Drapelul Roşu, decembrie 1963 (Anul 19, nr. 5882-5908)

1963-12-01 / nr. 5882

Citiți în interiorul ziarului, în satele bănățene — Bogată activitate culturală (pag. a 2-a) Laboratorul de agrochimie — în slujba dezvoltării producției agricole — Luminile Hunedoarei — O definiție depășită — Oamenii adîncurilor — Știri de peste hotare (pag. a 2-a) (pag. a 3-a) (pag. a 3-a) (pag. a 3-a) (pag. a 4-a) Vizita delegației de stata R.P. Române in R. S» F« Iugoslavia C­omunicat comun La invitația președintelui Republicii Socialiste Fe­derative Iugoslavia, secretar general al Uniunii Comu­niștilor din Iugoslavia, Iosip Broz Tito, o delegație de stat a Republicii Populare Române, condusă de preșe­dintele Consiliului de Stat, prim-secretar al Comitetului Central al Partidului Muncitoresc Român, Gheorghe Gheorghiu-Dej, a făcut­ o vizită oficială în Iugoslavia, între 22 și 30 noiembrie 1963. Delegația Republicii Populare Române a vizitat ca­pitala Republicii Socialiste Federative Iugoslavia — Belgrad orașele Saraievo, Mostar, Zenița, Zagreb, Liubliana, întreprinderi industriale, gospodării agri­cole, instituții științifice și culturale, a avut întîlniri cu reprezentanți ai organelor republicane și locale, ai organi­zațiilor obștești, cu oameni ai muncii și a luat cunoș­tință de realizări ale construcției socialiste în Iugos­lavia. în timpul vizitei, delegațiile de stat ale Republicii Populare Române și Republicii Socialiste Federative Iu­goslavia, au purtat discuții cu privire la relațiile actuale dintre cele două tari vecine și la perspectivele dezvoltării colaborării lor viitoare. Cu acest prilej, a fost semnat între Republica Populară Romînă și Republica Socia­listă Federativă Iugoslavia acordul privind construirea Sistemului hidroenergetic și de navigație — Porțile de Fier. De asemenea, delegațiile au avut un schimb de păreri cu privire la situația internațională și la cele mai actuale probleme ale contemporaneității, precum și cu privire la problemele mișcării muncitorești inter­naționale. Delegația de stat a Republicii Populare Române a fost compusă din : Gheorghe Gheorghiu-Dej, președin­tele Consiliului de Stat, prim-secretar al Comitetului Central al Partidului Muncitoresc Român, Ion Gheorghe Maurer, președintele Consiliului de Miniștri, Emil Bodna­­raș, vicepreședinte al Consiliului de Miniștri, Alexandru Bîrlădeanu, vicepreședinte al Consiliului de Miniștri, Cor­­neliu Mănescu, ministrul Afacerilor Externe, Aurel Măî­­năsaru, ambasadorul Republicii Populare Române în Re­publica Socialistă Federativă Iugoslavia. Delegația de stat a Republicii Socialiste Federative Iugoslavia a fost compusă din : Iosip Broz Tito, preșe­dintele republicii, secretar general al Uniunii Comu­niștilor din Iugoslavia, Edvard Kardelj, președintele Scupșcinei Federative, Petar Stambolici, președintele Vo­céi Executive Federative, Miloș Miniéi, vicepreședinte al Vecei Executive Federative, Kocea Popovici, secretar de stat pentru afacerile externe, Marin Țetinici, secretar fe­derativ pentru transporturi și telecomunicații, Kiro Gli­­gorov, secretar federativ pentru finanțe, Bogdan Țrno­­binia, secretar general al președintelui republicii, Mirko Tepavaț, adjunct al secretarului de stat pentru aface­rile externe, Arso Milatovici, ambasadorul Republicii So­cialiste Federative Iugoslavia în Republica Populară Romînă. Convorbirile au fost purtate într-o atmosferă tovă­rășească, de cordialitate și înțelegere reciprocă.­ ­ Cele două delegații au constatat cu satisfacție că relațiile dintre Republica Populară Romînă și Republica Socialistă Federativă Iugoslavia se dezvoltă cu succes în spiritul prieteniei tradiționale dintre cele două popoare. O importantă contribuție la dezvoltarea colaborării rodnice romîno-iugoslave, au adus hotărîrile adoptate cu ocazia în­tâlnirilor din anul 1956 dintre conducătorii celor două state. Apreciind rezultatele însemnate obținute de cele două țări în construirea socialismului, delegațiile și-au expri­mat părerea că dezvoltarea relațiilor bilaterale corespunde intereselor celor două țări socialiste și că vecinătatea lor imediată oferă mari posibilități pentru lărgirea a­­cestei colaborări. Cele două delegații au examinat multilateral rela­țiile economice reciproce și, constatând rezultatele favo­rabile obținute în ultimul timp, au convenit asupra ne­cesității de a se lua o serie de măsuri care să conducă la lărgirea acestor relații, corespunzător dezvoltării eco­nomiilor naționale ale celor două țări. Ele au căzut de acord ca ambele părți să depună eforturi pentru mărirea volumului și îmbunătățirea struc­turii schimbului de mărfuri, a colaborării economice în producția industrială, a colaborării în domeniul trans­porturilor și telecomunicațiilor, precum și pentru lărgirea și adîncirea colaborării tehnico-științifice. Cele două delegații au constatat, de asemenea, că și creditarea reciprocă trebuie să-și găsească locul în relațiile economice ale celor două țări ca o formă impor­tantă de colaborare economică. De asemenea, cele două delegații au convenit să fie examinate măsurile necesare pentru interconectarea sis­temelor energetice ale celor două țări. Delegațiile au căzut de acord că vor lua măsurile necesare pentru a se crea condiții și a se asigura metode corespunzătoare, care să stimuleze legături economice bi­laterale mai strînse și mai trainice. O astfel de orientare, corespunzătoare intereselor economice reciproce, va con­tribui la dezvoltarea colaborării economice curente și de lungă durată. în vederea realizării acestor scopuri, cele două gu­verne au hotărît să înființeze, ca organ permanent, o comisie mixtă de colaborare economică. Delegațiile au subliniat în mod deosebit marea în­semnătate a acordului semnat privind construirea în comun a Sistemului hidroenergetic și de navigație — Porțile de Fier — și au exprimat convingerea că realiza­rea acestui mare obiectiv va aduce o contribuție impor­tantă la dezvoltarea economică a ambelor țări. Construi­rea acestui obiectiv creează noi posibilități pentru coope­rarea industrială și colaborarea economică mai strînsă dintre cele două țări. Delegațiile au constatat, de asemenea, că construirea Sistemului Porțile de Fier va crea condiții favorabile pen­tru dezvoltarea navigației pe Dunăre, important mijloc de circulație internațională, spre folosul tuturor țărilor interesate, în legătură cu această îmbunătățire și cu lichid BELGRAD. 30 NOIEMBRIE 1963. Președintele Consiliului de Stat al Republicii Populare Române, prim-secretar al Comitetului Central al Partidului Muncitoresc Român GHEORGHE GHEORGHIU DEJ darea radicală a greutăților de navigație existente în acest sector, guvernele celor două țări se află în contact cu gu­vernele celorlalte țări dunărene. Cele două delegații apreciază pozitiv rezultatele ob­ținute în dezvoltarea schimburilor culturale și științifice, în lărgirea contactelor dintre organizațiile obștești, care contribuie la o mai bună cunoaștere a realizărilor celor două țări și la apropierea între cele două popoare prie­tene, în scopul lărgirii în continuare a acestor schimburi și contacte, delegațiile Republicii Populare Române și Re­publicii Socialiste Federative Iugoslavia au convenit să sprijine prin încheierea de convenții, înțelegeri și alte măsuri, colaborarea dintre organele și organizațiile com­petente în domeniul științific, radioteleviziunii, agențiilor de presă, turismului etc. Ele au subliniat în mod deosebit că sunt gata sea, prin schimburi de delegații și prin contacte între re­prezentanții celor două țări în toate domeniile de activitate economică și socială, să colaboreze la analizarea tuturor problemelor a căror rezolvare poate contribui la adîncirea relațiilor de bună vecinătate și la lărgirea colaborării prie­tenești multilaterale dintre Republica Populară Romînă și Republica Socialistă Federativă Iugoslavia. El analizînd situația internațională, delegațiile au con­statat cu satisfacție identitatea sau asemănarea punctelor de vedere ale celor două țări cu privire la principalele probleme internaționale, cum sunt problemele asigurării păcii și realizării coexistenței pașnice, dezarmării gene­rale și totale, lichidării colonialismului, eliminării focare­lor de încordare, rezolvarea problemei germane etc. Pornind de la faptul că în lumea actuală coexistența pașnică este singura alternativă a războiului nuclear, cele două delegații au reafirmat că lupta pentru pace și rezol­varea pe cale pașnică a problemelor internaționale liti­gioase este cea mai importantă sarcină a tuturor forțelor progresiste și iubitoare de pace din lume, în primul rînd a țărilor socialiste. Ele au constatat cu satisfacție că în relațiile inter­naționale au survenit schimbări pozitive, înregistrîndu-s­e anumite progrese către o destindere a încordării interna­ționale. Guvernele celor două țări au salutat încheierea Tratatului­ de la Moscova cu privire la interzicerea expe­riențelor nucleare în atmosferă, Cosmos și sub apă și l-au apreciat ca un succes al politicii de pace și coexistență, un pas pe calea rezolvării problemei dezarmării. Conștiente că în lumea actuală mai există încă forțe puternice care se opun unei astfel de evoluții a relațiilor internaționale, cele două delegații au căzut de acord că trebuie să se de­pună în continuare toate eforturile pentru ca acest în­­­ceput să fie nu numai menținut, ci și consolidat, pentru­ ca metoda tratativelor să se afirme pe deplin ca unicul mod de rezolvare a problemelor internaționale litigioase. Republica Populară Romînă și Republica Socialistă Federativă Iugoslavia acordă o deosebită importanță creă­rii unor zone ale păcii, fără arme nucleare și rachete, în diferite regiuni ale globului și constată cu satisfacție că această idee este însușită de un număr tot mai mare de state. Cele două delegații au apreciat că transformarea Balcanilor într-o zonă a păcii, bunei vecinătăți și colabo­rării multilaterale corespunde intereselor tuturor țarilor și popoarelor din această parte a lumii, și au căzut de a­­cord să depună în continuare toate eforturile pentru rea­lizarea unei asemenea înțelegeri. Subliniind că realizarea unei colaborări economice bazate pe egalitate și interes reciproc și asigurarea unui progres nestingherit pentru toate țările și popoarele re­prezintă o cerință imperioasă a contemporaneității, ambele delegații au scos în evidență necesitatea adoptării unor măsuri care să favorizeze dezvoltarea multilaterală, pe aceste baze, a relațiilor economice internaționale; în acest sens, ele au constatat că există obligații și interese inter­naționale generale ca țările slab dezvoltate să fie ajutate să-și dezvolte cît mai rapid forțele lor economice poten­țiale. Din partea lor, Republica Populară Romînă și Re­publica Socialistă Federativă Iugoslavia sunt hotărîte ca, în conformitate cu posibilitățile lor, să contribuie la pro­gresul economic al țărilor în curs de dezvoltare. Ambele delegații subliniază, în legătură cu aceasta, însemnătatea viitoarei conferințe a Națiunilor Unite pentru comerț și dezvoltare și și-au afirmat dota­rea lor de a contribui­ activ la desfășurarea cît mai reușita a acesteia. Pornind de la ideea că în zilele noastre cauza inde­pendenței și suveranității naționale este indisolubil legată de cauza păcii, Republica Populară Romînă și Republica Socialistă Federativă Iugoslavia se pronunță cu hotărîre pentru lichidarea cît mai grabnică, în spiritul rezoluțiilor Organizației Națiunilor Unite, a tutror formelor de colo­nialism și neocolonialism. Delegațiile au efectuat un schimb tovărășesc de pă­reri privind problemele mișcării muncitorești internațio­­nale, în luptă pentru pace și socialism. în legătură cu a­­ceasta, ele au subliniat necesitatea depunerii unor eforturi continue pentru întărirea unității acesteia, a unității tu­turor forțelor socialismului și progresului pe baza egalită­ții în drepturi și a examinării principiale a deosebirilor de păreri care pot apărea în anumite probleme. Avînd în vedere complexitatea fenomenelor sociale din lumea contemporană, faptul că fiecare țară socialistă își aduce propria contribuție la îmbogățirea experienței comune a construcției socialiste, cele două delegații au subliniat utilitatea și necesitatea unor asemenea schim­buri prietenești și deschise de păreri. Exprimîndu-și hotărîrea de a dezvolta multilateral relațiile reciproce dintre Republica Populară Romînă și Republica Socialistă Federativă Iugoslavia, cele două gu­verne sunt convinse că prin aceasta contribuie la întări­rea cauzei păcii și socialismului. Președintele Consiliului de Stat al Republicii Populare Române, prim-secretar al Comitetului Central al Partidului Muncitoresc Român, Gheorghe Gheorghiu- Dej, a invitat pe președintele Republicii Socialiste Fede­rative Iugoslavia, secretar general al Uniunii Comuniștilor din Iugoslavia, Iosip Broz Tito, să viziteze Republica Populară Romînă. Invitația a fost acceptată cu plăcere. Președintele Republicii Socialiste Federative Iugoslavia, secretar general al Uniunii Comuniștilor din Iugoslavia IOSIP BROZ TITO Semnarea acordului privind Sistemul hidroenergetic și de navigație Porțile de Fier și a Comunicatului comun BELGRAD 30 (Agerpres). — Sîm­­bătă la amiază, în clădirea Vechi Exe­cutive Federative a R.S.F. Iugoslavia a avut loc semnarea Acordului între Republica Populară Romînă și Repu­blica Socialistă Federativă Iugoslavia privind realizarea și exploatarea Siste­mului hidroenergetic și de navigație. Porțile de Fier, pe fluviul Dunărea și a Comunicatului comun cu privire la vi­zita delegației Republicii Populare Ro­mâne în Republica Socialistă Federativă Iugoslavia. Acordul privind Sistemul Porțile de Fier și Comunicatul comun au fost semnate din partea romînă de tovară­șul Gheorghe Gheorghiu-Dej, președin­tele Consiliului de Stat al R.P. Ro­mâne, prim-secretar al Comitetului Central al Partidului Muncitoresc Ro­mân, iar din partea iugoslavă de tova­rășul Iosip Broz Tito, președintele R.S.F. Iugoslavia, secretar general al Uniunii Comuniștilor din Iugoslavia. Din partea romînă au fost de față tovarășii Ion Gheorghe Maurer, Emil Bodnăraș, Alexandru Bîrlădeanu, Cor­­neliu Mănescu, Aurel Măm­ășan, con­silieri și experți ai delegației. Din partea iugoslavă au asistat to­varășii Edvard Kardelj, președintele Skupșcinei Federative, Petar Stambo­lici, președintele Vecei Executive Fede­rative, Mialko Todorovici, vicepre­ședinte al Skupșcinei Federative, Miloș Miniei, vicepreședinte al Vecei Execu­tive Federative, Kocea Popovici, secre­tar de stat pentru afacerile externe, Slobodan Pen­ezici, președintele Vecei Executive a R.S. Serbia, Iakov Bla­­jevici, președintele Camerei Economice Federative, Marin Țetinici, secretar fe­derativ pentru transporturi și telecomu­nicații, Kiro Gligorov, secretar federativ pentru finanțe, dr. Ioje Brilei, membru al Vecei Executive Federative, Filip Baikovici, secretar federativ pentru in­dustrie, Bogdan Țrnobinia, secretar general al președintelui, Mirko Tepa­vaț, adjunct al secretarului de stat pentru afacerile externe, Arso Mila­tovici, ambasadorul R.S.F. Iugoslavia în R. P. Romînă și alte persoane oficiale. După semnare, tovarășii Gheorghe Gheorghiu-Dej și Iosip Broz Tito și-au strîns călduros mîinile. Membrii dele­gației române s-au întreținut apoi cordial cu conducătorii iugoslavi. ★ BELGRAD 30 (Agerpres). — Sîm­­bătă dimineață la Vecea Executivă Fe­derativă a R.S.F. Iugoslavia a avut loc semnarea convențiilor romîno-iu­goslave privind sistemul hidroenerge­tic și de navigație Porțile de Fier. Con­vențiile se referă la elaborarea proiec­tului, execuția lucrărilor, stabilirea va­lorii investițiilor și decontarea reci­procă, exploatarea sistemului Porțile de Fier și la alte probleme în legătură cu realizarea și exploatarea Sistemului. Din partea romînă convențiile au fost semnate de Nicolae Gheorghiu, adjunct al ministrului Minelor și E­­nergiei Electrice, iar din partea iugo­slavă de Bogoliub Stoianovici, membru al Vecei Executive a R.S. Serbia. La semnare au fost de față Aurel Măm­ășan, ambasadorul R.P. Romane la Belgrad, Arso Milatovici, ambasa­dorul R.S.F. Iugoslavia la București, consilieri ai celor două părți, ziariști. Dejun în cinstea tovarășului Gheorghe Gheorghiu-Dej BELGRAD 30 trimișii speciali A­­gerpres transmit : Președintele Repu­blicii Socialiste Federative Iugoslavia, secretar general al Uniunii Comuniști­lor din Iugoslavia, Iosip Broz Tito, a oferit sîmbătă la amiaz la Palatul Alb, un dejun în cinstea președintelui Con­siliului de Stat al Republicii Populare Române, prim-secretar al Comitetului Central al Partidului Muncitoresc Ro­mân, Gheorghe Gheorghiu-Dej. Au participat tovarășii Ion Gheorghe Maurer, Emil Bodnăraș, Alexandru Bîr­lădeanu, Corneliu Mănescu, Aurel Măm­­ășan, precum și consilierii delegației. Din partea iugoslavă au luat parte tovarășii Edvard Kardeli, Aleksandar Rankovici, Petar Stambolici, Iovan Ve­­selinov, Veliko Vlahovici, Ivan Goș­­niak, Boris Kraiger, Miloș Miniei, Ko­cea Popovici și alte persoane oficiale în cursul dejunului, care a decurs într-o atmosferă caldă, prietenească, tovarășii Gheorghe Gheorghiu-Dej și Iosip Broz Tito au rostit cuvinte de a­­preciere a rezultatelor fructuoase ale vizitei, de salut la adresa celor două popoare și urări de succes în construc­ția socialistă, exprimînd convingerea că prietenia și colaborarea dintre ele se vor întări și dezvolta tot mai mult spre binele cauzei comune, a socialismului și păcii. Recepția de la hotelul Metropol din Belgrad BELGRAD 30 Agerpres)’. 1— Pre­ședintele Consiliului de Stat al R. P. Române, tovarășul Gheorghe Gheorghiu- Dej, a oferit sîmbătă seara, în saloa­nele hotelului Metropol din Belgrad, o recepție cu prilejul vizitei în R.S.F. Iugoslavia a delegației de stat a Re­publicii Populare Române. La sosire, președintele Republicii Socialiste Federative Iugoslavia, Iosip Broz Tito, împreună cu soția sa, Io­­vanka, au fost întâmpinați de tovară­șii Gheorghe Gheorghiu-Dej, Ion Gheorghe Maurer, Emil Bodnăraș, Ale­xandru Bîrlădeanu, Corneliu Mănescu, Aurel Măm­ășan. La intrarea în sală a conducătorilor iugoslavi și a dele­gației de stat a R. P. Romíne, se in­tonează Imnul de stat al R.S.F. Iu­goslavia și Imnul de stat al R. P. Ro­míne. Asistența aplaudă îndelung. La recepție au luat parte tovarășii Edvard Kardeli, Aleksandar Rankovici, Petar Stambolici, Blajo Iovanovici, La­zar Kolișevski, Svetozar Vukmanovici- Tempo, Iovan Veselinov, Ivan Goșniak, Miloș Miniei, Kocea Popovici, membri ai Skupșcinei și ai Vecei Executive Federative, ai C.C. al Uniunii Comu­niștilor din Iugoslavia, conducători ai instituțiilor centrale și organizațiilor obștești, generali și ofițeri superiori, oameni de știință, cultură și artă, zia­riști. Au participat, de asemenea, șefi ai misiunilor diplomatice și atașați mili­tari acreditați la Belgrad. Recepția s-a desfășurat într-o at­mosferă călduroasă. Sarcinile de plan și angajamentele Îndeplinite exemplar în zori, sau noaptea tîrziu, în halele spațioase ale uzinei „Oțelul­ Roșu“ se văd jeturi de flăcări și mii de scînteieri ale metalului incandescent, drumurile fără întrerupere ale macaralelor de încăr­care, coloșii de metal îndreptați de mîini pricepute printre „măselele“ de oțel ale cilindrilor și apoi lăsați să aler­ge pe călea cu role spre ajustare pen­tru a primi forma cerută de șantierele de construcții. Pretutindeni, la oțelărie, la laminoarele de platine, de tablă, de profile, laminorul la rece, turnătoria de oțel și metal, la fabrica de var și dolomită, oamenii plămădesc produse din cele mai felurite. Peste tot se sim­te ritmul viu al mun­cii îndreptate spre același țel: îndepli­nirea exemplară a tuturor indicilor de plan și a angaja­­­­­mentelor. Delegații la conferință au constatat cu mîndrie și satisfacție că inițiativele și acțiunile politice și organizatorice ale organizațiilor de bază privind va­lorificarea rezervelor interne, întreaga muncă de partid dusă în vederea mo­bilizării colectivelor din secții la ridica­rea productivității muncii au fost în­cununate de succese. Colectivul uzinei și-a depășit, în primele 10 luni, pla­nul producției globale cu 17.320.000 lei, iar pe cel al producției marfă cu 6.227.000 lei, dînd în același timp o economie la prețul de cost de peste 14.000.000 lei. La toate aceste suc­cese și-au adus contribuția, aproape în egală măsură, toate secțiile uzinei. O­­țelarii, de exemplu, au dat în primele 10 luni 7.228 tone de oțel peste plan, depășindu-și angajamentul anual cu 788 tone. Printr-o utilizare mai deplină a capacității cuptoarelor și a halei de turnare și folosirea metodelor de ela­borare a șarjelor rapide, oțelarii sînt hotărîți ca pînă la sfîrșitul anului să mai producă peste plan cel puțin 1.000 tone oțel. în ultima zi a lunii octombrie evidența întrecerii socialiste indica 9.715 tone laminate peste plan date de colectivul de la laminorul de platine și 1.398 tone tablă realizată peste plan de colectivul de la laminorul de tablă. Conferința a reliefat că dezbaterile operative în adunările organizațiilor de bază, măsurile luate pentru asigurarea ritmicității producției, sporirea pro­ductivității muncii, reducerea prețului de cost și îmbunătățirea permanentă a calității producției, munca perseve­rentă pentru aplicarea hotărîrilor a­­doptate, exercitarea sistematică a drep­tului de control asupra conducerii teh­­nico-administrative, au avut un rol îns­emnat în obținerea acestor rezultate. Ceea ce merită, de asemenea, să fie su­bliniat e faptul că organizațiile de bază, îndrumate de comitetul uzinal de p­artid au dat muncii politico-educative un ca­racter permanent, aceasta fiind subor­donată îndeplinirii planului la toți in­­dicii în fiecare secție. Deosebit de fo­lositoare în antrenarea colectivelor la realizarea ritmică a planului de produc­ție a fost activitatea sîrguincioasă de­pusă de membrii și candidații de par­­tid, printre care: Nicolae Farcaș, Ion Stroie, Gheorghe Vasiloaie, oțelari, Pri* bil Engelbert, Simion Cristu, de la la­minorul de platine, Virgil Vișoreanu și Adolf Malacsec de la laminorul de ta­blă, Ion Baboni și Francisc Martineaku de la laminorul la rece. Analizele inițiate de comitetul uzio­nal de partid și organizațiile de bază pentru sporirea exigenței față de ca­litatea produselor și dezvoltarea în conștiința fiecărui muncitor a dragostei B. STANCIOIU­­ j (Continuare în pagina a 2-a) mniimmimimmmmmmmmiimimiimmimimmmimimmimmii Conferința organizației de pârtii de la uzina „Oțelul Roșu” îndeplinirea sarcinilor de plan în bune condiții ți la timp depinde în mare măsură și de gradul de calificare al muncitorilor. Tocmai de aceea condu­cerea uzinei ,,Oțelul­ Roșu" acordă toată atenția pregătirii profesionale. ÎN CLIȘEU , tov. Ilie Martin, șef adjunct al oțelăriei vorbește tinerilor Teodor Hărăbur, Nicolae Geană, Dan Petrea și Valeriu Ciobotaru despre calitatea­­ oțelului, cum se elaborează el. &e pe cuprionsul Mecanizatori fruntași Zilele trecute mecanizatorii de la S.M.T. Cenei au îndeplinit planul a­­nual de producție. Pînă seri ei au rea­lizat lucrări al căror volum este de peste 104.000 ha arătură normală de­pășind planul anual de producție cu circa 2 la sută. Stațiunea și-a realizat zilele acestea și sarcinile de plan ce-i reveneau în campania agricolă de toamnă executând în această campanie pe ogoarele celor 12 G.A.C. lucrări cu un volum de peste 45.000 ha arătură normală. Fruntașe pe stațiune sunt brigăzile de tractoare de la gospodăriile coloc­Uia dintre problemele principale ce stau în atenția Comitetului U.T.M. de la întreprinderea I.P.R.O.F.I.L. Balta-Sărată este și antrenarea ti­neretului în acțiunile de muncă pa­triotică. Așa de pildă, organizația de bază U.T.M. de la secția între­țineri, a reușit ca într-o singură zi să colecteze o cantitate de 4.000 kg fier vechi, care a și fost predată la tive din Otelec, Cărpiniș și Răuți. Printre mecanizatorii care s-au evi­­­dențiat în mod deosebit se numără co­muniștii Ion Ciotea, Jasa Onolov și Alexandru Sterpu precum și atemiștii Ion Munteanu, Carol Szabó și Mihai Frișca. Cei 70 de membri și candidați de partid și 65 de utemiști au consti­tuit un exemplu viu pentru restul de muncitori în realizarea sarcinilor de plan și îmbunătățirea calității lucrări­lor. CIOSICI MIROSLAV corespondent I.C.M. din Caransebeș. In fruntea acestei acțiuni s-au situat tinerii E­­vald Pupăză, Ilie Moraru Dumitru Gerescu și alții. In momentul de față, în toate or­ganizațiile U.T.M. din cadrul între­prinderii I.P.R.O.F.I.L. Balta-Sărată se desfășoară întrecerea pentru obți­nerea titlului de organizație fruntașă în acțiuni patriotice. (Vasile Motrici, corespondent) Colectează metale vechi „Săptâmîna cărții Academiei R.P.R. ” la Reșița Cu prilejul „Săptămînii cărții Academiei R.P.R.", la Casa de cultură din Reșița a fost organizată vineri seară o adunare la care au participat numeroși ingi­neri, tehnicieni, muncitori. A fost prezentată o confe­rință despre activitatea și realizările Editurii Academiei R.P.R., ținută de tov. conf. univ. ing. Traian Sălăgean, șeful secției de sudură a Bazei de cercetări științifice Timișoara a Academiei R.P.R. De asemenea, ing. Mir­­cea Hrețescu, cercetător științific la secția de sudură a Bazei, a prezentat lucrarea : „Fenomene fizice și me­talurgice la s­udarea cu arcul electric a oțelurilor“ — de ing. T. Sălăgean. Totodată, tov. Desmireanu Ioan, șef de secție la Institutul de cercetări economice al Aca­demiei R.P.R. a prezentat lucrarea „Uzinele reșițene în anii construcției socialiste“. La discuții au fost făcute o serie de aprecieri pri­vind importanța practică și teoretică a lucrărilor, pre­cum și sugestii pentru îmbunătățirea lor la eventualele reeditări, în concluzie tov. Costin Murgescu, membru corespondent al Academiei R.P.R., redactor șef al re­vistei „Viața economică“ și conf. univ. Traian Sălăgean au mulțumit pentru observațiile făcute și au arătat preocuparea care există în prezent din partea institu­tului de cercetări economice și a secției de sudură a Bazei de cercetări științifice a Academiei R.P.R. în lu­­­­nile viitoare. ‘ij Participanții au consultat cu acest prilej standul cu cărți din producția editorială a Academiei R.P.R. " La G.A.C. „Avîntul" din Pecica, raionul Arad, la învățămîntul agrozootehnic de masă au fost organizate 3 cercuri în care sînt cuprinși 105 colectiviști, în clișeu vă prezentăm un aspect din timpul predării unei lecții la cercul legumicol.

Next