Drapelul Roşu, noiembrie 1965 (Anul 21, nr. 6481-6494)

1965-11-06 / nr. 6481

Anul XXII, nr. 64S1 Sîmbătă, 6 noiembrie 1965 4 pagini, 25 bani După zece luni de întrecere Siderurgiștii din Reșița și-au îndeplinit inainte de ter­men planul pe 10 luni. Dintre cei care obțin rezultate supe­rioare sunt de amintit jurna­­liștii. <'­­Lună de lună, ei depă­șesc sarcinile planificate. Dacă în bilanțul celor trei trimes­tre s-a consemnat depășirea planului cu 6.455 tone, la sfîr­­șitul lunii octombrie sporul de fontă față de prevederi se ri­dică la 8.328 de tone. La ba­za depășirii indicatorilor de plan stau folosirea mai ra­țională a agregatelor, îmbu­nătățirea tehnologiei de elabo­rare a șarjelor, mărirea con­ținutului de aglomerat autofon­­dant. Și în luna aceasta întrecerea pe platoul furnalelor se des­fășoară cu spor. Așa cum ne informează tovarășa Elisabeta­­ Pașa, de la biroul planifică­rii al secției, pînă ieri au fost date în plus 405 tone sfontă. Cele mai bune rezultate se ob­țin echipele care deservesc furnalul nr. 1. ÎN CLIȘEU: un aspect de muncă de la acest furnal. LA TIMIȘOARA A început construirea unei noi fabrici de pîine La Timișoara au început lucră­rile de organizare a unui nou șan­tier. Aici se va înălța o mare și modernă fabrică de pîine, unul din obiectivele importante ale indus­triei alimentare din regiune. Noua unitate va avea o capaci­tate zilnică de 80 tone pîine. Fa­brica va fi înzestrată cu mașini și utilaje de înaltă tehnicitate, realizate în țară. I I I­I Vizita conducătorilor de partid și de stat în regiunea Cluj Întîlnirea cu cadre didactice universitare După cum s-a anunțat în ziarele de ieri, în cursul după-amiezii de joi, tovarășii Nicolae Ceaușescu, Ion Gheorghe Maurer, Paul Niculescu- Mizil și Manea Mănescu, care fac o vizită de cîteva zile în regiunea Cluj, au fost oaspeții studenților și cadrelor didactice universitare din acest important centru cultural al României. La intrarea universității „Babeș- Bolyai“ studenți și profesori, în număr impresionant,,, veniți de la toate instituțiile de învățămînt su­perior din localitate, am­ făcut con­ducătorilor de partid și de stat o caldă și entuziastă primire. Urale și ovații puternice pentru partid și guvern, pentru România socialistă răsună minute în șir. Un grup de tineri și tinere, fruntași la învăță­tură, înconjoară cu dragoste pe înalții oaspeți, oferindu-le flori. în­soțiți de cadre didactice ale facul­tăților clujene, oaspeții se în­dreaptă spre sala consiliului pro­fesoral printr-un adevărat culoar viu, alcătuit din studenți care au clamă puternic. într-un nestăvilit entuziasm tineresc, ei dau glas sen­timentelor de recunoștință și profund atașament, față de partid, a cărui politică le-a asigurat lor, ca și întregului nostru tineret, o viață plina de înalte sensuri și frumusețe, în solemna sală a consiliului pro­fesoral, la intrarea căreia se află tablourile unor iluștri oameni de știință și cărturari ardeleni, foști profesori ai Universității clujene, are loc o întîlnire a conducătorilor de partid cu rectori și profesori din învățămîntul superior din Cluj. Salutînd pe înalții oaspeți, acad C. Daicovîciu, rectorul Universității „Babeș-Bolyai“, a subliniat că prezența conducătorilor de partid și de stat constituie o nouă con­firmare a înaltului interes, pe care partidul îl poartă învățamântului superior, promovării științei și culturii. Vorbind despre dezvoltarea uni­versității, el a arătat că în momen­tul de față, aici­ își desfășc '"'J acti­vitatea 8 facultăți, cursurile*4 la zi fiind urmate de peste S.OOC'.'de stu­denți — romtal, magh­i și , alte naționalități. Universitatea dis­pune de 14 cămine modern înzes­trate, aproape 70 la sută din numă­rul studenților sunt bursieri. Referindu-se la importanța uni­ficării celor două universități clu­jene, înfăptuită cu mai mulți ani în urmă, vorbitorul a spus : Din a­­ceasta nu am avut decît de cîștigat, atît din punct de vedere material și științific, cit și educativ și politic. Este hotărîrea unanimă a membrilor corpului didactic de a-și îndeplini misiunea lor cit mai bine, la un nivel cit mai înalt. Se muncește îm­preună, se fac excursii împreună, este o frăție care se verifică și se întărește pe zi ce trece, un rezultat cu care ne mîndrim cu adevărat. Și din acest punct de vedere ne îndrep­tăm cu recunoștință privirea către partid, care ne-a ajutat printr-o po­litică școlară la cel mai înalt nivel. Vorbitorul s-a referit apoi pe larg la înalta răspundere care revi­ne cadrelor didactice universitare în asigurarea unei strînse împletiri a învățămîntului cu sarcinile con­crete ale dezvoltării economiei și culturii, în formarea de tineri te­meinic pregătiți profesional, cu o înaltă ținută morală, cetățeni demni ai României socialiste. A luat apoi cuvîntul acad. Aurel Moga, rectorul Institutului de me­dicină și farmacie, care a scos în evidență rezultatele pozitive obți­nute in pregătirea profesională a studenților, îndeosebi din ultimii ani, ca rezultat al unei îndrumări atente din partea cadrelor didactice și a unei activități practice, comune a studenților și profesorilor în cli­­nicile orașului. El s-a referit apoi la necesitatea îmbunătățirii conti­nue a metodelor de predare și for­melor organizatorice in învățămîn­tul superior medical. Prof. Alexandru Domșa, rectorul Institutului politehnic, a a­rătat că institutul, deși tînăr, cuprinde în momentul de față circa 2.400 de studenți. Subliniind contribuția pe care cadrele didactice și studenții institutului au adus-o la rezolvarea unor probleme tehnice complexe ridicate de întreprinderi din loca­litate, el a arătat necesitatea unei r.s^țori­i e­­xacte a potențialului științific al regiunii, în vederea utilizării lui cu maximum de efica­citate, în cuvîntul său, prof. Emil Ne­­gruțiu, rectorul Institutului agrono­mic „Dr. Petru Groza“, a arătat că această instituție de învățămînt superior, care împlinește 100 de ani de existență, a pregătit în anii puterii populare mai mulți specia­liști decît în 75 de ani sub regimul burghezo-moșieresc. Vorbind apoi despre importanța unei legături tot mai strînse a învățămîntului supe­rior agricol cu cerințele practice ale producției, el a subliniat impor­tanța stațiilor pilot, dotate cu uti­laje moderne, fabricate în țară, în care viitorii ingineri agronomi să lucreze sub conducerea nemijlocită a profesorilor lor. A luat apoi cuvîntul prof. Da­niel Popescu, rectorul Institutului de arte plastice „Ion Andreescu“. El a arătat că studierea organizată a documentelor celui de-al IX-lea Congres al partidului, ca și conclu­ziile întîlnirii conducătorilor de partid și de stat cu oameni de cul­tură și artă, au avut un rol deose­bit de important în munca de îndru­mare a studenților, în promovarea unei arte și concepții artistice strîns legate de realitățile țării și poporu­lui nostru. Vorbitorul a subliniat totodată necesitatea îmbogățirii materialelor documentare ale bi­bliotecilor universitare cu cele mai noi lucrări din domeniul artei. Prof. Liviu Comes, prorector al Conservatorului „Gheorghe Dima“, a vorbit oaspeților despre unele problemele privind legarea mai strînsă a procesului de învățămînt de cerințele artei din țara noastră. El s-a referit la crearea unui cli­mat științific și în acest domeniu prin organizarea periodică a unor sesiuni științifice de specialitate și editarea unor noi lucrări de muzi­cologie. Referindu-se la colaborarea din­tre cadrele didactice, dintre stu­denții de diferite naționalități — prof. Ioan Demeter, prorector al Universității „Babeș-Bolyai“, a a­­rătat că datorită dorinței și stră­daniei comune a tuturor cadrelor didactice și studenților clujeni — români, maghiari și de alte națio­nalități — care lucrează cot la cot, această colaborare se bazează pe o trainică și sinceră frăție. Vorbito­rul a scos în evidență grija deose­bită pe care partidul și statul o acordă asigurării deplinei egalități în drepturi a tuturor cetățenilor patriei noastre, adîncirii și dezvol­tării continue a frăției dintre po­porul român și naționalitățile con­locuitoare, fapt subliniat și cu pri­lejul întîlnirilor dintre conducăto­rii de partid și de stat și oameni de știință, cultură și artă, în documen­tele celui de-al IX-lea Congres al P.C.R., precum și în raportul pre­zentat cu privire la proiectul noii noastre Constituții. Despre dezvoltarea impetuoasă a activității de cercetare științifică și despre rezultatele obținute de oa­menii de știință din Cluj în acest domeniu, a vorbit acad. Raluca Ri­­pan, președintele Filialei Academiei Republicii Socialiste România. Vor­bitoarea a scos in evidentă sprijinul permanent primit din partea parti­(Continuare în pagina a lll-a) Din nou la „școala belșugului“ Pregătiri In vederea deschiderii Învățămîntului agrozootehnic in a doua jumătate a lunii noiembrie în regiunea noastră, ca și în întreaga țară, vor începe cursurile noului an de învățămint agrozootehnic. La această formă de îmbogățire a cunoștințelor profesionale parti­cipă aproape un milion de oameni ai muncii de pe ogoarele țării. Aplicînd cu chibzuință și pricepere cele însușite anul trecut la „școala belșugului“, lu­crătorii gospodăriei agricole de stat din Semlac, ra­ionul Arad, au obținut în acest an cite 6.090 kg po­rumb boabe la hectar în cultură neirigată, pro­ducții de peste 3.000 kg grîu la hectar au obținut cooperativele agricole de producție din Grabați, Le­­nauheim, Biled și altele, drept urmare a aplicării pe scară largă a regulilor agrotehnice. Cooperativa de producție din Șag (raionul Timișoara), va obține în acest an aproape 3.000 I lapte de fiecare vacă fura­jată fiindcă îngrijitorii-mulgători de aici aplică cu pricepere în practică cunoștințele însușite la învăță­mîntul agrozootehnic. Conștienți de faptul că dezvoltarea agriculturii, introducerea tehnicii noi și a metodelor avansate de lucru presupun îmbogățirea în permanență a cunoș­tințelor agrotehnice și zooveterinare, tovarășii de la consiliile agricole raionale și orășenești, conducătorii unităților agricole socialiste din regiunea noastră, sub directa îndrumare a organizațiilor de partid, au luat o serie de măsuri pentru deschiderea noului an de învățămînt. Pentru a generaliza experiența înain­tată cîștigată pînă în prezent în acest domeniu, am cerut părerea unor lectori. Iată ce s-a întreprins în unitățile din care ei fac parte pentru ca învățămîntul agrozootehnic să se desfășoare în acest an la un înalt nivel calitativ. Tematică adecvată specificului producției Ing. POMPILIU GENNESCU, de la cooperativa agricolă din Cărpi­­niș : — Tn acest an la cooperativa a­­gricolă de producție din Cărpiniș vor funcționa 8 cercuri de învă­­țămînt agrozootehnic cu 131 de cursanți. Cele trei cercuri la ca­re sînt încadrați oameni ce lu­crează în sectorul zootehnic și-au început activitatea urmînd ca, pe măsura terminării lucrărilor din cîmp, să se deschidă și cele de la cultura mare. Ținînd seama de rolul deosebit de important pe care-1 are aceas­tă formă de studiu în îmbogățirea cunoștințelor profesionale ale co­operatorilor, am căutat să axăm tematica pe probleme strîns lega­te de specificul producției, de con­dițiile concrete ale cooperativei noastre. Astfel, cîteva lecții ce vor fi ținute se ocupă de agro­tehnica culturii porumbului, sfe­clei de zahăr și cînepii — culturi care la noi ocupă suprafețe în­tinse. La primăvară, vom însă­­mînța cu porumb 650 de hectare, cu sfeclă de zahăr și cînepă cite 150 hectare de fiecare. De aceea, în expunerea lecțiilor mă voi folosi de exemple concre­te din unitatea noastră , voi vorbi atît despre rezultatele obținute pe loturile demonstrative, cit și des­pre cele din cultura mare. Pe lo­tul demonstrativ de porumb un­de am folosit hibrizii dubli 311 și 306, aplicînd cantități suficiente de îngrășăminte și unde toate lu­crările s-au făcut la un înalt ni­vel calitativ am obținut 12.000 kg porumb știuleți la hectar. De asemenea, pe un alt lot demonstra­tiv pe care am avut cultivată sfe­clă de zahăr poliploidă, producția a fost de 45.000 kg/ha. Și la cul­tura mare, cooperativa noastră și-a depășit planul cu 700 kg la grîu, cu 1.100 kg la porumb și 6.000 kg la sfecla de zahăr, de fiecare hec­tar cultivat cu aceste plante. Aceas­ta pentru că cooperatori ca Tudor Buciuma,u Petru Țăran și alții s-au străduit să aplice în practică cele învățate la cursuri. Analizînd în amănunțime factorii care au in­(Continuare în pagina a IlI-a) * spre patrie. întoarcerea din R.P.D. Coreeană­­ a tovarășului Gheorghe Apostol Vineri seara s-a înapoiat în Ca­pitală, venind de la Phenian, tova­rășul Gheorghe Apostol, prim-vice­­președinte al Consiliului de Miniș­tri al Republicii Socialiste Româ­nia, care, la invitația guvernului Republicii Populare Democrate Co­reene, a făcut o vizită în această țară. Prim-vicepreședintele Consi­liului de Miniștri a fost însoțit de Eduard Mezincescu, adjunct al mi­nistrului afacerilor externe. La sosire, pe aeroportul Băneasa, erau prezenți tovarășii Alexandru Bîrlădeanu, prim-vicepreședinte al Consiliului de Miniștri, Gheorghe Rădulescu, Petre Blajovici și Gheor­ghe Gaston Marin, vicepreședinți ai Consiliului de Miniștri, George Ma­­covescu, adjunct al ministrului, afa­cerilor externe, miniștri, conducă­tori ai unor instituții centrale. De asemenea, au fost de față I.K. Jegalin, ambasadorul Uniunii Sovietice la București, Ri­m Gion Rion, însărcinat cu afaceri ad-inte­­rim al Republicii Populare Demo­crate Coreene la București, și mem­brii acestei ambasade a fluențat pozitiv creșterea pro­ducției, precum și pe cei care mai trag înapoi recolta, vom căuta să extindem câ­ mai mult experiența înaintată, să obținem asemenea re­colte pe suprafețe tot mai mari, în încheiere, vreau să subliniez faptul că în cursul anului am cu­les o serie de date privind com­portarea diferitelor plante, date pe care le voi folosi la predarea­­ Consiliului de Miniștri al Republicii secțiilor, legîndu-le astfel de speci­­i Socialiste România, care la invita­­locul producției cooperativei noas­­t­ri a Cabinetului de Miniștri al tre­­i R.P.D. Coreene a făcut o vizită în ---------------------------------------------I țara prietenă, a plecat din Phenian ★ Vineri dimineața, tovarășul Gheor­ghe Apostol, prim-vicepreședinte al La aeroport, oaspetele român a fost condus de tovarășii Kim Cean Man, Kim Guan Hiop, vicepreședinți ai Cabinetului de Miniștri, Han San Du, ministrul finanțelor, Pak Sen­der, ministrul afacerilor externe, miniștri, conducători ai unor orga­nizații obștești, șefi ai misiunilor diplomatice acreditați la Phenian, numeroși oameni ai muncii. Au fost de față Manole Bodnaraș, ambasadorul Republicii Socialiste România la Phenian, și membrii ambasadei, precum și Giăn Du Hoan, ambasadorul R.P.D. Coree­ne la București. ★ La 5 noiembrie, în drum spre pa­trie, tovarășul Gheorghe Apostol a sosit la Moscova, în La aeroportul Vnukovo au venit întîmpinare prim-vicepreședinte K. T. Mazurov, al Consiliului de Miniștri al U.R.S.S., L.F. Iliciov, locțiitor al ministrului externe, și alte persoane afacerilor oficiale. Au fost de față, de asemenea, Nicolae Gum­ă, ambasadorul Româ­niei în U.R.S.S., și membri ai am­basadelor Republicii Socialiste România și R.P.D. Coreene. K. T. Mazurov a oferit în cinstea oaspetelui român un prînz care s-a desfășurat intr-o atmosferă caldă, prietenească. în aceeași zi, tovarășul Gheorghe Apostol a plecat din Moscova spre București. Toamna de Atunci, la sfîrșitul lunii aprilie 1864, pe tînărul mecanic Ioan Ca­zan, l-am intîlnit in hala de repa­rații a Depoului de locomotive CF­R Arad Era din cale-afară de vesel Mi-a întins un proces-ver­­bal Citindu-l m-am dumirit. . . — Va să zică­ locomotiva bri­găzii tale, nu va merge în reparație generală, cu toate că și-a îndeplinit norma ! — Așa-i. — Felicitări! Și ce aveți de gînd ? — Mecanicul Constantin Șerban și fochistul Viorel Fildan, sînt de părere ca în adunarea de partid să anunțăm angajamentul: 60.000 km peste reparația generală. — Nu-i cam mult ? Locomotiva numara voastră e doar din seria 131.000. Kilometrii se adună greu . . . Lunile au trecut pe neobservate. Parcă ieri a avut loc această dis­cuție. Pe magistralele de fier ale regiunii, locomotiva cu nr. 131.033 continuă încă să circule fără repa­rație capitală Și cum toamna se numără . .. kilometrii, l-am așteptat în una din zilele trecute pe comu­nistul Ion Cazan la întoarcerea de la un drum, pentru a face o mică socoteală. — la spune-mi, cum stăm ? — 87 000 de kilometri, peste — Bine, dar parcă era vorba de 60.000­­ kilometrii — Ne-am depășit propriul anga­jament. Știi, pofta vine mîncînd. — Acesta-i un adevărat record pentru locomotivele din seria 131.000 ! Ca să parcurgi în plus o distanță egală cu de două ori oco­lul Pămîntului pe la Ecuator, nu-i lucru de șagă ! Și acum încotro ? — Mai departe. Vrem să mai realizăm încă 1.000 de kilometri pînă la oprirea locomotivei. Tabloul frumosului succes rea­lizat de brigada de mecanici de pe locomotiva nr. 131.033 ar fi poate incomplet dacă n-am aminti și alte cîteva amănunte. Trebuie să adău­găm că tot timpul locomotiva s-a comportat foarte bine din punct de vedere termotehnic. Brigada a e­­conomisit lunar circa 20 tone de combustibil convențional și a re­morcat în medie 5 trenuri suprato­­nate, iar pe parcurs n-a avut nici o defecțiune. Vorbind despre modul în care au ajuns să prelungească viața locomo­tivei, comunistul Ion Cazan ne-a spus : „ In general, nu se cer lucruri deosebite. Am întreținut locomotiva după prescripțiile tehnice, am făcut revizii amănunțite la plecare și la sosirea din drum, micile defecte au fost remediate pe loc, ungerea se face cu regularitate, pe traseu ur­mărim ținerea cazanului locomoti­vei într-o perfectă stare de curățe­nie Acestea sînt cîteva din meto­dele prin care noi am reușit să lun­gim viața locomotivei cu 81.000 de kilometri peste durata normală dintre două reparații generale. GHEORGHE TAUTAN cazangiu la Depoul de locomotive C.F.R. Arad Adunarea festivă din Capitală cu prilejul celei de-a 48-a aniversări a Marii Revoluții Socialiste din Octombrie în sala Teatrului Consiliului Cen­tral al Sindicatelor din Capitală a avut loc vineri după-amiaza adu­narea festivă consacrată celei de-a 48-a aniversări a Marii Revoluții­ Socialiste din Octombrie. Pe fundalul scenei, unde se afla portretul lui Vladimir Ilici Lenin, încadrat de drapelele de stat ale Uniunii Republicilor Sovietice So­cialiste și Republicii Socialiste România, erau înscrise datele fes­tive „1917—1965“ și urarea : „Trăiască a 48-a aniversare a Marii Revoluții Socialiste din Oc­tombrie“. în prezidiul adunării au luat loc tovarășii Alexandru Bîrlădeanu, Florian Dănălache, Mihai Dalea, I. K. Jegalin, ambasadorul Uniunii So­vietice la București, Gheorghe Ne­­cula, prim-secretar al Comitetului regional București al P.C.R., Teodor Marinescu, președintele Comitetului de radiodifuziune și televiziune, Ion Pas, președintele Institutului român pentru relațiile culturale cu străi­nătatea, Ion Marinescu, ministrul industriei metalurgice, Dumitru La­­zăr, șef adjunct de secție la C.C. al P.C.R., Gheorghe Pele, adjunct al mi­nistrului afacerilor externe, Marin Florea Ionescu, vicepreședinte al Con­siliului General A.R.L.U.S., Alexan­dru Bălăci, vicepreședinte al Comite­tului de stat pentru Cultură și Artă, E. A. Vasiukova, conducătoarea de­legației Asociației de prietenie so­­vieto-română, Eugenia Măndiță, se­cretar al Comitetului orășenesc Bu­curești al U.T.C., și Florea Pătraș­­cu, secretar al Comitetului de partid , al Uzinelor „Republica", în sală se aflau membri ai C.C. al P.C.R., ai Consiliului de Stat și ai guvernului, conducători ai orga­nizațiilor obștești și instituțiilor centrale, oameni ai muncii din în­treprinderile și instituțiile CapPalei, academicieni și alți oameni de ști­ință și cultură, activiști de partid și de stat și ai organizațiilor ob­ștești, generali și ofițeri superiori, ziariști români și străini. Era prezentă delegația Asociației de prietenie sovieto-română, care se află în țara noastră pentru a parti­cipa la manifestările prilejuite de cea de-a 48-a aniversare a Marii Revoluții Socialiste din Octombrie. La adunare au participat, de ase­menea, șefii unor misiuni diploma­tice acreditați la București și mem­brii Ambasadei Uniunii Sovietice. Au fost intonate imnurile de stat ale Republicii Socialiste România și Uniunii Sovietice. Despre cea de-a 48-a aniversare a Marii Revoluții Socialiste din Octombrie a vorbit tovarășul Flo­rian Dănălache, membru supleant al Comitetului Executiv al C.C. al P.C.R., prim-secretar al Comitetului orășenesc București al P.C.R. A luat apoi cuvîntul ambasadorul extraordinar și plenipotențiar Uniunii Sovietice în Republica So­al­­ialistă România, I. K. Jegalin, în încheiere a fost prezentat un program artistic. (Agerpres) Laboratorul de radiotehnică a Universității timișorene, înzestrat cu un bogat aparataj, oferă studenților posibilitatea aprofundării cunoștințe­lor teoretice. ÎN CLIȘEU e un aspect din timpul unei ore practice. (Foto: I. POPOVICI)

Next