Drapelul Roşu, ianuarie 1966 (Anul 22, nr. 6530-6552)
1966-01-05 / nr. 6530
# 2 # Studiind cu interes și îndeaproape documentele celui de-al IX-lea Congres al P.C.R. și ale Plenarei C.C. al P.C.R. din 11—12 noiembrie 1965 precum și proiectul noului Statut al cooperativei agricole de producție, care constituie legea de bază a dezvoltării lor, țăranii cooperatori Își manifestă bucuria și încrederea în politica înțeleaptă a partidului care le călăuzește pașii pe calea bunăstării. In pagina de față aducem unele păreri și concluzii desprinse din studierea proiectului noului Statut al cooperativei agricole de producție, de câțiva lucrători ai ogoarelor raionului Deta, raion în care avuția obștească a cooperativelor a ajuns la finele anului trecut la peste 1S4.000.000 lei. BOGĂȚIA NOASTRĂ 1 1 In proiectul de statut al cooperativei agricole se arată că dezvoltarea proprietății cooperatiste este izvorul sporirii continue a producției vegetale și animale, a creșterii nivelului de viață al cooperatorilor. Sunt întrutotul de acord cu această precizare. Noi am pus un accent deosebit pe sporirea avuției obștești și drept rezultat, ea a ajuns să depășească 5.400.000 lei. Cum am obținut aceste rezultate ? în primul rînd am căutat să dezvoltăm acele ramuri de producție care au cele mai bune condiții în cooperativa noastră. Fiind situată în șes acordăm atenție mărită culturii plantelor și creșterii animalelor, în afara cerealelor cultivăm însemnate suprafețe de sfeclă de zahăr și floarea-soarelui, care ne-au adus întotdeauna venituri mari, în sectorul zootehnic mergem pe creșterea taurinelor și a pomiicinelor. în anul trecut bunăoară, am contractat cu statul vînzarea a 2.600 hectolitri de lapte și 54 de tone de carne de porc. La lapte depășirea nu este prea mare, dar la carnea de porc trece de 11 tone și jumătate. De fapt și veniturile aduse de creșterea animalelor sînt mai mari cu 87.000 lei decât cele planificate. Cu privesc veniturile cooperativei, vrem să arătăm că suma de 3.900.000 lei planificată a fost depășită cu mai bine de 437.000 lei. Am vrea să ne oprim aici și asupra unui alt articol din proiectul de statut. Este vorba de articolul 26 care reglementează problema proporției dintre fondul de acumulare și fondul de consum și să arătăm care a fost orientarea noastră în privința întăririi fondului de acumulare și, totodată, care este structura lui. Noi anual am vărsat acestui fond câte 10 la sută din totalul veniturilor bănești. Și în anul acesta vom proceda la fel. Socot foarte binevenită precizarea din articolul 26 cu privire la reținerea a 18—25 la sută nu din totalul veniturilor, ci din valoarea producției nete, după scăderea din valoarea producției globale a cheltuielilor materiale de producție. Aceasta, întrucît soluționează o serie de neajunsuri legate de nivelul fondului de acumulare și a celui de consum, de corelațiile dintre ele. Cu privește structura fondului de acumulare ea se prezintă, în cooperativa noastră, la sfîrșitul anului 1964 astfel : 3.068.000 lei în clădiri și construcții speciale, 347.000 lei în mașini și unelte agricole, aparate de măsurat, instrumente, 357.000 lei în mijloace de transport, 232.000 lei în inventarul gospodăresc, 962.000 lei în animale de producție, 111.000 lei în animale de muncă, 237.000 lei în materiale de investiții, 43.000 lei în plantații de pomi și 241.000 lei erau mijloace bănești. Cu privesc debitorii, aceștia sunt pe lichidate. în anul trecut, am mai construit un grajd în valoare de 240.000 lei, un saivan în valoare de 45.000 lei și s-a făcut instalația electrică in tot complexul zootehnic în care lucrare am investit o sumă de 145.000 lei. Așadar, noi am orientat fondurile spre sectoarele productive, spre lucrări de necesitate imediată, în încheiere am dori să facem și o propunere cu privire la sistemul de evidentă contabilă al cooperativelor deoarece socotim că actualul sistem este depășit de vreme și nu mai corespunde cerințelor, prin el neputîndu-se urmări destul de operativ situația economică și financiară a unității. în plus, acest sistem nu permite nici calcularea prețului de cost al producției, deși la nivelul la care au ajuns azi cooperativele noastre s-ar cere și asta, cu atît mai mult cu cit acest element ar putea fi un semnalizator care să ne îndrepte atenția asupra lacunelor ce le mai avem în folosirea judicioasă a tuturor resurselor de venituri. Un sistem de evidență asemănător din gospodăriile de stat, cu cel pe bază de fișe analitice operative, ar fi în actualul stadiu de dezvoltare al cooperativelor mult mai adecvat, mult mai folositor. PARTENIE LUCA, președinte, KONRAD HEIBACH, contabil-șef, cooperativa agricolă din Liebling tu mmm -PMcrut M statui M mmm mm tt tmrni RETRIBUȚIA PUTERNIC STIMULENT •> • & . "•>, ■' ■ *,SE ' •• W- - ■ •' . v . • Vorbind despre avuția obștească, de factorii care duc la întărirea ei, socot ca și retribuția suplimentară are o influență deosebită. O parte din depășire revenind membrilor și o parte cooperativei, desigur că atît cooperativa cit și aceștia au doar de cîștigat. Partea ce revine cooperativei se răsfrînge în mod inevitabil asupra averii obștești. Noi, am dat retribuție suplimentară de 40 la sută din valoarea producției date peste plan. Datorită măririi cointeresării, unii membri au făcut eforturi mai mari, au lucrat mai bine și au obținut și producții sporite. Ana Ghilezan, bunăoară, a realizat la sfecla de zahăr, de pe lotul de 1 hectar ce i-a fost repartizat să-l lucreze, o medie de 30.900 kg, cu 10.900 kg peste sarcina de pian. în zootehnie este edificator exemplul familiei Moise și Nasta Garău, care au realizat cu 16.000 litri lapte peste sarcina globală anuală de plan. ~ în articolul 22 din proiectul de statut, cu privire la retribuirea președintelui, a vicepreședinților scoși din producție, a brigadierilor, contabililor și a celorlalte persoane cu funcții administrative se arată că președintelui i se va acorda un număr de zile-muncă in funcție de zilele-muncă realizate de membrii cooperatori care participă cu regularitate la activitatea din cooperativă, astfel ca numărul lor să nu depășească de două ori și jumătate această medie. Se mai arată că la acestea se mai adaugă un plus de zile-muncă în raport cu valoarea producției globale, mărimea suprafețelor de teren și numărul de animale proprietatea cooperativei. Socot util a se specifica cu anume la sută din valoarea producției globale sau aite zile-muncă la suta de hectare teren agricol sau la cîte unități vită mare se adaugă acest plus de zile-muncă. De asemenea, să se specifice dacă această adăugare se face în toate cazurile sau numai in cazul cînd planul a fost realizat la toți indicatorii. De asemenea, socot necesar a se stabili exact cu cit anume vor fi retribuiți vicepreședinții, brigadierii, contabilii și celelalte persoane cu funcții administrative, din volumul zilelor-muncă retribuite președintelui. ILIE ȘOLDEANU, președinte al cooperativei agricole din Voiteni ■"rr EVIDENTE CONTABILE CLARE SI LA ZI Experiența ne-a dovedit că ținerea la zi a evidențelor contabile prezintă o importantă deosebită pentru mersul înainte din punct de vedere economic și organizatoric, al cooperativei, pentru întărirea continuă a avuției ei obștești. Noi, datorită lipsei de răspundere a contabilului-șef, Ion Țăran, nu am putut prezenta băncii, timp de nouă luni, nici măcar o balanță. Care au fost repercusiunile acestei situații este lesne de înțeles. în primul rînd nu am putut urmări pe sectoare nici cheltuielile Ce s-au făcut nici veniturile ce au fost realizate, ceea ce a împiedicat consiliul de conducere să facă analiza economică a cooperativei și să ia măsuri pentru lichidarea lipsurilor. Tot o consecință a lipsei de evidență contabilă este și imposibilitatea de a urmări și lichida debitorii. Ba mai mult, lipsa de evidență contabilă și a gestiunilor a dus și la crearea unor pagube materiale care se ridică în trimestrul IV al anului 1964 și primul trimestru al anului 1965 la suma de 13.460 lei. Pentru a curma cu toate aceste neajunsuri, consiliul de conducere al cooperativei a propus băncii înlocuirea contabilului șef. Așadar, abia după 30 septembrie 1965, cînd a fost numit contabil șef tovarășul Gheorghe Ciorogaru, cu sprijinul băncii și a patru contabili de la alte cooperative, am reușit să aducem la zi evidențele contabile ca la 18 octombrie să putem totuși depune și noi la bancă prima balanță. Din cele relatate rezultă destul de limpede de ce am socotit necesar a ridica în discuție problema evidențelor contabile. Pentru a evita astfel de situații cum s-au petrecut în cooperativa noastră propun ca în noul statut, al cărui proiect l-am studiat cu atenție să se specifice și atribuțiile lucrătorilor de la contabilitate, în activitatea noastră de viitor, vom căuta să muncim mai bine, să înlăturăm lipsurile de pînă acum pentru a asigura membrilor cooperatori un trai tot mai îmbelșugat. CORNEL BUGARIU, președinte al cooperative agricole din Macedonia Întărirea continuă a avuției obștești a stat în permanență în atenția conducătorilor de unități, a membrilor cooperatori, iar proiectul noului statut are aprobare unanimă în rîndul cooperatorilor din raionul Deta. El vine să sprijine dezvoltarea și în continuare a avuției obștești, să reglementeze anumite probleme care s-au ivit pe parcursul anilor de activitate a cooperativelor. La o ședință de lucru a șefilor contabili din cooperativele din raion, care a avut menirea să analizeze cum se desfășoară activitatea economicofinanciară a cooperativelor, s-au desprins însă și alte aspecte care vin să arate că nu peste tot se acordă aceeași atenție păstrării și întăririi avuției obștești, să arate care este urmarea faptului că în unele cooperative contabilitatea este lăsată pe planul doi. S-a discutat foarte mult despre cooperativa agricolă din Ciacova. Aici se pare că problemele ce afectează averea obștească au fost scăpate din vederea consiliului de conducere, a lucrătorilor de la contabilitate și a comisiei de revizie. Iată și cîteva aspecte care îndreptățesc această afirmație: Cooperativa a acordat, în anii anteriori, avansuri bănești spre decontare anumitor membri, avansuri nejustificate integral, respectiv sume neutilizate pentru scopul acordat și ele, nici acum, deși decontul acestora trebuia făcut în termen de 3 zile, nu au fost recuperate. Ion Iencea, bunăoară, are o sumă de 1.858 lei, iar Mihai Sparing 1.178. Tot această cooperativă a vîndut membrilor, cu prețuri de repartiție, materialele de construcții procurate pentru construcții de interes obștesc, deși diferențele dintre aceste prețuri și cele de vînzare cu amănuntul trebuiau virate bugetului ca diferență bugetară. Cooperativa a vîndut animale la piața liberă. Acest lucru nu este rău. Rău este însă ca între actele de ieșire a bunurilor din inventar și cele de vînzare apar diferențe pe care contabilitatea nu le sesizează, precum nu sesizează nici faptul că există procese verbale de ieșire a bunurilor din inventar, prin mortalități sau sacrificări de necesitate, fără viza medicului veterinar. Cooperativa din Giera a plătit drepturi de deplasare unor membri cooperatori care au mers la Reșița în interese personale. Tot la Giera au fost acordate avansuri în contul zilelor-muncă în sumă de S.095 lei fără aprobarea consiliului de conducere al cooperativei. Astfel de aspecte se întîlnesc și în alte cooperative ; acestea denotă că păstrarea și întărirea avuției obștești nu constituie peste tot o problemă de prim ordin. Conducerile acestor cooperative, comisiile de revizie, trebuie să facă un control mai sistematic asupra lucrărilor contabile, să ia măsuri operative de îndreptare a lipsurilor. Fiecare cooperator trebuie să vegheze la folosirea și gospodărirea fiecărui leu, la întărirea avutului obștesc, de aceasta depinzînd puterea cooperativei, nivelul de trai al membrilor ei. Ing. R. OLARIU FIECARE LEU - BINE GOSPODĂRIT! DRAPELUL ROȘU NR. 6530 # COMISII DE REVIZIE COMPETENTE Comisia de revizie, este, după cum se arată și în articolul 35 din proiectul noului statut, organul de verificare al gestiunii cooperativei agricole, a felului în care este gospodărită și păstrată averea obștească. Ea este aleasă o dată cu consiliul de conducere în adunarea generală a cooperatorilor, pe timp de doi ani și trebuie să fie formată,fedului după prevederile pronoului statut din 5 pînă la 7 membri. în cooperativa noastră ea este formată deocamdată doar din trei membri. Socot foarte buna precizarea cu privire la mărirea numărului de membri la minimum cinci deoarece cum este cazul și în cadrul cooperativei noastre, care se întinde pe teritoriul a trei localități — Opătița, Deta și Sîngeorge — cuprinderea tuturor problemelor numai de către trei persoane este destul de greoaie. Vreau să arăt că la noi comisia de revizie are o activitate destul de bună. In controalele făcute a scos la iveală o serie de lipsuri și a meditat cu hotărîre pentru înlăturarea lor. Iată cîteva cazuri. La un control asupra modului cum fac brigadierii pontajul, s-a constatat că la unele lucrări ca, bunăoară, defrișarea arboretului și mărăcinișurilor de pe pășune, transportul unor materiale și încărcatul griului de la combine în autocamioane, pontajul se făcea diferențiat de la o brigadă la alta, cu toate că era aceeași lucrare. în urma dezbaterii problemei în adunarea generală lucrurile au fost reglementate și li s-a reținut celor în cauză zilele muncă pontate în plus, iar celor neîndreptățiți li s-a adăugat un număr de zile-muncă corespunzător cu lucrarea făcută. Grija comisiei noastre de revizie față de păstrarea bunului obștesc, de respectarea drepturilor și îndatoririlor membrilor cooperatori este evidentă și în controalele făcute la chioșcurile de desfacere a produselor, instalate în localitățile Reșița, Ocna de Fier și Bocșa. Constatarea că gestionarii nu au registru de intrarea și ieșirea produselor a fost o altă problemă care s-a reglementat ca urmare a controlului comisiei de revizie. Ba mai mult, gestionarul Ștefan Dionisie a vîndut unele produse cu un preț mai mare decit cel stabilit. Pe lingă că i-a fost imputată suma însușită și a fost suncționat cu reținerea a cinci zile, el a fost și scos din această muncă. Comisia de revizie se preocupă și de felul cum rezolvă consiliul de conducere, cererile membrilor cooperatori. Și in această direcție aș vrea să vin tot cu un exemplu concret. Brigadierul Ștefan Olah de la Deta a făcut pontajul greșit membrilor brigăzii, majorîndu-le noim.ala prașila I a porumbului. Sesizată, comisia de revizie a verificat situația și s-a adresat consiliului de conducere să reglementeze acest lucru. Ecoul cerinței este evident : o recalculare a zilelor-muncă cu care au fost retribuiți membrii brigăzii pentru lucrarea făcută. Exemple de acest fel, desprinse din activitatea comisiei noastre de revizie, se mai pot da: Întrucît comisiile de revizie au un rol deosebit în desfășurarea normală a activității cooperativei și îndeosebi în ce privește dezvoltarea și apărarea avuției obștești, în prevenirea unor abateri de la disciplina financiară, în efectuarea unor controale calificate în operațiunile contabile, socot necesar ca în viitor și membrii comisiei de revizie să fie instruiți, prin cursuri organizate la nivelul raionului, în care timp, prin ținerea unor cicluri de lecții, de către specialiști, oameni cu pregătire în această direcție, să-și însușească un anumit bagaj de cunoștințe privind controlul gestionar, anumite noțiuni juridice etc. în felul acesta membrii comisiei de revizie, desigur vor putea desfășura o activitate și mai bogată, controalele pe care le face comisia vor fi mai eficace, ele venind în sprijinul dezvoltării avuției obștești, a respectării democrației cooperatiste. DIMITRIE BIRDEAN, membru al cooperativei agricole din Opătița Averea obștească este învorul întăririi puterii economice a cooperativei agricole* a belșugaîui în casele membrilor ei întărirea avuției obștești depinde de orientarea membrilor cooperatori în dezvoltarea acelor ramuri care au cele mai bune condiții de producție. A