Drapelul Roşu, august 1963 (Anul 19, nr. 5779-5803)
1963-08-02 / nr. 5779
Exemplu și îndemn — La noi in întreprindere lucrează multe femei de nădejde. Prin felul cum muncesc, prin întreaga lor comportare ele sunt exemplu pentru întregul colectiv. Așa este și Terezia Haidu... Cuvintele tovarășului William Gherlingher, secretarul organizației de bază din întreprindere, ne-au îndemnat s-o cunoaștem. Circularista Terezia Haidu este o femeie energică, sîrguincioasă. Muncitorii Unității de industrializare a lemnului din Anina o cunosc bine. Prin ce s-a făcut ea apreciată ? Prin atașamentul profund față de întreprindere, prin vrednicia și conștiinciozitatea cu care muncește și prin comportarea față de oameni". Terezia Haidu este de neîntrecut nu numai la locul de muncă, ci și în activitatea obștească. De mai mulți ani îndeplinește munca de președintă a comisiei de femei din întreprindere. în această calitate antrenează muncitoarele la diferite acțiuni cu caracter obștesc. La fiecare dintre acestea e prezentă și ea. De aceea, tovarășele ei de muncă o apreciază și îi urmează exemplul. Adeseori o întilnești ftind de vorbă cu muncitoarele, tinere, și vîrstnice. Ascultîndu-i îndemnul, ele au participat activ în vara acestui an la încărcarea și descărcarea platformelor de frize, la acțiunile de înfrumusețare a întreprinderii. A intrat în obișnuința muncitoarelor de la U.T.L. Anina să se ocupe de colectarea fierului vechi, în vara acestui an, prin grija femeilor, au fost strînse peste 5.000 kg metale vechi și 65 kg deșeuri textile. De curînd au fost pornite noi acțiuni pe tărîm obștesc. In zilele acestea au fost predate la I.C.M. încă 1.450 kg metale vechi. Cu femeile, ca de altfel cu toți muncitorii, Terezia Haidu se poartă atent. Când observă că unele muncitoare nu lucrează așa cum trebuie ea stă de vorbă cu ele, cu răbdare, încearcă să afle cauzele. Sfaturile și îndemnurile sale le ajută, adeseori, pe tovarășele de muncă să-și sporească exigența față de calitatea produselor. De aceea, multe dintre lucrătoarele din unitate îi cer sfatul. Ea împărtășește cu dragoste și grijă tovărășească din experiența acumulată de-a lungul anilor, ajută muncitoarele tinere să-și ridice continuu nivelul de cunoștințe profesionale, să se perfecționeze în meseria de circulariste. Cuvinte de laudă la adresa comunistei Terezia Haidu, au deopotrivă vîrstnici și tineri, toți cei care o cunosc. Terezia Haidu lucrează în întreprindere de 22 de ani. Uneori le vorbește tinerilor despre viața grea și munca anevoioasă din timpul regimului de tristă amintire și mai ales despre bucuria pentru condițiile optime de muncă create muncitorilor în anii puterii populare. „Astăzi ți-e mai mare dragul să muncești — și-a început ea cuvîntul la o întîlnire cu tinerii. Iată, în secția „Hala gatere", în care lucrăm noi. O hală spațioasă, luminată fluorescent și înzestrată cu utilaje noi de mare tehnicitate și productivitate... Cînd discuți cu muncitoarele din secție despre lucrările obștești ele amintesc cu hotărîre : „Și în anul 1063 vrem să ne menținem fruntașe la muncile patriotice“. Sînt cuvinte care arata marea forță a exemplului, atitudinea nouă față de muncă, hotărîre și voință în acțiune... ILIE BARANGA corespondent ORIPELUI ROȘU mm " Uzina mecanică Timișoara. Un aspect de la secția de prelucrări mecanice. Din activitatea femeilor lugojene Gospodinele din circumscripția nr. 39 din Lugoj participă lucrări de interes obștesc la numeroase menite să ducă la înfrumusețarea cartierului, a orașului. Ele au transformat locul viran din apropierea pieții de păsări și fructe într-un spațiu verde care incintă prin frumusețea lui. Alte acțiuni au fost întreprinse pentru colectarea fierului vechi, a deșeurilor Pînă acum au fost predate de țesături, la I.C.M. peste 500 kg metale vechi. Femeile din circumscripție au confecționat ți un mare număr de pijamale, pentru completarea inventarului moale la spitalul neuropsihic din localitate. La toate aceste acțiuni gospodinele din circumscripție au efectuat, în ultimul timp, peste 400 de muncă patriotică. Printr-o participare activă la toate lucrările inițiate de comitetul orășenesc al femeilor s-au evidențiat tovarășele Maria Cîntar, Barbara Nistor, Ana Itu, Elena Schisler, Maria Crigănuță, Elena Peju, Sidonia Ilăn, Elena Marcu și altele. ELEONORA LUNGU membră a Comitetului orășenesc Lugoj al femeilor ------------- ir Experiență valoroasă în creșterea și îngrășarea porcilor Dezvoltarea sectorului zootehnic a constituit și constituie o preocupare permanentă pentru colectiviștii din comuna Zăbrani, raionul Lipova. An de an s-au lărgit fermele de creștere a animalelor. Este de subliniat și faptul că a fost mult ușurată munca colectiviștilor La ferme s-a introdus curent electric, adăpatul se face automat, s-a instalat linie de covil etc. Sectorul porcin se bucură de mare atenție în colectivă fiind unul din ramurile principale care aduc venituri bănești gospodăriei în tot timpul anului. Gospodăria și-a mărit numărul scroafelor-mame de la 60 în anul trecut la 80, în afară de sporirea efectivului de scroafe-matcă o preocupare permanentă este aceea de a obține de la acestea un număr sporit de purcei. Printr-o selecție metodică și susținută clusa de ing. zootehnist Dănilă Sabin, printr-o îngrijire atentă și conștiincioasă s-a reușit anul trecut să se obțină 9,1 purcei la fătare pe cap de scroafă și să se înțarce în medie 15 purcei pe cap de scroafă pe întregul an. Aceste rezultate s-au datorat în primul rînd bunei îngrijiri și hrăniri a fiecărei scroafe, hrănirii suplimentare a purceilor.Rația de bază a unei scroafe este, de exemplu, de 2,5 kg concentrate din care 1,2 kg porumb, 0,7 kg orz, 0,6 kg ovăz, 0,3 1 lapte tras, iar acum în perioada de vară li se da acestora lucernă verde la discreție, în alimentația purceilor se introduce suplimentar începînd cu a 7-a—8-a zi de la naștere ovăzul cernut, orz prăjit sau încolțit și supliment mineral din cărbune și calciu furajer. Alt factor care a contribuit la obținerea acestor rezultate îl constituie aplicarea retribuției în zile munncă după producție, după numărul de scroafe montate și fătate, după numărul de purcei înțărcați pe cap de scroafă, și în același timp după greutatea pe care aceștia o au la înțărcare. Este știut că de greutatea pe care o are un purcel la 2 luni depinde în continuare ritmul de creștere și îngrașare. Gu cita înțărcare un purcel va avea o greutate mai mare, cu atît va crește mai repede, va avea un spor mediu zilnic de creștere mai mare. De aceea, pentru un purcel înțărcat sub 12 kg gospodăria plătește 1,25 zile-muncă, iar peste 12 kg 1,5 zile-muncă. Plata după producție se aplică și la îngrășătorie unde se acordă 2,6 zilemuncă la 100 kg spor. Acest lucru a făcut posibil ca în luna iunie să se obțină un spor mediu zilnic de 730 grame la cei peste 300 porci puși la îngrășat. La obținerea de sporuri de creștere ridicate — după cum ne spune tov. Ioan Hamoș, care lucrează de 10 ani în sectorul porcin — a contribuit foarte mult furajarea rațională a acestora atît iarna cit și vara. Rația furajeră s-a căutat să fie cit mai completă, porcii fiind hrăniți cu amestec furajer de porumb, orz, ovăz la care se adaugă laptele acidulai, cite 0,5 t pe cap de porc și lucerna verde (vara), iar iarna supliment din carne de cal, sfeclă furajeră sau cartoficalitatea a III-a date în amestecul de concentrate după o prealabila amestecare și opărire a acestora. Hrănirea porcilor cu rații cît mai echilibrate a avut drept rezultat ca în nici o lună sporul de creștere să nu fie sub 0,5 kg pe cap și zi. Anul acesta gospodăria a vîndut pe bază de contract peste 100 porci grași și are contractați 480. Reiese deci, că rezultatele obținute pînă în prezent la G.A.C. Zăbrani se datoresc în mare parte furajării echilibrate și complete, raționale cu tații dragostei cu care colectiviștii lucrează la locul de muncă și experienței acumulate în decursul mai multor ani la același loc de muncă. Extinderea acestei experiențe și la alte gospodării va duce la rezultate și mai bune în sectorul porcin, la o mai bună aprovizionare cu carne a populației de la orașe și sate. ing. GH. LUNGULESCU La muncă Elevi utemiști de la Școala de 8 ani din comuna Ciuchici, raionul Oravița, îndrumați de comitetul comunal de partid și de organizația de bază U.T.M. din școală, au organizat cîteva acțiuni de muncă patriotică în cadrul gospodăriei agricole colective. Astfel, ei au strîns și căpitanimul de pe o suprafață de 5 ha, au lopătat 90 tone grîu din magazie și au strîns paiele de pe o suprafață de 9 ha. în această acțiune s-au evidențiat u- Valorifica resursele locale Colectivul de muncă al întreprinderii raionale de industrie locală Orșova manifestă multă preocupare pentru realizarea de noi sortimente prin valorificarea resurselor locale. Bunăoară, din piatra măruntă ce rezulta ca rezid la fabrica de var din Pecinișca — și care altădată se arunca — se realizează însemnate cantități de mozaic și filer, necesare șantierelor de construcții, întrebuințare sau muncitorii de aici și reziduurilor de la fabricile de cauciuc. Supunîndu-se unui proces tehnologic stabilit de tehnicienii întreprinderii, se produc pe scară largă inele de protecție pentru tuburi de oxigen, membrane pentru frîne pneumatice, garnituri pentru nave, bucșe și cuplinguri pentru mașini auto etc. patriotică temiștii Gheorghe Duca, Elena Petra, Florica Cuvin, Ion Crișan, Ion Mica și alții. Urmînd exemplul fraților lor mai mari, utemiștii și pionierii de la această școală au întreprins acțiuni de muncă patriotică ; ei pot fi văzuți adeseori afară în cîmp, în timpul vacanței utemiștii și pionierii de la această școală vor mai organiza acțiuni de muncă patriotică. (Francisc László, corespondent). Folosind mijloace mecanizate Pe măsură ce secția L . C.E.R. Timișoara își lărgește sfera de activitate, în cadrul ei se profilează tot mai multe ateliere, diferențiat, pe meserii (tîmplărie, fierărie, lăcătușerie, turnătorie, sudură o dată cu aceasta etc.), se creează posibilitatea aplicării unor metode înaintate de muncă, se instalează noi mașini de înaltă productivitate, în sectorul „reparații de linii", de pildă, toate echipele de reparații și întrețineri de linii au fost dotate cu vinciuri hidraulice pentru ridicat linii și traverse, dispun de vagonete cu motor, pentru transportul materialelor de cale la locul lucrărilor. Harnicii muncitori din acest sector au confecționat cu resurse proprii un aparat de suflat ciment la construcțiile de linii, care este folosit cu randament în multe alte secții din cadrul regionalei Timișoara. Folosind astfel mijloace mecanizate, punînd în practică capacitățile lor creatoare, muncitorii din acest sector și-au depășit sarcinile de plan pe primele șapte luni ale anului, cu 3,2 la sută și au sporit productivitatea muncii cu 1,75 la sută. Datorită bunei calități a lucrărilor de reparații și întrețineri s-a redus cu mult și durata restricțiilor de linii. PAVEL POPOVICI corespondent Nr. 5779 :ni Miiii Mii Miiiiiinii!Hiiiiiii Muiinunimimuinmiiiiiiiiiiimm!Hiiiiii mmiiiimiiui Mnmi MnM!|,m,,uiii,i Hiil,Hii|mmiimg I Öp&KaICvA UpiAJOXI __ Așaa I Deci, sîntem toate, începem ! — Da. Dar, totuși sa facem mai întîi prezența. E bine să participe toți care, intr-un fel sau altul sunt considerați autorii noștri : tovarășii Ioan Lupă — directorul I.R.T.A. Banat și Paul Rusu, șeful autobazei Bocșa, iar inginerul David Brînzei — directorul I.M. Bocșa, ca invitat. Spune-le că misiunea lor, de această dată, este simplă : doar să asiste și să ia notă de cele ce vor auzi. Anunță-le și locul unde ne găsim. .,Raportul de producție semestrial al l.M. Bocșa". Gata î . .. . Să intre pe recepție ! Dupăi bilanțul I realizărilor obținute de colectivul ff____________ de muncă al l.M. I Bocșa pe primul semestru al a.c. între• noi, cifrele indicatorilor de plan, i s-a iscat o neînțelegere. Discuția a pornit de la nemulțumirea celor 9.600 tone de minereu sortul I, înregistrate peste plan în perioada amintită. — Sînt complet mîhnită că sora mea, 9.884 tone de minereu de carbul tare, care reprezintă minusul înregistrat la secția „Dealul Stresului“, m-a „înghițit“ complet. Cum deși ar permite acest lux ? — Supărarea ta este cît se poate de îndreptățită, dar nu eu sunt de vină La rindul meu trag panoasele altora. De fapt principala hibă I a suferinței mele este indicile de utilizare al excavatoarelor. Pe el l-ai întrebat de ce este numai 67 la 1 sută ? — Oo ! nu te grăbi să-mi atribui o vină care nu-mi aparține. Ce credeți că eu sunt așa palid, de voie ? ! Nu, dragele mele. Părerea mea este că noi suferim din cauza autobasculelor de pe șantier. Știți voi cît lui crează ele efectiv, din cele 10 ore planificate ■ Doar 6—7 ore în melodie pe zi. — Vezi că greșești ortace, întregi ceea ce spui tu și ceea ce apare pe foile de parcurs ale șoferilor este o mare diferență: în ele sînt conseminate cîte 10—14 ore pe zi, lucrate la efectiv. — Ascultați ce va spun eu. Din motivul pe care vi l-am arătat excavatoarele au fost imobilizate 2.276 de ore în 6 luni de zile. Nimic de zis, dacă toți șoferii ar munci con=știincios așa cum fac Oprea Răduleseu, Ilie Grecu, lancu Ciolacu, Sajimuilă Dobre și alții, noi n-am mai purta astăzi asemenea discuții. Dar 1 vezi că printre aceștia se mai găsesc și șoferi ca Nicolae Dumitru, Ion I Danu, Gheorghe Șerban, care trag . .. 1 timpul fără randament. Și nu ei sunt principalii vinovați de asemenea lipssuri, ci normele de exploatare. — Pardon ! Nu noi, ci conduceți rea autobazei din Bocșa, căreia îi aparțin basculantele și șoferii de pe ele. — Cum vine asta ! FU mai explicit, că nu prea pricep. _ 1 — Uite cum. Practic pe șantier, transportul sterilului și al minereului brut se face pe distanțe de 200—300 metri. Pontajul se face însă pentru fiecare cursă, 1 km. Ce rezultă din aceasta , în primul nnd norma în zone kilometrice se realizează într-un timp efectiv redus aproape la jumătate, față de cel normal. Consumul de carburanți, de asemenea, este consumat doar în parte. Astfel, șoferii, care nu posedă pe deplin simțul răspunderii, avînd la dispoziție timp în plus, benfolosesc mașinile la propria lor discreție. Vreți să l>a convingeți ? Veniți la fereastră. Avem avantajul că sîntem la etaj. Priviți, veți mașină, două trase pe ... în zile lucrătoare sau vedea o dreapta. de sărbătoare ele staționează acolo , sau circulă fără folos, un anumit număr de ore. Credeți cumva că din E lipsa de garaje ? Nu, loc de parcare , este suficient, atît la Bocșa cît și la ‚ Ocna de Fier. Dar și într-o parte § și în cealaltă există, însă, nepăsare, lipsă de control și exigență. Și mai ‚ este un aspect. Tot din dorința de§ a da norma peste . .. cap, basculele 3 sînt supraîncărcate și, sub privirile șefilor de coloană Dumitru Militam și Ion Hranisavlevici, ele se uzează sprematur. Urmează apoi reparațiile făcute cu „viteza melcului“ . .. După E cum vedeți pe Dealul Streiului este o = anomalie. Dar nu magnetică, ci... 3 organizatorică. Ea pleacă de sus de la conducerea I.R.T.A. Banat și ține = pînă jos la omul de la volan. Bine a înțeles că nu face excepție în această direcție nici I.M. Bocșa. — Vai de mine ce mi-a fost dat să aud ! spun tonele peste plan. Și eu care credeam că nu pot stră-j luci din cauza umbrei răutății tale ! g iartă-mă că te-am jignit. Mă simte vinovată... §1 — Nu-i cazul să te necăjești. Lasăm toate acestea pe seama .. . altora. Ei sînt aceia care trebuie ca în scurt timp să-ți înlăture nemulțumirea, de altfel, destul de întemeiată. g — Așa-i, așa-i sîntem de acord. g — Deci rămînem în așteptare ! § — Desigur. g — Ridicăm operativa ? — Da, dar n-am încheiat nici o minută. g — S-o facă cei vizați. Ei sunt în măsură să schimbe această stagie de fapt. Sperăm că măsurile care urmează vor fi hotărîtoare. = Pentru conformitate , C. PETRE riiiiiiiiiiuiiniiiiHiiiiniuiiniimmmînmmiiimfflmiiifflimiimmimiiiiiiimiimimrrtnimiiiiimimiimmiimnmmiimmmimiiHa Calitatea li biIv ©msarciștiilor actuale (Urmare din pag. la) ștaifurilor prin șlefuire manuală, cu subțierea mecanică prin frezare, la mașina de frezat concepută și realizată în întreprindere. Prin noua măsură aplicată se obțin margini uniforme ale ștaifurilor și o exactitate mai mare în prelucrarea ștaifurilor. Totodată productivitatea muncii crește în această operație cu 50 la sută și se realizează o economie anuală de peste 10.000 lei. Tot aici s-a mai aplicat și măsura de fixare a vopselelor de finisare, la încălțăminte de culori deschise cu soluții apoase de nitroceluloză modificată și aldehidă formică. Prin noua măsură se obține o finisare a încălțămintei mult îmbunătățită. Trebuie subliniat faptul că planul M.T.O. a fost completat cu noi măsuri propuse de către muncitori, ingineri și tehnicieni. GRIJĂ DEOSEBITĂ PROGRESULUI TEHNIC Ridicarea nivelului tehnic al producției contribuie în măsură hotărîtoare la realizarea și depășirea sarcinilor de plan mereu crescînde, la creșterea productivității muncii, îmbunătățirea calității produselor și a reducerii prețului de cost. Progresul tehnic se realizează în primul rînd prin dotarea întreprinderilor cu mașini și utilaje noi de înaltă tehnicitate. în această direcție prin grija Ministerului Industriei Ușoare întreprinderile din industria pielărie și încălțăminte au fost dotate cu mașini și utilaje de înaltă productivitate. Dacă în general întreprinderile din ramura pielărie și încălțăminte au manifestat grijă pentru punerea în funcțiune a utilajelor primite, au existat cazuri cînd unele utilaje nu au fost puse în funcțiune la timp. Pentru a se asigura cele mai bune condiții desfășurării luptei pentru realizarea de produse la nivelul tehnicii mondiale, se impune, totodată modernizarea diferitelor mașini și utilaje existente în întreprinderi. Acest lucru duce la mărirea duratei de exploatare și a randamentului mașinilor și se efectuează, în cele mai multe cazuri cu cheltuieli relativ mici. Cu anumite modificări constructive, prin adaptarea și echiparea lor cu diferite aparate și dispozitive, mașinile și utilajele modernizate pot fi folosite în continuare cu un randament apropiat de cel al mașinilor și utilajelor de fabricație nouă, în această direcție la uzina care produce încălțămintea cu marca „Durabil" au fost modernizate, prin credite rambursabile două mașini rotative de ciocănit. Prin modernizare a fost micșorat gabaritul mașinii mărindu-se spațiul de lucru și totodată s-a îmbunătățit sistemul de acționare. Prin aceasta au fost îmbunătățite condițiile de lucru și au fost eliminate cauzele care provocau accidente de muncă. La întreprinderea de tăbacărie Timișoara a fost modernizat sistemul de acționare a butoaielor de tăbăcit și vopsit prin trecerea la acționarea individuală a fiecărui butoi. Acțiunea întreprinsă are ca efect reducerea consumului de energie electrică cu cca. 10 la sută și eliminarea stagnărilor concomitente a mai multor butoaie. Considerăm ca activitatea desfășurată pe linia modernizării utilajelor nu este la înălțimea cerințelor actuale , vor trebui luate măsuri pentru realizarea modernizărilor la toate mașinile unde aceasta se pretează. Pentru ca acțiunea de modernizare a mașinilor și utilajelor să poată fi rezolvată în maximum de timp posibil și cu cea mai mare eficacitate va trebui să fie întocmit în fiecare întreprindere un plan de perspectivă în această direcție și pe această bază să fie utilizate în mai mare măsură creditele rambursabile. MUNCĂ POLITICĂ PENTRU PROMOVAREA TEHNOLOGIEI NOI Organizațiile de partid din întreprinderile din ramura pielărie și încălțăminte au acumulat o experiență pozitivă în desfășurarea muncii politice pentru continua ridicare a calității produselor. Deseori birourile organizațiilor de bază au cerut muncitorilor, maiștrilor, tehnicienilor și inginerilor să-și spună părerea în legătură cu tehnologia aplicată la fabricarea unui produs sau altul, să facă propuneri de îmbunătățire a acestora. Pe linia preocupării pentru introducerea unor noi procese tehnologice au fost obținute în acest an rezultate pozitive. Astfel, la încălțăminte pentru bărbați „Durabil" tragerea fețelor pe calapod se face prin lipire, în loc de cuie cum se executa în anul trecut. De asemenea, s-a înlocuit fixarea capacelor de tocuri cu cuie prin lipirea capacelor de tocuri. Prin noua metodă se realizează o încălțăminte mai flexibilă, mai ușoară și mai aspectuoasă. Noua metodă se aplică pe scară industrială la încălțăminte cu talpă „Duroflex". Este necesar ca în viitor organizațiile de partid, sindicale și conducerile administrative, să se preocupe în mod permanent de îmbunătățirea tehnologiei de fabricație, cunoscînd că astfel vor putea fi realizate în viitor semifabricate din piele și confecții de încălțăminte la un nivel calitativ superior, cerut de comerțul de stat și de oamenii muncii. PROCESUL DE PRODUCȚIE. ORGANIZAT MAI RAȚIONAL Realizarea sarcinilor de plan la toți indicatorii și la termenele stabilite prin plan cu ajutorul mijloacelor tehnice și materiale existente, depinde în mare măsură de organizarea rațională a proceselor de producție în întreprinderi la nivelul secțiilor și al serviciilor. în această direcție în întreprinderi au fost luate o serie de măsuri care să asigure pe de o parte îndeplinirea integrală a sarcinilor de plan, iar pe de altă parte să duca la desfășurarea unei producții ritmice și să asigure condiții optime realizării unei producții de calitate superioară. O experiență pozitivă a dobîndit colectivul de muncă al întreprinderii de încălțăminte și de mase plastice în ce privește organizarea producției în flux continuu în scopul realizării de produse la un nivel calitativ superior. Aici felul cum este organizată producția și felul cum sunt stabilite răspunderile pe fiecare muncitor, permite ca pe poarta întreprinderii să nu iasă produse de calitate necorespunzătoare. De asemenea și la celelalte întreprinderi producția a fost organizată pe benzi rulante atît la secțiile de pregătit-cusut cît și la secțiile de tras-tălpnit, fapt care asigură o productivitate sporită, realizarea ritmică a planului și produse de bună calitate. CADRE CU CALIFICARE SUPERIOARĂ Calitatea produselor este în ultimă instanță hotărîtă de oameni, de acei care concep și pun în aplicare tehnica nouă, de pregătirea și priceperea lor de muncă, în secțiile de producție se observă cu regularitate cum diferiți muncitori, lucrînd cu aceleași mașini și aceeași parametrii, obțin totuși rezultate cantitative și calitative diferite. Aceasta înseamnă că problema creșterii productivității muncii și a îmbunătățirii calității produselor nu constă numai în gradul de tehnicitate a mașinilor, sculelor și dispozitivelor, în calitatea materiilor prime și a materialelor, în organizarea mai rațională a locurilor de muncă, ci, înainte de toate în felul cum muncesc oamenii. Calificarea cadrelor și ridicarea continuă a nivelului tehnic cultural și profesional al acestora constituie una din problemele cele mai importante în îndeplinirea sarcinii de a realiza numai produse den £itate superioară. în această direcție este semnificativă experiența întreprinderilor de pielărie și încălțăminte care în acest an au avut o preocupare mai bună de calificare și ridicare a calificării muncitorilor, în viitor va trebui să se acorde o atenție mai mare calificării și ridicării calificării muncitorilor, precum și selecționării muncitorilor de înaltă calificare pentru a fi trimiși la școlile tehnice de maiștri. Organele sindicale din aceste întreprinderi pot da un sprijin substanțial conducerilor tehnico-administrative în ce privește organizarea cursurilor de calificare și de ridicare a calificării profesionale cît și repartizarea justă a cadrelor în producție. LIPSURI CARE TREBUIE ÎNLĂTURATE Dacă în cele șapte luni întreprinderile din ramura pielărie și încălțăminte au obținut o seamă de rezultate pozitive pe linia îmbunătățirii calității, trebuie să arătăm că în activitatea colectivelor de muncă se manifestă încă o serie de lipsuri. Acestea sînt oglindite cel mai bine în calitatea produselor, în felul cum sunt primite ele de către comerț și cumpărători. Dacă marea majoritate a produselor realizate au primit calificativul „bine", au fost și cazuri cînd importante cantități de produse finite au fost respinse de către compartimentul de recepție al comerțului în aceste întreprinderi. în semestrul I 1963, de pildă, au fost respinse ca necorespunzătoare calitativ 4.693 perechi mănuși, 4.900 perechi încălțăminte cu marca „Durabil", 1.140 perechi încălțăminte cu marca „Fii“. Produse de slabă calitate a dat și întreprinderea de tăbacărie Timișoara la sortimentul meșină cai natur, din cauză că nu a existat preocuparea necesară pentru obținerea de piei uniforme la culoare. Cauzele care au făcut ca produsele arătate mai sus sa fie respinse pentru recondiționare, au constat în : tendință de dezlipire a tălpii la încălțămintea lipită, pete de vopsea pe încălțăminte, cusătura tălpii murdară, cute la căptușeala de carambi interiori, bombeuri moi, vopsea nefixată, finisaj necorespunzător la marginea tălpii. Cantitatea relativ mare de mănuși respinse se datorește faptului că nu a existat un control riguros pe fazele procesului de producție, din partea maiștrilor și brigadierilor. Din această cauză au apărut defecte capete de vopsea pe mânușile de culori deschise, cusături incorect executate, căptușeli tăiate și altele. Este de datoria organizațiilor de partid, organelor sindicale și conducerilor administrative să analizeze cu simț de răspundere cauzele care au generat lipsurile arătate și să stabilească astfel de măsuri nicit deficiențe de natura celor arătate să fie lichidate în cel mai scurt timp. in Anul acesta comitetul orășenesc de partid s-a preocupat mai sistematic de îndrumarea organizațiilor de bază, a muncii politice pentru îmbunătățirea calității. Birourile organizațiilor de partid au fost ajutate să-și îmbunătățească stilul de muncă. Recent, comitetul orășenesc de partid a organizat consfătuiri cu cadrele de conducere din întreprinderi pe tema ridicării nivelului tehnic al producției. Pentru cuprinderea mai bună a problemelor, consfătuirile au fost organizate pe ramuri. Din discuțiile purtate a reieșit hotărîrea muncitorilor, tehnicienilor și inginerilor din fiecare întreprindere ca sub conducerea organizației de partid să generalizeze experiența acumulată pînă în prezent în lupta pentru îmbunătățirea calității produselor, să continue cu perseverență Valorificarea rezervelor descoperirea și interne, existente. Totodată, conducerile tehnico-administrative ale întreprinderilor, cu sprijinul organelor sindicale, vor promova în producție, pe scară tot mai largă, cuceririle tehnicii și științei înaintate, perfecționînd continuu organizarea producției și luînd măsuri concrete menite să asigure ridicarea calificării profesionale și a nivelului de cunoștințe tehnice ale muncitorilor, tehnicienilor și inginerilor, îmbunătățind activitatea serviciilor de control tehnic de calitate. Rezultatele bune obținute în acest an constituie un imbold de a perfecționa în continuare metodele de muncă în scopul obținerii de noi succese. VITRINA CU CARTE ENERGIA ȘI OMUL de M. VASILIEV Accesibilă și atractivă, cartea lui M. Vasiliev arată cum, în răstimp de numai un secol, omul a reușit să capteze și să pună la muncă energia aburului, a apelor curgătoare, a cărbunelui, petrolului, gazelor și, în sfîrșit, a nucleului atomic. Băra a se transforma într-un manual tehnic, lucrarea familiarizează pe cititor cu unele din principalele probleme tehnice și economice ale energeticii zilelor noastre. Cititorul neinițiat află aici ce sunt, cum funcționează, ce calități și lipsuri au, îndeosebi sub aspectul economic, motoarele cu ardere internă, diferitele genuri de turbine, locomotivele cu abur și cele electrice, reactoarele atomice. El face totodată cunoștință cu oamenii de geniu care au inventat și perfecționat aceste mijloace tehnice. LUMINĂ ÎN RETORTĂ de MAX SOLOMON Este o pasionantă povestire științifică din istoria milenară a chimiei, despre marile experiențe și marii experimentatori. împreună cu Boyle și Lomonosov, cu soții Curie și Semionov, cu Spacu și Cernătescu, cititorul trăiește zbuciumul căutărilor și minunata clipă de triumf cînd, smulsă retortelor de voința omenească, lumina străpunge ceața necunoscutului, a superstițiilor și erorilor, a concepțiilor învechite. Pătrunzînd în laboratoarele institutelor de cercetări și uzinelor chimice contemporane, cartea caută să dea cititorului o informare scurtă și accesibilă asupra principalelor probleme ale chimiei în zilele noastre. E o carte pentru profesori ca și pentru elevi, pentru studenți ca și pentru cercetători, specialiști și nespecialiști — pentru toți cei ce iubesc chimia și se interesează de trecutul și progresele ei.