Drapelul Roşu, octombrie 1963 (Anul 19, nr. 5829-5855)

1963-10-01 / nr. 5829

Productivitatea muncii — în atenția orț­anizației U.T.IH. la Cu ocazia bilanțului făcut la sfîrșitul anului trecut întreprinderea „Arta textilă“ din Timișoara a reieșit că în afară de productivitatea muncii toți indicatorii planului de producție au fost îndepliniți și chiar depă­șiți. Pentru a realiza indicele productivității muncii, din primele zile ale acestui an, sub conducerea orga­nizației de partid, au fost inițiate și aplicate o seamă de măsuri tehnic­o-organizatorice. Mai intîi au fost analizate cauzele lipsurilor, stabilindu-se necesare pentru ca acestea să fie înlăturate, măsurile Ținînd seamă că în întreprindere lucrează mulți tineri, bună parte din sarcinile stabilite au revenit și organi­­­zației U.T.M. De atunci au trecut 9 luni de zile. Ce s-a făcut în acest timp ? GENERALIZAREA EXPERIENȚEI ÎNAINTATE La secția de țesătorie din secto­rul I, erau tineri care nu-și îndepli­neau normele de lucru. Cazuri mai frecvente se manifestau la războaiele nr. 13 și 14. Tovarășa Elena Borchin, secretara comitetului. U.T.M., țesătoa­re și ea, precum și alți membri ai comitetului au stat de vorbă cu tinerii care rămîneau sub normă. Părerea unanimă a acestora era că neîndepli­­nirea sarcinilor de plan s-ar datora războaielor la care lucrează, la care, chipurile nu se pot realiza bătăile pla­nificate. Din discuțiile purtate, mem­brii comitetului U.T.M. au desprins însă și altceva. Cei care căutau să dea vina pe războaie nu foloseau cu pricepere timpul de lucru, întreaga ca­pacitate de lucru a mașinilor. Adesea pentru unele reparații mici, care se pu­teau face singuri, cum ar fi prinderea unei carabine căzute, reglarea frâne­lor de fixare a urzelei și a frînelor de margină, așteptau intervenția ajutoru­lui de maistru. Astfel, se multe minute prețioase, se crea pierdeau timp neproductiv. Despre s-a vorbit și tinerilor aceste concluzii Adam Gher­­manschi, Elena Istrat, Barbara Ba­logh și altora care puneau vina pe războaie, i-au convins. Argumentele însă nu prea trebuia găsită o soluție mai eficace. Cea mai potrivită părea să fie un schimb de experiență. Comi­tetul U.T.M. a făcut atunci conducerii secției propunerea de a trece pentru o perioadă la războiul nr. 13 pe ate­­mista Carolina Raicovici. Țesătoarea evi­dențiată a confirmat cele preconizate de membrii comitetului. Ea a reușit să depășească considerabil și la acest război numărul de bătăi pe oră sta­bilit, și, firește, și sarcinile de plan. Experiența ei — transmisă zi de zi tinerilor — a dat rezultatele așteptate. Cei amintiți și-au dat seama că nu războaiele sînt de vină ci ei. Învățînd din metodele de muncă ale Carolinei Raicovici mai mulți tineri au reușit, cu­­rînd, să-și îndeplinească normele. O cale de ridicare a productivității muncii o constituie lucrul la două răz­boaie. Generalizarea în rîndul tinerilor a acestei forme de muncă constituie o preocupare de seamă a celor trei or­ganizații U.T.M. pe schimb de la sec­torul I, cît și a grupelor U.T.M. de aci, unele în acest scop au fost întreprinse acțiuni. Utemista Elisabeta Lichtblau, țesătoare, care lucrează de 5 ani la două războaie și e mereu evi­dențiată în întrecerea socialistă, a pri­mit sarcina să vorbească tinerilor din schimb despre metodele ei de muncă. Ea însă nu s-a mulțumit cu atît, în scurt timp a inițiat-o și pe­­ tînăra Teo­­dosia Bulgariu să lucreze la două răz­boaie. De acum ele se întrajutorează cu eficacitate în eliminarea la maxi­mum a timpului neproductiv. Urmînd exemplul celor două tovarășe și alte tinere au cerut să fie repartizate la cîte două mașini. Dintre ele Elisabeta Aslău și Viorica Lung s-au și evidențiat în întrecerea socialistă. Organizațiile U.T.M. s-au preocupat îndeaproape și de permanenta extindere a întrajutorării. Practica a dovedit că această metodă aduce o contribuție de seamă la creșterea productivității mun­cii, la folosirea întregii capacități de lucru a mașinilor. FOLOSIREA DEPLINĂ A CAPACITĂ­ȚII UTILAJELOR Faptul că creșterea productivității muncii constituie o preocupare perma­nentă în activitatea organizațiilor U.T.M. se reflectă și din ordinea de zi a adunărilor generale U.T.M. din lu­na iulie. Cu acest prilej s-a anali­zat cu simț de răspundere rezultatele de pînă atunci, stabilindu-se noi mă­suri. A reieșit că pe lîngă rezultate bune obținute mai există și unele lip­suri în special în folosirea deplină a capacității utilajelor. Abaterile unor tineri de la această cerință se mani­festă în special prin nerespectarea dis­ciplinei muncii. Războaiele la care lu­crează atemistele Aurica Paraschin, Mioara Balița, stau adesea nepornite deși schimbul a început de 10—20 minute. Cauza ? Tinerele au obi­ceiul să întîrzie. Motivele cu care cei în cauză au vrut să se jus­tifice în fața adunării U.T.M. că : „a fost de vină ceasul.. .“, „tramvaiul“... au fost respinse și atitudinea aceasta a fost combătută de către atemiști. Nu au fost uitați nici acei ale cârea războaie stau nefolosite, uneori schim­buri întregi. Țesătoarea Sofia Piparcă a absentat nemotivat în ultimele trei luni, patru zile. Tot în acest interval au absentat nemotivat 2—3 zile și ute­mistele Rozalia Vesa, bobinatoare, și Aurelia Szabo, țesătoare. La aceste adu­nări utemiștii au criticat cu asprime asemenea abateri de la disciplina muncii. în activitatea sa comitetul U.T.M. a folosit și alte căi de mobilizare a tine­retului la creșterea productivității mun­cii. La îndemnul organizației peste 30 de tineri țesători au participat cursurile de ridicare a calificării pro­­o­fesionale. Aceste preocupări, precum și altele întreprinse de colectivul între­prinderii, sub îndrumarea organizației de partid, au făcut ca pe primele 8 luni ale anului productivitatea muncii să fie realizată în proporție de 102,4 la sută. Hotarîrea organizației U.T.M. este de a organiza și pe viitor astfel de ac­țiuni, care să mobilizeze pe tineri la îndeplinirea exemplară a sarcinilor de producție, la sporirea continuă a pro­ductivității muncii. F. DEMEND'S ----------------- -------------* PUBLICITATE I. R. I. C. ÎNTREPRINDEREA REGIONALĂ DE INDUSTRIALIZARE A CĂRNII BANAT Timișoara III, biv. Eroilor nr. 24, angajează urgent 2 MECANICI AUTO Informații se pot obține la serviciul personal și învățămînt, telefon 47—34. (1­ 079) san. I. I. S. „B­E­G­A“ Fabrică de confecții Timișoara, Piața Lermontov nr. 2, angajează 1 ȘEF SERVICIU PLANIFICARE, în conformitate cu H.C.M. 1.053/1960. Informații se pot obține la sediul întreprinderii­­ telefon (1.080) T. R. C. B. întreprinderea nr. 7 producție industrială Timișoara, biv. Hașdeu nr. 1, angajează urgent LĂCĂTUȘI și TÎMPLARI calificați (1.089) DRAPELUL ROȘU în mai puțin de 10 zile harnicii muncitori din sectorul viticol al G.A.S. Buziaș au recol­tat mai bine de 700 tone struguri pentru vinifica­­re și alte 160 tone de struguri de masă. Acum însă elanul cu care s-a pornit la recoltare și vinificare este stînjenit, din cauză că G.A.S. Ben­­cec n-a respectat dispo­­zițiunile Trustului Gos­tat Timișoara de a ne trimite la vreme butoaie cu capacitatea de 30 de vagoane, ce le are dis­ponibile și din care pînă acum am primit a­­bia o treime. Toate aceste greutăți pe care le întîmpinăm acum, s-ar fi putut evita foarte ușor dacă G.A.S. Bencec ar fi luat din timp măsurile pentru re­pararea butoaielor și dacă o parte din acestea n-ar fi fost folosite la... depozitarea apei de ploaie. Față de toate acestea ne punem întrebarea fi­rească cum vor justifica tovarășii din conducerea G.A.S. Bencec (director ing. Ion Werner), negli­jența față de butoaiele părăsite și cine va plă­ti amortismentul lor care încarcă fără rost prețul de cost al vinu­lui ? Ing. IOAN GHEORGHIU G.A.S. Buziaș NOTĂ Cine răspunde? Vreun depozit special pentru sti­clele de suc? Așa ar părea. De fapt este unul din adăpostu­rile amenajate în stațiile de autobuz pe artera principală din Reșița. Iniția­tiva amenajării adă­posturilor și a așe­zării băncilor în in­teriorul lor a fost apreciată, la timpul său, de către cetă­țeni. Organizațiile comerciale din oraș au hotărit în ulti­ma vreme să le dea insă altă destina­ție : depozite de ambalaje și lăzi. Sfatul popular o­­rășenesc este de a­­cord cu noua des­tinație dată adăpos­turilor din stațiile de autobuz ? I. R. E. BANAT cu sediul in Timișoara Piața Roosevelt nr. 11 angajează : Pentru orașele Timișoara, Arad, Reșița, Lugoj, Caransebeș : f— INGINERI electrotehnici și electromecanici, r— TEHNICIENI electrotehnici și electromecanici, *— MAIȘTRI electrotehnici și electromecanici în specialitatea centrale,­­ stații și rețele electrice. Pentru orașul Timișoara ș — 3 DACTILOGRAFE. Condiții de angajare conform H.C.M. 1.053/1960 și 1.061/1960. __________________________(1.063) Ș ,•5* S,*î* !*,•!* !*,•!* !*. Comitetul executiv al Sfatului popular al regiunii Banat publică concurs pentru ocuparea unui post de INSPECTOR CU PROBLEME DE STARE CIVILĂ La concurs vor putea participa ab­solvenții facultăților de științe juri­dice cu examen de stat sau științe administrative și cu o practică de cel puțin 3 ani în administrația de stat. Cererile de înscriere împreună cu actele doveditoare se vor depune la registratura generală a comitetului executiv al Sfatului popular regional Banat pînă la data de 15 octombrie 1963. Concursul va avea loc la data de 26 octombrie 1963, ora 9 a.m., la Sfatul popular al regiunii Banat din Timișoara, biv. 23 August nr. 17. Tematica problemelor pentru con­curs se va putea consulta la sec­țiunea secretariat-administrativ a comitetului executiv al sfatului popu­lar regional — camera nr. 106. (1.090) •î./*î ADMINISTRAȚIA PIEȚELOR ORAȘULUI TIMIȘOARA aduce la cunoștința generală că în zilele de 17—18 octombrie 1963, va avea loc în Timișoara Tîrg de țară pe terenul situat între arena sporti­vă „Progresul“ și spitalul „Dr. Victor Babeș. (1­ 071) •** !*,•*' **,*** !•„* Cooperative de consum Chevireșul-Mare raionul­­­”­!<îoa­ organizează UN TÎRG COOPERATIST la data de 5—6 octombrie 1963. La acest tîrg pot lua parte uni­tățile socialiste și țărani colectiviști. Magazinele și bufeturile coopera­tivei vor fi bine aprovizionate cu tot felul de mărfuri de sezon. "'SS­ , i*'«J , Umăr la umăr Nu sunt nici doi ani de atunci. De­­abia terminaseră cu înălțarea noului cămin cultural, cum puține sînt in jur, cînd iată-i din nou pe sătenii din co­muna Hitiaș, raionul Lugoj, strinși cu toții in adunare populară. Veniseră să se sfătuiască ce să mai înfăptuiască în comună, de ce să se apuce mai întîi. Dintr-un colț al sălii se ridică de pe scaun și deputatul Vichente Ada­­mescu. — Oameni buni, eu mă gîndesc că cel mai nimerit ar fi să ne apucăm mai întîi, de școală. Avem, nu-i vorbă, local de școală, bun, dar, după cum știți cu toții, nu-i destul de încăpător pen­tru numărul mare de copii în continuă creștere. — Are dreptate ulta­vichente. Să începem cît mai repede cu construcția școlii și pe urmă le-om face noi și pe celelalte — își dădură cu părerea co­lectiviștii Ion Jurchescu, Iacob Vale­riu și alți mulți săteni. Pînă la ur­mă, gospodarii azi fost cu toții de a­cord să pornească la construcția unei școli noi și frumoase pe măsura puterii lor. Au chibzuit oamenii în seara aceea pînă tîrziu în fel și chip, cum să fa­că mai bine ca noua construcție a șco­lii să se ridice cît mai repede, dar să coste și bani puțini. Peste puțină vre­me s-a și pornit la lucru. Șiruri în­tregi de căruțe transportau nisipul și pietrișul de la Timiș, cale de vreo 3 kilometri, alte căruțe și mașini ale co­lectivei aduceau materialul lemnos, de la pădure, țigla de la Lugoj, precum și celelalte materiale de construcție. Puneau sătenii umărul, cu mic și mare. — De ce să cumpărăm cărămidă ? Mai bine s-o facem pe plan local, că ne costă mult mai ieftin — propuse unul dintre săteni. Și de la propunere s-a trecut la fapte. Toată cărămida nece­sară construcției școlii, cam 120.000 de bucăți, a fost confecționată de colectiviști. Printre citieșeni sunt și mulți meseriași pricepuți, zidari, lem­nari, dulgheri care sunt constituiți în­tr-o brigadă de constructori in cadrul colectivei. Așadar, ca și căminul cul­tural, construcția noii școli a fost lua­tă în primire tot de brigada de con­structori din comună. De fapt, spri­jinul dat de consiliul de conducere al gospodăriei colective la ridicarea nou­lui local de școală, a fost multilate­ral. Deputați ca Iosif Aldan, președinte­le sfatului popular comunal, Pavel Spe­­riosu, Constantin Văcărescu, colectiviști Din activitatea sfaturilor populare cum sunt Nicolae Micșa, Constantin Mocanu și mulți alții erau mai tot timpul nelipsiți de pe șantierul șco­lii. Ba, la lucru, se luau chiar la în­trecere. La turnarea fundației a fost nevoie să se lucreze și noaptea. Zi­darii însă n-au dus lipsă de oameni ca­re să le dea la îndemînă tot ce tre­buie, căci s-au oferit voluntar mai mulți decît era nevoie. Și acum cîte­­va nume de constructori care s-au stră­duit nu numai să termine școala cît mai repede, dar au efectuat și lucrări de calitate: Vichente Pilat, Ion To­­d­era, Dumitru Moise, Ion Teodorescu, Nicolae Sfetescu, iată cîțiva dintre ei. Așa se face că în ziua deschiderii școlilor la Hitiaș a fost dublă sărbă­toare A venit la inaugurarea școlii în­tregul sat, însoțiți de președintele sfa­tului popular și de tovarășul Constan­tin Popescu, directorul școlii, am vi­zitat cele 8 săli de clasă, încăperea des­tinată laboratoarelor, sălile profesora­le și celelalte dependințe, unde în­vață de acum, cei 136 de elevi din comună.­re a școlii s-a clădi­t Ce spuneți de școala noastră? E minunată, nu? -ne întreba președin­tele sfatului popular. Aflăm că prin contribuția cetățenilor și sprijinul gos­podăriei colective, pentru noua clădi­re a școlii s-a cheltuit doar suma de 242.000 lei, față de 502.000 lei, cit era prevăzut. Dar nu numai atît, în comună au fost efectuate anul acesta și lucrări gospodărești. Comuna a fost racorda­tă recent la sistemul energetic națio­nal, au fost plantați pe marginea uli­țelor mai bine de 4.000 de pomi fruc­­tiferi, a fost construit un pod la ie­șirea din comună pe drumul ce duce spre Buziaș, a fost împietruită o por­țiune de 1 km din drumul ce duce de la șosea la centrul gospodăresc, unde s-au împrăștiat 1.000 de tone de pia­tră și multe alte asemenea lucrări. — Dar despre planurile de viitor ce ne puteți spune ? — l-am întrebat pe președintele sfatului popular. — Ehei, mai avem multe de făcut — începu tovarășul Aldan. Peste cîteva zile, îndată ce terminăm cu recoltan­tul porumbului ne apucăm să demo­lăm ve­chea clădire a școlii, iar din materialul rezultat, construim locuințe pentru cadrele didactice. Tot în toam­nă aceasta o să ne apucăm și de con­strucția unui magazin universal mo­dern pentru care am și procurat o ma­­re par­te din materialele necesare. Ne-am propus, de asemenea, să fa­cem locuințe și pentru inginerii colec­tivei, să ridicăm și un dispensar apoi să facem trotuare ca la oraș și cîte nu mai avem noi de făcut! Cu siguranță că așa cum s-au în­făptuit cu sprijinul cetățenilor multe în ultima vreme, se vor realiza în vii­tor la Hitiaș noi și noi lucrări gospodă­rești. Sătenii de aici știu bine că tot ceea ce fac e pentru ei și pentru co­piii lor. S. NOUR Condiții bune de transport Colectivul de muncitori și tehni­cieni de la revizia de vagoane din Timișoara, se preocupă intens, în a­­ceste zile, de a crea călătorilor con­diții bune de transport pe timpul iernii. Ca urmare, pînă acum lu­crătorii de aici au efectuat o serie de reparații: au­ revizuit cazanele de încălzire a garniturilor de vagoa­ne, au verificat și izolat instalațiile de tubulatură, care fac legătură în­tre garnituri. Au fost pregătite, de asemenea, 900 bucăți de rondele din iii>iHiiiiiiuiMiMiiii!ii!iiniininuuinuiiiiuiiiiiiimiiiuiui!iHiiiM!iiiiiiuuuuniinuuiinii!uiiiiiuiHuinuiH!iiiiiiiiiiiiuiuiiHiiiiiniiuiiniiuiuHiiiiiiuiii!Ui[iiU!iiiiiiniiniiiiuiiiiiuiiiiiiiiiuiiunHuiuuiiuuiiuiiimuHMiiiiuiiiiiiuiiiHiiiun;uiuiiiiiiuiiiiiii>iiin>niiii>iHiiiiiuuuii>uuiiuiiiiiiiiiuiuiuiaiiuiiiiiiiiu>i!iiuiiiiiiiiimMiiiiiiiiuuiiiiiiiiiii! aluminiu necesare instalațiilor de cu­plare, în același timp au fost etanșa­te toate garniturile, iar acum se lu­crează la etanșarea interioară a va­goanelor. Totodată, această operație a fost făcută și la gheretele vagoane­lor de marfă, iar la vagoanele de manipulare, la aproape 70 la sută din garniturile prevăzute. IOAN FOLESCU maistru la revizia de vagoane Timișoara Pentru ocrotirea sănătății La Caransebeș își desfășoară ac­tivitatea subfiliala Uniunii societă­ților de științe medicale, în cadrul căreia sunt cuprinși toți medicii, far­maciștii și personalul mediu sanitar. în planurile întocmite pe perioade, biroul subfilialei își propune să organizeze acțiuni menite să ducă la o largă cunoaștere a cuceririlor ști­inței și tehnicii medicale, contribuind în felul acesta la continua îmbună­tățire a ocrotirii sănătății oamenilor muncii. Nu de mult, de pildă, tov. dr. Nicolae Kraus a participat la un simpozion pe o temă despre hiper­tensiune , apoi în fața medicilor a prezentat concluziile și observațiile făcute. Noile metode sunt aplicate cu succes în practica medicală. Pentru perioada­­ viitoare, subfilia­la din Caransebeș a U.S.S.M. ,și-a propus să organizeze noi acțiuni printre care un simpozion de Deon­tologie medicală, o consfătuire inter­­raională pe teme de obstetrică etc. Dr. GH. RÎNJEA secretar al subfilialei U.S.S.M. --------------if -----------­ O discuție utilă : Proiectării, constructori și locatari (Urmare din pag. l­ a) dă apa. Tot ca o deficiență de proiec­tare a-și mai arăta că robinetele de închidere și deschidere a apei (pentru întregul bloc) sunt dispuse în depozi­tul magazinului de mobilă. Or, dacă survine o defecțiune la conducte în timpul nopții sau duminica, cînd nu este nimeni la magazin, noi nu putem închide apa pentru a executa reparația respectivă și, desigur, putem avea ne­cazuri mari. La această întîlnire au mai vorbit și alți locatari ca, de pildă, Francisc Boghicev, maistru la întreprinderea Tehnometal, Radovan Niculescu, teh­nician la I.R.E.B., Iosif Maghiar, func­ționar la întreprinderea „Fructus“, ing. Iancuț Iulian de la C.F.R., care au făcut o serie de sugestii pentru ac­tivitatea de viitor a constructorilor și proiectanților, în numele constructorilor prezenți la această întîlnire a vorbit tov. Vale­­riu Diaconescu, șeful lotului 10 de construcți. El a arătat, printre altele, că această consfătuire este deosebit de folositoare și că de aici a rezultat o serie de lucruri pe care nu le-a cu­noscut. A propus ca astfel de întîlniri să fie organizate cît mai des de către secția de gospodărie comunală a sfatu­lui popular orășenesc. Astfel, s-ar re­zolva operativ multe probleme care provoacă neajunsuri locatarilor pe de o parte, iar pe de alta și constructorii, ar trage o serie de învățăminte pentru munca de viitor. O problemă mult discutată de cei prezenți a fost executarea unui gard la acest bloc. Pe bună dreptate locata­rii au arătat că din lipsa unui gard curtea blocului a devenit garaj pentru tot felul de autovehicule și, deci, nu pot sa o înfrumusețeze așa cum ei ar dori. Este într-adevăr o cerință justă de care vor trebui să țină seama orga­nele în drept, mai ales că acest lucru a fost prevăzut și în proiect. Pe de altă parte o inițiativă deosebit de pre­țioasă care merită a fi preluată și de locatarii altor blocuri este formarea de echipe voluntare din locatari pen­tru repararea unor defecțiuni mărunte din bloc. Fără să mai cheme coopera­tiva sau alte unități de acest fel, echi­pele execută o serie de reparații mici ca, de exemplu, o broască la o ușă, schimbarea unei garnituri la un robi­net, înlocuirea unui geam etc. Așa cum toți cei de față au apreciat întîlnirea, a fost deosebit de prețioasă și bine ar fi ca astfel de consfătuiri să se facă cît mai des. Din ele au de învățat atît constructorul cît și loca­tarii și proiectanții. uumiuiimmmmiimiiimiiiiiiimummiiiniiiiiiimmiiuimiiiimi La Uzina de reparații Timișoara str. Gh. Crosnev nr. 61, se ține în ziua de 26 noiembrie 1963 un concurs pentru ocuparea posturilor de maiștri la secția LĂCĂTUȘERIE și la secția de REPARAȚII TRACTOARE. Condițiile de admitere la concurs sunt afișate la sediul uzinei. Cererile se vor depune pînă la 16 noiembrie 1963. (1.077) ii * impt­rnrm­ rm > »»» Oficiul regional de aprovizionare și desfacere Timișoara­­, str. Gh. Dimitrov nr. 2­ a PUBLICĂ UN CONCURS pentru ocuparea posturilor de : — MERCEOLOG PRINCIPAL, — MERCEOLOG PRINCIPAL DIS­PECER, — CONTABIL. Informații se pot obține la telefon 43—37. (1.088) UNIUNILE RAIONALE ALE COO­PERATIVELOR DE CONSUM din regiunea BANAT recrutează ABSOLVENȚI AI ȘCOLILOR MEDII, cu sau fără diplomă de maturitate pentru un curs de 6 luni în ramura contabilă și merceologie pentru coo­perativele sătești. O dată cu începerea cursurilor, vor primi o indemnizație de 700 lei lunar. Informații suplimentare se pot ob­ține la sediile uniunilor raionale. (1.018) PRODUCĂTORI! CONTRACTAȚI ANIMALE CU STATUL! CREȘTEREA ȘI LIVRA­REA ANIMALELOR CĂTRE STAT CONSTITUIE PENTRU FIECARE GOSPODĂRIE O IMPORTANTĂ SURSĂ DE VENITURI MATERIALE. (1.075) Nr. 5829 SPECTACOLE MARȚI, 1 OCTOMBRIE 1963 TEATRUL DE STAT: Dracul uitat (ora 19,30). CINEMATOGRAFE : MAXIM GORKI : (15, 17, 19, 21) Escondida. ARTA: (11, 15, 17, 19, 21) E permis să calci pe iarbă ; ALE­XANDRU SAHIA: (10, 14, 16, 18, 20) Luna de miere fără bărbat: I.L. CARAGIALE : (11, 15, 17, 19, 21) Cumpără-ți un balon ; FILIMON SÎRBU : (11, 15, 17, 19, 21) Clubul cavalerilor : VICTORIA : (10, 16, 18, 20) Moartea în insula de zahăr ; TINE­RETULUI : (11, 15, 17, 19, 21) Că­pitanul lagunei albastre ; MUNCITO­RESC (Fratelia) : (15, 17, 19, 21) Omul cu obiectivul : MUNCITORESC (Freidorf) : (17, 19) Festival Chaplin; STEAUA ROȘIE (Mehala) : (15, 17, 19) Mila regească ; CLUBUL C.F.R. î (16, 17, 19, 21) Tracul unui actor. TELEVIZIUNE : 19,00 Jurnalul televiziunii : 19,10 Pentru copii : Cine a cîștigat cupa ; 19,50 Noul an de învățămînt universi­tar ; 20,15 Transmisie de la Teatrul Lucia Sturdza Bulandra“ . ..O singură viață“, de Ionel Hristea, în încheiere . Buletin de știri, buletin meteorologic. oo 4iOO 4«oo 4(00 4;oo i|i oo 4toc « o o 4i oo 4too4co o ț <' o „ȘCOALA TEHNICĂ FINANCIARĂ“ TIMIȘOARA str. Simion Bărnuțiu nr. 9, telefon 61—32 Anunță asumarea examenului de admitere în anul școlar 1963/1964, pentru ziua de miercuri, 2 octom­brie, ora 14; înscrierile se primesc în conti­nuare pînă în preziua examenului. (1.091) o*oo+c0*00*00*00*00*00*00*oo*»o*eo*e»

Next