Drapelul Roşu, decembrie 1963 (Anul 19, nr. 5882-5908)
1963-12-01 / nr. 5882
Citiți în interiorul ziarului, în satele bănățene — Bogată activitate culturală (pag. a 2-a) Laboratorul de agrochimie — în slujba dezvoltării producției agricole — Luminile Hunedoarei — O definiție depășită — Oamenii adîncurilor — Știri de peste hotare (pag. a 2-a) (pag. a 3-a) (pag. a 3-a) (pag. a 3-a) (pag. a 4-a) Vizita delegației de stata R.P. Române in R. S» F« Iugoslavia Comunicat comun La invitația președintelui Republicii Socialiste Federative Iugoslavia, secretar general al Uniunii Comuniștilor din Iugoslavia, Iosip Broz Tito, o delegație de stat a Republicii Populare Române, condusă de președintele Consiliului de Stat, prim-secretar al Comitetului Central al Partidului Muncitoresc Român, Gheorghe Gheorghiu-Dej, a făcut o vizită oficială în Iugoslavia, între 22 și 30 noiembrie 1963. Delegația Republicii Populare Române a vizitat capitala Republicii Socialiste Federative Iugoslavia — Belgrad orașele Saraievo, Mostar, Zenița, Zagreb, Liubliana, întreprinderi industriale, gospodării agricole, instituții științifice și culturale, a avut întîlniri cu reprezentanți ai organelor republicane și locale, ai organizațiilor obștești, cu oameni ai muncii și a luat cunoștință de realizări ale construcției socialiste în Iugoslavia. în timpul vizitei, delegațiile de stat ale Republicii Populare Române și Republicii Socialiste Federative Iugoslavia, au purtat discuții cu privire la relațiile actuale dintre cele două tari vecine și la perspectivele dezvoltării colaborării lor viitoare. Cu acest prilej, a fost semnat între Republica Populară Romînă și Republica Socialistă Federativă Iugoslavia acordul privind construirea Sistemului hidroenergetic și de navigație — Porțile de Fier. De asemenea, delegațiile au avut un schimb de păreri cu privire la situația internațională și la cele mai actuale probleme ale contemporaneității, precum și cu privire la problemele mișcării muncitorești internaționale. Delegația de stat a Republicii Populare Române a fost compusă din : Gheorghe Gheorghiu-Dej, președintele Consiliului de Stat, prim-secretar al Comitetului Central al Partidului Muncitoresc Român, Ion Gheorghe Maurer, președintele Consiliului de Miniștri, Emil Bodnaraș, vicepreședinte al Consiliului de Miniștri, Alexandru Bîrlădeanu, vicepreședinte al Consiliului de Miniștri, Corneliu Mănescu, ministrul Afacerilor Externe, Aurel Măînăsaru, ambasadorul Republicii Populare Române în Republica Socialistă Federativă Iugoslavia. Delegația de stat a Republicii Socialiste Federative Iugoslavia a fost compusă din : Iosip Broz Tito, președintele republicii, secretar general al Uniunii Comuniștilor din Iugoslavia, Edvard Kardelj, președintele Scupșcinei Federative, Petar Stambolici, președintele Vocéi Executive Federative, Miloș Miniéi, vicepreședinte al Vecei Executive Federative, Kocea Popovici, secretar de stat pentru afacerile externe, Marin Țetinici, secretar federativ pentru transporturi și telecomunicații, Kiro Gligorov, secretar federativ pentru finanțe, Bogdan Țrnobinia, secretar general al președintelui republicii, Mirko Tepavaț, adjunct al secretarului de stat pentru afacerile externe, Arso Milatovici, ambasadorul Republicii Socialiste Federative Iugoslavia în Republica Populară Romînă. Convorbirile au fost purtate într-o atmosferă tovărășească, de cordialitate și înțelegere reciprocă. Cele două delegații au constatat cu satisfacție că relațiile dintre Republica Populară Romînă și Republica Socialistă Federativă Iugoslavia se dezvoltă cu succes în spiritul prieteniei tradiționale dintre cele două popoare. O importantă contribuție la dezvoltarea colaborării rodnice romîno-iugoslave, au adus hotărîrile adoptate cu ocazia întâlnirilor din anul 1956 dintre conducătorii celor două state. Apreciind rezultatele însemnate obținute de cele două țări în construirea socialismului, delegațiile și-au exprimat părerea că dezvoltarea relațiilor bilaterale corespunde intereselor celor două țări socialiste și că vecinătatea lor imediată oferă mari posibilități pentru lărgirea acestei colaborări. Cele două delegații au examinat multilateral relațiile economice reciproce și, constatând rezultatele favorabile obținute în ultimul timp, au convenit asupra necesității de a se lua o serie de măsuri care să conducă la lărgirea acestor relații, corespunzător dezvoltării economiilor naționale ale celor două țări. Ele au căzut de acord ca ambele părți să depună eforturi pentru mărirea volumului și îmbunătățirea structurii schimbului de mărfuri, a colaborării economice în producția industrială, a colaborării în domeniul transporturilor și telecomunicațiilor, precum și pentru lărgirea și adîncirea colaborării tehnico-științifice. Cele două delegații au constatat, de asemenea, că și creditarea reciprocă trebuie să-și găsească locul în relațiile economice ale celor două țări ca o formă importantă de colaborare economică. De asemenea, cele două delegații au convenit să fie examinate măsurile necesare pentru interconectarea sistemelor energetice ale celor două țări. Delegațiile au căzut de acord că vor lua măsurile necesare pentru a se crea condiții și a se asigura metode corespunzătoare, care să stimuleze legături economice bilaterale mai strînse și mai trainice. O astfel de orientare, corespunzătoare intereselor economice reciproce, va contribui la dezvoltarea colaborării economice curente și de lungă durată. în vederea realizării acestor scopuri, cele două guverne au hotărît să înființeze, ca organ permanent, o comisie mixtă de colaborare economică. Delegațiile au subliniat în mod deosebit marea însemnătate a acordului semnat privind construirea în comun a Sistemului hidroenergetic și de navigație — Porțile de Fier — și au exprimat convingerea că realizarea acestui mare obiectiv va aduce o contribuție importantă la dezvoltarea economică a ambelor țări. Construirea acestui obiectiv creează noi posibilități pentru cooperarea industrială și colaborarea economică mai strînsă dintre cele două țări. Delegațiile au constatat, de asemenea, că construirea Sistemului Porțile de Fier va crea condiții favorabile pentru dezvoltarea navigației pe Dunăre, important mijloc de circulație internațională, spre folosul tuturor țărilor interesate, în legătură cu această îmbunătățire și cu lichid BELGRAD. 30 NOIEMBRIE 1963. Președintele Consiliului de Stat al Republicii Populare Române, prim-secretar al Comitetului Central al Partidului Muncitoresc Român GHEORGHE GHEORGHIU DEJ darea radicală a greutăților de navigație existente în acest sector, guvernele celor două țări se află în contact cu guvernele celorlalte țări dunărene. Cele două delegații apreciază pozitiv rezultatele obținute în dezvoltarea schimburilor culturale și științifice, în lărgirea contactelor dintre organizațiile obștești, care contribuie la o mai bună cunoaștere a realizărilor celor două țări și la apropierea între cele două popoare prietene, în scopul lărgirii în continuare a acestor schimburi și contacte, delegațiile Republicii Populare Române și Republicii Socialiste Federative Iugoslavia au convenit să sprijine prin încheierea de convenții, înțelegeri și alte măsuri, colaborarea dintre organele și organizațiile competente în domeniul științific, radioteleviziunii, agențiilor de presă, turismului etc. Ele au subliniat în mod deosebit că sunt gata sea, prin schimburi de delegații și prin contacte între reprezentanții celor două țări în toate domeniile de activitate economică și socială, să colaboreze la analizarea tuturor problemelor a căror rezolvare poate contribui la adîncirea relațiilor de bună vecinătate și la lărgirea colaborării prietenești multilaterale dintre Republica Populară Romînă și Republica Socialistă Federativă Iugoslavia. El analizînd situația internațională, delegațiile au constatat cu satisfacție identitatea sau asemănarea punctelor de vedere ale celor două țări cu privire la principalele probleme internaționale, cum sunt problemele asigurării păcii și realizării coexistenței pașnice, dezarmării generale și totale, lichidării colonialismului, eliminării focarelor de încordare, rezolvarea problemei germane etc. Pornind de la faptul că în lumea actuală coexistența pașnică este singura alternativă a războiului nuclear, cele două delegații au reafirmat că lupta pentru pace și rezolvarea pe cale pașnică a problemelor internaționale litigioase este cea mai importantă sarcină a tuturor forțelor progresiste și iubitoare de pace din lume, în primul rînd a țărilor socialiste. Ele au constatat cu satisfacție că în relațiile internaționale au survenit schimbări pozitive, înregistrîndu-se anumite progrese către o destindere a încordării internaționale. Guvernele celor două țări au salutat încheierea Tratatului de la Moscova cu privire la interzicerea experiențelor nucleare în atmosferă, Cosmos și sub apă și l-au apreciat ca un succes al politicii de pace și coexistență, un pas pe calea rezolvării problemei dezarmării. Conștiente că în lumea actuală mai există încă forțe puternice care se opun unei astfel de evoluții a relațiilor internaționale, cele două delegații au căzut de acord că trebuie să se depună în continuare toate eforturile pentru ca acest început să fie nu numai menținut, ci și consolidat, pentru ca metoda tratativelor să se afirme pe deplin ca unicul mod de rezolvare a problemelor internaționale litigioase. Republica Populară Romînă și Republica Socialistă Federativă Iugoslavia acordă o deosebită importanță creării unor zone ale păcii, fără arme nucleare și rachete, în diferite regiuni ale globului și constată cu satisfacție că această idee este însușită de un număr tot mai mare de state. Cele două delegații au apreciat că transformarea Balcanilor într-o zonă a păcii, bunei vecinătăți și colaborării multilaterale corespunde intereselor tuturor țarilor și popoarelor din această parte a lumii, și au căzut de acord să depună în continuare toate eforturile pentru realizarea unei asemenea înțelegeri. Subliniind că realizarea unei colaborări economice bazate pe egalitate și interes reciproc și asigurarea unui progres nestingherit pentru toate țările și popoarele reprezintă o cerință imperioasă a contemporaneității, ambele delegații au scos în evidență necesitatea adoptării unor măsuri care să favorizeze dezvoltarea multilaterală, pe aceste baze, a relațiilor economice internaționale; în acest sens, ele au constatat că există obligații și interese internaționale generale ca țările slab dezvoltate să fie ajutate să-și dezvolte cît mai rapid forțele lor economice potențiale. Din partea lor, Republica Populară Romînă și Republica Socialistă Federativă Iugoslavia sunt hotărîte ca, în conformitate cu posibilitățile lor, să contribuie la progresul economic al țărilor în curs de dezvoltare. Ambele delegații subliniază, în legătură cu aceasta, însemnătatea viitoarei conferințe a Națiunilor Unite pentru comerț și dezvoltare și și-au afirmat dotarea lor de a contribui activ la desfășurarea cît mai reușita a acesteia. Pornind de la ideea că în zilele noastre cauza independenței și suveranității naționale este indisolubil legată de cauza păcii, Republica Populară Romînă și Republica Socialistă Federativă Iugoslavia se pronunță cu hotărîre pentru lichidarea cît mai grabnică, în spiritul rezoluțiilor Organizației Națiunilor Unite, a tutror formelor de colonialism și neocolonialism. Delegațiile au efectuat un schimb tovărășesc de păreri privind problemele mișcării muncitorești internaționale, în luptă pentru pace și socialism. în legătură cu aceasta, ele au subliniat necesitatea depunerii unor eforturi continue pentru întărirea unității acesteia, a unității tuturor forțelor socialismului și progresului pe baza egalității în drepturi și a examinării principiale a deosebirilor de păreri care pot apărea în anumite probleme. Avînd în vedere complexitatea fenomenelor sociale din lumea contemporană, faptul că fiecare țară socialistă își aduce propria contribuție la îmbogățirea experienței comune a construcției socialiste, cele două delegații au subliniat utilitatea și necesitatea unor asemenea schimburi prietenești și deschise de păreri. Exprimîndu-și hotărîrea de a dezvolta multilateral relațiile reciproce dintre Republica Populară Romînă și Republica Socialistă Federativă Iugoslavia, cele două guverne sunt convinse că prin aceasta contribuie la întărirea cauzei păcii și socialismului. Președintele Consiliului de Stat al Republicii Populare Române, prim-secretar al Comitetului Central al Partidului Muncitoresc Român, Gheorghe Gheorghiu- Dej, a invitat pe președintele Republicii Socialiste Federative Iugoslavia, secretar general al Uniunii Comuniștilor din Iugoslavia, Iosip Broz Tito, să viziteze Republica Populară Romînă. Invitația a fost acceptată cu plăcere. Președintele Republicii Socialiste Federative Iugoslavia, secretar general al Uniunii Comuniștilor din Iugoslavia IOSIP BROZ TITO Semnarea acordului privind Sistemul hidroenergetic și de navigație Porțile de Fier și a Comunicatului comun BELGRAD 30 (Agerpres). — Sîmbătă la amiază, în clădirea Vechi Executive Federative a R.S.F. Iugoslavia a avut loc semnarea Acordului între Republica Populară Romînă și Republica Socialistă Federativă Iugoslavia privind realizarea și exploatarea Sistemului hidroenergetic și de navigație. Porțile de Fier, pe fluviul Dunărea și a Comunicatului comun cu privire la vizita delegației Republicii Populare Române în Republica Socialistă Federativă Iugoslavia. Acordul privind Sistemul Porțile de Fier și Comunicatul comun au fost semnate din partea romînă de tovarășul Gheorghe Gheorghiu-Dej, președintele Consiliului de Stat al R.P. Române, prim-secretar al Comitetului Central al Partidului Muncitoresc Român, iar din partea iugoslavă de tovarășul Iosip Broz Tito, președintele R.S.F. Iugoslavia, secretar general al Uniunii Comuniștilor din Iugoslavia. Din partea romînă au fost de față tovarășii Ion Gheorghe Maurer, Emil Bodnăraș, Alexandru Bîrlădeanu, Corneliu Mănescu, Aurel Mămășan, consilieri și experți ai delegației. Din partea iugoslavă au asistat tovarășii Edvard Kardelj, președintele Skupșcinei Federative, Petar Stambolici, președintele Vecei Executive Federative, Mialko Todorovici, vicepreședinte al Skupșcinei Federative, Miloș Miniei, vicepreședinte al Vecei Executive Federative, Kocea Popovici, secretar de stat pentru afacerile externe, Slobodan Penezici, președintele Vecei Executive a R.S. Serbia, Iakov Blajevici, președintele Camerei Economice Federative, Marin Țetinici, secretar federativ pentru transporturi și telecomunicații, Kiro Gligorov, secretar federativ pentru finanțe, dr. Ioje Brilei, membru al Vecei Executive Federative, Filip Baikovici, secretar federativ pentru industrie, Bogdan Țrnobinia, secretar general al președintelui, Mirko Tepavaț, adjunct al secretarului de stat pentru afacerile externe, Arso Milatovici, ambasadorul R.S.F. Iugoslavia în R. P. Romînă și alte persoane oficiale. După semnare, tovarășii Gheorghe Gheorghiu-Dej și Iosip Broz Tito și-au strîns călduros mîinile. Membrii delegației române s-au întreținut apoi cordial cu conducătorii iugoslavi. ★ BELGRAD 30 (Agerpres). — Sîmbătă dimineață la Vecea Executivă Federativă a R.S.F. Iugoslavia a avut loc semnarea convențiilor romîno-iugoslave privind sistemul hidroenergetic și de navigație Porțile de Fier. Convențiile se referă la elaborarea proiectului, execuția lucrărilor, stabilirea valorii investițiilor și decontarea reciprocă, exploatarea sistemului Porțile de Fier și la alte probleme în legătură cu realizarea și exploatarea Sistemului. Din partea romînă convențiile au fost semnate de Nicolae Gheorghiu, adjunct al ministrului Minelor și Energiei Electrice, iar din partea iugoslavă de Bogoliub Stoianovici, membru al Vecei Executive a R.S. Serbia. La semnare au fost de față Aurel Mămășan, ambasadorul R.P. Romane la Belgrad, Arso Milatovici, ambasadorul R.S.F. Iugoslavia la București, consilieri ai celor două părți, ziariști. Dejun în cinstea tovarășului Gheorghe Gheorghiu-Dej BELGRAD 30 trimișii speciali Agerpres transmit : Președintele Republicii Socialiste Federative Iugoslavia, secretar general al Uniunii Comuniștilor din Iugoslavia, Iosip Broz Tito, a oferit sîmbătă la amiaz la Palatul Alb, un dejun în cinstea președintelui Consiliului de Stat al Republicii Populare Române, prim-secretar al Comitetului Central al Partidului Muncitoresc Român, Gheorghe Gheorghiu-Dej. Au participat tovarășii Ion Gheorghe Maurer, Emil Bodnăraș, Alexandru Bîrlădeanu, Corneliu Mănescu, Aurel Mămășan, precum și consilierii delegației. Din partea iugoslavă au luat parte tovarășii Edvard Kardeli, Aleksandar Rankovici, Petar Stambolici, Iovan Veselinov, Veliko Vlahovici, Ivan Goșniak, Boris Kraiger, Miloș Miniei, Kocea Popovici și alte persoane oficiale în cursul dejunului, care a decurs într-o atmosferă caldă, prietenească, tovarășii Gheorghe Gheorghiu-Dej și Iosip Broz Tito au rostit cuvinte de apreciere a rezultatelor fructuoase ale vizitei, de salut la adresa celor două popoare și urări de succes în construcția socialistă, exprimînd convingerea că prietenia și colaborarea dintre ele se vor întări și dezvolta tot mai mult spre binele cauzei comune, a socialismului și păcii. Recepția de la hotelul Metropol din Belgrad BELGRAD 30 Agerpres)’. 1— Președintele Consiliului de Stat al R. P. Române, tovarășul Gheorghe Gheorghiu- Dej, a oferit sîmbătă seara, în saloanele hotelului Metropol din Belgrad, o recepție cu prilejul vizitei în R.S.F. Iugoslavia a delegației de stat a Republicii Populare Române. La sosire, președintele Republicii Socialiste Federative Iugoslavia, Iosip Broz Tito, împreună cu soția sa, Iovanka, au fost întâmpinați de tovarășii Gheorghe Gheorghiu-Dej, Ion Gheorghe Maurer, Emil Bodnăraș, Alexandru Bîrlădeanu, Corneliu Mănescu, Aurel Mămășan. La intrarea în sală a conducătorilor iugoslavi și a delegației de stat a R. P. Romíne, se intonează Imnul de stat al R.S.F. Iugoslavia și Imnul de stat al R. P. Romíne. Asistența aplaudă îndelung. La recepție au luat parte tovarășii Edvard Kardeli, Aleksandar Rankovici, Petar Stambolici, Blajo Iovanovici, Lazar Kolișevski, Svetozar Vukmanovici- Tempo, Iovan Veselinov, Ivan Goșniak, Miloș Miniei, Kocea Popovici, membri ai Skupșcinei și ai Vecei Executive Federative, ai C.C. al Uniunii Comuniștilor din Iugoslavia, conducători ai instituțiilor centrale și organizațiilor obștești, generali și ofițeri superiori, oameni de știință, cultură și artă, ziariști. Au participat, de asemenea, șefi ai misiunilor diplomatice și atașați militari acreditați la Belgrad. Recepția s-a desfășurat într-o atmosferă călduroasă. Sarcinile de plan și angajamentele Îndeplinite exemplar în zori, sau noaptea tîrziu, în halele spațioase ale uzinei „Oțelul Roșu“ se văd jeturi de flăcări și mii de scînteieri ale metalului incandescent, drumurile fără întrerupere ale macaralelor de încărcare, coloșii de metal îndreptați de mîini pricepute printre „măselele“ de oțel ale cilindrilor și apoi lăsați să alerge pe călea cu role spre ajustare pentru a primi forma cerută de șantierele de construcții. Pretutindeni, la oțelărie, la laminoarele de platine, de tablă, de profile, laminorul la rece, turnătoria de oțel și metal, la fabrica de var și dolomită, oamenii plămădesc produse din cele mai felurite. Peste tot se simte ritmul viu al muncii îndreptate spre același țel: îndeplinirea exemplară a tuturor indicilor de plan și a angajamentelor. Delegații la conferință au constatat cu mîndrie și satisfacție că inițiativele și acțiunile politice și organizatorice ale organizațiilor de bază privind valorificarea rezervelor interne, întreaga muncă de partid dusă în vederea mobilizării colectivelor din secții la ridicarea productivității muncii au fost încununate de succese. Colectivul uzinei și-a depășit, în primele 10 luni, planul producției globale cu 17.320.000 lei, iar pe cel al producției marfă cu 6.227.000 lei, dînd în același timp o economie la prețul de cost de peste 14.000.000 lei. La toate aceste succese și-au adus contribuția, aproape în egală măsură, toate secțiile uzinei. Oțelarii, de exemplu, au dat în primele 10 luni 7.228 tone de oțel peste plan, depășindu-și angajamentul anual cu 788 tone. Printr-o utilizare mai deplină a capacității cuptoarelor și a halei de turnare și folosirea metodelor de elaborare a șarjelor rapide, oțelarii sînt hotărîți ca pînă la sfîrșitul anului să mai producă peste plan cel puțin 1.000 tone oțel. în ultima zi a lunii octombrie evidența întrecerii socialiste indica 9.715 tone laminate peste plan date de colectivul de la laminorul de platine și 1.398 tone tablă realizată peste plan de colectivul de la laminorul de tablă. Conferința a reliefat că dezbaterile operative în adunările organizațiilor de bază, măsurile luate pentru asigurarea ritmicității producției, sporirea productivității muncii, reducerea prețului de cost și îmbunătățirea permanentă a calității producției, munca perseverentă pentru aplicarea hotărîrilor adoptate, exercitarea sistematică a dreptului de control asupra conducerii tehnico-administrative, au avut un rol însemnat în obținerea acestor rezultate. Ceea ce merită, de asemenea, să fie subliniat e faptul că organizațiile de bază, îndrumate de comitetul uzinal de partid au dat muncii politico-educative un caracter permanent, aceasta fiind subordonată îndeplinirii planului la toți indicii în fiecare secție. Deosebit de folositoare în antrenarea colectivelor la realizarea ritmică a planului de producție a fost activitatea sîrguincioasă depusă de membrii și candidații de partid, printre care: Nicolae Farcaș, Ion Stroie, Gheorghe Vasiloaie, oțelari, Pri* bil Engelbert, Simion Cristu, de la laminorul de platine, Virgil Vișoreanu și Adolf Malacsec de la laminorul de tablă, Ion Baboni și Francisc Martineaku de la laminorul la rece. Analizele inițiate de comitetul uzional de partid și organizațiile de bază pentru sporirea exigenței față de calitatea produselor și dezvoltarea în conștiința fiecărui muncitor a dragostei B. STANCIOIU j (Continuare în pagina a 2-a) mniimmimimmmmmmmmiimimiimmimimmmimimmimmii Conferința organizației de pârtii de la uzina „Oțelul Roșu” îndeplinirea sarcinilor de plan în bune condiții ți la timp depinde în mare măsură și de gradul de calificare al muncitorilor. Tocmai de aceea conducerea uzinei ,,Oțelul Roșu" acordă toată atenția pregătirii profesionale. ÎN CLIȘEU , tov. Ilie Martin, șef adjunct al oțelăriei vorbește tinerilor Teodor Hărăbur, Nicolae Geană, Dan Petrea și Valeriu Ciobotaru despre calitatea oțelului, cum se elaborează el. &e pe cuprionsul Mecanizatori fruntași Zilele trecute mecanizatorii de la S.M.T. Cenei au îndeplinit planul anual de producție. Pînă seri ei au realizat lucrări al căror volum este de peste 104.000 ha arătură normală depășind planul anual de producție cu circa 2 la sută. Stațiunea și-a realizat zilele acestea și sarcinile de plan ce-i reveneau în campania agricolă de toamnă executând în această campanie pe ogoarele celor 12 G.A.C. lucrări cu un volum de peste 45.000 ha arătură normală. Fruntașe pe stațiune sunt brigăzile de tractoare de la gospodăriile colocUia dintre problemele principale ce stau în atenția Comitetului U.T.M. de la întreprinderea I.P.R.O.F.I.L. Balta-Sărată este și antrenarea tineretului în acțiunile de muncă patriotică. Așa de pildă, organizația de bază U.T.M. de la secția întrețineri, a reușit ca într-o singură zi să colecteze o cantitate de 4.000 kg fier vechi, care a și fost predată la tive din Otelec, Cărpiniș și Răuți. Printre mecanizatorii care s-au evidențiat în mod deosebit se numără comuniștii Ion Ciotea, Jasa Onolov și Alexandru Sterpu precum și atemiștii Ion Munteanu, Carol Szabó și Mihai Frișca. Cei 70 de membri și candidați de partid și 65 de utemiști au constituit un exemplu viu pentru restul de muncitori în realizarea sarcinilor de plan și îmbunătățirea calității lucrărilor. CIOSICI MIROSLAV corespondent I.C.M. din Caransebeș. In fruntea acestei acțiuni s-au situat tinerii Evald Pupăză, Ilie Moraru Dumitru Gerescu și alții. In momentul de față, în toate organizațiile U.T.M. din cadrul întreprinderii I.P.R.O.F.I.L. Balta-Sărată se desfășoară întrecerea pentru obținerea titlului de organizație fruntașă în acțiuni patriotice. (Vasile Motrici, corespondent) Colectează metale vechi „Săptâmîna cărții Academiei R.P.R. ” la Reșița Cu prilejul „Săptămînii cărții Academiei R.P.R.", la Casa de cultură din Reșița a fost organizată vineri seară o adunare la care au participat numeroși ingineri, tehnicieni, muncitori. A fost prezentată o conferință despre activitatea și realizările Editurii Academiei R.P.R., ținută de tov. conf. univ. ing. Traian Sălăgean, șeful secției de sudură a Bazei de cercetări științifice Timișoara a Academiei R.P.R. De asemenea, ing. Mircea Hrețescu, cercetător științific la secția de sudură a Bazei, a prezentat lucrarea : „Fenomene fizice și metalurgice la sudarea cu arcul electric a oțelurilor“ — de ing. T. Sălăgean. Totodată, tov. Desmireanu Ioan, șef de secție la Institutul de cercetări economice al Academiei R.P.R. a prezentat lucrarea „Uzinele reșițene în anii construcției socialiste“. La discuții au fost făcute o serie de aprecieri privind importanța practică și teoretică a lucrărilor, precum și sugestii pentru îmbunătățirea lor la eventualele reeditări, în concluzie tov. Costin Murgescu, membru corespondent al Academiei R.P.R., redactor șef al revistei „Viața economică“ și conf. univ. Traian Sălăgean au mulțumit pentru observațiile făcute și au arătat preocuparea care există în prezent din partea institutului de cercetări economice și a secției de sudură a Bazei de cercetări științifice a Academiei R.P.R. în lunile viitoare. ‘ij Participanții au consultat cu acest prilej standul cu cărți din producția editorială a Academiei R.P.R. " La G.A.C. „Avîntul" din Pecica, raionul Arad, la învățămîntul agrozootehnic de masă au fost organizate 3 cercuri în care sînt cuprinși 105 colectiviști, în clișeu vă prezentăm un aspect din timpul predării unei lecții la cercul legumicol.