Drapelul Roşu, octombrie 1963 (Anul 19, nr. 5829-5855)
1963-10-01 / nr. 5829
Productivitatea muncii — în atenția orțanizației U.T.IH. la Cu ocazia bilanțului făcut la sfîrșitul anului trecut întreprinderea „Arta textilă“ din Timișoara a reieșit că în afară de productivitatea muncii toți indicatorii planului de producție au fost îndepliniți și chiar depășiți. Pentru a realiza indicele productivității muncii, din primele zile ale acestui an, sub conducerea organizației de partid, au fost inițiate și aplicate o seamă de măsuri tehnico-organizatorice. Mai intîi au fost analizate cauzele lipsurilor, stabilindu-se necesare pentru ca acestea să fie înlăturate, măsurile Ținînd seamă că în întreprindere lucrează mulți tineri, bună parte din sarcinile stabilite au revenit și organizației U.T.M. De atunci au trecut 9 luni de zile. Ce s-a făcut în acest timp ? GENERALIZAREA EXPERIENȚEI ÎNAINTATE La secția de țesătorie din sectorul I, erau tineri care nu-și îndeplineau normele de lucru. Cazuri mai frecvente se manifestau la războaiele nr. 13 și 14. Tovarășa Elena Borchin, secretara comitetului. U.T.M., țesătoare și ea, precum și alți membri ai comitetului au stat de vorbă cu tinerii care rămîneau sub normă. Părerea unanimă a acestora era că neîndeplinirea sarcinilor de plan s-ar datora războaielor la care lucrează, la care, chipurile nu se pot realiza bătăile planificate. Din discuțiile purtate, membrii comitetului U.T.M. au desprins însă și altceva. Cei care căutau să dea vina pe războaie nu foloseau cu pricepere timpul de lucru, întreaga capacitate de lucru a mașinilor. Adesea pentru unele reparații mici, care se puteau face singuri, cum ar fi prinderea unei carabine căzute, reglarea frânelor de fixare a urzelei și a frînelor de margină, așteptau intervenția ajutorului de maistru. Astfel, se multe minute prețioase, se crea pierdeau timp neproductiv. Despre s-a vorbit și tinerilor aceste concluzii Adam Ghermanschi, Elena Istrat, Barbara Balogh și altora care puneau vina pe războaie, i-au convins. Argumentele însă nu prea trebuia găsită o soluție mai eficace. Cea mai potrivită părea să fie un schimb de experiență. Comitetul U.T.M. a făcut atunci conducerii secției propunerea de a trece pentru o perioadă la războiul nr. 13 pe atemista Carolina Raicovici. Țesătoarea evidențiată a confirmat cele preconizate de membrii comitetului. Ea a reușit să depășească considerabil și la acest război numărul de bătăi pe oră stabilit, și, firește, și sarcinile de plan. Experiența ei — transmisă zi de zi tinerilor — a dat rezultatele așteptate. Cei amintiți și-au dat seama că nu războaiele sînt de vină ci ei. Învățînd din metodele de muncă ale Carolinei Raicovici mai mulți tineri au reușit, curînd, să-și îndeplinească normele. O cale de ridicare a productivității muncii o constituie lucrul la două războaie. Generalizarea în rîndul tinerilor a acestei forme de muncă constituie o preocupare de seamă a celor trei organizații U.T.M. pe schimb de la sectorul I, cît și a grupelor U.T.M. de aci, unele în acest scop au fost întreprinse acțiuni. Utemista Elisabeta Lichtblau, țesătoare, care lucrează de 5 ani la două războaie și e mereu evidențiată în întrecerea socialistă, a primit sarcina să vorbească tinerilor din schimb despre metodele ei de muncă. Ea însă nu s-a mulțumit cu atît, în scurt timp a inițiat-o și pe tînăra Teodosia Bulgariu să lucreze la două războaie. De acum ele se întrajutorează cu eficacitate în eliminarea la maximum a timpului neproductiv. Urmînd exemplul celor două tovarășe și alte tinere au cerut să fie repartizate la cîte două mașini. Dintre ele Elisabeta Aslău și Viorica Lung s-au și evidențiat în întrecerea socialistă. Organizațiile U.T.M. s-au preocupat îndeaproape și de permanenta extindere a întrajutorării. Practica a dovedit că această metodă aduce o contribuție de seamă la creșterea productivității muncii, la folosirea întregii capacități de lucru a mașinilor. FOLOSIREA DEPLINĂ A CAPACITĂȚII UTILAJELOR Faptul că creșterea productivității muncii constituie o preocupare permanentă în activitatea organizațiilor U.T.M. se reflectă și din ordinea de zi a adunărilor generale U.T.M. din luna iulie. Cu acest prilej s-a analizat cu simț de răspundere rezultatele de pînă atunci, stabilindu-se noi măsuri. A reieșit că pe lîngă rezultate bune obținute mai există și unele lipsuri în special în folosirea deplină a capacității utilajelor. Abaterile unor tineri de la această cerință se manifestă în special prin nerespectarea disciplinei muncii. Războaiele la care lucrează atemistele Aurica Paraschin, Mioara Balița, stau adesea nepornite deși schimbul a început de 10—20 minute. Cauza ? Tinerele au obiceiul să întîrzie. Motivele cu care cei în cauză au vrut să se justifice în fața adunării U.T.M. că : „a fost de vină ceasul.. .“, „tramvaiul“... au fost respinse și atitudinea aceasta a fost combătută de către atemiști. Nu au fost uitați nici acei ale cârea războaie stau nefolosite, uneori schimburi întregi. Țesătoarea Sofia Piparcă a absentat nemotivat în ultimele trei luni, patru zile. Tot în acest interval au absentat nemotivat 2—3 zile și utemistele Rozalia Vesa, bobinatoare, și Aurelia Szabo, țesătoare. La aceste adunări utemiștii au criticat cu asprime asemenea abateri de la disciplina muncii. în activitatea sa comitetul U.T.M. a folosit și alte căi de mobilizare a tineretului la creșterea productivității muncii. La îndemnul organizației peste 30 de tineri țesători au participat cursurile de ridicare a calificării proofesionale. Aceste preocupări, precum și altele întreprinse de colectivul întreprinderii, sub îndrumarea organizației de partid, au făcut ca pe primele 8 luni ale anului productivitatea muncii să fie realizată în proporție de 102,4 la sută. Hotarîrea organizației U.T.M. este de a organiza și pe viitor astfel de acțiuni, care să mobilizeze pe tineri la îndeplinirea exemplară a sarcinilor de producție, la sporirea continuă a productivității muncii. F. DEMEND'S ----------------- -------------* PUBLICITATE I. R. I. C. ÎNTREPRINDEREA REGIONALĂ DE INDUSTRIALIZARE A CĂRNII BANAT Timișoara III, biv. Eroilor nr. 24, angajează urgent 2 MECANICI AUTO Informații se pot obține la serviciul personal și învățămînt, telefon 47—34. (1 079) san. I. I. S. „BEGA“ Fabrică de confecții Timișoara, Piața Lermontov nr. 2, angajează 1 ȘEF SERVICIU PLANIFICARE, în conformitate cu H.C.M. 1.053/1960. Informații se pot obține la sediul întreprinderii telefon (1.080) T. R. C. B. întreprinderea nr. 7 producție industrială Timișoara, biv. Hașdeu nr. 1, angajează urgent LĂCĂTUȘI și TÎMPLARI calificați (1.089) DRAPELUL ROȘU în mai puțin de 10 zile harnicii muncitori din sectorul viticol al G.A.S. Buziaș au recoltat mai bine de 700 tone struguri pentru vinificare și alte 160 tone de struguri de masă. Acum însă elanul cu care s-a pornit la recoltare și vinificare este stînjenit, din cauză că G.A.S. Bencec n-a respectat dispozițiunile Trustului Gostat Timișoara de a ne trimite la vreme butoaie cu capacitatea de 30 de vagoane, ce le are disponibile și din care pînă acum am primit abia o treime. Toate aceste greutăți pe care le întîmpinăm acum, s-ar fi putut evita foarte ușor dacă G.A.S. Bencec ar fi luat din timp măsurile pentru repararea butoaielor și dacă o parte din acestea n-ar fi fost folosite la... depozitarea apei de ploaie. Față de toate acestea ne punem întrebarea firească cum vor justifica tovarășii din conducerea G.A.S. Bencec (director ing. Ion Werner), neglijența față de butoaiele părăsite și cine va plăti amortismentul lor care încarcă fără rost prețul de cost al vinului ? Ing. IOAN GHEORGHIU G.A.S. Buziaș NOTĂ Cine răspunde? Vreun depozit special pentru sticlele de suc? Așa ar părea. De fapt este unul din adăposturile amenajate în stațiile de autobuz pe artera principală din Reșița. Inițiativa amenajării adăposturilor și a așezării băncilor în interiorul lor a fost apreciată, la timpul său, de către cetățeni. Organizațiile comerciale din oraș au hotărit în ultima vreme să le dea insă altă destinație : depozite de ambalaje și lăzi. Sfatul popular orășenesc este de acord cu noua destinație dată adăposturilor din stațiile de autobuz ? I. R. E. BANAT cu sediul in Timișoara Piața Roosevelt nr. 11 angajează : Pentru orașele Timișoara, Arad, Reșița, Lugoj, Caransebeș : f— INGINERI electrotehnici și electromecanici, r— TEHNICIENI electrotehnici și electromecanici, *— MAIȘTRI electrotehnici și electromecanici în specialitatea centrale, stații și rețele electrice. Pentru orașul Timișoara ș — 3 DACTILOGRAFE. Condiții de angajare conform H.C.M. 1.053/1960 și 1.061/1960. __________________________(1.063) Ș ,•5* S,*î* !*,•!* !*,•!* !*. Comitetul executiv al Sfatului popular al regiunii Banat publică concurs pentru ocuparea unui post de INSPECTOR CU PROBLEME DE STARE CIVILĂ La concurs vor putea participa absolvenții facultăților de științe juridice cu examen de stat sau științe administrative și cu o practică de cel puțin 3 ani în administrația de stat. Cererile de înscriere împreună cu actele doveditoare se vor depune la registratura generală a comitetului executiv al Sfatului popular regional Banat pînă la data de 15 octombrie 1963. Concursul va avea loc la data de 26 octombrie 1963, ora 9 a.m., la Sfatul popular al regiunii Banat din Timișoara, biv. 23 August nr. 17. Tematica problemelor pentru concurs se va putea consulta la secțiunea secretariat-administrativ a comitetului executiv al sfatului popular regional — camera nr. 106. (1.090) •î./*î ADMINISTRAȚIA PIEȚELOR ORAȘULUI TIMIȘOARA aduce la cunoștința generală că în zilele de 17—18 octombrie 1963, va avea loc în Timișoara Tîrg de țară pe terenul situat între arena sportivă „Progresul“ și spitalul „Dr. Victor Babeș. (1 071) •** !*,•*' **,*** !•„* Cooperative de consum Chevireșul-Mare raionul”!<îoa organizează UN TÎRG COOPERATIST la data de 5—6 octombrie 1963. La acest tîrg pot lua parte unitățile socialiste și țărani colectiviști. Magazinele și bufeturile cooperativei vor fi bine aprovizionate cu tot felul de mărfuri de sezon. "'SS , i*'«J , Umăr la umăr Nu sunt nici doi ani de atunci. Deabia terminaseră cu înălțarea noului cămin cultural, cum puține sînt in jur, cînd iată-i din nou pe sătenii din comuna Hitiaș, raionul Lugoj, strinși cu toții in adunare populară. Veniseră să se sfătuiască ce să mai înfăptuiască în comună, de ce să se apuce mai întîi. Dintr-un colț al sălii se ridică de pe scaun și deputatul Vichente Adamescu. — Oameni buni, eu mă gîndesc că cel mai nimerit ar fi să ne apucăm mai întîi, de școală. Avem, nu-i vorbă, local de școală, bun, dar, după cum știți cu toții, nu-i destul de încăpător pentru numărul mare de copii în continuă creștere. — Are dreptate ultavichente. Să începem cît mai repede cu construcția școlii și pe urmă le-om face noi și pe celelalte — își dădură cu părerea colectiviștii Ion Jurchescu, Iacob Valeriu și alți mulți săteni. Pînă la urmă, gospodarii azi fost cu toții de acord să pornească la construcția unei școli noi și frumoase pe măsura puterii lor. Au chibzuit oamenii în seara aceea pînă tîrziu în fel și chip, cum să facă mai bine ca noua construcție a școlii să se ridice cît mai repede, dar să coste și bani puțini. Peste puțină vreme s-a și pornit la lucru. Șiruri întregi de căruțe transportau nisipul și pietrișul de la Timiș, cale de vreo 3 kilometri, alte căruțe și mașini ale colectivei aduceau materialul lemnos, de la pădure, țigla de la Lugoj, precum și celelalte materiale de construcție. Puneau sătenii umărul, cu mic și mare. — De ce să cumpărăm cărămidă ? Mai bine s-o facem pe plan local, că ne costă mult mai ieftin — propuse unul dintre săteni. Și de la propunere s-a trecut la fapte. Toată cărămida necesară construcției școlii, cam 120.000 de bucăți, a fost confecționată de colectiviști. Printre citieșeni sunt și mulți meseriași pricepuți, zidari, lemnari, dulgheri care sunt constituiți într-o brigadă de constructori in cadrul colectivei. Așadar, ca și căminul cultural, construcția noii școli a fost luată în primire tot de brigada de constructori din comună. De fapt, sprijinul dat de consiliul de conducere al gospodăriei colective la ridicarea noului local de școală, a fost multilateral. Deputați ca Iosif Aldan, președintele sfatului popular comunal, Pavel Speriosu, Constantin Văcărescu, colectiviști Din activitatea sfaturilor populare cum sunt Nicolae Micșa, Constantin Mocanu și mulți alții erau mai tot timpul nelipsiți de pe șantierul școlii. Ba, la lucru, se luau chiar la întrecere. La turnarea fundației a fost nevoie să se lucreze și noaptea. Zidarii însă n-au dus lipsă de oameni care să le dea la îndemînă tot ce trebuie, căci s-au oferit voluntar mai mulți decît era nevoie. Și acum cîteva nume de constructori care s-au străduit nu numai să termine școala cît mai repede, dar au efectuat și lucrări de calitate: Vichente Pilat, Ion Todera, Dumitru Moise, Ion Teodorescu, Nicolae Sfetescu, iată cîțiva dintre ei. Așa se face că în ziua deschiderii școlilor la Hitiaș a fost dublă sărbătoare A venit la inaugurarea școlii întregul sat, însoțiți de președintele sfatului popular și de tovarășul Constantin Popescu, directorul școlii, am vizitat cele 8 săli de clasă, încăperea destinată laboratoarelor, sălile profesorale și celelalte dependințe, unde învață de acum, cei 136 de elevi din comună.re a școlii s-a clădit Ce spuneți de școala noastră? E minunată, nu? -ne întreba președintele sfatului popular. Aflăm că prin contribuția cetățenilor și sprijinul gospodăriei colective, pentru noua clădire a școlii s-a cheltuit doar suma de 242.000 lei, față de 502.000 lei, cit era prevăzut. Dar nu numai atît, în comună au fost efectuate anul acesta și lucrări gospodărești. Comuna a fost racordată recent la sistemul energetic național, au fost plantați pe marginea ulițelor mai bine de 4.000 de pomi fructiferi, a fost construit un pod la ieșirea din comună pe drumul ce duce spre Buziaș, a fost împietruită o porțiune de 1 km din drumul ce duce de la șosea la centrul gospodăresc, unde s-au împrăștiat 1.000 de tone de piatră și multe alte asemenea lucrări. — Dar despre planurile de viitor ce ne puteți spune ? — l-am întrebat pe președintele sfatului popular. — Ehei, mai avem multe de făcut — începu tovarășul Aldan. Peste cîteva zile, îndată ce terminăm cu recoltantul porumbului ne apucăm să demolăm vechea clădire a școlii, iar din materialul rezultat, construim locuințe pentru cadrele didactice. Tot în toamnă aceasta o să ne apucăm și de construcția unui magazin universal modern pentru care am și procurat o mare parte din materialele necesare. Ne-am propus, de asemenea, să facem locuințe și pentru inginerii colectivei, să ridicăm și un dispensar apoi să facem trotuare ca la oraș și cîte nu mai avem noi de făcut! Cu siguranță că așa cum s-au înfăptuit cu sprijinul cetățenilor multe în ultima vreme, se vor realiza în viitor la Hitiaș noi și noi lucrări gospodărești. Sătenii de aici știu bine că tot ceea ce fac e pentru ei și pentru copiii lor. S. NOUR Condiții bune de transport Colectivul de muncitori și tehnicieni de la revizia de vagoane din Timișoara, se preocupă intens, în aceste zile, de a crea călătorilor condiții bune de transport pe timpul iernii. Ca urmare, pînă acum lucrătorii de aici au efectuat o serie de reparații: au revizuit cazanele de încălzire a garniturilor de vagoane, au verificat și izolat instalațiile de tubulatură, care fac legătură între garnituri. Au fost pregătite, de asemenea, 900 bucăți de rondele din iii>iHiiiiiiuiMiMiiii!ii!iiniininuuinuiiiiuiiiiiiimiiiuiui!iHiiiM!iiiiiiuuuuniinuuiinii!uiiiiiuiHuinuiH!iiiiiiiiiiiiuiuiiHiiiiiniiuiiniiuiuHiiiiiiuiii!Ui[iiU!iiiiiiniiniiiiuiiiiiuiiiiiiiiiuiiunHuiuuiiuuiiuiiimuHMiiiiuiiiiiiuiiiHiiiun;uiuiiiiiiuiiiiiii>iiin>niiii>iHiiiiiuuuii>uuiiuiiiiiiiiiuiuiuiaiiuiiiiiiiiu>i!iiuiiiiiiiiimMiiiiiiiiuuiiiiiiiiiii! aluminiu necesare instalațiilor de cuplare, în același timp au fost etanșate toate garniturile, iar acum se lucrează la etanșarea interioară a vagoanelor. Totodată, această operație a fost făcută și la gheretele vagoanelor de marfă, iar la vagoanele de manipulare, la aproape 70 la sută din garniturile prevăzute. IOAN FOLESCU maistru la revizia de vagoane Timișoara Pentru ocrotirea sănătății La Caransebeș își desfășoară activitatea subfiliala Uniunii societăților de științe medicale, în cadrul căreia sunt cuprinși toți medicii, farmaciștii și personalul mediu sanitar. în planurile întocmite pe perioade, biroul subfilialei își propune să organizeze acțiuni menite să ducă la o largă cunoaștere a cuceririlor științei și tehnicii medicale, contribuind în felul acesta la continua îmbunătățire a ocrotirii sănătății oamenilor muncii. Nu de mult, de pildă, tov. dr. Nicolae Kraus a participat la un simpozion pe o temă despre hipertensiune , apoi în fața medicilor a prezentat concluziile și observațiile făcute. Noile metode sunt aplicate cu succes în practica medicală. Pentru perioada viitoare, subfiliala din Caransebeș a U.S.S.M. ,și-a propus să organizeze noi acțiuni printre care un simpozion de Deontologie medicală, o consfătuire interraională pe teme de obstetrică etc. Dr. GH. RÎNJEA secretar al subfilialei U.S.S.M. --------------if ----------- O discuție utilă : Proiectării, constructori și locatari (Urmare din pag. l a) dă apa. Tot ca o deficiență de proiectare a-și mai arăta că robinetele de închidere și deschidere a apei (pentru întregul bloc) sunt dispuse în depozitul magazinului de mobilă. Or, dacă survine o defecțiune la conducte în timpul nopții sau duminica, cînd nu este nimeni la magazin, noi nu putem închide apa pentru a executa reparația respectivă și, desigur, putem avea necazuri mari. La această întîlnire au mai vorbit și alți locatari ca, de pildă, Francisc Boghicev, maistru la întreprinderea Tehnometal, Radovan Niculescu, tehnician la I.R.E.B., Iosif Maghiar, funcționar la întreprinderea „Fructus“, ing. Iancuț Iulian de la C.F.R., care au făcut o serie de sugestii pentru activitatea de viitor a constructorilor și proiectanților, în numele constructorilor prezenți la această întîlnire a vorbit tov. Valeriu Diaconescu, șeful lotului 10 de construcți. El a arătat, printre altele, că această consfătuire este deosebit de folositoare și că de aici a rezultat o serie de lucruri pe care nu le-a cunoscut. A propus ca astfel de întîlniri să fie organizate cît mai des de către secția de gospodărie comunală a sfatului popular orășenesc. Astfel, s-ar rezolva operativ multe probleme care provoacă neajunsuri locatarilor pe de o parte, iar pe de alta și constructorii, ar trage o serie de învățăminte pentru munca de viitor. O problemă mult discutată de cei prezenți a fost executarea unui gard la acest bloc. Pe bună dreptate locatarii au arătat că din lipsa unui gard curtea blocului a devenit garaj pentru tot felul de autovehicule și, deci, nu pot sa o înfrumusețeze așa cum ei ar dori. Este într-adevăr o cerință justă de care vor trebui să țină seama organele în drept, mai ales că acest lucru a fost prevăzut și în proiect. Pe de altă parte o inițiativă deosebit de prețioasă care merită a fi preluată și de locatarii altor blocuri este formarea de echipe voluntare din locatari pentru repararea unor defecțiuni mărunte din bloc. Fără să mai cheme cooperativa sau alte unități de acest fel, echipele execută o serie de reparații mici ca, de exemplu, o broască la o ușă, schimbarea unei garnituri la un robinet, înlocuirea unui geam etc. Așa cum toți cei de față au apreciat întîlnirea, a fost deosebit de prețioasă și bine ar fi ca astfel de consfătuiri să se facă cît mai des. Din ele au de învățat atît constructorul cît și locatarii și proiectanții. uumiuiimmmmiimiiimiiiiiiimummiiiniiiiiiimmiiuimiiiimi La Uzina de reparații Timișoara str. Gh. Crosnev nr. 61, se ține în ziua de 26 noiembrie 1963 un concurs pentru ocuparea posturilor de maiștri la secția LĂCĂTUȘERIE și la secția de REPARAȚII TRACTOARE. Condițiile de admitere la concurs sunt afișate la sediul uzinei. Cererile se vor depune pînă la 16 noiembrie 1963. (1.077) ii * imptrnrm rm > »»» Oficiul regional de aprovizionare și desfacere Timișoara, str. Gh. Dimitrov nr. 2 a PUBLICĂ UN CONCURS pentru ocuparea posturilor de : — MERCEOLOG PRINCIPAL, — MERCEOLOG PRINCIPAL DISPECER, — CONTABIL. Informații se pot obține la telefon 43—37. (1.088) UNIUNILE RAIONALE ALE COOPERATIVELOR DE CONSUM din regiunea BANAT recrutează ABSOLVENȚI AI ȘCOLILOR MEDII, cu sau fără diplomă de maturitate pentru un curs de 6 luni în ramura contabilă și merceologie pentru cooperativele sătești. O dată cu începerea cursurilor, vor primi o indemnizație de 700 lei lunar. Informații suplimentare se pot obține la sediile uniunilor raionale. (1.018) PRODUCĂTORI! CONTRACTAȚI ANIMALE CU STATUL! CREȘTEREA ȘI LIVRAREA ANIMALELOR CĂTRE STAT CONSTITUIE PENTRU FIECARE GOSPODĂRIE O IMPORTANTĂ SURSĂ DE VENITURI MATERIALE. (1.075) Nr. 5829 SPECTACOLE MARȚI, 1 OCTOMBRIE 1963 TEATRUL DE STAT: Dracul uitat (ora 19,30). CINEMATOGRAFE : MAXIM GORKI : (15, 17, 19, 21) Escondida. ARTA: (11, 15, 17, 19, 21) E permis să calci pe iarbă ; ALEXANDRU SAHIA: (10, 14, 16, 18, 20) Luna de miere fără bărbat: I.L. CARAGIALE : (11, 15, 17, 19, 21) Cumpără-ți un balon ; FILIMON SÎRBU : (11, 15, 17, 19, 21) Clubul cavalerilor : VICTORIA : (10, 16, 18, 20) Moartea în insula de zahăr ; TINERETULUI : (11, 15, 17, 19, 21) Căpitanul lagunei albastre ; MUNCITORESC (Fratelia) : (15, 17, 19, 21) Omul cu obiectivul : MUNCITORESC (Freidorf) : (17, 19) Festival Chaplin; STEAUA ROȘIE (Mehala) : (15, 17, 19) Mila regească ; CLUBUL C.F.R. î (16, 17, 19, 21) Tracul unui actor. TELEVIZIUNE : 19,00 Jurnalul televiziunii : 19,10 Pentru copii : Cine a cîștigat cupa ; 19,50 Noul an de învățămînt universitar ; 20,15 Transmisie de la Teatrul Lucia Sturdza Bulandra“ . ..O singură viață“, de Ionel Hristea, în încheiere . Buletin de știri, buletin meteorologic. oo 4iOO 4«oo 4(00 4;oo i|i oo 4toc « o o 4i oo 4too4co o ț <' o „ȘCOALA TEHNICĂ FINANCIARĂ“ TIMIȘOARA str. Simion Bărnuțiu nr. 9, telefon 61—32 Anunță asumarea examenului de admitere în anul școlar 1963/1964, pentru ziua de miercuri, 2 octombrie, ora 14; înscrierile se primesc în continuare pînă în preziua examenului. (1.091) o*oo+c0*00*00*00*00*00*00*oo*»o*eo*e»