Drapelul Roşu, mai 1966 (Anul 22, nr. 6645-6655)

1966-05-19 / nr. 6645

/ ANUL XXIII, nr. 6645 JOI, 19 MAI 1966 4 PAGINI, 25 BANI iizz: Cu toate forțele IíT1*" la întreținerea culturilor! Principala preocupare a oamenilor muncii din agricultura este — în această perioadă — întreținerea culturilor prăși­toare. Ploile căzute în luna mai, precum ți vremea călduroasă au favorizat nu numai dezvoltarea rapidă a sfeclei de zahăr, florii-soarelui, porumbului și a altor plante, ci și a principalilor lor dușmani — buruienile. De aceea este necesar să se acorde o atenție deosebită executării neîntîrziate a prașilelor, respec­tării cu strictețe a regulilor agrotehnice recomandate de spe­cialiști, deoarece de aceste lucrări depinde în bună măsură ob­ținerea de recolte mari. Pentru a vedea felul în care lucră­torii ogoarelor, specialiștii de la consiliile agricole și uniunile cooperatiste se preocupă de urgentarea întreținerii culturilor, ziarele „DRAPELUL ROȘU“ și „SZABAD SZO“ au organi­zat în ziua de 17 mai un raid-anch­etă în raioanele Sînnico­­laul-Mare și Arad. In cele ce urmează redăm pe scurt constatările din teren, în ambele raioane, hărnicia și priceperea mecanizatorilor de la G.A.S. și S.M.T. precum și a țăra­nilor cooperatori, favorizate de timpul prielnic au permis dezvol­tarea viguroasă a plantelor, pre­vestind încă de pe acum o recoltă bună. Grîul din multe lanuri a dat în spic, iar prășitoarele, de un ver­de închis, denotă o dezvoltare op­timă. Țăranii cooperatori, sprijiniți de mecanizatori, sunt prezenți în număr mare pe tarlale. Ținînd sea­ma de importanța cointeresării ma­teriale în creșterea producției, u­­niunile cooperatiste s-au îngrijit din timp de generalizarea aplicării retribuției suplimentare la toate cul­turile. La numeroase cooperative agri­cole, printre care la cele din Tom­natic, Nerău și Uihei, din raionul Sînnicolaul-Mare, Felnac, teia“ din Șei­tin, „Victoria“ „Scîn­­din Nădlac și în altele din raionul Arad se lucrează de zor, la prașila a doua, iar în unele locuri s-a ter­minat chiar și prașila a III-a la sfecla de zahăr. Este pe terminate prașila a II-a și la floarea-soarelui. Aceasta se datorește și faptului că atît conducătorii de unități cît și specialiștii de aici pot fi întîlniți zilnic în teren, în mijlocul coope­ratorilor, dîndu-le indicații pri­vind asigurarea unei densități nor­male de plante la hectar și respec­tarea indicilor de calitate. Pe ogoarele gospodăriilor de stat din Grabați, Bulgăruș, Peregul-Ma­­re și altele, precum și pe ale coo­perativelor agricole din Satchinez, Gottlob, Cenad I, Secusigiu, „Mu­reșul“ din Nădlac și altele prafi­la­­ mecanică la porumb s-a efec­tuat pe sute de hectare și se lu­crează din plin la prașila­­ ma­nuală. Peste tot unde există o bună organizare a muncii, lucră­rile se fac în ritm susținut și de bună calitate, în ziua raidului, la cooperativa „8 Martie“ din Sem­­lac, mecanizatorii Gheorghe Nun, Herman Kalmann, Samoilă Koda­­csek și alții au prășit cu șase culti­vatoare peste 90 de hectare de po­rumb. Și brigada de tractoare con­dusă de Francisc Rausch, de la S.M.T. Sînnicolaul-Mare, folosește din plin capacitatea agregatelor, e­­xecutînd lucrări la un înalt nivel calitativ. Cînd buruiana e îngăduită la strachină o vorbă înțeleaptă spune că bu­ruiana nestîrpită la timp, mănîncă din aceeași strachină cu țăranul. E bine știut că de la un lan de porumb îmburuienat, slab întreți­nut, nu te poți aștepta la producții mari. Pare-se că acest lucru a fost uitat de către unii conducători de unități și de căt­re unii țărani co­operatori. Tarlu­j» „Velici* în su­prafață de 46 de hectare, cultiva­tă cu sfeclă de zahăr, aparținînd cooperativei agricole din Pesac, pare ca o tabla de șah. Unele par­cele sînt curate de ți-e drag să le privești, în vreme ce pe altele plan­tele sunt acoperite de buruieni. De ce acest lucru ? Pentru că nu toți cooperatorii de aici urmează exem­plul lui Cozma Bogdan, Ștefan An­­toniu, Emilia Codreanu, Jiva Bran­­cu și al altora, fruntași la prășit, în parcelele repartizate lui Eva și Ion Sălăjan, Traian Munteanu și altora sfecla stă încă nerărită și (Continuare in pagina a lll-a) ACTIVUL OBȘTESC Pîrghie importantă a muncii de partid Munca de partid este prin excelență o muncă obștească. Larga democrație de partid creează condiții prielnice ca masele cele mai largi de comuniști să participe efectiv la rezolvarea problemelor economice, politice și culturale. Amploarea și com­plexitatea sarcinilor, creșterea rolului conducător al partidului, sporirea numărului organizațiilor de partid ne-a făcut să atra­gem alături de aparatul salariat tot mai mulți activiști obștești din raidurile celor mai pregătiți și experimentați comuniști pentru a ne ajuta la organizarea și controlul înfăptuirii hotă­­rîrilor partidului și guvernului în toate domeniile de activitate. Activul obștesc al Com­itetului raional de partid Moldova­ Nouă cuprinde 57 de tova­răși, atît cadre cu un stagiu mai înde­lungat în partid, cît și cadre tinere cu reale perspective de dezvoltare : muncitori fruntași din întreprinderi și mine, de pe șantierele de construcții, ingineri și tehnicieni din industrie și agricultură. în activul obștesc sînt, de asemenea, profesori, în­vățători, medici, juriști etc. care și-au cîștigat dragostea și prețuirea tuturor oamenilor cu care muncesc. In pri­mul trimestru al anului, comitetul raional, cu ajutorul comisiilor, a organizat studii pe teme ca : realizarea planului de investiții, asigurarea șantierelor de construcții cu documentația tehnică de execuție, cum e folosită forța de muncă, mijloacele de trans­­port, cum se desfășoară activitatea cultural-artistică, munca po­litică de la om la om, sprijinul acordat de organizațiile de partid din școli în vederea îmbunătățirii procesului instructiv­­educativ etc. Pentru ca activul obștesc să devină un sprijin de nădejde în munca noastră, am acordat o deosebită importanță pregătirii sale. Comisiile își desfășoară activitatea pe baza unui plan de muncă trimestrial ce cuprinde obiective concrete strâns legate de sarcinile actuale ale muncii de partid, in practica muncii noastre s-a încetățenit metoda de a invita membrii comisiilor la ședințele de instruire a aparatului de partid, la plenarele comitetului raional să-i informăm operativ cu sarcinile ce ne stau în față. în afară de aceasta obișnuim ca după terminarea unui studiu pe o problemă sau alta să organizăm schimburi de ex­periență unde se prezintă scurte informări asupra muncii desfă­șurate pe teren. Important ni se pare și ajutorul pe care îl acordă activiștii nesalariați organizațiilor de bază în îndepli­nirea hotărîrilor adoptate atît prin îndrumările directe, cît și prin sesizările care le fac organului raional. Toate acestea ne dau posibilitatea să cunoaștem realitatea din teren, neajunsurile ce se manifestă și să luăm măsuri de înlăturare a lor. Membrii comisiei economice, de pildă, au fost repartizați să răspundă de cîte un obiectiv și în special acolo unde lucru­rile mergeau mai greoi. Iată un exemplu: Pe șantierul T.B.C.R. se simțea nevoia organizării mai temeinice a procesului de pro­ducție și o gospodărire mai judicioasă a materialului de con­ GHEORGHE DAMIAN secretar al Comitetului raional de partid Moldova­ Nouă (Continuare in pagina a Il-a) DELEGAȚIA COMITETULUI REGIONAL DE PARTID BANAT ȘI-A ÎNCHEIAT VIZITA ÎN REGIUNEA AUTONOMĂ VOIVODINA BELGRAD. — Corespondentul Agerpres, N. Plopeanu, transmite : Delegația Comitetului regional de partid Banat al P.C.R., condusă de Ștefan Mocuța, secretar al Comi­tetului regional, și-a încheiat vi­zita făcută în Regiunea Autonomă Voivodina, la invitația Comitetului regional al Uniunii Comuniștilor din Serbia pentru Regiunea Auto­nomă Voivodina. Delegația a vizi­tat întreprinderi și instituții social­­culturale din Novi Sad, Zdrenianin, Begheiți, Pancevo și a avut între­vederi la Comitetul Uniunii Co­muniștilor din Novi Sad și Zdre­nianin. Luni, delegația a avut convor­biri la Vecea Executivă a Regiunii Autonome Voivodina, unde a fost primită de președintele Vecei Exe­cutive, Ilia Raiacici. La convorbiri au participat Giurița Ioikici, se­cretarul politic al Comitetului re­gional al Uniunii Comuniștilor din Serbia pentru Regiunea Autonomă Voivodina, Radovan Vlaskovici, președintele Skupștinei regionale, și alți membri ai Vecei Executive re­gionale. Azi pe stadionul „1 Mai" Revanșa „speranțelor" Stadionul „1 Mai“ din Timișoara găzduiește astăzi, începînd de la ora 17, revanșa meciului internațional dis­putat la 25 aprilie la Eisenstadt, în­tre echipele de tineret ale Austriei și României. în vederea acestei partide s-au făcut intense pregătiri în ambe­le „tabere“. Reprezentativa de tineret a Austriei a fost în mare parte remaniată, din ve­chea garnitură păstrîndu-se doar 5 ju­cători. Pentru întîlnirea de azi, antreno­rul echipei, fostul internațional Leo­pold Vogel (a făcut parte din celebrul Wunderteam austriac), a apelat la servi­ciile unor noi jucători din care se dis­ting cei 3 internaționali­­, Hassl (ti­tular în prima reprezentativă a Aus­triei), Hiesel și Kaltenbrunn­er. Oaspe­ții, sosiți marți seara la Timișoara, au efectuat ieri un antrenament de aco­modare pe terenul de joc. Solicitat pen­tru un pronostic, antrenorul L. Vogel ne-a declarat: „Avem o formație mult mai puternică decit în meciul precedent. Dorim să prezentăm un joc frumos ca­re să satisfacă exigențele publicului român. Cît despre pronostic, să cîștige cel mai bun“. Iată formația pe care o vor alinia oaspeții : Hots­ch­art (G.A.K.) — Pamza (Wacke, Innsbruck), Binder (Austria Viena), Wahl (Admira), Frölich (Aus­tria Viena) — Schilcher (G.A.K.), Ha­sil (Rapid) — Wastusch (Wacker Innsbruck), Hiesel (Viena), Kaltenbrun­­ner (Admira), Wcidinger (Viena). Re­zerve : Harreither (L.A.K.S.), Kogler (Austria Klagenfurt), Schmidt (Wie­ner Sportklub), Eigenstiller (Wacker Innsbruck), Fleischacker (G.A.K.). Selecționata României a efectuat două antrenamente, primul marți du­­pă-amiază, cu accent de pregătire fi­­zico-tehnică, a avut o durată de 30 minute, și o intensitate medie și al doi­lea miercuri, mai ușor, urmărind omo­genizarea tactică a echipei. In lot au fost introduși Suciu, Do­­brin, Varga și Radu Nunweiller, ju­cători care au manifestat o formă bu­nă în joc în meciurile din campionat. Cei doi antrenori, Bazil Marian și Angelo Niculescu, preconizează ur­mătoarea formulă de echipă : Nicu­lescu — Petescu, Boc, Dumitru Nico­­lae, Sătmăreanu — Jamaischi, Dobrin — Pan­tea, Nagy, Frățilă,­ Nunweiller VI. Rezerve : Suciu, Ivăncescu, Pesca­­ru, Varga, Hajdu. Întîlnirea va fi con­dusă la centru de un arbitru maghiar. SIMION STAN LUCRĂRILE CONGRESULUI SINDICATELOR La tribuna Congresului sindicate­lor, ale cărui lucrări au continuat miercuri în marea sală a Palatului Republicii, au urcat numeroși vorbi­tori. Delegați și invitați din întreaga țară au dus mai departe dezbaterea asupra rapoartelor prezentate. In ultima parte a ședinței de di­mineață, Congresul a desemnat co­misia de pregătire a propunerilor de candidați în vederea alegerii Consi­liului Central al Uniunii Generale a Sindicatelor din România și a Co­misiei centrale­ de cenzori. După amiază, prezidiul a anunțat că pe adresa Congresului sindicatelor au sosit peste 300 de telegrame și scri­sori prin care organizații sindicale, co­lective de muncitori, ingineri, tehnicieni și funcționari din uzine, fabrici, șan­tiere, unități socialiste din agricul­tură, organizații economice, orga­nizații de masă și obștești, in­stituții de învățămînt, cultură artă, salută Congresul și urează de­și plin succes desfășurării lucrărilor sale. In telegramele și scrisorile tri­mise, oamenii muncii arată cu mîn­­drie că și-au îndeplinit și depășit angajamentele luate în cinstea celei de-a 45-a aniversări a Partidului Co­munist Român și se angajează să nu precupețească nici un efort pentru aplicarea hotărîrilor ce vor fi adop­tate la Congresul sindicatelor, în ve­derea traducerii în viață a Directive­lor celui de-al IX-lea Congres al partidului. In continuare, au fost ascultate in­formări asupra lucrărilor celor trei comisii pe probleme, care s-au întru­nit în cursul după-amiezii precedente. Congresul și-a însușit propunerile prezentate de comisii. Prezidiul a anunțat apoi că, în ve­derea intervenției în dezbateri, s-au înscris 589 de delegați și invitați, din care 63 au luat cuvîntul în cadrul șe­dințelor plenare ale Congresului și 215 în cadrul comisiilor. Numeroși delegați și invitați au făcut propuneri în scris, prezentate comisiilor pe pro­bleme și comisiei de redactare a pro­iectelor de hotărîri și rezoluții, pro­puneri care se referă, în principal, la proiectul de statut și proiectul de re­zoluție. La propunerea prezidiului, Congre­sul a aprobat sistarea dezbaterilor, urmînd ca delegații și invitații care nu au luat cuvîntul să prezinte în scris Secretariatului Congresului pro­blemele pe care le au de ridicat. In continuare, Congresul a votat hotărîri prin care aprobă : — Raportul și activitatea Consi­liului Central al Sindicatelor. — Raportul Comisiei centrale de cenzori. Comisia pentru redactarea proiec­telor de hotărîri și rezoluții a infor­mat Congresul asupra propunerilor primite cu privire la proiectul de Statut. După ce a aprobat introdu­cerea în proiect a unor modificări, Congresul a votat în unanimitate Statutul Uniunii Generale a Sindi­catelor din România. Prezidiul a anunțat că, din momen­tul votării noului Statut, mișcarea sindicală din țara noastră va purta denumirea de UNIUNEA GENE­RALA A SINDICATELOR DIN ROMÂNIA. întreaga asistență, entuziasmată, salută acest moment prin urale pu­ternice și aplauze prelungite. Apoi, delegații au votat în unani­mitate Rezoluția Congresului Sindi­catelor. De la tribună s-a dat apoi citire Moțiunii de solidaritate cu lupta po­porului vietnamez. Ascultată cu mul­tă atenție, aplaudată în repetate rîn­­duri, moțiunea, care dă expresie sentimentelor internaționaliste ale clasei muncitoare din România față de lupta dreaptă a poporului vietna­mez, a fost adoptată prin votul una­nim al delegaților, subliniat de ova­țiile puternice ale tuturor celor pre­zenți în sală. In cadrul discuțiilor pe marginea ra­poartelor, delegații au prezentat un am­plu tablou al dezvoltării economiei și culturii patriei noastre socialiste, al în­floririi tuturor regiunilor, subliniind elanul creator cu care oamenii muncii înfăptuiesc hotărî­­rile istorice ale celui de-al IX-lea Congres al Partidului Comunist Ro­mân, au vorbit pe larg despre dife­rite aspecte ale muncii sindicale. Paraschiv Benescu, președintele Consiliului regional al sindicatelor Galați, Emil Oniga, director general al uzinei „Tractorul“­Brașov, și alții au înfățișat contribuția adusă de sin­dicate, sub conducerea și îndrumarea organizațiilor de partid, la mobili­zarea oamenilor muncii la continua perfecționare a organizării și condu­cerii producției, la îndeplinirea tu­turor indicatorilor de plan, valorifi­carea mai deplină a rezervelor in­terne, ridicarea nivelului tehnic al producției, asigurarea unor condiții mai bune de lucru., Mircea Ion Andrei, secretar al Consiliului regional al sindica­telor Banat, Elena Isac, pre­ședinta comitetului sindicatului de la întreprinderea „Țesătura“-Iași, ca și alți vorbitori au relatat despre preocuparea comitetelor sindicale pentru antrenarea muncitorilor la întrecerea socialistă, pentru buna fo­losire a capacității mașinilor și uti­lajelor, rezolvarea, împreună cu con­ducerile administrative și cadrele de specialitate, a problemelor complexe puse de modernizarea continuă a pro­ducției. A fost citată experiența po­zitivă a comitetului sindicatului de la C. S. Reșița, care a mobilizat co­misia economică și cadre competente la efectuarea unor studii privind or­ganizarea procesului de producție pe întregul flux siderurgic, obținînd bu­ne rezultate prin aplicarea soluțiilor preconizate. Totodată, s-a subliniat că există încă rezerve nevalorificate în această direcție, precum și însem­nătatea respectării disciplinei tehno­logice — factor important în înde­plinirea sarcinilor de plan și a an­gajamentelor luate în întrecerea socialistă. Ion Apostu, președintele Consiliu­lui sindicatelor din construcții din orașul București, Gheorghe Neacșu, președintele Comitetului sindicatului hidrocentralei „Gheorghe Gheor­­ghiu-Dej“ de pe Argeș, și alții au vorbit despre metodele utilizate de sindicate pentru ridicarea continuă a nivelului de cunoștințe tehnice al muncitorilor, inginerilor și tehnicie­nilor, pentru generalizarea experien­ței înaintate, despre rezultatele ob­ținute în această direcție. Pe șantie­rul hidrocentralei de pe Argeș, bu­năoară, s-a încetățenit obiceiul de a organiza lunar „ziua inginerilor și tehnicienilor“, cu care prilej sînt dezbătute cele mai importante pro­bleme ce preocupă pe constructori. Aceste întîlniri, la care participă și expun referate și oameni de știință din diferite sectoare, cadre didactice din învățămîntul tehnic superior, au dus la nașterea multor inițiative va­loroase, care au permis scurtarea du­ratei de execuție a unor importante ale acestei mari obiective unități hidroenergetice a țării. O seamă de vorbitori s-au ocupat de rolul inginerilor, tehnicienilor, al cadrelor didactice în îmbogățirea cu­noștințelor profesionale, tehnice și de cultură generală ale oamenilor muncii. Constantin Danciu, președin­tele Consiliului sindicatelor din cen­trul universitar București, Cornelia (Continuare în pagina a lll-a) MOȚIUNE In numele celor 4 milioane de membri ai sindicatelor, Congresul Sindicatelor din România adresează un fierbinte salut internaționalist de solidaritate frățească oamenilor mun­cii, sindicatelor, întregului popor viet­namez care luptă eroic pentru apă­rarea patriei, pentru libertate și in­dependență. Dînd glas sentimentelor clasei muncitoare, ale tuturor oamenilor muncii din patria noastră, Congresul își exprimă profunda indignare față de agresiunea militară a S.U.A. îm­potriva poporului din Vietnamul de sud, față de actele de război îndrep­tate împotriva Republicii Democrate Vietnam — stat socialist independent și suveran. Prin bombardarea orașe­lor și satelor din R. D. Vietnam, prin războiul sălbatic dus împotriva poporului din Vietnamul de sud, S.U.A. săvîrșesc o crimă împotriva umanității, încalcă normele elemen­tare ale dreptului internațional, a­­gravează situația din Asia de sud­­est, asumîndu-și o grea răspundere în fața popoarelor din întreaga lume. Congresul Sindicatelor felicită căl­duros clasa muncitoare, pe toți oa­menii muncii din Vietnam, pentru victoriile dobîndite în lupta lor ne­înfricată împotriva imperialiștilor agresori, pentru remarcabilele suc­cese obținute de harnicul popor din R.D. Vietnam în opera de construire a socialismului. Lupta plină de abnegație și vitejie dusă de poporul vietnamez, intr-un spirit de neclintit, împotriva agreso­rilor imperialiști este urmărită cu admirație și adîncă simpatie de clasa muncitoare, de popoarele din întrea­ga lume, se bucură de solidaritatea internaționalistă și sprijinul deplin al țărilor socialiste, al tuturor forțe­lor progresiste. Consecvente principiului respectării stricte a libertății și suveranității po­poarelor, a dreptului imprescriptibil al fiecărui popor de a-și hotărî sin­gur soarta, fără nici un amestec din afară, sindicatele din Republica So­cialistă România condamnă războiul agresiv dus de S.U.A. în Vietnam, cer încetarea imediată a bombarda­mentelor asupra R.D. Vietnam, retra­gerea trupelor străine din Vietnamul de sud și respectarea acordurilor de la Geneva , poporul vietnamez să fie lăsat să-și reglementeze treburile interne fără intervenție străină. Con­gresul Sindicatelor din România sus­ține în întregime poziția guvernului R.D. Vietnam și a Frontului Național de Eliberare — unicul reprezentant legitim al poporului din Vietnamul de sud — și cere cu hotărîre să fie respectat dreptul sacru, inviolabil al poporului vietnamez de a-și rezolva problemele interne de sine stătător, conform voinței și aspirațiilor sale. Congresul reafirmă poziția consec­ventă a sindicatelor din România de sprijinire deplină și hotărîtă a lup­tei drepte și eroice a poporului viet­namez pînă la victoria totală a a­­cestuia asupra agresorilor imperia­liști americani și declară în mod so­lemn că ele sunt gata să acorde și de acum înainte sprijinul lor interna­ționalist poporului frate vietnamez. Sindicatele, oamenii muncii, între­gul nostru popor își exprimă încre­derea fermă în victoria cauzei drepte a poporului vietnamez și urează sin­dicatelor, oamenilor muncii, întregu­lui popor din Vietnam izbîndă deplină în lupta dreaptă pentru apărarea li­bertății și independenței, pentru uni­tatea și integritatea teritorială a patriei. INTR-O PAUZĂ A CONGRESULUI

Next