Drapelul Roşu, august 1965 (Anul 21, nr. 6402-6417)

1965-08-05 / nr. 6402

2 Călătorind pe drumuri forestiere Documentele Congresului al IX- lea al P.C.R. subliniază încă o dată rolul de seamă pe care îl are cali­tatea în toate ramurile economiei naționale. Raportînd activitatea de pînă acum la nivelul sarcinilor trasate vedem că sînt necesare mul­te îmbunătățiri. Intrucît lucrez în sectorul de investiții și urmăresc lucrările de drumuri forestiere do­resc să mă refer la cîteva din pro­blemele care se cer rezolvate pen­tru a îmbunătăți calitatea în acest sector. In regiunea noastră se construiesc anual peste 100 drumuri forestiere în locuri izolate. Călătorind însă pe aceste drumuri observi că nu toate sunt netede. De ce ? Din cauză că nu toți cei care lucrează efectiv sau se verifică, urmăresc cu toată răspunderea execuția corectă, res­pectarea procesului tehnologic etc. Să luăm, bunăoară, soluțiile tehnice ale realizării terasamentelor. In cele mai frecvente cazuri am văzut că se face numai o delimitare a amprizei totale a drumului, res­pectiv a marginei debleului și no­tarea cotelor pe picheți. Profilare și șablonare nu se face, deși, tre­buie să o spunem, lucrarea se de­contează atît ca material (lanteți de rășinoase) și ca manoperă, con­form devizului. Deci, încărcăm o lucrare fără să o executăm. La rea­lizarea infrastructurii gradul de compactare se face numai cu cilin­drul compresor neted, fără umec­­tarea prevăzută de STAS-ul în vi­goare. Rambleurile — alte lucrări im­portante — se cer realizate la profi­lele mixte prin execuția prealabilă a treptelor de înfrățire și apoi ba­terea cu maiul a fiecărui strat de 20 cm. Singurul drum la care am văzut trepte de înfrățire a fost cel de la Crainic­­(Văliug) unde șeful de brigadă Gh. Cristea, om con­știincios, a reușit să-și aleagă și să-și instruiască bine echipele de muncitori. Neexecutarea treptelor de înfrățir­e provoacă multe neajun­suri. Dintr-o asemenea cauză s-a surpat marginea exterioară a plat­formei la drumul Tărîia din raza I.F.-ului Oravița (constructor I.C.F. — șef de șantier Lucuția Maria, di­riginte Sterian) necesitind chel­tuieli mari de refacere. Pentru a se obține un drum re­zistent normele în vigoare prevăd ca prin compactare să se atingă greutăți de 1,5—1,6 tone pe mc în stare uscată. Natural, respectînd anumite cerințe tehnice. Din păca­te nu știm ce rezistențe obținem în regiunea noastră întrucît ele nu se determină pe șantierele de drumuri forestiere. Aceasta deși aparatajul necesar determinării compactării prin metoda „Proctor“, sau prin cea prevăzută în normativul C.S.C.A.S. este simplu și poate fi realizată pe orice șantier. In acest fel se cheltuiesc fonduri importante fără ca să existe certitudinea com­portării normale a drumului la cir­culație. Nerespectarea unor soluții tehnice a făcut ca după primele luni de circulație drumurile să nu mai corespundă. Pentru înlăturarea unor aseme­nea neajunsuri și ridicarea calită­ții drumurilor sugerăm să se stu­dieze mai atent natura rocilor, gra­­nulometria pietrei folosite la îm­brăcămintea drumului și chiar la fundație. Cele patru sorturi de piatră, care se transportă manual în grămezi să se verifice, iar pie­trele mari (lespezile) să se bage din nou în concasor. Trebuie urmărit ca la îmbrăcăminte să se aștearnă sortul de 4/6 cm, fără zone sau cuiburi cu lespezi sau bolovani de 10—20 cm, care se dislocă și lasă găuri în drum. Compactarea tre­buie să se fac strat cu strat la umed. Numai în acest fel lucrind și respectînd cu strictețe normele tehnice, controlînd exigent, execu­ția, drumurile forestiere vor cores­punde din punct de vedere calita­tiv. ing. MIRCEA PĂTRUȘESCU inspector tehnic la sucursala regională a Băncii de Investiții NOTA REDACȚIEI, în ar­ticolul de față au fost ridicate unele aspecte privind neres­pectarea procesului tehnologic în construcția de drumuri fo­restiere. Nu dorim să înșirăm și alte constatări în această direcție. De fapt, despre si­nele, ziarul nostru a mai scris: Conducerea întreprinderii în cauză a răspuns la timpul potrivit, arătînd că au fost luate măsuri pentru înlătu­rarea neajunsurilor semnalate. Dar aceasta nu ajunge. Era necesară o analiză mai am­plă privind modul în care se respectă soluțiile tehnice, e­­conomicitatea metodelor apli­cate, întreprinderea de con­strucții forestiere să-și pună cu toată va trebui răspun­derea cîteva întrebări , pînă cînd vor mai exista rămîneri în urmă ? și, pe cînd se va putea vorbi despre drumuri rezistente, de calitate ? DRAPEEUE ROȘU In mijlocul naturii. (Foto I G. PANTEA) Stăpîni pe tehnica nouă . Peste 25,000 de tineri muncitori au terminat cursuri de specializare și de ridicare a calificării profesionale O nouă serie de tineri muncitori din regiunea noastră specializează în descr­ie­virea mașinilor și instalațiilor automa­te cu care au fost înzestrate în ultima vreme uzinele și între­prinderile industriale bănățene. La Combi­natul siderurgic Reși­ța, U.C.M.R., Uzinele de vagoane din Arad, Uzinele textile „30 Decembrie“ Arad, Fi­latura de mătase na­turală Lugoj, Fabrica de produse lactate din Timișoara etc., circa 1.500 de tineri, jurnaliști, oțelari, con­structori de mașini, filatoare și țesătoare, preparatori de produse lactate au urmat cursuri de ridicare a calificării și de spe­cializare în deservirea agregatelor, mașinilor și instalațiilor automa­te cu care au fost do­tate aceste unități. In același timp, la Uzinele mecanice din Timișoara, uzina „Cio­canul“ Nădrag, uzina „Strungul“ Arad, fi­latura „Teba“ din Timișoara și alte în­treprinderi au fost or­ganizate cicluri de expunere pe teme pro­fesionale legate de cunoașterea unor teh­nologii noi de lucru, ridicarea calității pro­duselor, sporirea pro­ductivității muncii etc. Numărul tinerilor din întreprinderile indus­­triale ale regiunii ca­re au urmat cursuri de specializare și de ri­dicare a calificării profesionale, precum și cicluri de expuneri pe astfel de teme se ri­dică la peste 25.000. Plus de frumusețe orașelor țării Prin munca pe care o desfășoară in aceste zile, artiștii plastici vor aduce un plus de frumusețe orașe­lor țării. Peste 100 de opere de ar­tă , statui, fintini monumentale, mozaicuri, fresce, vitralii și alte lucrări cu caracter ornamental vor fi așezate în diferite orașe. Pentru a se înlătura neajunsurile începerii unor lucrări izolate și adesea fără studiu prealabil, fapt soldat une­ori cu lucrări mediocre, s-a trecut la întocmirea de planuri speciale pentru orașele Bacău, Brașov, Con­stanța, Craiova, Galați, Gheorghe Gheorghiu,Dej, Iași, Piatra Neamț, Ploiești, Suceava și, bineînțeles, București. Pe lingă caracterul de perspectiva pe care îl au, aceste pla­nuri cuprind etapele de realizare, după importanța tematică și ar­tistică a lucrărilor, urmărindu-se atît integrarea lor armonioasă în marile ansambluri arhitectonice, cit și obținerea unui specific local. Nu­meroase lucrări începute și care vor fi terminate în curînd, se remarcă printr-o tematică variată, legată de viața și de tradițiile poporului nos­tru. (Agerpres). GRIUL­­ SURII CT DE DISCUȚIE LA MASA ROTUNDĂ (Urmare din pag. 1) în toamna anului trecut după prășitoare (porumb și sfeclă de zahăr); restul, 292 hectare au urmat după grîu, cînepă, lucernă, trifoi, mazăre și borceag. Toate aceste culturi ne-au permis să pregătim terenul din vreme pentru grîu, acesta consituind — așa cum s-a mai spus aici — un lucru foarte important. După a­­celași criteriu ne orientăm și-n această toamnă. In schița de amplasare a griu­lui întocmită recent, noi am stabilit că 80 la sută din suprafața de grîu va fi însămînțată după păioase și leguminoase. In acest scop grăbim în prezent executarea arăturilor de vară pe toate terenurile eli­berate. prin luna Ne-am propus ca septembrie să executăm și cea de-a doua arătură, aceea de însămîn­­țare, după care vom lucra solul și cu discurile. Spunîndu-și părerea to­varășul NICOLAE MA­NET, secretarul organiza­ției de partid, a adăugat: — Pe lingă factorii sub­liniați pînă acum aș vrea să mai adaug și eu unul și anume factorul, „om“. Co­operatorii și mecanizatorii noștri, în frunte cu comu­niștii, și-au ridicat mult nivelul cunoștințelor agro­tehnice, au acumulat o ex­periență bogată în organi­zarea muncii, în executa­rea la timp și la un înalt nivel agrotehnic a fiecărei lucrări. In această direcție un mare rol l-a avut și în­­vățămîntul agrozootehnic. Toate acestea s-au văzut înainte de toate în grija ce s-a acordat calității lu­crărilor, în răspunderea cu care a muncit fiecare trac­torist și cooperator, fieca­re echipă și brigadă. Pu­tem spune că lucrările de bună calitate făcute la timp și cu pricepere constituie esențialul în munca oame­nilor din cooperativa noa­stră agricolă de producție. Spre aceasta, spre ridica­rea conștiinței masei de cooperatori și-a îndreptat atenția organizația de partid. Și putem spune că roadele acestei activități se oglindesc cel mai bine în producțiile pe care le obținem, în atitudinea co­operatorilor față de muncă. Ultimul care a luat cu­­vîntul la discuția din jurul mesei rotunde a fost ingi­nerul agronom al coopera­tivei, tovarășul GHEOR­GHE RADULESCU. Iată ce-a spus dînsul : — Factorii agrotehnici care au condus la obținerea producției medii de peste 3.600 kg de grîu la hectar au fost subliniați cit se poate de bine. Eu aș mai adăuga unul : densitatea. Anul acesta noi am avut o densitate de 500—700 fire de grîu pe metru pă­trat. Această densitate s-a asigurat prin folosirea u­­nei cantități de 240 kg sămînță la hectar, bine condiționată, tratată și ve­rificată. La creșterea densi­tății de spice a contribuit fertilizarea solului și com­baterea dăunătorilor. Subliniez aici faptul că în ultimii 5 ani cooperati­va noastră agricolă a ob­ținut de fiecare dată la cultura griului o recoltă medie între 2.100 și 2.500 kg la hectar. Anul acesta însă producția obținută a depășit cu peste 1.000 kg la hectar nivelul anilor ce­lor mai buni de pînă a­­cum. Aceasta pentru că în 1965 considerăm că s-au împletit și s-au întrunit în­­tr-un singur punct toți fac­torii care contribuie la sporirea producției de grîu și anume : alegerea celor mai bune soiuri, amplasa­rea griului după premer­gătoare care părăsesc te­renul din vreme, pregăti­rea din timp și de calitate superioară a terenului, fo­losirea seminței condițio­nate, tratate și verificate la laborator, însămînțarea întregii suprafețe în epoca optimă — între 1—20 oc­tombrie — asigurarea unei densități mai mari de plan­te pe metru pătrat, îngră­­șarea suplimentară și gră­­parul de primăvară pre­cum și recoltatul la timp. Acești factori agrotehnici s-au împletit strins, ducînd în final la rezultatul cu care pe bună dreptate co­operatorii noștri se mîn­­dresc. Noi am studiat acești factori și, pe baza conclu­ziilor trase, am stabilit mă­surile ce le vom aplica pentru ca în anii cincina­lului, să ajungem să obți­nem între 4.000—5.000 kg de grîu la fiecare hectar, aducîndu-ne astfel contri­buția deplină la realizarea și depășirea sarcinilor sta­bilite de Congresul al IX- lea al Partidului Comunist Român. Din discuțiile ce au avut loc la masa rotundă orga­nizată la cooperativa agri­colă de producție din Gra­­bați s-au desprins multe învățăminte prețioase pri­vind sporirea producției de grîu. Experiența valo­roasă a acestei unități, me­todele aplicate de ea în sporirea producției de grîu pot constitui un exemplu și un îndemn pentru toate cooperativele agricole în valorificarea deplină a ma­rilor rezerve pe care le are agricultura noastră socia­listă. NOTĂ Reparații de mîntuială Membrii cooperativei agricole de pro­ducție din comuna Uhar, raionul Ti­mișoara se străduiesc să termine la vreme treierișul griului și al mazărei. Dar străduința lor nu poate fi reali­zată pentru că S.M.T. Cinci le-a trimis o batoză și o combină defectă. Este vorba de batoza C 17 care s-a defec­tat du la primul snop lăsind mari can­tități de boabe în paie și pleavă și de combina dată pentru treierat mazărea. Deși conducerea cooperativei a insistat pe lingă inginerul mecanic, Sorin Anto­nie, să pună la punct acest utilaj, dîn­sul a tărăgănat in mod nejustificat a­­ceastă lucrare. Din lipsa de control și mai ales de răspundere a celor din conducerea S.M.T. s-au pierdut multe zile bune de lucru. Ne întrebăm cine va da totuși socoteală de reparațiile de mîntuială și de indiferența inginerului mecanic ! Nr. 6.402 70 de ani de la moartea lui Friedrich Engels Un mare învățător și conducător al proletariatului La 5 august, clasa muncitoare internațională, toată lumea progre­sistă, comemorează pe unul dintre fondatorii comunismului științific, genialul învățător, organizator și conducător al proletariatului inter­național, eminentul gînditor și sa­vant multilateral — Friedrich En­gels. împreună cu prietenul și to­varășul său de luptă Karl Marx, Friedrich Engels a creat ideologia clasei muncitoare, expresie teoretică a intereselor fundamentale ale a­­cesteia, știința despre transformarea revoluționară a lumii. In puține cuvinte, marile merite ale lui En­gels în fața clasei muncitoare con­stau în faptul că el, alături de Marx, a descoperit legile obiective ale dezvoltării naturii, societății și gîndirii u­­mane și, pe această bază, a dovedit fără putință de tăgadă pră­bușirea inevitabilă capitalismului și victo­­­ria comunismului, a fun­damentat din punct de vedere teoretic rolul is­toric revoluționar al proletariatului ca gro­par al capitalismului și făuritor al noii orîn­­duiri sociale — comu­nismul. Marxismul — această teorie științifică, care poartă numele nemuri­torului Marx — este o­­pera comună a lui Marx și Engels. Atît de strîns legate sînt activitatea teoretică și practică a acestor doi titani ai gîn­dirii și acțiunii, că nu se poate vorbi despre Marx fără să se vor­bească în același timp și despre Engels. Apre­ciind marele aport al lui Engels la crearea și dezvoltarea marxismu­lui, Lenin spunea: „Pentru aprecierea justă a con­cepțiilor lui Marx este neapărat necesară cunoașterea operelor to­varășului de idei și colaboratoru­lui său cel mai apropiat Friedrich Engels. Marxismul nu poate fi înțe­les și nu poate fi expus în deplină­tatea lui fără a se ține seama de toate operele lui Engels“. Friedrich Engels și-a închinat în­treaga sa viață luptei pentru eli­berarea celor asupriți și oprimați, fiind un model de militant, de conducător al mișcării revoluționa­re a clasei muncitoare și, totodată, un corifeu al științei. Alături de Marx, el a făurit și dezvoltat fi­lozofia marxistă in strînsă legătu­ră cu sarcinile politice care stă­teau în fața clasei muncitoare, dînd exemple strălucite de rezolvare a unora dintre cele mai abstracte probleme ale filozofiei, gnoseologiei, logicii etc. De timpuriu, F. Engels își afir­mă simpatia față de proletariatul exploatat fără cruțare și demască încă în primele sale lucrări (dintre care „Situația clasei muncitoare din Anglia“ este un adevărat rechizito­riu împotriva capitalismului) starea intolerabilă a relațiilor sociale ale timpului său, ajungînd la concluzia că proletariatul nu este numai o clasă care suferă datorită situației sale economice, el este împins îna­inte, este determinat să lupte pen­tru eliberarea sa definitivă pe ca­re o va cunoaște numai în socia­lism. Engels devine socialist. In august 1844, Engels în drum spre Germania se întîlnește la Pa­ris cu Marx. Atunci începe marea prietenie dintre ei, care va dura pînă la sfîrșitul vieții, prietenie care, potrivit aprecierii lui Lenin, „întrece cele mai mișcătoare le­gende ale anticilor tem­a dintre oameni“. despre prne­re acum înainte munca lor se va contopi în­­tr-un tot închegat, fundamentînd și dezvoltînd împreună de pe poziții­le filozofiei marxiste și ale socia­lismului științific concluziile revo­luționare la care ajunseseră inde­pendent unul de altul ; clasa mun­citoare este un produs necesar al orînduirii capitaliste ; omenirea va fi izbăvită de toate calamitățile în urma luptei de clasă a proletaria­tului organizat ; socialismul nu es­te o simplă născocire a minții uma­ne, ci rezultatul obiectiv al dezvol­tării logice a societății capitaliste ; lupta de clasă — care este o lege obiectivă a dezvoltării socie­tății împărțită în clase antago­niste va dispare o dată cu lichidarea bazei economice care o generează — duce în mod inevitabil la instaurarea dominației politice a proletariatului și la lichidarea pe cale revoluționară a proprietății private asupra mijloacelor de pro­ducție. Aceste idei, confirmate și îmbogățite de practica revoluționa­ră, au fost însușite de întregul pro­letariat care luptă pentru elibe­rarea sa, de mișcarea comunistă și muncitorească internațională. In e­­poca contemporană, ele au devenit ideologia țărilor lagărului socia­­cialist, steagul ideologic sub care se desfășoară mișcarea de eliberare a clasei muncitoare din țările capitaliste, coloniale și de­pendente. Astăzi, mai mult ca oricînd, ideile socialismului pun stă­pânire pe conștiința a noi și noi milioane de oameni ai muncii, care luptă pentru pace, democra­ție și socialism. Opera lui Engels este o contribu­ție de însemnătate istorică la dez­voltarea științei și culturii progre­siste mondiale. Ea constituie o călăuză în acțiune pentru constru­irea noii societăți, pentru asigurarea democrației și a unei păci trainice pe pămînt. Numele lui Engels va rămîne pentru totdeauna legat de tot ce înseamnă progres, de tot ce înseamnă activitate în vederea ridi­cării omenirii pe noi culmi, culmi­le comunismului. Oamenii muncii din lumea în­treagă cinstesc memoria dascălului proletariatului. Poporul nostru are însă un motiv în plus să-și amin­tească de figura luminoasă a lui F. Engels. Engels a avut legături di­recte cu mișcarea muncitorească din România căreia i-a dat o înaltă apreciere, a urmărit cu mult interes dezvoltarea ei, arătîndu-i calea pe care trebuie să meargă. După moar­tea lui Marx, el a îndrumat miș­carea muncitorească internațională, a ținut o strînsă legătură cu parti­dele socialiste din întreaga lume. Lui i se adresau socialiștii de pre­tutindeni pentru sfaturi și directive. Mișcarea muncitorească din Ro­mânia face cunoștință cu opere ale lui Marx și Engels cum sunt „Capi­talul“, „Salariu, preț, profit“, „Ori­ginea familiei, a proprietății pri­vate și a statului“, „Manifestul Partidului Comunist“ și altele în­­cepînd din anul 1885 prin interme­diul revistei „Contemporanul“. In ianuarie 1888 Engels a intrat în contact direct cu socialiștii români, Rugat fiind să-și spună părerea cu privire la primii pași și la viito­rul mișcării muncitorești din țara noastră, Engels scria cu o clarvi­ziune genială în scrisoarea sa de răspuns : „Cu mare plăcere am vă­zut că socialiștii din România pri­mesc în programul lor principiile de căpetenie ale teoriei care a izbutit a aduna pe mai toți socialiștii din Europa și din America — es­te vorba de teoria prietenului meu, defunctul Karl Marx. La moartea acestui mare cugetător, starea so­cială și politică a progreselor parti­dului nostru în toate țările civilizate l-au făcut să închidă ochii cu încre­dințarea că eforturile sale pentru a întruni intr-o singură armată pu­ternică și sub același steag pe pro­letarii din cele două lumi, se apro­pie de victorie“. Urmărind cu atenție succesele mișcării muncitorești din țara noa­­­­tră și subliniindu-i importanța, în aceeași scrisoa­re, Engels își mărtu­­­risea intenția de a în­văța limba română pen­tru a merge la sursă nu prin intermediari, ci di­rect : „Pe lîngă cinstea ce mi-ați făcut astfel, îmi făcurăți și îndato­rirea de a mă ajuta să învăț, în sfîrșit, pleacă limba română. Zic „in sfîrșit“, pentru că sînt cincizeci de ani de cînd am încercat dar în de­șert, cu „gramatica com­parată a limbilor roma­nice“ a lui Dietz. Mai în urmă, mi-a fost a­­dusă gramatica lui Cion­­­­ca, dar fără bucăți de citit și fără dicționar nu inaintam de fel. Cu traducerea, am putut face oarecare progres ; textul meu, etimologia latinească și slavă mi-au ținut loc de dicționar și din pricina traducerii pot zice acum că limba română nu mai este pentru mine o limbă cu desăvîrșire necunos­cută“. In îndrumările și sfaturile date socialiștilor români, Engels arăta limpede că singura cale care poa­te să ducă popoarele la libertate, in­clusiv poporul român, este cea a luptei unite împotriva forțelor reacționare. Partidul Comunist Român, între­gul nostru popor îl comemorează anul acesta pe Engels. Călăuzin­­du-se neabătut după învățătura lui Marx, Engels, Lenin pe care o a­­plică in mod creator la condițiile concrete din țara noastră, Partidul Comunist Român a concentrat și va concentra și în viitor, așa cum se subliniază cu tărie în documen­tele celui de-al IX-lea Congres al partidului, eforturile principale ale poporului în direcțiile hotărîtoare pentru ridicarea desăvîrșirii con­struirii socialismului pe o nouă treaptă : dezvoltarea bazei tehnico­­materiale a socialismului prin con­tinuarea industrializării socialiste in centrul căreia stă dezvoltarea in­dustriei grele și în primul rînd a industriei constructoare de mașini, electrificarea țării care trebuie să meargă cu un pas înainte față de celelalte ramuri, înzestrarea tuturor ramurilor economiei cu tehnica mon­dială cea mai avansată, sporirea continuă a productivității muncii, creșterea venitului național , te­melia ridicării nivelului de trai ma­terial și cultural al poporului. Poporul român este mîndru și victoriile istorice obținute sub în­drumarea înțeleaptă a partidului, în opera de construire și desăvîrși­re a socialismului în patria noastră reprezintă materializarea ideilor so­cialismului științific. Iată de ce operele marilor das­căli ai proletariatului, care se edi­tează un tiraj de masă sînt tot mai mult studiate și aprofundate de oamenii muncii din țara noastră în strînsă legătură cu viața. Ele con­stituie o călăuză sigură în rezol­varea problemelor complexe econo­mice, politice și sociale care stau în fața poporului nostru, pentru înaintarea sa spre noi culmi ale ci­vilizației și culturii, spre comunism. E. MATEI lector la Școala superioară de partid „Ștefan Gheorghiu“ Blocări moi In Zona tipografilor din Timișoara.

Next