Drapelul Roşu, noiembrie 1963 (Anul 19, nr. 5856-5881)

1963-11-01 / nr. 5856

Colectiviștii din Chesinț au început zilele trecute o lucrare importantă în tînăra livadă de pomi — învelirea tul­pinilor de puieți cu bețe de floarea­­soarelui, în scopul protejării de roză­toare pe timpul iernii. lată-i în fotografie pe cîțiva dintre colectiviști executînd această lucrare. Una dintre acțiunile de mare însemnătate care a început să se des­fășoare zilele acestea în regiunea noastră este plantarea unor suprafețe în­tinse cu pomi fructiferi pe terenurile în pantă din zona de deal și munte. Potrivit planului întocmit de Consiliul agricol regional pe baza lucrărilor de microraionare a pomicultură și a sarcinilor de refacere și dezvoltare a acestei ramuri de producție, în actuala campanie va trebui plantată cu pomi o suprafață de 3.100 ha. Caracteristic pentru plantațiile din acea­stă toamnă este faptul că ele vor fi executate într-un număr mai restrîns de unități și numai pe bază de proiecte speciale întocmite de către O.R.P.O.T. Banat. Buna desfășurare a acțiunii de plantare pe suprafețele planificate, fo­losirea materialului săditor de cea mai bună calitate din speciile și soiu­rile stabilite, respectarea întocmai a indicațiilor tehnice date în acest scop de consiliul agricol regional, pun în fața unităților agricole socialiste care fac plantații sarcini de mare răspundere. Pentru a oglindi preocupările pentru dezvoltarea pomicultură în regiu­nea noastră publicăm în pagina de față materiale pe această temă. ---------------- -----------­Un sector în plină dezvoltare Condițiile naturale pedoclimatice ale regiunii noastre sunt favorabile cul­tură pomilor fructiferi. In zona de deal a regiunii găsesc condiții de dez­voltare și fructificare toate speciile de pomi existente în țară. Pe baza condițiilor existente și a sarcinilor pedoclimatice trasate de partid s-au efectuat lucrările de mi­croraionare a pomicultură, prin care au fost stabilite suprafețele de teren ce urmează a se planta cu pomi și di­recțiile de producție în care trebuie îndreptată pomicultura regiunii. Pla­nul de dezvoltare în perspectivă a patrimoniului pomicol al regiunii pre­vede creșterea suprafețelor de livezi de pomi de la 29.000 ha existente la 54.000 ha. Noile livezi se vor carac­teriza prin mărirea plantațiilor în ma­siv și îmbunătățirea raportului între specii în favoarea mărului, părului, cireșului și vișinului. Astfel, se pre­vede ca mărul să cuprindă 36 la sută din totalul livezilor (față de 12 la sută în prezent). Ponderea cireșului va crește de la 2 la 7 la sută, iar cea a vișinului de la 3,35 la 6,32 la sută. Prin noua orientare a pomicultură se urmărește realizarea unor producții mari și variate de fructe care să poa­tă satisface nevoile de consum ale populației, să asigure materia primă pentru industria prelucrătoare și să se creeze disponibil pentru export. Acțiunea de refacere și dezvoltare a patrimoniului pomicol a început în regiunea noastră încă din anul agri­col 1958/1959. De atunci și pînă a­­cum s-au obținut rezultate bune plan­­tîndu-se în zona de deal a regiunii, pe terenurile în pantă, improprii pen­tru cultura cerealelor, peste 10.000 ha cu pomi dintre care 8.500 în secto­rul cooperatist al agriculturii și 1.500 in gospodăriile agricole de stat. Pentru anul în curs s-a prevăzut plantarea unei suprafețe de 4.900 ha dintre care 1.800 au fost plantate în primăvară iar 3.100 urmează să fie plantate acum în toamnă. Această sarcină este stabilită pe baza planului de perspectivă, a prevederilor lucrări­lor de microraionare și a materialu­lui săditor existent în pepiniere. Ra­ionul Caransebeș care și-a propus să planteze 1.000 ha din suprafața sta­bilită pe regiune se situează și de data aceasta pe loc de frunte urmat de raioanele Bozovici, Lugoj și Lipova cu cîte 300 ha fiecare. In unitățile a­gricole socialiste din raza orașului Re­șița s-a propus plantarea a 280 ha cu popii, în cele din raionul Oravița tot 280 ha, în raionul Făget 200 ha, Mol­­dova-Nouă 150 ha și Orșova 100 ha. Spre deosebire de anii trecuți în a­­ceastă toamnă plantațiile de pomi ce se vor face sunt concentrate într-un număr mai restrîns de unități, iar nu­mărul speciilor și soiurilor de pomi repartizate pentru plantare este mai mic. In ce privește materialul săditor necesar s-a stabilit, pe baza evaluări­lor făcute în pepiniere, că există asi­gurați peste 600.000 de puieți dintre care 45 la sută măr, 12 la sută păr, 14 la sută cireș și vișin, 13 la sută prun și 16 la sută alte specii. Pro­centul ridicat de măr și păr permite încadrarea în prevederile lucrărilor de microraionare asigurînd prin aceasta o simțitoare îmbunătățire a raportului între specii. Plantările de pomi din această toamnă se execută numai pe bază de proiecte speciale întocmite de O.R.P.O.T.-Banat pentru 63 de uni­tăți agricole. Realizarea sarcinilor stabilite pen­tru această toamnă în domeniul pomi­culturii cere eforturi susținute din par­tea conducerilor de unități din zona de deal care fac plantații. De aceea, consiliile agricole raionale și specia­liștii au datoria să acorde un sprijin temeinic conducerilor de unități. O a­­tenție deosebită va trebui dată mobi­lizării maselor largi de colectiviști, să participe la acțiunea de plantare astfel ca lucrările să fie executate în timp scurt și de bună calitate. Plantatul po­milor trebuie în așa fel organizat încît să se termine înainte de coborîrea temperaturii sub 0 grade. In timpul plantării trebuie să se asigure îndru­marea tehnică necesară în fiecare uni­tate, precum și un control temeinic asupra felului cum se respectă indica­țiile tehnice date în acest scop. Prin munca pe care o vor depune pomicul­torii din regiunea noastră în actuala campanie de plantări vor aduce o con­tribuție însemnată la realizarea sar­cinilor ce se stau în față de a face ca dealurile însorite ale regiunii noastre să fie împodobite cu frumoase livezi de pomi cu rod bogat. Ing. TRICA IANOȘ șeful secției de horti-viticultură a Consiliului agricol regional Banat DRAPELUL ROȘU Venituri mari din valorificarea merelor La noi, în comuna Glimboca, raio­nul Caransebeș, există o veche și bună tradiție în domeniul pomiculturii. Te­renurile fiind situate pe dealurile din împrejurimi, ce străjuiesc frumoasa Vale a Bistrei, se pretează foarte bine pentru cultura pomilor fructiferi și în special a merilor. Locuitorii co­munei au căutat și în trecut să dez­volte această ramura de producție a agriculturii care aduce venituri însem­nate. Dar în condițiile gospodăriei individuale cînd terenurile erau împăr­țite în parcele mici și răzlețe efortu­­turile lor au fost limitate, nu au putut fi create plantații masive din ace­leași specii sau soiuri de pomi. Condiții deosebit de favorabile în acest scop s-au creat prin înfăptuirea procesului de colectivizare a agricultu­rii, condiții pe care și membrii gospo­dăriei noastre colective au început să se folosească din plin în ultimii ani. în prezent, livezile de pomi ale gos­podăriei colective cuprind o suprafață totală de peste 500 ha dintre care pe 120 ha se întinde livada tînăra, în masiv, plantată în ultimii ani. Deși livezile vechi, în bună parte îmbătrînite, sunt alcătuite din pomi de specii și soiuri diferite și disper­sate în multe locuri — prin aplica­rea la vreme­a îngrijirilor cerute —­ gospodăria reușește să obțină an de an venituri mari prin valorificarea fructelor. Una dintre speciile de pomi din livezile gospodăriei este mărul. Avem un număr mare de meri care, fiind întreținuți cu grijă, dau producții bune. în toamna aceasta, de pildă, producția de mere în gospodăria noas­tră colectivă este de peste 60 va­goane. Zilele trecute culesul merelor a fost terminat. La această lucrare au participat zilnic 120—150 de colectiviști, iar la transport 15—20 de căruțe. Pînă acum au și fost va­lorificate importante cantități de mere realizîndu-se un venit de peste o jumă­tate de milion lei. Venitul total ce-l vom realiza anul acesta prin valorificarea fructelor se va ridica la circa 1.200.000 lei. Membrii gospodăriei s-au convins încă o dată de avantajele mari ce le aduce pomicultura. De aceea ei de­pun toate eforturile pentru dezvolta­rea în continuare a sectorului pomicol, pentru întreținerea în bune condiții a livezilor. Gospodăria și-a propus ca în anii viitori să creeze plantații noi de pomi în masiv pe o suprafață de 350 ha. Plantațiile vechi, îmbatrî­­nite, vor fi defrișate și înlocuite trep­tat pe măsură ce intră pe rod noile livezi de tip socialist. O grijă deosebită se acordă între­ținerii livezilor tinere, în luna sep­tembrie a.c. pe cele 120 ha de plan­tație tînăra s-a făcut o arătură bună — printre pomi — urmînd ca, la pri­măvară, să «ra­ctivăm cartofi (printre rînduri), folosind astfel cît mai bine terenul pînă ce livada intră pe rod. Și în toamna aceasta vom face plantări de pomi pe o suprafață de 30 ha iar pentru anul viitor ne-am propus să creăm pe 20 ha o plantație de tip intensiv urmînd ca, în perspectivă, să extindem asemenea tip de plantații care dau producții mari de fructe de calitate superioară. Vom face tot ce ne stă în putință pentru dezvoltarea pomiculturii —ramură de producție aducătoare de mari venituri bănești. ȘTEFAN VÂRVESCU brigadier pomicol G.A.C. Glimboca, raionul Caransebeș Culesul merelor e o muncă frumoa­să însă nu-i deloc ușoară atunci cînd este vorba despre cantități de zeci de vagoane, ca la G.A.C. Glimboca. ÎN FOTOGRAFIE Un grup de colec­tiviști la culesul ultimelor cantități de mere. Ce trebuie făcut Pentru reușita plantațiilor în fața pomicultorilor și a specia­liștilor în domeniul horti-viticulturii și organizării teritoriului a fost pusă sar­cina de reorganizare a sectorului po­micol, valorificînd terenurile productive prin plantații pomicole slab și înființarea plantațiilor de mare pro­ductivitate pe port vegetativ (pitic) pe terenuri fertile. Pentru a se veni în sprijinul unități­lor socialiste a fost luată măsura ca înființarea plantațiilor în masiv să nu se facă fără un plan de organizare a terenului. în acest scop, socotim nece­sar a face cunoscute o serie de mă­suri ce trebuie luate la începerea în­ființării unei plantații de pomi. Lu­crarea cere ca înaintea întocmirii pro­iectelor de organizare interioară, să se execute anumite studii, printre ca­re: măsurătoarea planimetrică și nive­­litică, scara planului fiind 1:5.000 și echidistanța de 5 m ; cartarea specială a solului, care ne dă indicații asupra reușitei diferitelor specii în funcție de teren. Aceasta se face prin determina­rea următoarelor caracteristici a solu­lui : textura ; roca mamă ; prezența gleizărilor și la ce adîncimi ; drenajul intern ; pH ; prezența sărurilor noci­ve ; adîncimea apei freatice ; adîncimea stratului de rocă compactă dacă este apropiată de suprafață (piatră, marnă etc.). Avînd aceste studii se poate trece la întocmirea proiectului de organizare interioară, care urmărește : alegerea co­respunzătoare a folosințelor; parcela­rea optimă ; asigurarea condițiilor op­time de creștere și dezvoltare a fiecă­rei specii, evitîndu-se crearea unei a­­glomerații de specii. Se mai urmăreș­te mecanizarea lucrărilor, organizarea muncii și a transporturilor ; conserva­rea solului ; alimentația rațională cu apă etc. O dată ce proiectul a fost întocmit și Elemente­ de calcul ale lățimii platformei teraselor a — pentru un singur rînd de pomi ; b — pentru două rînduri de pomi, aprobat, se poate trece la aplicarea lui în teren. Prima acțiune a lucrărilor de aplica­re este defrișarea pădurilor mici pe te­renurile plane, defrișarea pomilor răz­leți și curățirea terenurilor de arbuști. Nu se va face defrișarea plantațiilor de arbuști și păduri pe terenuri in pantă mare, cu eroziune excesivă. După curățirea terenului, urmează parcelarea care, în plantațiile pomico­le se materializează prin trasarea dru­murilor de exploatare. Legătura intre drumurile pe curbe de­nivel, în terenurile cu pantă peste ?0%, se asigură prin intermediul dru­murilor în serpentină, tor înainte de a se trece la aplicarea al­elemente din organizarea terito­riului se începe cu amenajarea drumu­rilor, care se poate face manual sau mecanizat. După execuția drumurilor se trece la aplicarea măsurilor de conservare a so­lului. Pe terenurile cu pantă pînă la 10% se recomandă ca terenul să fie desfun­dat în totalitate pe adîncimea de 35—40 cm. Pe podzoluri, terenul nu se va des­funda, ci se va ara aplicîndu-se conco­mitent și subsolajul. Terenurile cu pantă între 10—30% se vor desfunda în benzi cu plugul de desfundat reversibil tras de un trac­tor de mare capacitate. Pînă la o pantă de 25% la desfun­dat se pot folosi și plugurile de trac­tor reversibile obișnuite trase de două tractoare universale. în general, benzile cu o lățime de 1,5—2 m rămîn nedesfundate și ac­­asă pînă la panta de 10%—15% tot după 3 rînduri de pomi, iar la panta de 15—20% între două rînduri de pomi. Cînd panta este de peste 20% asemenea benzi se lasă între fiecare rînd. Terasele cu pantă între 30—40% se execută cu ajutorul buldozerului sau manual. Există o metodă de execuție ți la această pantă cu ajutorul greieru­­lui, dacă în prealabil se sapă manual un șanț de 30 cm pentru asigurarea deplasării greierului, în zonele cu terenuri frămîntate, cu pantă mare, se execută numai terase in­dividuale. Dacă pînă acum a fost apli­cat digul potcoavă, în viitor se reco­mandă introducerea și aplicarea terasei individuale dreptunghiulare. O altă lucrare în cadrul măsurilor de conservare este aplicarea și execu­ția debușeelor, care asigură evacuarea apelor din masivul pomicol. Dat fiind faptul că majoritatea plantațiilor po­micole sunt în zonă umedă, aceste de­­bușee rămîn de obicei înierbate, cu sec­țiune largă, fără a fi amenajate. Multă atenție trebuie însă acordată la execu­ția traseelor continui pentru ca depre­siunile unde se concentrează apele să nu fie desfundate. în zonele cu precipitații abundente, pe soluri grele și unde sunt condiții favorabile alunecărilor, trebuie execu­tate canale de coastă pentru evacuarea apelor. Pentru combaterea eroziunii de a­­dîncime se aplică cleionaje. Ele au ro­lul de a micșora panta firului ravenei scăzînd astfel viteza apei și eliminînd eroziunea excesivă a solului. Malurile ravenelor trebuie plantate cu specii silvice și dacă panta lor es­te foarte mare, se execută gărdulețe pentru reținerea pămîntului. în vederea opririi procesului de e­­roziune a solului pe ravene și torenți se execută praguri și baraje din beton și din piatră. Executarea terase­lor din desfunda­rea terenului cu a­jutorul plugului balansier. Nr. 588« Pe dealurile însorite ale Chiesințului în ziua de 29 octombrie a. c. colec­tiviștii din comuna Chesinț, raionul Lipova au avut oaspeți. Membrii sec­ției de horti-viticultură a Consiliului agricol raional Lipova, precum și un număr însemnat de președinți, ingi­neri și brigadieri din gospodăriile co­lective din raion au­ sosit aici la Che­sinț cu un dublu scop : să participe la ședința secției de hortiviticultură consacrată măsurilor ce trebuie luate pentru buna desfășurare a acțiunii de plantare a pomilor care va începe în zilele acestea și să vadă, totodată, tînăra livadă de pomi pe care au creat-o harnicii colectiviști din aceas­tă comună. Însoțiți de tov. ing. Gh. Moș, președintele Consiliului agricol raional și de reprezentanți ai gospodă­riei colective gazdă — Teodor Cozmi, președinte, Pavel Blidaru, ing. agro­nom și Gheorghe Jivan, brigadierul pomicol — oaspeții s-au deplasat mai întîi pe dealul Curtoșului unde se află tînăra livadă de pomi de 50 ha a co­lectivei din Chesinț. Pantele acestui deal, așa cum arată ele în prezent — cu rînduri de pomi tineri bine între­ținuți, ale căror tulpini albe, văruite, lucesc în razele soarelui de toamnă, cu terase continui de tipul benzilor înierbate, la amenajarea cărora colec­tiviștii au început să lucreze din acest an — oferă o priveliște încîntătoare. Aceasta este creată de mîna omului, de priceperea, hărnicia și munca unită a colectiviștilor. La această gospodărie colectivă sînt metode bune și în ceea ce privește folosirea terenului plantat cu pomi. Anul acesta pe o suprafață de 17 ha au fost cultivați dovleci realizîndu-se astfel cîte 4—5 căruțe de dovleci la hectar care se folosesc la hrana ani­malelor. Pe alte 8 ha, unde terenul este mai fertil, s-a cultivat sfecla de zahăr care a dat o producție de cîte 12—15 tone la ha, iar pe o su­prafață de peste 20 ha unde terenul este mai sărat, colectiviștii au însă­mînțat lupta care contribuie la îngră­­șarea solului. La sfîrșitul lunii august și începutul lunii septembrie, a. c., în­drumați de agronomul gospodăriei, co­lectiviștii au plantat și căpșuni pe o suprafață de 2 ha de livadă tînăra. Despre perspectiva dezvoltării sec­torului pomi-viticol, în gospodăria co­lectivă din Chesinț se pot spune multe lucruri frumoase. Pe baza studiului întocmit de conducerea gospodăriei cu ajutorul specialiștilor, s-a stabilit că, în viitorii cîțiva ani, suprafața planta­tă cu pomi trebuie să ajungă la 407 ha, iar cea plantată cu vii nobile la 200 ha. Pentru toamna aceasta ei și-au pro­pus să planteze cu pomi o suprafață de 60 ha. Consiliul de conducere al gospodă­riei, sprijinit de organizația de partid, a luat măsuri concrete, astfel ca munc­ea de plantare a pomilor să devină o acțiune de masă la care vor lua parte toți colectiviștii. Paralel cu acțiunea de plantare pe cele 60 ha vor fi făcute și alte lu­crări în livadă. Este vorba în pri­mul rînd de protejarea puieților de pe întreaga plantație împotriva roză­toarelor prin învelirea tulpinilor de puieți cu bețe de floarea-soarelui sau de sorg. ★ După ce au văzut realizările de pînă acum în domeniul pomicul­tura la G.A.C. Chesinț, oaspeții s-au întors în comună unde au participat la ședința lărgită a secției de horti­­viticultură a consiliului agricol raio­nal organizată aici. Lucrările ședinței și mai ales cele văzute practic de participanți au avut menirea să înarmeze pomicultorii din raionul Lipova cu problemele cele mai importante de care vor trebui să țină seama în acțiunea de plantare a pomi­lor care se desfășoară în zilele vii­toare. I. NIȚU k m CETÎE W TO^UMIUBI­ . Pentru îndeplinirea sarcinilor tra­sate de partid în domeniul dezvoltării pomicultură, în regiunea noastră au fost luate o seamă de măsuri. Una din­tre acestea este organizarea rețelei de pepiniere pomicole în scopul produce­rii de material săditor din speciile și soiurile cele mai valoroase. Astfel, în ultimii ani, au fost înființate în regiu­­ne 7 pepiniere pomicole cu o supra­față de 420 ha care asigură materia­lul săditor necesar refacerii și extin­derii plantațiilor pomicole în perspec­tivă.­­ Gospodăria colectivă din comună Domașnea, raionul Orșova, are în pre­zent peste 400 ha de livezi de pomi pe rod. Pomicultura este o ramură de bază în această gospodărie aducînd a­­proape jumătate din totalul venituri­lor bănești anuale. în ultimii ani gos­podăria și-a creat și o plantație tînă­­ră, în masiv, pe o suprafață de 140 hectare. în perspectivă, suprafața noi­lor plantații la G.A.C. Domașnea va ajunge la peste 500 ha dintre care 400 ha cu meri. Prin faptul că aceste lucrări sunt cos­­tisitoare, sarcina noastră este de a ale­ge și a găsi metodele cele mai econo­mice și mai eficace, cum sunt măsu­rile biologice. Ulterior, pe măsura creș­terii producției, se va putea trece la eliminarea totală a eroziunii solului prin lucrări de artă care necesită in­vestiții mai mari. Sistemul de pichetare care urmează după acțiunea de amenajare a terenu­rilor se alege în funcție de panta și relieful terenului și în concordanță cu măsurile de amenajare. Pe terenurile plane, unde eroziunea nu are efect, sistemul mai des apli­cat este pichetajul în patrat 8 ° X8 m care permite executarea lucrărilor me­­canizate în toate direcțiile în condiții optime. începînd cu panta de 8 °/6—10% pî­nă la 18%—20% unde eroziunea are efect și unde lucrările se vor executa neapărat pe curbele de nivel, sistemul indicat este pichetajul în dreptunghi (8 m X 10 m). Pe terenurile cu pantă uniformă, peste 18%—20%, unde se execută lucrări de terasare (terase con­tinui) sistemul indicat este cel in șah. în cazul terenurilor foarte frămîntate, unde nu se execută terase continui, es­te indicat a se folosi sistemul de piche­­taj în triunghi echilateral. Cînd tere­nurile cu pantă peste 10% nu sînt uniforme se aplică sistemul de pichetaj pe curba de nivel. în cadrul acestui sistem se va respecta numai distanța egală pe rînd. Intrucît în toamna acestui an nu s-a putut asigura peste tot un decalaj între lucrările de organizare-amenajare și lu­crările de înființare a plantațiilor es­te necesar ca acțiunea de pichetare să se efectueze înaintea lucrărilor de ame­najare a terenului. Pentru a nu împie­dica execuția mecanizată a lucrărilor este absolut necesar ca pichetajul pe terenurile in pantă să fie făcut nea­părat pe curba de nivel sau să cores­pundă celorlalte considerente arătate mai sus. O dată cu acțiunea de pichetaj, tre­buie făcute și traseele viitoarelor dru­muri de exploatare. Pentru asigurarea condițiilor opti­me de dezvoltare a pomilor fructi­feri, este necesar, dacă nu concomitent cu acțiunea de plantare dar cel puțin imediat­­ după aceasta să se treacă la execuția teraselor individuale, în vederea îmbunătățirii în viitor a acțiunilor de proiectare, amenajare și plantare, socotim că este bine ca mă­sura luată de cîteva raioane, de a face plantări într-un număr restrîns de gospodării, însă pe suprafețe mari, să fie extinsă în toate raioanele. Astfel vom reuși să facem lucrările de pro­iectare înaintea lucrărilor de amena­jare și plantare, iar planificarea mate­rialului săditor va putea fi făcută conform prevederilor din documentații. Ing. A. WITZERMANN O.R.P.O.T.-Banat Terase orizontale sistem de bleu-ram­­bleu cu taluze de pămînt înierbate.

Next