Drapelul Roşu, februarie 1966 (Anul 22, nr. 6553-6577)

1966-02-01 / nr. 6553

© 2 • Cîmp larg de democrației cooperatiste în proiectul noului Statut al co­operativei agricole de producție — document ce se află acum în dez­baterea maselor largi ale țărănimii — se acordă un loc important a­­dunării generale, rolului și atribu­țiilor ei. In articolul 27 din proiec­tul de statut se arată că „Adunarea generală este organul suprem de conducere al cooperativei agricole, singura în măsură să hotărască asu­pra întregii activități economice, financiare și organizatorice a aces­teia“. Iată deci o importantă pre­vedere a cărei strictă respectare a fost subliniată în documentele ce­lui de-al IX-lea Congres al partidu­lui nostru și care acum este înscrisă în legea de bază a activității coope­rativei agricole. Experiența arată că acolo unde adunările generale se țin cu regu­laritate, problemele economice și organizatorice sunt rezolvate cu competență, iar rezultatele care se obțin sînt din cele mai bune. La cooperativa agricolă din Tomnatic, (raionul Sînnicolaul-Mare) adună­rile generale, ținute de fiecare dată cînd era necesar, au avut rolul hotărîtor în mobilizarea cooperato­rilor la sporirea averii obștești și a veniturilor la un nivel care si­tuează această unitate în rîndul ce­lor fruntașe pe regiune. Rolul de mare însemnătate al a­­dunării generale în viața și activi­tatea cooperativei agricole, sarcinile și competența acesteia, reies din a­­proape fiecare articol al proiectului noului statut. Nici o problemă im­portantă cu privire la activitatea economică, financiară și organiza­torică a cooperativei agricole, a in­tereselor generale ale membrilor ei, nu trebuie să se rezolve decît așa cum a stabilit adunarea ge­nerală sau cum rezultă din hotă­­rîrile elaborate de ea. Căci nu­mai adunarea generală are com­petența să rezolve problemele prin­cipale din viața cooperativei, expri­­mînd în cel mai înalt grad princi­piul conducerii colective — element esențial al democrației cooperatiste — precum și experiența și înțelep­ciunea maselor de cooperatori. în unele cooperative agricole din regiunea noastră s-au întîmplat însă cazuri cînd s-a neglijat rolul adunării generale și ținerea cu re­gularitate a acesteia. La recenta a­­dunare generală a cooperativei a­­gricole din Ususău, raionul Lipova, s-a arătat că de șapte luni aici n-a mai avut loc nici o adunare ge­nerală, deși trebuiau rezolvate im­portante probleme de competența acesteia. De această situație s-a fă­cut vinovat în primul rînd consiliul de conducere în frunte cu fostul președinte, Vasile Vesalon. De ase­menea, la cooperativa agricolă din Bogda­­n recenta adunare generală, s-a criticat cu toată asprimea atitu­dinea lui Moise Vuia, care, deți­­nînd funcția de președinte al coo­perativei își permitea să înăbușe critica, să bruscheze pe cooperatori, să înlocuiască munca colectivă a consiliului de conducere cu hotărîri luate de unul singur. Adunarea ge­nerală l-a înlocuit din această func­ție alegînd ca președinte pe tova­rășul Mihai Lacatiș, un om priceput, harnic, bun organizator, apreciat și stimat de către cooperatori. Intr-o mare unitate cum este co­operativa agricolă în care muncesc înfrățite sute de familii de țărani, problemele complexe ale organiză­rii producției și muncii nu pot fi rezolvate fără participarea directă, nemijlocită, a membrilor ei. Parti­ciparea la adunarea generală asi­gură fiecărui cooperator posibilita­tea de a lua parte activă la condu­cerea și rezolvarea treburilor ob­ștești, de a contribui la dezbaterea diferitelor probleme puse pe ordi­nea de zi, de a-și spune deschis părerea despre activitatea coopera­tivei și de a face propuneri cu pri­vire la îmbunătățirea acestei acti­vități. Este necesar ca fiecare propunere făcută de cooperatori să fie studiată cu multă atenție și da­că este bună să se includă în pro­iectul de hotărîre ori în planul de măsuri tehnico-organizatorice, sau să se arate de ce nu se poate da curs propunerii făcute. Ca organ suprem de conducere al cooperativei agricole, adunarea generală ia hotărîri în legătură cu modul de rezolvare a problemelor de bază ale activității gospodărești. Aceasta impune membrilor consiliu­lui de conducere, inclusiv președin­telui, precum și fiecărui cooperator, obligația de a respecta cu strictețe și de a pune în aplicare hotărîrile luate de adunarea generală. De alt­fel în articolul 11 al proiectului de statut, unde sunt arătate principale­le îndatoriri ale cooperatorilor, este înscrisă ca primă obligație a fiecă­rui membru „să respecte prevede­rile statutului și să aducă la înde­plinire hotărîrile adunării generale, precum și ale consiliului de condu­cere“. în afară de rolul său de organ de conducere al unității, a­­dunarea generală are și un impor­tant rol educativ, constituind o școa­lă în care se învață conducerea tre­burilor cooperativei. Iată de ce trebuie ridicat tot mai sus rolul adunărilor generale în viața cooperativelor agricole, asi­­gurîndu-se în primul rînd ținerea lor cu regularitate, ori de cite ori este nevoie, și pregătirea lor temei­nică, astfel ca să fie puse în dezba­terea membrilor cooperatori proble­mele cele mai importante din pe­rioada respectivă. Ținînd seama de rolul crescînd al adunării generale, consiliile de conducere ale coopera­tivelor agricole, sprijinite de orga­nizațiile de partid și de organele ra­ionale, au datoria să asigure toate condițiile necesare bunei desfășu­rări a acesteia, creînd astfel cîmp larg de acțiune democrației coope­ratiste. acțiune „Lărgirea democrației cooperatiste și aplicarea neabătută a prin­cipiului conducerii colective trebuie să se concretizeze, în primul rînd, în ridicarea rolului adunării generale a cooperatorilor, ca singur organ în drept să hotărască asupra planurilor de producție, contractelor de valorificare a producției, agricole-marfă, asupra întregii activități eco­nomice, financiare și organizatorice a cooperativei, asupra relațiilor pe care aceasta le întreține cu alte unități economice. De aceea, adunările generale trebuie să se țină cu regularitate, să fie temeinic pregătite, pentru a se asigura astfel participarea activă a tuturor cooperatorilor la dezbaterea problemelor gospodăririi avutului obștesc, adoptarea unor hotărîri cit mai chibzuite și eficace“. (DIN RAPORTUL PREZENTAT DE TOVARĂȘUL NICOLAE CEAUȘESCU, LA PLENARA C.C. AL P.C.R. DIN 11—12 NOIEMBRIE 1965). Aspect de la recenta adunare generală a cooperativei agricole de producție din Tomnatic. (Foto: E. ROBICSEK) Propuneri Bl Să se precizeze in Statutul cooperativei agricole dreptul adunării generale de a aplica sancțiuni acelor membri care aduc daune avutului cooperativei. Aceasta, prin reducerea de zile-muncă in raport cu valoarea pa­gubei pricinuite. (Carol Pusztai — comuna Făget, raionul Făget­­a în Statutul uniunilor cooperatiste să se prevadă ca o atribuție a consiliului Uniunii raionale și aceea de a controla, îndruma și ajuta consiliile de conducere ale coope­rativelor agricole ln pregătirea și ținerea cu regularitate a adunărilor generale ale cooperatorilor. (Romulus Pe­­treanu­ — Pecica, raionul Arad). M Să se prevadă t­ Statutul cooperativei agricole de producție ca periodic, tu adunarea generală consiliul de conducere să prezinte un scurt raport asupra teiului cum au fost studiate și rezolvate propunerile cooperatorilor fă­cute în adunările anterioare. (Iosif Demeter, Nerău, raio­nul Sînnicolaui-M­al In Statutul cooperativei agricole de producție să se precizeze că minimul de zile-muncă ce urmează să fie efectuat de către membrii cooperatori să nu fie obligatoriu pentru mamele cu copii mici. (Ion Bot, Chizătău, raionul LugoD. 18 Statutul cooperativei agricole de producție să pre­vadă că adunarea generală poate stabili premierea trac­toriștilor in raport cu contribuția adusă de aceștia la de­pășirea planului de producție al cooperativei. (Iosif Csabi, Bethausen, raionul Făget). • DRAPELUL ROȘU NR. 6553 • Dezbateri vii, măsuri bine gîndite • Bilanțuri rodafes, programe realiste • Adeziune deplină la proiectele de statut • Ce s-a desprins din recentele analize Zilele acestea, in cooperativele agricole de producție din regiunea noastră, s-au încheiat adunările generale pe a căror ordine de zi au fost înscrise probleme de cea mai mare însemnătate în viața și activitatea fiecărei unități. Este vorba de adunările generale în ca­drul cărora s-au dezbătut, nu numai probleme cunoscute din anii tre­cuți, cum ar fi darea de seamă pe anul expirat, definitivarea și apro­barea planului de producție și fi­nanciar pentru noul an, ci și pro­bleme noi, deosebit de importante pentru activitatea viitoare, așa cum sunt dezbaterea și aprobarea celor trei proiecte de statut — al coope­rativei agricole, al uniunilor coope­ratiste și al Casei de pensii — ale­gerea delegaților la Congresul de constituire al Uniunii Naționale a Cooperativelor Agricole de Pro­ducție și la conferințele raionale de înființare a uniunilor coopera­tiste, lărgirea consiliilor de con­ducere și a comisiilor de revizie precum și crearea comisiilor de judecată. Aceste adunări ale coope­ratorilor, primele din anul 1966, și-au desfășurat lucrările în lumi­na documentelor Plenarei C.C. al P.C.R. din 11—12 noiembrie 1965 și a prevederilor înscrise în pro­iectul noului Statut al cooperativei agricole de producție, ceea ce le-a imprimat un larg caracter de lu­cru și un conținut bogat, consti­tuind în același timp o puternică manifestare a democrației coope­ratiste. Din rapoartele și informările so­site la comisia de pregătire a Con­ferinței de înființare a Uniunii re­gionale a cooperativelor agricole, din relatările activiștilor de partid și de stat care au participat la adunările generale, ca și din scri­sorile sosite pe această temmă la redacția ziarului nostru, rezultă limpede hotărîrea cooperatorilor de a ridica pe o treaptă superioară munca de conducere a cooperativei agricole de producție, a întregii activități economice și organizato­rice a acesteia. Participarea masivă a coopera­torilor la aceste adunări generale, atmosfera însuflețită in care s-au desfășurat numărul mare al celor care au luat cuvîntul și interesul cu care au fost dezbătute proiectele de statut, dările de seamă și pla­nurile de producție demonstrează hotărîrea maselor largi de țărani cooperatori de a face noi și mari pași înainte pe calea consolidării și a continuei dezvoltări economice­­organizatorice a unităților, de spori neîncetat producția vegetală­­ și animală, de a îndeplini și depă­și sarcinile ce le revin din Direc­tivele celui de-al IX-lea Congres al partidului. In adunarea rativei agricole generală a coope­de producție din Lenauheim, una dintre primele uni­tăți agricole cooperatiste din țara noastră, s-a arătat că în anul 1965 prin îmbinarea armonioasă a fac­torilor care contribuie la sporirea producției, s-au obținut cîte 3.632 kilograme de grîu, 5.563 kilograme porumb boabe, 40 320 kg sfeclă de zahăr și 8.200 kg cînepă fuior în medie la fiecare hectar cultivat cu aceste plante. Valoarea avuției ob­ștești a ajuns la peste 13 milioa­ne lei, revenind mai mult de 700 mii lei la fiecare sută de hectare de teren, iar valoarea fondurilor fixe la aceeași unitate de suprafa­ță depășește suma de 500 mii lei. Datorită acestor rezultate valoarea zilei-muncă s-a ridicat anul trecut la 36 lei, cu 5 lei mai mult decît în anul 1964. Cu prilejul dezbaterii planului de producție pe acest an, participan­ții au făcut propuneri pentru va­lorificarea mai deplină a marilor rezerve ale cooperativei, angajîndu-se totodată să muncească cu tot ela­nul și priceperea lor pentru dez­voltarea continuă a producției. Adunarea generală a cooperativei agricole ..Bănățeană“ din Comlo­­șul-Mare a apreciat, de asemenea, ca un mare succes al membrilor a­­cestei unități faptul că în anul trecut au obținut un venit de 8 milioane și jumătate lei, cu peste 2 milioane lei mai mult decît era planificat. în relatarea trimisă redacției ziarului nostru despre adunarea ge­nerală a cooperativei agricole din Liubcova (raionul Moldova-Nouă), tovarășul Lilianici Bojidar subli­niază că majoritatea covîrșitoare a cooperatorilor — bărbați și fe­mei, tineri și vîrstnici — au ți­nut să fie prezenți la această a­­dunare generală unde au dezbătut cu toată răspunderea, realiză­rile și lipsurile din unitatea lor, precum și sarcinile ce și le-au propus pe acest an. Aurel Ianculo­­vici, Florea Vlad, Milan Neșcovici, Alexandru Lupulovici și alții, au criticat consiliul de conducere și pe acei membri cooperatori care nu manifestă suficientă grijă față de sporirea producției și față de proprietatea cooperativei. Din fiecare adunare generală s-a desprins limpede că generali­zarea experienței bune, antrena­rea masei largi de cooperatori să participe efectiv la muncă, la rezolvarea sarcinilor obștești, la întărirea economico-organizatorică a unităților, vor duce la obținerea unor rezultate și mai bune în spo­rirea producției agricole, a veni­turilor bănești și a cîștigurilor membrilor cooperatori. ȘI DIN GREȘELI SA SE TRAGĂ ÎNVĂȚĂMINTE ■ Privire retrospectivă la cîteva cooperative agricole din raionul Arad in raionul Arad sînt 52 de coope­rative agricole de producție. Fieca­re unitate în parte a făcut pași însemnați pe calea dezvoltării multi­laterale, eforturile țăranilor munci­tori fiind îndreptate spre sporirea producției vegetale și animale, în scopul ridicării propriei lor bună­­stări. In această direcție un rol din cele mai importante l-au avut, și sunt chemate să-l aibă și în viitor, adunările generale, în cooperativele agricole din Mai­­lat Macea, Sînmartin, Peregul-Mare, Hunedoara-Timișană, Turnu și al­tele, s-au ținut in cursul anului tre­cut între 7 pînă la 10 adunări ge­nerale. Aceasta dovedește că în a­­ceste unități se aplică neabătut principiul muncii colective. O scurtă privire retrospectivă a­­supra felului în care s-au pregătit și desfășurat anul trecut adunările generale în cîteva cooperative din raion, evidențiază faptul că, pe a­­locuri, nu s-a dat atenție cuvenită tinerii acestora cu regularitate. Cine ajută la pregă­tirea adunărilor? La cooperativa agricolă ,,Ogorul“ din Pecica pe care am vizitat-o cu cîteva zile în urmă, ni s-a arătat că în cursul anului trecut au fost ținute șase adunări generale. — Nu-s puține, dar poate nici cîte ar fi fost necesare — ne-a spus tovarășul Romulus Petreanu, președintele acestei unități. Subli­niind însemnătatea adunării gene­rale și a ținerii ei cu regularitate, dînsul și-a exprimat părerea că, pînă acum, consiliul agricol raional nu a urmărit îndeaproape dacă a­­dunările generale din cooperativele agricole se țin sau nu se țin cu re­gularitate. In acest sens tovarășul Petreanu a propus ca în proiectul de statut al uniunilor cooperatiste, să fie înscrisă la articolul 30 — printre atribuțiile consiliului uniunii raionale — o prevedere potrivit că­reia acest organ să controleze, să îndrume și să ajute cooperativele agricole in pregătirea și desfășura­rea adunărilor generale, să urmă­rească ferii cum se asigură ținerea lor cu regularitate precum și înde­plinirea hotărîrilor adoptate. La altă cooperativă agricolă, tot din Pecica, și anume la „Avîntul“, au fost prevăzute în anul trecut 12 adunări generale, în realitate însă s-au ținut doar 5. Dintre acestea numai trei adunări au fost convo­cate în scopul rezolvării probleme­lor concrete ridicate de viața și ac­tivitatea practică a cooperativei. Nu putem fi de acord cu părerea tova­rășului ing. Anton Kömives, pre­ședintele cooperativei, care susține că „nu erau necesare mai multe a­­dunări generale deoarece marea ma­joritate a problemelor au fost re­zolvate de consiliul de conducere al cooperativei“. Consiliul de condu­cere să nu-și asume atribuții pe nedrept care nu cumva consiliul de con­ducere al cooperativei agricole „A­­vîntul“ își asumă atribuții ce nu-i aparțin și care sunt de competența a­­dunării generale? Din consultarea or­­dinei de zi a ședințelor de consiliu re­zultă că așa stau lucrurile. Astfel, la ședințele consiliului de conducere din zilele de 19 noiembrie și 3 de­cembrie (adică tocmai în tri­mestrul în cursul căruia nu a avut loc și nici nu a fost convocată vreo adunare generală) au fost rezol­vate și probleme ce intrau în com­petența organului suprem de con­ducere al cooperativei și anume : stabilirea ajutorului pentru bătrîni și a cantității de porumb ce urma să se repartizeze la ziua-muncă. Că problemele principale pot fi rezol­vate mai bine în adunarea generală, s-a dovedit din plin și la această unitate. Bunăoară, în adunarea ge­nerală din 10 aprilie 1965, unde s-a dezbătut modul de aplicare a retri­buției suplimentare, s-au făcut pro­puneri valoroase care, aprobate și aplicate în practică, au dat rezul­tate din cele mai bune. Tot numai 5 adunări generale au fost ținute în anul trecut și la co­operativa agricolă de producție „Spicul“ din comuna Vinga. La fel ca la Pecica, și aici unele probleme din competența adunării generale au fost rezolvate în ședințe ale consiliului de conducere. Cînd lipsește controlul, se încurcă... registrele Ignorarea adunării generale, co­moditatea și mai ales lipsa de răs­­­pundere a consiliului de conducere în convocarea și pregătirea acesteia, a mers și mai departe la coopera­­tiva agricolă de producție din co­muna Șagu. Aici, o problemă ce trebuia dezbătută pe larg de adu­narea generală, a fost „rezolvată“ de consiliul de conducere. Și iată cum: Ca să poată justifica organe­lor raionale că adunarea generală și-a spus cuvîntul în problema res­pectivă, consiliul de conducere a copiat procesul verbal al ultimei adunări generale cu o „mică” mo­dificare : un punct în plus pe ordi­nea de zi (cel referitor la problema în cauză) și la membrii prezenți cu 100 mai mult decît menționează primul proces-verbal. Așadar, adu­narea generală, dezbaterile și hotă­rîrile ei au fost înlocuite cu un pro­­ces-verbal întocmit, desigur, de con­siliul de conducere sau cu știrea a­­cestuia — fapt de care nu sînt străini tovarășii Gh. Luca, pre­ședintele cooperativei agricole, și Iosif Dik, secretarul organizației de bază, și membru al consiliului. Se știe că în fiecare cooperativă agricolă trebuie să existe un regis­tru special în care sunt scrise în or­dine procesele verbale întocmite în adunări generale și un alt registru pentru procesele verbale întocmite în ședințele consiliului de condu­cere. La cooperativa agricolă din Șagu există mai multe registre cu aceste destinații. Atunci cînd are loc vreo adunare generală sau vreo ședință a consiliului de conducere, se aduce la întîmplare oricare din a­­ceste registre pentru scrierea pro­cesului verbal. Astfel, nici tovarășii din conducerea unității nu mai pot găsi și revedea hotărîrile luate ca să poată urmări îndeplinirea lor. Se pune întrebarea : oare tovarășii de la Comitetul raional de partid Arad, de la consiliul agricol raio­nal au controlat și îndrumat vreo­dată consiliul de conducere al co­operativei din Șagu în direcția ară­tată mai sus ? Răspunsul este cu si­guranță NU, căci altfel nu s-ar fi petrecut lucruri ca cele menționate Aceste cîteva aspecte în legătură : adunările generale din coopera­tivele agricole din raionul Arad a­­rată necesitatea ca în viitor să se acorde toată atenția ridicării rolului acestora și ținerii lor cu regulari­tate, respectînd întocmai prevede­rile înscrise în noul statut și mani­­festîndu-se maximum de grijă pen­tru întărirea și aplicarea continuă a principiului conducerii colective. PAGINĂ REALIZATĂ DE : I. NIȚU

Next