Drapelul Roşu, iunie 1966 (Anul 22, nr. 6656-6669)

1966-06-01 / nr. 6656

• 2 m • DRAPFIUL ROȘU NR. 6656 # 2 CONSFĂTUIREA PE ȚARĂ A CONSTRUCTORILOR DE MAȘINI (Urmare din pagina I) noii capacități trebuie să creeze, ca și în alte domenii, posibilități de extindere a celor mai avan­tajoase tehnologii. Ei au relevat, în același timp, că întreaga acti­vitate de cercetare științifică și proiectare trebuie orientată mai perseverent spre soluții construc­tive și tehnologice îndrăznețe, car­e să asigure produselor o înaltă precizie și siguranță în exploatare, randamente ridicate, durate de funcționare îndelungate. Crearea unui institut de cercetări și proiec­tări în domeniul mașinilor-unelte va contribui la întărirea activității de concepție. In același timp, servi­ciile de concepție din uzine tre­buie să aibă o mai mare contribu­ție proprie la proiectarea mașini­lor-unelte. O sursă importantă de sugestii și măsuri pentru perfecționarea activității din acest sector princi­pal al industriei constructoare de mașini o constituie urmărirea atentă, organizată și sistematică a comportării în exploatare a mași­nilor-unelte. Departe de a fi epui­zată, această metodă trebuie să stea în atenția uzinelor furnizoare. Să se utilizeze pe scară largă chestionare-tip în așa fel în­tocmite încît să asigure obținerea unor date concludente și utile, să se organizeze grupe de urmărire la beneficiari a utilajelor livrate. Schimburi de experiență în țară, studii în străinătate, examinarea aprofundată a unor modele de re­ferință, ca și analiza comparativă a cataloagelor de produse ale di­feritelor firme constructoare din lume — au arătat vorbitorii — ar trebui să constituie, de asemenea, într-o mai mare măsură, mijloace pentru continua ridicare a califi­cării și îmbogățirea documentării proiectanților și executanților de mașini-unelte. Ing. Alexandru Roșea, direc­torul reș“-Tg. întreprinderii „Electro-Mu- Mureș, ing. Sanda Po­­pescu, constructor-șef al Uzinei „Electronica“, și alți participanți la discuții s-au ocupat de proble­mele industriei electrotehnice. Ei au arătat necesitatea ca investițiile prevăzute în acest sector, de 3,5 ori mai mari decît în cei 5 ani pre­cedenți, să fie realizate într-un ritm accelerat, încît modernizarea și dezvoltarea uzinelor existente să fie efectuate cît mai urgent, iar cele 8 noi întreprinderi, ce se vor construi, să intre în funcțiune cît mai grabnic, cu întreaga lor capacitate. S-a relevat că la realizarea sarcinii de a se asimila și moderniza în 5 ani 2.000 tipodi­­mensiuni de produse trebuie să dea un aport mai substanțial Institutul de cercetări și proiectări electro­tehnice. Se cere intensificarea cer­cetării proprii din partea specia­liștilor care lucrează în institu­tele departamentale și laboratoare­le uzinale, precum și valorificarea deplină și cît mai operativă a li­cențelor și documentațiilor teh­nice procurate de peste hotare. In subramura radio-electronică, ca și în alte domenii, trebuie să-și gă­sească un larg cîmp de aplicare acțiunea de tipizare a unor produse și subansamble, elaborarea unor aparate unitare din punct de ve­dere funcțional, constructiv și teh­nologic. In multe cazuri, nivelul tehnologic al execuției ar putea fi îmbunătățit prin utilizarea unor scule complexe, de înaltă tehnici­tate, prin probe de laborator exe­cutate cu mai mare atenție. Vor­bitorii au arătat, de asemenea, că vor fi depuse eforturi mai susținu­te decît pînă acum în privința di­versificării și îmbunătățirii cali­tății produselor electrotehnice de larg consum, pentru ca, printr-o mai strînsă colaborare cu comer­țul și o mai temeinică cunoaștere a cereri pieței, să se poată satis­face mai bine cerințele și prefe­rințele cumpărătorilor. Posibilitățile de a asigura, în tot mai bune condiții, piesele de schimb necesare întreprinderilor din diferite ramuri ale economiei au fost analizate de ing. Mircea Bilă, director general al uzinei „Steagul roșu “-Brașov, și de alți vorbitori. Ei au subliniat că pie­sele de schimb constituie un pro­dus care nu trebuie subapreciat. Sporirea cantității acestora se va putea obține — desigur — prin darea în exploatare a noi capaci­tăți dar mai cu seamă prin utili­zarea rațională a tuturor capaci­tăților de producție existente, asi­gurarea unei continuități și ritmi­cități a fabricației lor, prin ridi­carea nivelului tehnologiei lor de execuție, printr-o maximă exigen­ță în privința calității. Este im­perios necesar totodată ca utila­jele să fie exploatate și întrebuin­țate corect de către beneficiari, încît să nu se uzeze și să nu aibă nevoie de reparații decît după o cît mai îndelungată funcționare, diferitele piese să nu se înlocu­iască decît dacă sunt într-adevăr de nefolosit, să se recondiționeze oriunde și oricînd, acest lucru este posibil. Unii vorbitori, între care Aurel Boghici, directorul Uzinei mecani­­ce-Sinaia, și Cornel Berian, mun­citor la Uzina mecanică-Cugir, s-au ocupat, în intervențiile lor, de necesitatea dezvoltării și îmbu­nătățirii activității sculăriilor și altor secții auxiliare. Ei au ară­tat că există încă suficiente po­sibilități de îmbunătățire a orga­nizării producției, de introducere a unor tehnologii moderne, speci­fice fabricației de scule. Referin­­du-se la exeperiența proprie în a­­cest domeniu, ei au relevat o sea­mă de metode de lucru moderne aplicate, ca lipirea plăcuțelor cu ajutorul curenților de înaltă frec­vență, tratamentul izotermic al sculelor din oțeluri rapide, fosfa­­tarea, cromarea dură etc. Ei au propus studierea posibilității ca sculele standardizate să fie produ­se exclusiv în uzinele specializate, încît să poată fi procurate cu ușu­rință, iar uzinele să nu mai fie obligate să-și confecționeze singu­re și asemenea scule. Ion Tudose, adjunct al ministru­lui petrolului, Constantin Scarlat, ministrul industriei chimice, Ion Căpățînă, directorul uzinelor „Se­mănătoarea“ din Capitală, Petre Moldovan, vicepreședinte al Con­siliului Superior al Agriculturii, Ioan Cristea, directorul Șantierului naval din Oltenița, Mihai Mihăiță, adjunct al ministrului căilor fe­rate și alții, au reliefat, în cuvîn­­tul lor, însemnatul aport adus de industria constructoare de mașini la dotarea celorlalte ramuri ale economiei naționale cu mașini, utilaje și instalații de înaltă teh­nicitate. Modernele instalații de foraj, uti­lajele și instalațiile pentru prelucra­rea țițeiului, cunoscute și apreciate atît în țară, cît și în străinătate, au permis petroliștilor să introducă noi metode de lucru și tehnologii, care au dus la sporirea producției, la valorificarea superioară a fiecă­rei tone de țiței prelucrat. Con­structorilor de utilaj petrolier li s-a cerut să contribuie și mai mult în viitor la creșterea producției de instalații de foraj de mare adîn­­cime. In ce privește dotarea industriei chimice, s-a subliniat că specia­liștii din această ramură și con­structorii de mașini sunt chemați să-și intensifice eforturile pentru asimilarea într-un timp cît mai scurt a unor linii complete de fa­bricare a amoniacului, îngrășămin­telor cu azot și fosfor, produselor sodice, maselor plastice și altor produse de mare însemnătate pen­tru economia națională. Este im­portant și în acest sector — ca și în altele — să se acorde atenția cuvenită respectării termenelor contractuale și calității utilajelor pentru a se evita întîrzieri în pu­nerea în funcțiune a unor obiec­tive sau uzarea prematură a uti­lajelor executate, înzestrarea într-o măsură tot mai mare a sectorului minier cu nu­meroase tipuri de mașini și utilaje a permis mecanizarea unor impor­tante lucrări în subteran. Ținînd seama de sarcinile sporite ce revin în cincinal acestei ramuri, se im­pune asimilarea în fabricație a unor noi tipuri de mașini și uti­laje pentru extinderea mecanizării lucrărilor de susținere în abataje, a operațiilor de tăiere și încărcare, mărirea capacității de transport în subteran, sporirea securității prin fabricarea de noi aparate antigri­­zutoase. A fost relevat faptul că în ulti­mii șase ani constructorii de ma­șini au trimis oamenilor muncii de pe ogoare peste 100 de tipuri de mașini agricole diverse, patru ti­puri de tractoare, peste 80.000 combine de cereale și de recoltat porumb, semănători și alte utilaje, dintre care multe la nivelul reali­zărilor tehnice pe plan mondial, îndeplinirea sarcinilor trasate de partid pentru dezvoltarea multila­terală a agriculturii, lărgirea și modernizarea continuă a bazei sale tehnico-materiale necesită diversi­ficarea producției de tractoare, sporirea producției și a sortimentu­lui de instalații și utilaje, îndeo­sebi a celor pentru lucrările de hidro-ameliorații, o mai bună apro­vizionare a unităților agricole cu piese de schimb. A fost subliniată, de aseme­nea, contribuția întreprinderilor producătoare de material rulant, de autovehicule și nave la do­tarea ramurii transportului și la modernizarea parcului de mij­loace aflate în exploatare, ceea ce a permis lucrătorilor din această ramură să obțină succese impor­tante în îndeplinirea sarcinilor lor. S-a arătat, totodată, necesitatea luării unor măsuri pentru asimi­larea și omologarea într-un timp mai scurt a noilor produse și în­deosebi a acelora ale căror licențe au fost cumpărate din străinătate, pentru îmbunătățirea în continuare a calității vagoanelor de călători și marfă, producerea de noi tipuri de instalații de automatizare și telecomunicații și ridicarea perfor­manțelor celor existente. Referindu-se la problemele ex­portului de mașini, utilaje și insta­lații, o seamă de vorbitori au re­liefat progresele obținute în acest domeniu și au dezbătut metodele pentru menținerea și creșterea prestigiului produselor românești pe piața mondială. Vasile Abrudan, director general al Uzinei de vagoane din Arad, Dumitru Butuc, maistru la Fabrica de rulmenți din Bîrlad, și alții s-au declarat de acord cu sublinierea făcută în ra­port, privitor la faptul că stabi­litatea și sporirea volumului pro­duselor noastre pe piețele externe depinde de ridicarea permanentă a performanțelor tehnico-economi­­ce a produselor, de adaptarea ope­rativă a producției la particulari­tățile pieței și cerințele benefi­ciarilor externi. în legătură cu aceasta, ei au arătat importanța unei mai strînse colaborări între Ministerul Industriei Construcțiilor de Mașini și Ministerul Comerțului Exterior pentru stabilirea și lansa­rea din timp a comenzilor pentru export, pentru prospectarea piețe­lor externe, ca și necesitatea orga­nizării unor servicii de documen­tație și asistență tehnică ale între­prinderilor furnizoare în țările unde se exportă produsele acestora. Problemele cercetării științifice, ale proiectării și asimilării de noi mașini și utilaje, în lumina măsu­rilor luate de conducerea partidu­lui și statului pentru creșterea contribuției științei și tehnicii în opera de desăvîrșire a construcției socialiste, au fost acad. Remus Răduleț, abordare de vicepreșe­dinte al Academiei Republicii So­cialiste România, prof. ing. Con­stantin Dinculescu, președintele Consiliului Național al Inginerilor și Tehnicenilor, dr. ing. Ion Roman, directorul Institutului de cercetări tehnologice pentru construcția de mașini, Alexandru Heinrich, direc­tor tehnic al Uzinelor „Electro­­putere“ Craiova, ing. Ion Barbu de la Institutul de cercetări și proiec­tări electrotehnice și de alți vor­bitori. Evocînd creațiile unor iscusiți meșteri, contribuția unor persona­lități ilustre ale științei și tehnicii românești, vorbitorii au arătat că acestea sunt mărturii ale posibili­tăților creatoare ale poporului nos­tru, cărora li se deschid largi posi­bilități de valorificare în condițiile industrializării țării. Cei peste 15.000 de lucrători din laboratoa­rele și institutele de cercetări din ramura construcțiilor de mașini constituie un valoros fond de ca­dre, care și-a dovedit posibilitățile creatoare prin realizări de seamă reflectate atît în nivelul tehnic și performanțele funcționale ale pro­duselor, cît și în metodele de fa­bricație aplicate. In legătură cu cercetările din unitățile secției de științe tehnice a Academiei s-a arătat că, printr-o colaborare strînsă cu unitățile de cercetare departamentale, trebuie acordată o atenție sporită finali­zării și aplicării în producție a re­zultatelor cercetărilor. Colaborarea dintre cercetători, proiectanți și constructori va trebui să se mate­rializeze în abordarea și rezolvarea operativă a unor probleme majore de interes acut pentru economia națională. Un aport de mare în­semnătate în acest sens îl va con­stitui înfăptuirea propunerilor fă­cute în consfătuire, privind înfiin­țarea unor institute de cercetări și proiectări specializate în cîteva grupe de produse complexe : au­tovehicule și tractoare, utilaj chi­mic, cazane și agregate de ardere etc., dotate cu ateliere de prototi­puri și laboratoare de încercări. Chiar și în cazurile cînd, pentru a se cîștiga timp, se achiziționează licențe, este necesar să se dezvolte activitatea de cercetare proprie. A fost relevat exemplul pozitiv al colectivului Uzinei „Electroputere“ care a adus importante îmbunătă­țiri locomotivei Diesel electrice de 2.100 c. p., ridicînd performanțele sale tehnico-funcționale și sigu­ranța în exploatare. Totodată a fost criticat faptul că la asimilarea fabricației unor produse pentru care s-au achiziționat licențe, ca de pildă frînele „Knorr“ (la Uzinele „23 August“), s-au manifestat în­târzieri care produc cheltuieli ne­justificate de devize. Pe baza ex­perienței de pînă acum, vorbitorii au făcut propuneri privind scurta­rea ciclurilor de asimilare, întoc­mirea pentru fiecare obiectiv în parte a unor grafice detailate de programare a pregătirii tehnice, precizarea atribuțiilor și stimula­rea materială a uzinelor în stabi­­lir­ea și îndeplinirea sarcinilor de asimilare a produselor noi. Rele­­vîndu-se progresele în dezvoltarea activității de concepție construc­tivă și tehnologică din uzine, s-a arătat necesitatea orientării spre această muncă a celor mai bune cadre de specialiști, a îmbunătă­țirii organizatorice a întregii acti­vități de pregătire tehnică în ve­derea asimilării produselor noi. Vorbitorii au accentuat, de aseme­nea, importanța deosebită a îmbo­gățirii documentării tehnice a cer­cetătorilor, proiectanților, ingineri­lor și tehnicienilor din sectoarele de concepție ale uzinelor cu tot ce apare nou în știința și tehnica mondială, propunîndu-se înmulți­rea acțiunilor inițiate în acest scop de către Consiliul Național al in­ginerilor și tehnicienilor. Ștefan Bălan, ministrul învăță­mântului, ing. Ilie Șerbănuț, direc­torul grupului școlar „Unirea“ din București și alții au abordat pro­blema asigurării cadrelor pentru in­dustria construcțiilor de mașini. Ei au arătat că fondurile alocate în cincinal școlilor aparținând M.I.C.M. vor fi de peste opt ori mai mari decît în anii sesenatului, că fie­care leu trebuie gospodărit cu cea mai mare chibzuință și în același timp, trebuie valorificate în mai mare măsură posibilitățile locale de dotare a școlilor cu material didactic prin contribuția întreprin­derilor. Au fost făcute propuneri privind organizarea și îndrumarea mai competentă a practicii în pro­ducție a elevilor, îmbunătățirea programelor în strînsă corelație cu cerințele actuale ale producției din diferite sectoare. Relevînd ideea formulată în raportul prezentat la consfătuire, vorbitorii au subliniat că în unele întreprinderi inginerii trebuie folosiți mai rațional, repar­tizați în locurile cheie, orientați spre problemele esențiale ale orga­nizării științifice a producției, asi­­gurînd stabilitatea lor și degre­­vîndu-i de diferite sarcini admi­nistrative. Realizarea la timp și în condiții de eficiență sporită a programului de investiții a stat în atenția mul­tor vorbitori, printre care Dumitru Fuiorea, directorul Șantierelor na­vale Constanța, Ion Fătăceanu, di­rectorul Institutului de proiectări pentru construcții de mașini, și ing. Constantin Nicu, directorul general al Uzinei „Progresul“— Brăila. Ei au analizat sarcinile ce le revin, ca beneficiari, pentru scurtarea timpului de execuție și pentru reducerea costului lucrăto­rilor și au arătat modul în care noile capacități de producție, înal­tul nivel tehnic la care sînt reali­zate vor influența calitatea și performanțele tehnice ale produse­lor, le vor spori gradul de compe­titivitate pe piețele externe. A fost subliniată necesitatea unei colabo­rări strînse între beneficiari și proiectanți în alegerea celor mai bune soluții și realizarea practică a acestora la un înalt nivel cali­tativ. S-a subliniat că buna calitate a proiectelor depinde, de multe ori, de operativitatea cu care sunt in­formați proiectanții despre mate­rialele și utilajele care se produc în țară. S-a relevat, de asemenea, că una din sursele principale de ridicare a eficacității investițiilor este urmărirea atentă a realizării, în timpul cel mai scurt, a para­metrilor proiectați pentru noile obiective intrate în funcțiune. Pen­tru aceasta s-a propus ca la fiecare obiectiv important să fie stabilit un colectiv permanent, format din proiectant, constructor, beneficiar, care să răspundă pînă la atingerea parametrilor proiectați. Ing. Emil Oniga, directorul gene­ral al Uzinelor „Tractorul“—Bra­șov, Ion Constantin, muncitor la Uzinele „Grivița Roșie“, ing. Niță Constantin, vicepreședinte al Co­mitetului pentru Protecția Muncii, și alți vorbitori s-au referit la rea­lizările obținute și preocupările de viitor în organizarea științifică a producției, în creșterea, pe această cale, a eficienței economice a acti­vității întreprinderilor respective. Au fost relevate, printre altele, succesele unor colective, ca cele de la Uzinele mecanice și Uzina „Electromotor“ din Timișoara, în ridicarea indicilor de folosire a mașinilor și utilajelor, experiența uzinei „Înfrățirea“—Oradea în or­ganizarea de fluxuri tehnologice închise, simplificarea planificării și umărirea operativă a producției, metode folosite într-o serie de uni­tăți pentru asigurarea asistenței tehnice la locul de muncă, aprovi­zionarea ritmică tehnico-materială, folosirea din plin a timpului de lucru etc. Vorbitorii au arătat, totodată, unele lipsuri și greutăți ce mai persistă în activitatea de organizare a producției, în aprovi­zionarea tehnico-materială și au făcut propuneri pentru înlăturarea acestora. In legătură cu folosirea rațională a capacității mașinilor și utilajelor, s-a arătat că trebuie redus timpul de imobilizare a aces­tora pentru reparații, programarea lor în trei schimburi de lucru. Mi­nisterul ar trebui să studieze so­luții de redistribuire a utilajelor care stau nefolosite în unele în­treprinderi. Vorbitorii s-au decla­rat de acord cu analiza făcută în raport problemelor stabilirii unor norme mai stimulatoare, cu o te­meinică fundamentare științifică, asigurării la timp a documentației tehnologice, îndrumării tehnice competente la fiecare loc de muncă. A fost apreciată propunerea de a se preciza mai bine sarcinile ser­viciilor de organizare a producției din întreprinderi, încît ele să aibă o strînsă și permanentă legătură cu toate compartimentele întreprin­derii. A fost arătată, de asemenea, ne­cesitatea ca organizațiile de cerce­tări și proiectări, serviciile de con­cepție din uzine și consiliile teh­nico-științifice ale ministerului de resort, toți cei care organizează și conduc procesele de muncă, să întreprindă, în continuare, măsuri pentru respectarea normelor de protecția muncii, să se manifeste mai multă grijă pentru respectarea timpului legal de lucru. O serie de vorbitori s-au referit la cooperarea dintre întreprinderi. Printre aceștia, ing. Ștefan Con­­stantinescu, adjunct al ministrului industriei metalurgice, a vorbit despre preocupările întreprinde­rilor siderurgice de a pune la dis­poziția constructorilor de mașini, la termenele stabilite și conform contractelor, un sortiment mai larg de produse, de a îmbunătăți necontenit calitatea acestora. A fost făcută propunerea ca, minis­terele să sincronizeze dezvoltarea capacităților de producție a uzi­nelor coordonatoare și furnizoare. Mai mulți vorbitori, printre care Ion Purcărea, contabil-șef la Uzi­nele de tractoare din Brașov, s-au ocupat de problema descoperirii și valorificării unor noi rezerve in­terne, în scopul sporirii producti­vității muncii, reducerii prețului de cost și realizării de beneficii peste plan. Ei au subliniat că în această privință au o mare impor­tanță ridicarea calificării și specia­lizarea personalului, folosirea de norme de consum stimulatoare, aprovizionarea cu materiale într-o corelație mai strînsă cu nevoile producției. Au fost amintite tot­odată, deficiențele care există in activitatea economico-financiară desfășurată în întreprinderi și s-au făcut propuneri pentru îmbună­tățirea continuă a eficienței eco­nomice a producției. S-a relevat, printre altele, necesitatea utilizării mai raționale a fondurilor alocate, a înlăturării unor cauze care duc la sporirea prețului de cost, la nerealizarea planului de beneficii : transporturi cu mijloace costisi­toare, aprovizionări peste nece­sarul curent, modificări dese în planul de producție etc. în legătu­ră cu faptul că un element impor­tant al prețului de cost îl repre­zintă metalul, s-a arătat că în uzi­nele constructoare de mașini s-ar putea economisi mari cantități de metal printr-o preocupare mai mare pentru livrarea laminatelor la toleranțe minime și la lungimi fixe. Abordînd problema îmbunătăți­rii stilului și metodelor de muncă, Mihai Dumitrașcu, inginer-șef la Uzina „Unio“ din Satu Mare, Con­stantin Anghel, secretarul comi­tetului de partid de la Uzina nr. 2 din Brașov, ing. Rovin Bustan, director general al Uzinei „Vul­can“ din București, și alții au su­bliniat necesitatea adaptării ne­contenite a metodelor de conduce­re a întreprinderilor la schimbă­rile intervenite în tehnică, în pro­cesul de producție. Pentru aceasta va trebui să se manifeste o mai mare operativitate în populari­zarea și generalizarea experienței înaintate, folosind mai larg, una din metodele de mare eficiență — organizarea periodică a schimbu­rilor de experiență. Competența cu care cadrele teh­nice din întreprinderi au știut să rezolve cu succes multe din pro­blemele complexe ale asimilării unor produse noi — au spus vor­bitorii —■ justifică propunerea fă­cută în cadrul dezbaterilor de a se analiza posibilitatea ca moderni­zarea produselor curente, lărgirea gamelor de produse curent fabri­cate, asimilarea unor produse de mai mică complexitate să fie coor­donate la nivelul uzinelor, în acest fel activitatea organelor aparatului central, a direcțiilor generale și serviciilor din minister ar putea fi mai mult axată pe problemele mai de ansamblu și de perspecti­vă ale muncii de conducere și îndrumare a uzinelor. S-a scos în evidență că practica analizelor fă­cute în minister urmate numai de întocmirea unor planuri de măsuri nu e suficientă și că e absolut ne­cesară urmărirea modului de rea­lizare a acestora. Rezumînd acti­vitatea de îndrumare doar la for­ma dispeceratului zilnic pentru rezolvarea unor sarcini curente, în relațiile dintre ministere și uzine au apărut forme greoaie, care au dus la irpsire de muncă, la un vo­lum mare de corespondențe și un număr exagerat de deplasări de la uzine spre minister și invers; în același timp, unele întreprinderi au fost vizitate rar de cadrele de conducere și specialiștii din direc­țiile generale. Ei au arătat că este necesar să crească răspunderea mi­nisterului pentru îndrumarea în­treprinderilor, să fie folosită în mai mare măsură practica spriji­nirii acestora prin deplasări ale specialiștilor cu sarcini concrete. Referindu-se la sarcinile trasate de Congresul al IX-lea al partidu­lui, privind creșterea continuă a rolului și competenței organelor și organizațiilor de partid în condu­cerea economiei, tovarășii Viorel Metea, prim-secretar al Comite­tului orășenesc Brașov al P.C.R., și ing. Trandafir Cocîrlă, secretar al comitetului regional Banat al P.C.R., și alți vorbitori au înfățișat consfătuirii experiența unor orga­ne de partid în acest domeniu. Or­ganizarea de consfătuiri și analize periodice pentru dezbaterea unor probleme economice, constituirea de colective de activiști de partid și specialiști, care au studiat dife­rite aspecte ale producției, spriji­nind conducerile întreprinderilor în aplicarea unor măsuri tehnice­­organizatorice în vederea realizării și depășirii sarcinilor de plan, pre­cum și folosirea altor metode au contribuit la îmbunătățirea activi­tății economice în numeroase în­treprinderi, la mobilizarea colecti­velor pentru mai buna organizare a producției și a muncii, la înlătu­rarea deficiențelor existente în unele sectoare. Vorbitorii au arătat că uneori ministerul a lăsat problema organi­zării științifice a producției pe sea­ma organelor și organizațiilor de partid. Amintind o serie de pro­bleme a căror rezolvare intră în atribuțiile directe ale ministerului și conducerilor de întreprinderi, vorbitorii au subliniat că și pe vii­tor organizațiile de partid vor des­fășura o largă activitate de mobi­lizare a oamenilor muncii pentru descoperirea și valorificarea rezer­velor interne ale întreprinderilor în vederea creșterii eficienței eco­nomice a întregii activități produc­tive, ridicîndu-și continuu rolul și competența în conducerea econo­miei. Cum producem faina de lucerna Lucerna și trifoiul ocupă un loc de frunte în alimentația animale­lor datorită conținutului bogat în substanțe nutritive și faptului că a­­sigură un furaj valoros în tot cursul anului. Consiliul de conducere și specialiștii din cooperativa noastră, îndrumați de organizația de partid, au pus în centrul preocupărilor cul­tivarea pe scară largă a acestor fu­raje. Acum cooperativa are 100 hec­tare cu trifoi și 90 hectare de lu­cerna veche, iar în primăvara a­­cestui an s-au mai însămînțat 24 hectare cu lucerna nouă. Prin cul­tivarea acestor suprafețe s-a asigu­rat pe fiecare bovină cîte 0,5 hec­tare de trifoliene. De pe această su­prafață putem obține în medie cîte 2.500 kg fin de lucerna și trifoi de fiecare taurină. Asigurarea calitativă a furajelor a fost o preocupare permanentă a noastră, în această direcție recol­tarea și cultivarea constituie o pro­blemă dintre cele mai importante Conservarea finului de trifoliene este o acțiune destul de grea dacă ținem cont că în perioada recolta­tului cad precipitații destul de multe. Avînd în vedere acest lucru, cooperativa noastră încă din 1964 a trecut la uscarea finului de lucerna și trifoi cu curenți de aer dirijați. Atunci am reușit să uscam în con­diții bune 100 tone de lucernă, fo­losind în acest scop un singur ven­tilator. Anul acesta vom usca peste 350 tone de fin de lucernă și trifoi. în acest scop se vor folosi 3 ventila­toare. Lucrarea de recoltare și us­care a și început. Prin conservarea finului cu cu­renți de aer dirijați se creează con­diția ca și pe timp nefavorabil , intr-o perioadă scurtă să putea usca și depozita cantități însemnați de nutrețuri. De asemenea, pierde­rile care sunt la o uscare naturală la soare, ce se manifestă prin scutura­rea frunzelor, se elimină aproape cu desăvîrșire prin folosirea ventila­toarelor la uscatul finului în­șire. Calitatea finului care se obține prin uscarea cu ventilatoarele este cu mult superioară. Un alt avantaj al finului de lu­cernă uscat cu curenți de aer di­rijați este acela că se pretează, foar­te bine la transformarea lui, prin măcinare, în făină. Din experiența proprie am a­juns la concluzia că folosirea în rație a făinii de lucernă și trifoi la toate speciile, ne asigură crește­rea unui tineret viguros și sporirea producției de lapte, carne și ouă. Am observat că asimilarea finului administrat sub formă de făină este mai completă. Noi folosim în hrana tuturor speciilor făină de lucernă. In rația porcilor am ajuns să dăm 30 la sută din rația de concentrate, făina de lucernă. In acest an în fu­rajarea bovinelor și în special a vacilor de lapte nu folosim decît făină de lucernă și nu furajăm finul nemăcinat, fiindcă asimilarea este mai bună, iar pierderile se elimină in totalitate. Prin folosirea făinii de lucernă, bogată în albumină, noi am rezol­vat problema asigurării proteinei atît de necesară unei bune furajări a animalelor ; în caz că în compo­ziția rației sînt furaje sărace în proteină, se mărește cantitatea de făină de lucernă în așa fel încît să se asigure raportul proteic necesar. Consumăm anual circa 30—40 va­goane de făină de lucernă și trifoi. Măcinarea finului de lucernă o executăm cu o moară de ciocane tip Topleț care este amplasată într-o remiză în care s-a amenajat o ca­meră pentru făinuri și un spațiu încăpător în care se pot depozita circa 25 tone fin. Remiza este con­struită din bile­manele căptușite cu plăci aglomerate fibrolemnoase. O parte din lucerna verde o însi­­lozăm. O altă formă de conservare a lucernei verzi este aceea sub for­mă de pastă în amestec cu sare, care se furaj­ează în perioada de iarnă, în special pentru păsări ouătoare. Saramurarea și păstrarea se fac în butoaie de lemn. In concluzie, putem arăta că în cooperativa noastră lucerna este fo­losită sub forme diferite în furaja­rea animalelor și nici nu putem con­cepe o creștere și o furajare a ani­malelor fără a folosi în hrana aces­tora lucernă și trifoi. ing. DOBRIVOI BUGARSCHI președintele cooperativei agricole din Moșnița-Nouă • Avantajele uscării finului cu curenți de aer dirijați

Next