Drapelul Roşu, iunie 1966 (Anul 22, nr. 6656-6669)
1966-06-01 / nr. 6656
• 2 m • DRAPFIUL ROȘU NR. 6656 # 2 CONSFĂTUIREA PE ȚARĂ A CONSTRUCTORILOR DE MAȘINI (Urmare din pagina I) noii capacități trebuie să creeze, ca și în alte domenii, posibilități de extindere a celor mai avantajoase tehnologii. Ei au relevat, în același timp, că întreaga activitate de cercetare științifică și proiectare trebuie orientată mai perseverent spre soluții constructive și tehnologice îndrăznețe, care să asigure produselor o înaltă precizie și siguranță în exploatare, randamente ridicate, durate de funcționare îndelungate. Crearea unui institut de cercetări și proiectări în domeniul mașinilor-unelte va contribui la întărirea activității de concepție. In același timp, serviciile de concepție din uzine trebuie să aibă o mai mare contribuție proprie la proiectarea mașinilor-unelte. O sursă importantă de sugestii și măsuri pentru perfecționarea activității din acest sector principal al industriei constructoare de mașini o constituie urmărirea atentă, organizată și sistematică a comportării în exploatare a mașinilor-unelte. Departe de a fi epuizată, această metodă trebuie să stea în atenția uzinelor furnizoare. Să se utilizeze pe scară largă chestionare-tip în așa fel întocmite încît să asigure obținerea unor date concludente și utile, să se organizeze grupe de urmărire la beneficiari a utilajelor livrate. Schimburi de experiență în țară, studii în străinătate, examinarea aprofundată a unor modele de referință, ca și analiza comparativă a cataloagelor de produse ale diferitelor firme constructoare din lume — au arătat vorbitorii — ar trebui să constituie, de asemenea, într-o mai mare măsură, mijloace pentru continua ridicare a calificării și îmbogățirea documentării proiectanților și executanților de mașini-unelte. Ing. Alexandru Roșea, directorul reș“-Tg. întreprinderii „Electro-Mu- Mureș, ing. Sanda Popescu, constructor-șef al Uzinei „Electronica“, și alți participanți la discuții s-au ocupat de problemele industriei electrotehnice. Ei au arătat necesitatea ca investițiile prevăzute în acest sector, de 3,5 ori mai mari decît în cei 5 ani precedenți, să fie realizate într-un ritm accelerat, încît modernizarea și dezvoltarea uzinelor existente să fie efectuate cît mai urgent, iar cele 8 noi întreprinderi, ce se vor construi, să intre în funcțiune cît mai grabnic, cu întreaga lor capacitate. S-a relevat că la realizarea sarcinii de a se asimila și moderniza în 5 ani 2.000 tipodimensiuni de produse trebuie să dea un aport mai substanțial Institutul de cercetări și proiectări electrotehnice. Se cere intensificarea cercetării proprii din partea specialiștilor care lucrează în institutele departamentale și laboratoarele uzinale, precum și valorificarea deplină și cît mai operativă a licențelor și documentațiilor tehnice procurate de peste hotare. In subramura radio-electronică, ca și în alte domenii, trebuie să-și găsească un larg cîmp de aplicare acțiunea de tipizare a unor produse și subansamble, elaborarea unor aparate unitare din punct de vedere funcțional, constructiv și tehnologic. In multe cazuri, nivelul tehnologic al execuției ar putea fi îmbunătățit prin utilizarea unor scule complexe, de înaltă tehnicitate, prin probe de laborator executate cu mai mare atenție. Vorbitorii au arătat, de asemenea, că vor fi depuse eforturi mai susținute decît pînă acum în privința diversificării și îmbunătățirii calității produselor electrotehnice de larg consum, pentru ca, printr-o mai strînsă colaborare cu comerțul și o mai temeinică cunoaștere a cereri pieței, să se poată satisface mai bine cerințele și preferințele cumpărătorilor. Posibilitățile de a asigura, în tot mai bune condiții, piesele de schimb necesare întreprinderilor din diferite ramuri ale economiei au fost analizate de ing. Mircea Bilă, director general al uzinei „Steagul roșu “-Brașov, și de alți vorbitori. Ei au subliniat că piesele de schimb constituie un produs care nu trebuie subapreciat. Sporirea cantității acestora se va putea obține — desigur — prin darea în exploatare a noi capacități dar mai cu seamă prin utilizarea rațională a tuturor capacităților de producție existente, asigurarea unei continuități și ritmicități a fabricației lor, prin ridicarea nivelului tehnologiei lor de execuție, printr-o maximă exigență în privința calității. Este imperios necesar totodată ca utilajele să fie exploatate și întrebuințate corect de către beneficiari, încît să nu se uzeze și să nu aibă nevoie de reparații decît după o cît mai îndelungată funcționare, diferitele piese să nu se înlocuiască decît dacă sunt într-adevăr de nefolosit, să se recondiționeze oriunde și oricînd, acest lucru este posibil. Unii vorbitori, între care Aurel Boghici, directorul Uzinei mecanice-Sinaia, și Cornel Berian, muncitor la Uzina mecanică-Cugir, s-au ocupat, în intervențiile lor, de necesitatea dezvoltării și îmbunătățirii activității sculăriilor și altor secții auxiliare. Ei au arătat că există încă suficiente posibilități de îmbunătățire a organizării producției, de introducere a unor tehnologii moderne, specifice fabricației de scule. Referindu-se la exeperiența proprie în acest domeniu, ei au relevat o seamă de metode de lucru moderne aplicate, ca lipirea plăcuțelor cu ajutorul curenților de înaltă frecvență, tratamentul izotermic al sculelor din oțeluri rapide, fosfatarea, cromarea dură etc. Ei au propus studierea posibilității ca sculele standardizate să fie produse exclusiv în uzinele specializate, încît să poată fi procurate cu ușurință, iar uzinele să nu mai fie obligate să-și confecționeze singure și asemenea scule. Ion Tudose, adjunct al ministrului petrolului, Constantin Scarlat, ministrul industriei chimice, Ion Căpățînă, directorul uzinelor „Semănătoarea“ din Capitală, Petre Moldovan, vicepreședinte al Consiliului Superior al Agriculturii, Ioan Cristea, directorul Șantierului naval din Oltenița, Mihai Mihăiță, adjunct al ministrului căilor ferate și alții, au reliefat, în cuvîntul lor, însemnatul aport adus de industria constructoare de mașini la dotarea celorlalte ramuri ale economiei naționale cu mașini, utilaje și instalații de înaltă tehnicitate. Modernele instalații de foraj, utilajele și instalațiile pentru prelucrarea țițeiului, cunoscute și apreciate atît în țară, cît și în străinătate, au permis petroliștilor să introducă noi metode de lucru și tehnologii, care au dus la sporirea producției, la valorificarea superioară a fiecărei tone de țiței prelucrat. Constructorilor de utilaj petrolier li s-a cerut să contribuie și mai mult în viitor la creșterea producției de instalații de foraj de mare adîncime. In ce privește dotarea industriei chimice, s-a subliniat că specialiștii din această ramură și constructorii de mașini sunt chemați să-și intensifice eforturile pentru asimilarea într-un timp cît mai scurt a unor linii complete de fabricare a amoniacului, îngrășămintelor cu azot și fosfor, produselor sodice, maselor plastice și altor produse de mare însemnătate pentru economia națională. Este important și în acest sector — ca și în altele — să se acorde atenția cuvenită respectării termenelor contractuale și calității utilajelor pentru a se evita întîrzieri în punerea în funcțiune a unor obiective sau uzarea prematură a utilajelor executate, înzestrarea într-o măsură tot mai mare a sectorului minier cu numeroase tipuri de mașini și utilaje a permis mecanizarea unor importante lucrări în subteran. Ținînd seama de sarcinile sporite ce revin în cincinal acestei ramuri, se impune asimilarea în fabricație a unor noi tipuri de mașini și utilaje pentru extinderea mecanizării lucrărilor de susținere în abataje, a operațiilor de tăiere și încărcare, mărirea capacității de transport în subteran, sporirea securității prin fabricarea de noi aparate antigrizutoase. A fost relevat faptul că în ultimii șase ani constructorii de mașini au trimis oamenilor muncii de pe ogoare peste 100 de tipuri de mașini agricole diverse, patru tipuri de tractoare, peste 80.000 combine de cereale și de recoltat porumb, semănători și alte utilaje, dintre care multe la nivelul realizărilor tehnice pe plan mondial, îndeplinirea sarcinilor trasate de partid pentru dezvoltarea multilaterală a agriculturii, lărgirea și modernizarea continuă a bazei sale tehnico-materiale necesită diversificarea producției de tractoare, sporirea producției și a sortimentului de instalații și utilaje, îndeosebi a celor pentru lucrările de hidro-ameliorații, o mai bună aprovizionare a unităților agricole cu piese de schimb. A fost subliniată, de asemenea, contribuția întreprinderilor producătoare de material rulant, de autovehicule și nave la dotarea ramurii transportului și la modernizarea parcului de mijloace aflate în exploatare, ceea ce a permis lucrătorilor din această ramură să obțină succese importante în îndeplinirea sarcinilor lor. S-a arătat, totodată, necesitatea luării unor măsuri pentru asimilarea și omologarea într-un timp mai scurt a noilor produse și îndeosebi a acelora ale căror licențe au fost cumpărate din străinătate, pentru îmbunătățirea în continuare a calității vagoanelor de călători și marfă, producerea de noi tipuri de instalații de automatizare și telecomunicații și ridicarea performanțelor celor existente. Referindu-se la problemele exportului de mașini, utilaje și instalații, o seamă de vorbitori au reliefat progresele obținute în acest domeniu și au dezbătut metodele pentru menținerea și creșterea prestigiului produselor românești pe piața mondială. Vasile Abrudan, director general al Uzinei de vagoane din Arad, Dumitru Butuc, maistru la Fabrica de rulmenți din Bîrlad, și alții s-au declarat de acord cu sublinierea făcută în raport, privitor la faptul că stabilitatea și sporirea volumului produselor noastre pe piețele externe depinde de ridicarea permanentă a performanțelor tehnico-economice a produselor, de adaptarea operativă a producției la particularitățile pieței și cerințele beneficiarilor externi. în legătură cu aceasta, ei au arătat importanța unei mai strînse colaborări între Ministerul Industriei Construcțiilor de Mașini și Ministerul Comerțului Exterior pentru stabilirea și lansarea din timp a comenzilor pentru export, pentru prospectarea piețelor externe, ca și necesitatea organizării unor servicii de documentație și asistență tehnică ale întreprinderilor furnizoare în țările unde se exportă produsele acestora. Problemele cercetării științifice, ale proiectării și asimilării de noi mașini și utilaje, în lumina măsurilor luate de conducerea partidului și statului pentru creșterea contribuției științei și tehnicii în opera de desăvîrșire a construcției socialiste, au fost acad. Remus Răduleț, abordare de vicepreședinte al Academiei Republicii Socialiste România, prof. ing. Constantin Dinculescu, președintele Consiliului Național al Inginerilor și Tehnicenilor, dr. ing. Ion Roman, directorul Institutului de cercetări tehnologice pentru construcția de mașini, Alexandru Heinrich, director tehnic al Uzinelor „Electroputere“ Craiova, ing. Ion Barbu de la Institutul de cercetări și proiectări electrotehnice și de alți vorbitori. Evocînd creațiile unor iscusiți meșteri, contribuția unor personalități ilustre ale științei și tehnicii românești, vorbitorii au arătat că acestea sunt mărturii ale posibilităților creatoare ale poporului nostru, cărora li se deschid largi posibilități de valorificare în condițiile industrializării țării. Cei peste 15.000 de lucrători din laboratoarele și institutele de cercetări din ramura construcțiilor de mașini constituie un valoros fond de cadre, care și-a dovedit posibilitățile creatoare prin realizări de seamă reflectate atît în nivelul tehnic și performanțele funcționale ale produselor, cît și în metodele de fabricație aplicate. In legătură cu cercetările din unitățile secției de științe tehnice a Academiei s-a arătat că, printr-o colaborare strînsă cu unitățile de cercetare departamentale, trebuie acordată o atenție sporită finalizării și aplicării în producție a rezultatelor cercetărilor. Colaborarea dintre cercetători, proiectanți și constructori va trebui să se materializeze în abordarea și rezolvarea operativă a unor probleme majore de interes acut pentru economia națională. Un aport de mare însemnătate în acest sens îl va constitui înfăptuirea propunerilor făcute în consfătuire, privind înființarea unor institute de cercetări și proiectări specializate în cîteva grupe de produse complexe : autovehicule și tractoare, utilaj chimic, cazane și agregate de ardere etc., dotate cu ateliere de prototipuri și laboratoare de încercări. Chiar și în cazurile cînd, pentru a se cîștiga timp, se achiziționează licențe, este necesar să se dezvolte activitatea de cercetare proprie. A fost relevat exemplul pozitiv al colectivului Uzinei „Electroputere“ care a adus importante îmbunătățiri locomotivei Diesel electrice de 2.100 c. p., ridicînd performanțele sale tehnico-funcționale și siguranța în exploatare. Totodată a fost criticat faptul că la asimilarea fabricației unor produse pentru care s-au achiziționat licențe, ca de pildă frînele „Knorr“ (la Uzinele „23 August“), s-au manifestat întârzieri care produc cheltuieli nejustificate de devize. Pe baza experienței de pînă acum, vorbitorii au făcut propuneri privind scurtarea ciclurilor de asimilare, întocmirea pentru fiecare obiectiv în parte a unor grafice detailate de programare a pregătirii tehnice, precizarea atribuțiilor și stimularea materială a uzinelor în stabilirea și îndeplinirea sarcinilor de asimilare a produselor noi. Relevîndu-se progresele în dezvoltarea activității de concepție constructivă și tehnologică din uzine, s-a arătat necesitatea orientării spre această muncă a celor mai bune cadre de specialiști, a îmbunătățirii organizatorice a întregii activități de pregătire tehnică în vederea asimilării produselor noi. Vorbitorii au accentuat, de asemenea, importanța deosebită a îmbogățirii documentării tehnice a cercetătorilor, proiectanților, inginerilor și tehnicienilor din sectoarele de concepție ale uzinelor cu tot ce apare nou în știința și tehnica mondială, propunîndu-se înmulțirea acțiunilor inițiate în acest scop de către Consiliul Național al inginerilor și tehnicienilor. Ștefan Bălan, ministrul învățământului, ing. Ilie Șerbănuț, directorul grupului școlar „Unirea“ din București și alții au abordat problema asigurării cadrelor pentru industria construcțiilor de mașini. Ei au arătat că fondurile alocate în cincinal școlilor aparținând M.I.C.M. vor fi de peste opt ori mai mari decît în anii sesenatului, că fiecare leu trebuie gospodărit cu cea mai mare chibzuință și în același timp, trebuie valorificate în mai mare măsură posibilitățile locale de dotare a școlilor cu material didactic prin contribuția întreprinderilor. Au fost făcute propuneri privind organizarea și îndrumarea mai competentă a practicii în producție a elevilor, îmbunătățirea programelor în strînsă corelație cu cerințele actuale ale producției din diferite sectoare. Relevînd ideea formulată în raportul prezentat la consfătuire, vorbitorii au subliniat că în unele întreprinderi inginerii trebuie folosiți mai rațional, repartizați în locurile cheie, orientați spre problemele esențiale ale organizării științifice a producției, asigurînd stabilitatea lor și degrevîndu-i de diferite sarcini administrative. Realizarea la timp și în condiții de eficiență sporită a programului de investiții a stat în atenția multor vorbitori, printre care Dumitru Fuiorea, directorul Șantierelor navale Constanța, Ion Fătăceanu, directorul Institutului de proiectări pentru construcții de mașini, și ing. Constantin Nicu, directorul general al Uzinei „Progresul“— Brăila. Ei au analizat sarcinile ce le revin, ca beneficiari, pentru scurtarea timpului de execuție și pentru reducerea costului lucrătorilor și au arătat modul în care noile capacități de producție, înaltul nivel tehnic la care sînt realizate vor influența calitatea și performanțele tehnice ale produselor, le vor spori gradul de competitivitate pe piețele externe. A fost subliniată necesitatea unei colaborări strînse între beneficiari și proiectanți în alegerea celor mai bune soluții și realizarea practică a acestora la un înalt nivel calitativ. S-a subliniat că buna calitate a proiectelor depinde, de multe ori, de operativitatea cu care sunt informați proiectanții despre materialele și utilajele care se produc în țară. S-a relevat, de asemenea, că una din sursele principale de ridicare a eficacității investițiilor este urmărirea atentă a realizării, în timpul cel mai scurt, a parametrilor proiectați pentru noile obiective intrate în funcțiune. Pentru aceasta s-a propus ca la fiecare obiectiv important să fie stabilit un colectiv permanent, format din proiectant, constructor, beneficiar, care să răspundă pînă la atingerea parametrilor proiectați. Ing. Emil Oniga, directorul general al Uzinelor „Tractorul“—Brașov, Ion Constantin, muncitor la Uzinele „Grivița Roșie“, ing. Niță Constantin, vicepreședinte al Comitetului pentru Protecția Muncii, și alți vorbitori s-au referit la realizările obținute și preocupările de viitor în organizarea științifică a producției, în creșterea, pe această cale, a eficienței economice a activității întreprinderilor respective. Au fost relevate, printre altele, succesele unor colective, ca cele de la Uzinele mecanice și Uzina „Electromotor“ din Timișoara, în ridicarea indicilor de folosire a mașinilor și utilajelor, experiența uzinei „Înfrățirea“—Oradea în organizarea de fluxuri tehnologice închise, simplificarea planificării și umărirea operativă a producției, metode folosite într-o serie de unități pentru asigurarea asistenței tehnice la locul de muncă, aprovizionarea ritmică tehnico-materială, folosirea din plin a timpului de lucru etc. Vorbitorii au arătat, totodată, unele lipsuri și greutăți ce mai persistă în activitatea de organizare a producției, în aprovizionarea tehnico-materială și au făcut propuneri pentru înlăturarea acestora. In legătură cu folosirea rațională a capacității mașinilor și utilajelor, s-a arătat că trebuie redus timpul de imobilizare a acestora pentru reparații, programarea lor în trei schimburi de lucru. Ministerul ar trebui să studieze soluții de redistribuire a utilajelor care stau nefolosite în unele întreprinderi. Vorbitorii s-au declarat de acord cu analiza făcută în raport problemelor stabilirii unor norme mai stimulatoare, cu o temeinică fundamentare științifică, asigurării la timp a documentației tehnologice, îndrumării tehnice competente la fiecare loc de muncă. A fost apreciată propunerea de a se preciza mai bine sarcinile serviciilor de organizare a producției din întreprinderi, încît ele să aibă o strînsă și permanentă legătură cu toate compartimentele întreprinderii. A fost arătată, de asemenea, necesitatea ca organizațiile de cercetări și proiectări, serviciile de concepție din uzine și consiliile tehnico-științifice ale ministerului de resort, toți cei care organizează și conduc procesele de muncă, să întreprindă, în continuare, măsuri pentru respectarea normelor de protecția muncii, să se manifeste mai multă grijă pentru respectarea timpului legal de lucru. O serie de vorbitori s-au referit la cooperarea dintre întreprinderi. Printre aceștia, ing. Ștefan Constantinescu, adjunct al ministrului industriei metalurgice, a vorbit despre preocupările întreprinderilor siderurgice de a pune la dispoziția constructorilor de mașini, la termenele stabilite și conform contractelor, un sortiment mai larg de produse, de a îmbunătăți necontenit calitatea acestora. A fost făcută propunerea ca, ministerele să sincronizeze dezvoltarea capacităților de producție a uzinelor coordonatoare și furnizoare. Mai mulți vorbitori, printre care Ion Purcărea, contabil-șef la Uzinele de tractoare din Brașov, s-au ocupat de problema descoperirii și valorificării unor noi rezerve interne, în scopul sporirii productivității muncii, reducerii prețului de cost și realizării de beneficii peste plan. Ei au subliniat că în această privință au o mare importanță ridicarea calificării și specializarea personalului, folosirea de norme de consum stimulatoare, aprovizionarea cu materiale într-o corelație mai strînsă cu nevoile producției. Au fost amintite totodată, deficiențele care există in activitatea economico-financiară desfășurată în întreprinderi și s-au făcut propuneri pentru îmbunătățirea continuă a eficienței economice a producției. S-a relevat, printre altele, necesitatea utilizării mai raționale a fondurilor alocate, a înlăturării unor cauze care duc la sporirea prețului de cost, la nerealizarea planului de beneficii : transporturi cu mijloace costisitoare, aprovizionări peste necesarul curent, modificări dese în planul de producție etc. în legătură cu faptul că un element important al prețului de cost îl reprezintă metalul, s-a arătat că în uzinele constructoare de mașini s-ar putea economisi mari cantități de metal printr-o preocupare mai mare pentru livrarea laminatelor la toleranțe minime și la lungimi fixe. Abordînd problema îmbunătățirii stilului și metodelor de muncă, Mihai Dumitrașcu, inginer-șef la Uzina „Unio“ din Satu Mare, Constantin Anghel, secretarul comitetului de partid de la Uzina nr. 2 din Brașov, ing. Rovin Bustan, director general al Uzinei „Vulcan“ din București, și alții au subliniat necesitatea adaptării necontenite a metodelor de conducere a întreprinderilor la schimbările intervenite în tehnică, în procesul de producție. Pentru aceasta va trebui să se manifeste o mai mare operativitate în popularizarea și generalizarea experienței înaintate, folosind mai larg, una din metodele de mare eficiență — organizarea periodică a schimburilor de experiență. Competența cu care cadrele tehnice din întreprinderi au știut să rezolve cu succes multe din problemele complexe ale asimilării unor produse noi — au spus vorbitorii —■ justifică propunerea făcută în cadrul dezbaterilor de a se analiza posibilitatea ca modernizarea produselor curente, lărgirea gamelor de produse curent fabricate, asimilarea unor produse de mai mică complexitate să fie coordonate la nivelul uzinelor, în acest fel activitatea organelor aparatului central, a direcțiilor generale și serviciilor din minister ar putea fi mai mult axată pe problemele mai de ansamblu și de perspectivă ale muncii de conducere și îndrumare a uzinelor. S-a scos în evidență că practica analizelor făcute în minister urmate numai de întocmirea unor planuri de măsuri nu e suficientă și că e absolut necesară urmărirea modului de realizare a acestora. Rezumînd activitatea de îndrumare doar la forma dispeceratului zilnic pentru rezolvarea unor sarcini curente, în relațiile dintre ministere și uzine au apărut forme greoaie, care au dus la irpsire de muncă, la un volum mare de corespondențe și un număr exagerat de deplasări de la uzine spre minister și invers; în același timp, unele întreprinderi au fost vizitate rar de cadrele de conducere și specialiștii din direcțiile generale. Ei au arătat că este necesar să crească răspunderea ministerului pentru îndrumarea întreprinderilor, să fie folosită în mai mare măsură practica sprijinirii acestora prin deplasări ale specialiștilor cu sarcini concrete. Referindu-se la sarcinile trasate de Congresul al IX-lea al partidului, privind creșterea continuă a rolului și competenței organelor și organizațiilor de partid în conducerea economiei, tovarășii Viorel Metea, prim-secretar al Comitetului orășenesc Brașov al P.C.R., și ing. Trandafir Cocîrlă, secretar al comitetului regional Banat al P.C.R., și alți vorbitori au înfățișat consfătuirii experiența unor organe de partid în acest domeniu. Organizarea de consfătuiri și analize periodice pentru dezbaterea unor probleme economice, constituirea de colective de activiști de partid și specialiști, care au studiat diferite aspecte ale producției, sprijinind conducerile întreprinderilor în aplicarea unor măsuri tehniceorganizatorice în vederea realizării și depășirii sarcinilor de plan, precum și folosirea altor metode au contribuit la îmbunătățirea activității economice în numeroase întreprinderi, la mobilizarea colectivelor pentru mai buna organizare a producției și a muncii, la înlăturarea deficiențelor existente în unele sectoare. Vorbitorii au arătat că uneori ministerul a lăsat problema organizării științifice a producției pe seama organelor și organizațiilor de partid. Amintind o serie de probleme a căror rezolvare intră în atribuțiile directe ale ministerului și conducerilor de întreprinderi, vorbitorii au subliniat că și pe viitor organizațiile de partid vor desfășura o largă activitate de mobilizare a oamenilor muncii pentru descoperirea și valorificarea rezervelor interne ale întreprinderilor în vederea creșterii eficienței economice a întregii activități productive, ridicîndu-și continuu rolul și competența în conducerea economiei. Cum producem faina de lucerna Lucerna și trifoiul ocupă un loc de frunte în alimentația animalelor datorită conținutului bogat în substanțe nutritive și faptului că asigură un furaj valoros în tot cursul anului. Consiliul de conducere și specialiștii din cooperativa noastră, îndrumați de organizația de partid, au pus în centrul preocupărilor cultivarea pe scară largă a acestor furaje. Acum cooperativa are 100 hectare cu trifoi și 90 hectare de lucerna veche, iar în primăvara acestui an s-au mai însămînțat 24 hectare cu lucerna nouă. Prin cultivarea acestor suprafețe s-a asigurat pe fiecare bovină cîte 0,5 hectare de trifoliene. De pe această suprafață putem obține în medie cîte 2.500 kg fin de lucerna și trifoi de fiecare taurină. Asigurarea calitativă a furajelor a fost o preocupare permanentă a noastră, în această direcție recoltarea și cultivarea constituie o problemă dintre cele mai importante Conservarea finului de trifoliene este o acțiune destul de grea dacă ținem cont că în perioada recoltatului cad precipitații destul de multe. Avînd în vedere acest lucru, cooperativa noastră încă din 1964 a trecut la uscarea finului de lucerna și trifoi cu curenți de aer dirijați. Atunci am reușit să uscam în condiții bune 100 tone de lucernă, folosind în acest scop un singur ventilator. Anul acesta vom usca peste 350 tone de fin de lucernă și trifoi. în acest scop se vor folosi 3 ventilatoare. Lucrarea de recoltare și uscare a și început. Prin conservarea finului cu curenți de aer dirijați se creează condiția ca și pe timp nefavorabil , intr-o perioadă scurtă să putea usca și depozita cantități însemnați de nutrețuri. De asemenea, pierderile care sunt la o uscare naturală la soare, ce se manifestă prin scuturarea frunzelor, se elimină aproape cu desăvîrșire prin folosirea ventilatoarelor la uscatul finului înșire. Calitatea finului care se obține prin uscarea cu ventilatoarele este cu mult superioară. Un alt avantaj al finului de lucernă uscat cu curenți de aer dirijați este acela că se pretează, foarte bine la transformarea lui, prin măcinare, în făină. Din experiența proprie am ajuns la concluzia că folosirea în rație a făinii de lucernă și trifoi la toate speciile, ne asigură creșterea unui tineret viguros și sporirea producției de lapte, carne și ouă. Am observat că asimilarea finului administrat sub formă de făină este mai completă. Noi folosim în hrana tuturor speciilor făină de lucernă. In rația porcilor am ajuns să dăm 30 la sută din rația de concentrate, făina de lucernă. In acest an în furajarea bovinelor și în special a vacilor de lapte nu folosim decît făină de lucernă și nu furajăm finul nemăcinat, fiindcă asimilarea este mai bună, iar pierderile se elimină in totalitate. Prin folosirea făinii de lucernă, bogată în albumină, noi am rezolvat problema asigurării proteinei atît de necesară unei bune furajări a animalelor ; în caz că în compoziția rației sînt furaje sărace în proteină, se mărește cantitatea de făină de lucernă în așa fel încît să se asigure raportul proteic necesar. Consumăm anual circa 30—40 vagoane de făină de lucernă și trifoi. Măcinarea finului de lucernă o executăm cu o moară de ciocane tip Topleț care este amplasată într-o remiză în care s-a amenajat o cameră pentru făinuri și un spațiu încăpător în care se pot depozita circa 25 tone fin. Remiza este construită din bilemanele căptușite cu plăci aglomerate fibrolemnoase. O parte din lucerna verde o însilozăm. O altă formă de conservare a lucernei verzi este aceea sub formă de pastă în amestec cu sare, care se furajează în perioada de iarnă, în special pentru păsări ouătoare. Saramurarea și păstrarea se fac în butoaie de lemn. In concluzie, putem arăta că în cooperativa noastră lucerna este folosită sub forme diferite în furajarea animalelor și nici nu putem concepe o creștere și o furajare a animalelor fără a folosi în hrana acestora lucernă și trifoi. ing. DOBRIVOI BUGARSCHI președintele cooperativei agricole din Moșnița-Nouă • Avantajele uscării finului cu curenți de aer dirijați