încredințat în anul 1948 munca de tehnician în servificiul mecanic șef. Aici a avut positbilitatea să pătrundă și mai multe în tainele meseriei. Cîțiva ani mai tîrziu este promovat ca maistru al atelierului de mașini-unelte. * — O mare satisfacție am avut să spuse maistrul — cînd am reușit să fac prima inovație. Este vorba de un polizor portativ cu ax flexibil cu ajutorul căruia se pot poliza, la fața locului piese grele. Bucuria a fost cu atît mai mare cu cît această inovație a fost experimentată și acceptată și în alte uzine din țară. Eficiența economică ce se realizează anual pe uzină în urma aplicării ei este de cca. 30.000 lei. Au urmat apoi, alte și alte inovații care au adus uzinei economii anuale de sute de mii. Mașina de centrat axe și mașina de îndreptat cuie, sunt doar două din acestea. în atelierul mecanic al uzinei „30 Decembrie“ din Arad strungurile, rabotezele, frezele și celelalte mașini cu care se lucrează, sînt mînuite cu grijă de harnicii muncitori, care asigură buna întreținere a întregului utilaj al uzinei. La unul din bancurile de lucru, maistrul comunist Mihai Vătran studiază cu grijă un desen. Este vorba de o „mașină pentru așezarea capsurilor în lăzi“. Cu ajutorul ei se va ușura munca, se va cîștiga timp la împachetarea capsurilor în lăzi. Cum am aflat ulterior aceasta este cea de-a 18-a inovație a maistrului inovator Mihai Vătran. Cu asemenea oameni se poate mîndri întregul colectiv în mijlocul căruia muncește. I. DARULA membru al subredacției noastre Si shîip recolta la timp pi Iară pierderi Zilele acestea, în multe unități agricole socialiste din regiunea noastră s-a terminat sau este pe terminate secerișul orzului și s-a trecut totodată la recoltatul griului. Lucrătorii de la G.A.S. Urseni, care au început printre primii pe regiune recoltatul griului cu combinele, au strîns în prima zi de lucru — 29 iunie — aproape 4 vagoane de grîu. De asemenea, colectiviștii din Giulvăz și Răuți, raionul Timișoara, și din multe alte localități avînd sprijinul mecanizatorilor din S.M.T., lucrează din plin începînd de ieri la recoltatul griului, cu combine și secerători-legători. Lucrările de recoltare la grîu au început mai intîi pe tarlalele cultivate cu soiuri mai precoce ca : „San Pastore“, care au ajuns mai repede decît alte soiuri la faza de coacere. In zilele următoare, lucrările de strîngere a recoltei de grîu vor începe din plin în toate unitățile agricole socialiste. Experiența ultimilor ani a arătat că în condițiile cînd agricultura noastră socialistă este înzestrată cu un mare număr de combine și alte mașini, recoltatul cerealelor păioase poate fi terminat în fiecare G.A.S. și G.A.C. în cel mult 10 zile de lucru. Anul acesta, pe ogoarele regiunii lucrează un număr sporit de combine și alte mașini — fapt ce va da posibilitatea ca lucrările de recoltare să poată fi executate într-un timp mai scurt și în condiții mai bune decît în anii trecuți. Pentru ca aceste lucrări să poată fi făcute în timp scurt și fără nici o pierdere, este foarte important ca în fiecare unitate să se dea o atenție deosebită organizării muncii, pentru folosirea deplină a fiecărei zi și ore bune de lucru și a tuturor forțelor și mijloacelor existente. Conducerile de S.M.T. și G.A.S. au datoria să se îngrijească cu cea mai mare atenție de asigurare a mașinilor cu combustibil și cu piese de schimb, de înlăturarea grabnică a defecțiunilor ce se ivesc în timpul lucrului. Este necesar să fie revăzute și îmbunătățite planurile tehnico-operative întocmite de conducerile gospodăriilor în vederea campaniei de strîngere a recoltei, să se stabilească precis viteza zilnică de lucru, ținînd seamă de folosirea deplină a tuturor mijloacelor și forțelor de care dispune fiecare unitate. La planificările zilnice este indicat să se stabilească precis ce are de făcut in ziua următoare fiecare brigadă, echipă și om în parte. Lozinca „Nici un bob pierdut din noua recoltă“, trebuie să stea la baza întregii activități ce se desfășoară în prezent pe ogoare. Conducerile de G.A.S. și G.A.C. au datoria să ia măsurile necesare ca întreaga cantitate de grîu recoltată în cursul zilei să fie transportată și depozitată cu grijă în magazii. Pentru aceasta se impune asigurarea mijloacelor necesare de transport și buna organizare a deplasării lor. Sarcini de mare răspundere revin și lucrătorilor bazelor de recepție și magazinerilor de unități. Ei trebuie să lucreze operativ, să nu lase camioanele, rutierele și căruțele să aștepte ore întregi încărcate lîngă magazii, să respecte cu strictețe regulile de depozitare a cerealelor și să controleze zilnic starea lor după depozitare în magazii. O dată cu recoltatul trebuie grăbită eliberarea terenului de paie și snopi spre a se putea folosi condițiile de umiditate din sol pentru executarea îndată după seceriș, a arăturilor de vară. La strînsul paielor să fie folosite toate colectoarele confecționate în acest scop pentru combine, precum și presele de balotaj și greblele, în același timp, să se înceapă amenajarea ariilor în locurile stabilite, precum și treierișul cu batozele. Arăturile de vară pot fi executate în condiții optime și pe timpul nopții. Pentru aceasta este bine ca un număr cît mai mare de tractoare să lucreze în două schimburi — ziua la recoltat sau treieriș, iar noaptea la arat, în această perioadă, comitetele raionale de partid, sfaturile populare, consiliile agricole trebuie să-și desfășoare activitatea pe teren, în unități agricole socialiste, acolo unde se dă bătălia strîngerii recoltei, să ajute concret la organizarea muncii, la înlăturarea grabnică a oricăror deficiențe care se ivesc pe parcurs. .................................................. Economii prin inovații în acest an, la cabinetul tehnic al întreprinderii LP.R.O.F.I.L. Balta-,Sărată, au fost înregistrate peste 33 teme de inovații, propuse în mare parte de muncitori. Una dintre acestea, „Confecționarea unei mese pentru montat scaunele tip 189“, care aparține tînărului comunist Ioan Păun, este aplicată acum cu mult succes. Ca urmare sunt realizate economii anuale, antecalculate, în valoare de peste 11.000 lei, iar productivitatea muncii sporește cu 32 la sută. Tinerii Avram Feieș — maistru și Carol Törös — muncitor, au realizat în primele luni ale anului, o inovație cu tema „Modificarea și modernizarea unui nou șablon pentru cepuirea legăturilor potcoavă de la scaunul tip 189“; în urma aplicării acestei inovații productivitatea muncii s-a dublat. Inovatorii de la întreprinderea noastră, pe baza planului de inovații întocmit pentru anul acesta, sunt hotărîți să realizeze noi teme care să contribuie cu succes la introducerea noului în producție. VASILE MOTRICI O faptă lăudabilă Zilele acestea, tovarășul Ion Dubeșteanu, tehnician-radio, la T.A.R.O.M. Arad, a găsit în colțul unei străzi un portmoneu ce conținea mai multe acte și o însemnată sumă de bani. îndată ce a găsit obiectul a pornit în căutarea păgubașului, prezentîndu-se la întreprinderea unde lucra și pretîndu-i portmoneul pierdut. Fapta lăudabilă a tovarășului Dubeșteanu face parte din trăsăturile caracteristice omului de tip nou, educat în anii puterii populare. „Bun pentru cereale“ Acest șablon este pus sub forma unei etichete pe multe camioane și remorci ale I.R.T.A. Sînnicolaul-Mare unde s-au terminat la timp reviziile și reparațiile parcului de mașini ce vor fi folosite la transportul recoltei din vara aceasta. în cadrul întreprinderii s-a stabilit ca la transportul cerealelor să lucreze șoferi și șefi de coloane care au anumită experiență din campaniile anterioare. Totodată lucrătorii de la această autobază au luat măsurile necesare de reducerea timpului de staționare a autocamioanelor la locurile de oări-descărcări, de aprovizionare încărca piese de schimb, combustibil și lubrifianți. GH. NEGRICIOIU corespondent La muncă patriotică Un număr de 23 de t tineri de la întreprinderea poligrafică Timișșoara, din inițiativa organizației U.T.M. au executat 80 de ore muncă patriotică la prășitul porumbului de la G. A. S. Timișoara. S-au evidențiat utemiștii Elena Stoica, Ludovic Kemény și Helga Lavatovici. (Ion Stan, corespondent). Tractoristul Iosif Szarvas pe care-l vedeți în fotografia alăturată lucrează din plin la recoltatul orzului pe ogoarele gospodăriei colective din Moșnița- Nouă, în curînd ei trec la seceratul griului. In raionul Deta Recoltează și ară în dimineața zilei de luni, 1 iulie, lîngă lanul de grîu al gospodăriei colective din satul Dolaț, raionul Deta s-au oprit 4 combine. împreună cu combinerii și colectiviștii care deservesc combinele au sosit și tovarășii Iosif Daraj, președintele gospodăriei și Teodor Geamănu, inginer agronom. Pînă ce primele raze de soare au uscat rouă de pe spicele aurii, președintele și agronomul gospodăriei au repartizat combinerilor tarlalele de grîu pe care să-l recolteze în timpul zilei. După aceste pregătiri făcute operativ, combinele au intrat în lanul de grîu. Cînd s-au întors din prima tură, colectiviștii care lucrează pe combine au și lăsat în camionul ce îi aștepta la marginea lanului primii saci plini cu grîu din noua recoltă. Nu departe de locul unde s-a început recoltatul griului, acolo unde colectiviștii au terminat sîmbătă seceratul orzului și strînsul snopilor, alți tractoriști au început ieri arăturile adînci de vară. Colectiviștii din satul Dolaț și mecanizatorii din brigada nr. 15 de la S.M.T. Deta care deservesc gospodăria lor sînt hotărîți să termine recoltatul griului de pe cele 343 ha în cel mult 8 zile de lucru și totodată să execute arături adînci de vară în timp cît mai scurt după seceriș. MARGARETA VISMAN corespondentă A In prima zi De cîteva zile, pe ogoarele gospodăriilor colective din raionul Deta se lucrează din plin și la recoltatul orzului. Numai în prima zi de lucru s-a strîns recolta de pe 140 hectare. Cea mai mare suprafață a fost recoltată la G.A.C. Ghilad — 100 ha. Colectiviștii din Voiteni au recoltat orzul de pe 22 ha, cei din Ofsenița de pe 3 ha etc. AURELIUL corespondent Bine pregătiți Membrii gospodăriei colective „Tractorul roșu“ din comuna Turnu, raionul Arad, s-au pregătit de zor de recoltatul cerealelor păioase. Zilele trecute ei au terminat cu reparatul magaziilor. Acestea au fost curățite și dezinfectate de două ori cu soluție de formalină. Consiliul de conducere al gospodăriei a sprijinit brigăzile în întocmirea unui plan de măsuri tehnico-organizatorice privind recoltatul la timp și fără pierderi pe fiecare colectivist. în atelierul gospodăriei au fost confecționate colectoare de paie pentru ca paralel cu recoltatul să se facă și arăturile de vară. IOANA OLARIU # corespondentă Spectacole Artiștii Teatrului maghiar de stat din Timișoara au prezentat duminică seară în premieră comedia în trei acte „Nuntă la castel“ de Sütő András, în regia lui Emil Josan. în rolurile principale au figurat : Ștefan Kofalvi, Tibor Pataki, Magda Bertalan, Károly ‘ Rappert, Imre Vörös și alții. Spectacolul s-a bucurat de un deosebit succes: în închiderea stagiunii, astă-seară are loc un nou spectacol cu aceeași piesă. ★ La Casa ofițerilor din Timișoara, artiștii amatori de la întreprindere poțligrafică Timișoara, au susținut un reușit program artistic intitulat „Un buchet de melodii“. Spectatorii au răsplătit cu aplauze liedurile, bucățile de muzică populară și ușoară executate sub conducerea lui Erich Koch. Au fost apreciate melodiile interpretate voluntare din Arad. ^ ,re soliștii vocali Gh. Moholea, Maria Teodorescu și Maria Marincov. uminică timișoreană Mii de timișoreni au petrecut duminică la rîul Timiș o zi plăcută în aer liber. Dimineața însorită de duminică a fost o invitație directă adresată timișorenilor , poftiți la iarbă verde în pădure, pe malurile rîurilor, la ștrand. Acestei invitații i-au răspuns mii de cetățeni. Locurile pitorești, din jurul orașului, rîul Timiș, Pădurea Verde, ,,Ștrandul Tineretului" au fost niciodată mai populate. Oamenii s-au bucurat din plin de minunatele conndiții ce le sunt oferite. Cu toate acestea au avut de întîmpinat și unele necazuri datorită unor deficiențe organizatorice. Iată cîteva aspecte bune și mai puțin bune dintr-o zi de duminică. Aspectele bune sînt de reținut și de continuat. Deficiențele trebuie gromuc»t>t~ în excursie La sfîrșitul săptămînii, ca de obicei, numeroși timișoreni au părăsit orașul îndreptîndu-se spre locurile de odihnă. Duminică dimineață 34 elevi de la Grupul școlar petrolchimic din localitate au pornit cu autocarul O.N.T. „Carpați“ să viziteze orașele Sibiu, Vîlcea, Govora, Rîmnicul Brașov, Codlea, Făgăraș și Victoria. 30 de muncitori de la fabrica „13 Decembrie“ Timișoara au plecat cu trenul la Arad și Lipova, unde și-au petrecut timpul liber. Peste 80 de copii ai muncitorilor de la fabrica de încălțăminte cu marca „Durabil“ din localitate au plecat cu trenul la Marga. Numeroși excursioniști din alte localități ale patriei și-au petrecut ziua de duminică în orașul de pe Bega. De dimineață pînă seara tîrziu, ei au vizitat stadionul „1 Mai“, „Ștrandul Tineretului“, parcurile și așezămintele culturale din orașul nostru. Pe stadionul „23 August“ din Timișoara mii de simpatizanți ai fotbalului au urmărit pasionanta întîlnire dintre Știința Timișoara, și C.S.M.S. Iași, în clișeul de față, vă prezentăm o fază din timpul meciului. Manolache înscrie cel de-al treilea gol pentru echipa timișoreană. Citiți cronica meciului în pagina a III-a. După ce trebuie să parcurgi cale lungă pînă „Ștrandul Tineretului“ (pentru că I.T.T. nu a găsit o solulație potrivită pentru transportul cetățenilor), la intrarea in ștrand, un rînd interminabil, îmbulzeală, în fața acestor împrejurări, conducerea I.C.O.T. ar răspunde : Ce să facem ? Lume multă ! Nu este nimic de făcut în plus, adăugăm noi, decît puțin mai multă atenție organizării. încă de dimineață mercurul termometrului urcă vertiginos, în asemenea condiții chioșcurile și ionetele cu răcoritoare sunt foarte solicitate. Dar pe străzile Timișoarei mai întîlnești și situații asemănătoare ca-n desenul de mai jos. Sucul fierbe la soare, iar gheața stă lîngă el și se topește. Lipsește doar un anunț: ,,Rugăm, nu ne deranjați!".