Drapelul Roşu, iunie 1966 (Anul 22, nr. 6656-6669)
1966-06-10 / nr. 6664
PROLETARI DIN TOATE ȚĂRILE, UNIȚI-VA ORGAN AL COMITETULUI REGIONAL BANAT AL P.C.R. $1 AL SFATULUI POPULAR REGIONAL ANUL XXIII, NR. 6664 VINERI, 10 IUNIE, 1966 4 PAGINI, 25 BANI O dată cu modernizarea și înzestrarea tehnică a unității Iprofil Balta Sărată s-a diversificat simțitor și producția acesteia. Dintre sortimentele nou asimilate, furnirul estetic este cel mai mult apreciat. IN CLIȘEU : Aspect de lucru de la secția furnire. (Foto : G. FANTEA) NORME NOI PENTRU Vehicule , pietoni pe drumurile publi Colonel VIOREL TAURESCU Șeful Direcției Miliției Regiunii Banat Cu începere de la 1 iulie în Republica Socialistă România intră în vigoare noile norme privind circulația pe drumurile publice. Decretul Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România și Hotărîrea Consiliului de Miniștri care stau la baza elaborării lor, sunt în deplină concordanță cu stadiul actual și perspectivele de dezvoltare ale unui foarte important sector economic și social — rețeaua căilor de comunicație rutieră — înscriind-o în imperativul major al modernizării și conectînd-o la traficul internațional. In afara considerentelor mai sus expuse, care explică în bună parte ce anume a determinat adoptarea unui nou Regulament, din lectura textului de lege, se mai desprinde un lucru. Acum, cînd drumurile țării sînt împînzite de mașini și cînd parcul auto proprietate de stat și particulară se află într-o continuă creștere, actuala reglementare îi consideră pe conducătorii de vehicule mai rutinați și le pretinde mai multă maturitate, mai multă măiestrie în d [UNK]mnuirea volanului sau ghidonului. Tocmai aceasta a permis ridicarea maximei de viteză pentru diverse tipuri de autovehicule și introducerea vitezei minime obligatorii pe rute intens circulate, înlocuirea restricțiilor de „sub 20“ sau „sub 10 km/h“ din textul vechiului regulament cu o formulă la latitudine : reducerea acesteia „pînă la limita evitării oricărui pericol“. în textul de lege se încheagă astfel o netă tendință de fluidizare a principalelor artere alături de o grijă sporită pentru dirijarea riguroasă a circulației și pentru securitatea tuturor celor ce folosesc drumul public, pietoni și conducători de vehicule. Este de la sine înțeles ce avantaje economice implică garantarea efectuării mai rapide și în condiții de deplină siguranță transporturilor de mărffuri și călători. Dacă ne-am referit mai mult la viteză și fluidizare nu înseamnă că în regulament n-ar figura și alte articole axate pe sectoare la fel de importante în sistemul circulației. Am făcut-o însă pentru că tocmai în această direcție trebuie să precizăm chestiune : cu cei cîți ova zeci de kilometri în plus, cine a avut de cîștigat ? Șoferul profesionist sau (mai ales) amatorul ? Nu. Au triumfat cerințele majore ale unui trafic intens. Adaptate ultimelor cerințe de modernizare, descătușate de unele rigori învechite și „subjugate“ altora noi, reglementate științific și completate cu un adevărat alfabet de indicatoare și marcaje, căile de comunicații vi se oferă ! Iar de la locul lui anonim, la intersecții de stradă, încrucișări de drumuri, ori pe trasee în control, agentul de circulație va veghea la fel de atent — pe cer senin ca și pe vreme rea — la respectarea disciplinei, la apărarea în ultima instanță a vieții omenești și bunurilor materiale. Conf. ing. IOAN TOMA Pregătirea inginerilor chimiști și folosirea lor în întreprinderi în îndeplinirea sarcinilor înscrise Directivele Congresului al IX-lea al P.C.R. în condițiile actualei revoluții tehnico științifice mondiale, cere ca industrializarea să se realizeze prin aplicarea în producție a celor mai noi cuceriri ale științei și tehnicii. Pentru înfăptuirea acestei sarcini sunt necesari specialiști de înaltă calificare, cu pregătire superioară în domeniul tehnic și economic,care să poată rezolva cu competență toate problemele complexe ale producției. Formarea specialiștilor la nivelul cerințelor progresului științei și tehnicii contemporane, a constituit tot timpul un obiectiv important al politicii partidului. Pentru îndeplinirea sarcinilor mărețe și grele ale industriei chimice este necesar ca, pe lingă mijloacele de producție corespunzătoare pe care le pune statul la dispoziția acestei industrii, să existe și cadre competente de toate nivelele și în primul rînd ingineri chemați să promoveze noul în știință și tehnică în toate ramurile producției chimice. să învățămîntul superior trebuie transmită tinerelor generații atît cunoștințele cucerite pînă în prezent cît și metodele prin care se deosebesc și se folosesc aceste cunoștințe, urmărindu-se dezvoltarea puterii de gîndire a studenților și deprinderea de muncă independentă. învățămîntului politehnic trebuie să i se imprime un ridicat nivel teoretic pentru formarea unui orizont larg de specialitate, îmbinat armonios cu muncă de laborator cu caracter de cercetare și cu o practică în producție, bine organizată în privința conținutului și duratei. Prin pregătirea de specialitate nu trebuie să se înțeleagă o specializare îngustă a studentului pentru un domeniu limitat de activi(Continuare in pagina a Ill-a) *\\\\\w«OTwww\\\vram\\\\\\\\v\m Primirea de către tovarășul Nicolae Ceaușescu a grupului de ziariști italieni Joi dimineață, tovarășul Nicolae Ceaușescu, împreună cu tovarășul Paul Niculescu-Mizil, a primit un grup de ziariști italieni, alcătuit din Giuseppe Boffa de la ziarul „l'Unità“, Franco Bertone de la revista „Rinascita“, Cesare Pillon de la revista „Vie Neuve“, Augusto Livi de la ziarul „Paese Sera“ și Sergio Mugnai, corespondentul ziarului „l'Unità“ la București, care a făcut o vizită în țara noastră. Tovarășul Nicolae Ceaușescu a înfățișat activitatea și preocupările partidului în legătură cu înfăptuirea hotărîrilor Congresului al IX-lea al P.C.R., a vorbit despre probleme actuale ale vieții internaționale și a răspuns la întrebările ziariștilor. Primirea s-a desfășurat într-o atmosferă cordială, tovărășească. La primire a participat tovarășul Sion Bujor, șeful Secției Presă și Edituri a C.C. al P.C.R. în timpul cît s-au aflat în țara noastră, ziariștii italieni au vizitat obiective industriale și agricole, șantiere de construcții, instituții economice și culturale centrale, s-au întîlnit cu muncitori, țărani, intelectuali, reprezentanți ai organelor locale de partid și de stat, personalități ale vieții culturale. De la munca de cercetare la practică Acțiuni comune ale consiliilor agricole și uniunilor cooperatiste Ing. IOAN RUSU, președintele Consiliului agricol raional, Sînnicolaul-Mare PETRU MILITAROIU președintele Uniunii raionale a cooperativelor agricole de Pornind de la faptul că pentru a obține recolte bogate este necesară aplicarea unei agrotehnici diferențiate, introducerea în practică a cuceririlor științei, Consiliul agricol și Uniunea raională a cooperativelor agricole Sînnicolaul-Mare se consultă periodic cu cadrele de conducere și cu specialiștii. Printre numeroasele inițiative în această direcție se numără și organizarea „Zilei specialistului“. S-a permanentizat obiceiul ca în fiecare lună, toate cadrele tehnice din cooperativele agricole de producție din raion să participe la această formă de ridicare a nivelului profesional, la Stațiunea experimentală agricolă din Lovrin. „Ziua specialistului“, din zilele de 3 și 4 iunie a.c. a fost organizată într-o formă deosebită. De astă dată, s-a pus accentul pe aspectul practic, aplicativ al rezultatelor experimentale obținute în cîmp. Cei peste 80 de ingineri agronomi, președinți de cooperative agricole, directori de S.M.T. și ingineri mecanici șefi, au studiat probleme noi privind ultimele cercetări în domeniul soiurilor de grîu, a densității optime și a chimizării. Laboratorul de ameliorare griului al stațiunii dispune de ceale mai valoroase soiuri. Aici specialiștii au luat cunoștință de procesul de ameliorare pentru crearea noilor soiuri de grîu și au cercetat cu multă atenție comportarea soiurilor raionate din culturile comparative. Concluzia; soiul cel mai valoros pentru raionul Sînnicolaul-Mare este Bezostaia 1. Specialiștii au apreciat și valoarea noilor linii create de Institutul central de cercetări agricole de la Fundulea și de stațiunea din Lovrin, așa cum sunt F.55/62, F.56/62 și altele. Mult interes au stîrnit experiențele cu (Continuare în pagina a ll-a) Ședința plenară a Comitetului orășenesc București al P.C.R. Joi după-amiază a avut loc ședința plenară a Comitetului orășenesc București al P.C.R. Au participat tovarășii Alexandru Drăghici, membru al Comitetului Executiv, al Prezidiului Permanent, secretar al C.C. al P.C.R., Florian Dănălache, membru supleant al Comitetului Executiv, și Virgil Trofin, secretar al C.C. al P.C.R. In legătură cu trecerea sa în funcția de ministru al căilor ferate, tovarășul Florian Dănălache a fost eliberat din funcția de prim-secretar al Comitetului orășenesc București al P.C.R. Plenaru a ales pe tovarășul Dumitru Popa, membru al C.C. al P.C.R., în funcția de prim-secretar al Comitetului orășenesc București al P.C.R. A luat cuvîntul tovarășul Alexandru Drăghici, care a subliniat sarcinile actuale ale Comitetului orășenesc București al P.C.R. în legătură cu îndeplinirea hotărîrilor Congresului al IX-lea al P.C.R. PLENARA COMITETULUI REGIONAL DE PARTID Ieri a avut loc plenara Comitetului regional Banat al P.C.R., la care au participat aparatul Comitetului regional de partid, secretarii cu problemele economice de la comitetele raionale și orășenești de partid, directori și secretari de partid de la marile întreprinderi din regiune. Pe baza referatului prezentat de tovarășul Trandafir Cocîrlă, secretar al Comitetului regional de partid, plenara a analizat munca desfășurată de organele și organizațiile de partid, de conducerile tehnico-administrative pentru organizarea științifică a producției, sarcină de prim ordin pentru îndeplinirea mărețelor sarcini stabilite de Congresul al IX-lea al P.C.R. Din lucrările plenarei s-a desprins faptul că, datorită preocupării organelor și organizațiilor de partid, a conducerilor întreprinderilor pentru organizarea și conducerea producției pe baze științifice, s-au obținut sporirea producției și a rezultate de seamă în productivității muncii, pentru îmbunătățirea calității produselor și reducerea prețului de cost. în primele cinci luni ale acestui an, sarcinile de plan care au revenit întreprinderilor din regiunea noastră au fost îndeplinite în proporție de 102,4 la sută la producția globală și 102,2 la sută la producția marfă; în această perioadă, productivitatea muncii a sporit cu 1,5 la sută. Subliniind rezultatele obținute în producție, participanții la plenară au scos la iveală existența unor deficiențe și au făcut propuneri menite să ducă la înlăturarea lor. în încheierea dezbaterilor a luat cuvîntul tovarășul Ion Cîrcei, prim-secretar al Comitetului regional de partid, care a subliniat măsurile ce trebuie luate pentru studierea și cunoașterea temeinică a posibilităților existente la fiecare loc de muncă în vederea organizării producției și a muncii pe baze științifice. CUM VOM CIRCULA? Pe măsură ce au fost stabilite,indicatoarele și marcajele rutiere cuprinse într-un standard de stat, recent adoptat de Consiliul de Miniștri, redacția noastră a solicitat colaborarea Direcției Miliției Regiunii Banat pentru a le descrie și conenta în coloanele ziarului nostru. Iată-ne acum in măsură să completăm informarea cititorilor cu cel de-al treilea act — și cel mai important — care va prelua în continuare reglementarea rutieră: „Regulamentul pentru aplicarea Decretului nr. 328/1966 privind circulația pe drumurile publice și pentru stabilirea și sancționarea contravențiilor în acest sector“. Partener de dialog ne este și de astă dată tovarășul maior GH. BRATEANU, căruia ne-am adresat și în ocaziile anterioare. — Care sunt principalele caracteristici ale Decretului nr. 328 și în ce constau noutățile ? — Caracteristica de bază ar fi în primul rînd — fluidizarea traficului rutier. Cu alte cuvinte, modernizarea, adaptarea lui la ritmul vieții de azi. Spre ea converg numeroase articole de lege. Să începem cu creșterea vitezei maxime admise. Iată spre edificare tabelul complet: autocamioane cu remorci sau care transportă persoane, motociclete 40 — Autovehicule care transportă materiale ușor inflamabile sau explosibile 30 — Tramvaie, troleibuze 40 — Tractoare rutiere 20 Mărirea vitezei pentru autoturisme pînă la suta de kilometri pe oră, are drept scop să degajeze artera de rulaj. Anumite sectoare de drum vor deveni km/oră km/oră în afara localităților 100 km/oră 80 km/oră 70 km/oră (Continuare în Pagina a ll-a) PASAJ (Foto : SEVER BARBU) Din fotografiile primite în cadrul concursului „Pentru cea mai bună fotografie“. Felul autovehiculului în — Autoturisme 60 — Autobuze ale O.N.T. 40 — Autocamioane, microbuze autocamionete, autofurgonete 40 — Autobuze, autospeciale, localități km/oră km/oră km/oră km/oră km/oră 60 km/oră 40 km/oră 30 km/oră chiar beneficiare ale unor coeficienți preciși de rapiditate. In M. SIRCA S. STAN Pag. a ll-a In obiectiv Estetica urbană Împletind priceperea cu frumosul Pag. a lll-a VECINII... Și vara se numără bobocii Coridoarele, sălile de curs au pierdut obișnuita forfotă din timpul anului; a dispărut și murmurul care te învăluia încă de la intrare. In locul lor găsești doar grupuri de studenți ce așteaptă cu fețele îmbujorate de emoție intrarea la examen. Unii sunt gălăgioși, alții tăcuți, adînciți în ei înșiși, căutînd să-și amintească problemele învățate. Ne apropiem de un asemenea grup Facem cunoștință cu studenții : Florin Luță, Victor Pătrugan, Moca Pascu, Alexandru Szilagyi din anul III de la Facultatea de electrotehnică. Au emoții ? Desigur. Nici nu se putea altfel. De cînd sunt examene sunt și emoții. Cu atît mai mult cu cît cursul de măsuri electrice este un curs de bază. S-au pregătit serios ? Nici nu se putea altfel . In nerăbdarea lor se ghicește o așteptare. Și iată-l. Primul ieșit din examen, întrebările curg. Ioan Balosu răspunde. Ochii îi păstrează încă febra caracteristică celui care a trecut prin clipele de încordare ale examenului. — Ce notă ai luat ? — Șapte. Rețin o undă de regret, pe care studentul o explică: „puteam să iau o notă mai mare. In timpul anului însă am lipsit de la laborator și de la unele cursuri. Asemenea absențe nu le mai poți recupera niciodată. Și îmi pare rău“. Această autoapreciere este des I. MARIN ALMAJANU (Continuare in pagina mlla)