Drapelul Roşu, iunie 1966 (Anul 22, nr. 6656-6669)

1966-06-10 / nr. 6664

PROLETARI DIN TOATE ȚĂRILE, UNIȚI-VA­ ORGAN AL COMITETULUI REGIONAL BANAT AL P.C.R. $1 AL SFATULUI POPULAR REGIONAL ANUL XXIII, NR. 6664 VINERI, 10 IUNIE, 1966 4 PAGINI, 25 BANI O dată cu modernizarea și înzestrarea tehnică a unității Iprofil Balta Sărată s-a diversificat simțitor și producția acesteia. Dintre sortimentele nou asimilate, furnirul estetic este cel mai mult apreciat. IN CLIȘEU : Aspect de lucru de la secția furnire. (Foto : G. FANTEA) NORME NOI PENTRU Vehicule , pietoni pe drumurile publi Colonel VIOREL TAURESCU Șeful Direcției Miliției Regiunii Banat Cu începere de la 1 iulie în Republica So­cialistă România intră în vigoare noile norme privind circulația pe drumurile publice. De­cretul Consiliului de Stat al Republicii So­cialiste România și Hotărîrea Consiliului de Miniștri care stau la baza elaborării lor, sunt în deplină con­cordanță cu stadiul actual și perspectivele de dezvoltare ale unui foarte important sec­tor economic și social — rețeaua căilor de comunicație rutieră — înscriind-o în impera­tivul major al moder­nizării și conectînd-o la traficul internațional. In afara consideren­telor mai sus expuse, care explică în bună parte ce anume a de­terminat adoptarea u­­nui nou Regulament, din lectura textului de lege, se mai desprinde un lucru. Acum, cînd drumurile țării sînt împînzite de mașini și cînd parcul auto pro­prietate de stat și particulară se află în­­tr-o continuă creștere, actuala reglementare îi consideră pe conducă­torii de vehicule mai rutinați și le pretinde mai multă maturitate, mai multă măiestrie în d [UNK]mnuirea volanului sau ghidonului. Tocmai a­­ceasta a permis ridi­carea maximei de vi­teză pentru diverse ti­puri de autovehicule și introducerea vitezei minime obligatorii pe rute intens circulate, înlocuirea restricțiilor de „sub 20“ sau „sub 10 km/h“ din textul ve­chiului regulament cu o formulă la latitudi­ne : reducerea acesteia „pînă la limita evită­rii oricărui pericol“. în textul de lege se în­cheagă astfel o netă tendință de fluidizare a principalelor artere alături de o grijă spo­rită pentru dirijarea riguroasă a circulației și pentru securitatea tuturor celor ce folo­sesc drumul public, pie­toni și conducători de vehicule. Este de la sine înțe­les ce avantaje econo­mice implică garanta­rea efectuării mai ra­pide și în condiții de deplină siguranță transporturilor de măr­f­furi și călători. Dacă ne-am referit mai mult la viteză și fluidizare nu înseamnă că în re­gulament n-ar figura și alte articole axate pe sectoare la fel de importante în sistemul circulației. Am făcut-o însă pentru că tocmai în această direcție tre­buie să precizăm chestiune : cu cei cîți­ o­va zeci de kilometri în plus, cine a avut de cîștigat ? Șoferul pro­fesionist sau (mai a­­les) amatorul ? Nu. Au triumfat cerințele ma­jore ale unui trafic in­tens. Adaptate ultimelor cerințe de moderniza­re, descătușate de une­le rigori învechite și „subjugate“ altora noi, reglementate științific și completate cu un adevărat alfabet de in­dicatoare și marcaje, căile de comunicații vi se oferă ! Iar de la lo­cul lui anonim, la in­tersecții de stradă, în­crucișări de drumuri, ori pe trasee în con­trol, agentul de circu­lație va veghea la fel de atent — pe cer se­nin ca și pe vreme rea — la respectarea dis­ciplinei, la apărarea în ultima instanță a vie­ții omenești și bunuri­lor materiale. Conf. ing. IOAN TOMA Pregătirea inginerilor chimiști și folosirea lor în întreprinderi în îndeplinirea sarcinilor înscrise Directivele Congresului al IX-lea al P.C.R. în condițiile ac­tualei revoluții tehnico științifice mondiale, cere ca industrializarea să se realizeze prin aplicarea în producție a celor mai noi cuce­riri ale științei și tehnicii. Pentru înfăptuirea acestei sarcini sunt necesari specialiști de înaltă cali­ficare, cu pregătire superioară în domeniul tehnic și economic,­­care să poată rezolva cu compe­tență toate problemele complexe ale producției. Formarea specia­liștilor la nivelul cerințelor pro­gresului științei și tehnicii con­temporane, a constituit tot tim­pul un obiectiv important al po­liticii partidului. Pentru îndeplinirea sarcinilor mărețe și grele ale industriei chi­mice este necesar ca, pe lingă mijloacele de producție corespun­zătoare pe care le pune statul la dispoziția acestei industrii, să existe și cadre competente de toate nivelele și în primul rînd ingineri chemați să promoveze noul în știință și tehnică în toa­te ramurile producției chimice. să învățămîntul superior trebuie transmită tinerelor generații atît cunoștințele cucerite pînă în prezent cît și metodele prin care se deosebesc și se folosesc aceste cunoștințe, urmărindu-se dezvol­tarea puterii de gîndire a stu­denților și deprinderea de muncă independentă. învățămîntului po­litehnic trebuie să i se imprime un ridicat nivel teoretic pentru formarea unui orizont larg de specialitate, îmbinat armonios cu muncă de laborator cu carac­ter de cercetare și cu o practică în producție, bine organizată în privința conținutului și duratei. Prin pregătirea de specialitate nu trebuie să se înțeleagă o speciali­zare îngustă a studentului pen­tru un domeniu limitat de activi­(Continuare in pagina a Ill-a) *\\\­­­­­­­­­­­­\\w«OTwww\\\vra­m\\\\\\\\v\m Primirea de către tovarășul Nicolae Ceaușescu a grupului de ziariști italieni Joi dimineață, tovarășul Nicolae Ceaușescu, împreună cu tovarășul Paul Niculescu-Mizil, a primit un grup de ziariști italieni, alcătuit din Giuseppe Boffa de la ziarul „l'Unità“, Franco Bertone de la revista „Rinascita“, Cesare Pillon de la revista „Vie Neuve“, Augusto Livi de la ziarul „Paese Sera“ și Sergio Mugnai, corespon­dentul ziarului „l'Unità“ la București, care a făcut o vizită în țara noastră. Tovarășul Nicolae Ceaușescu a înfățișat ac­tivitatea și preocupările partidului în legătură cu înfăptuirea hotărîrilor Congresului al IX-lea al P.C.R., a vorbit despre probleme actuale ale vieții internaționale și a răspuns la întrebările ziariștilor. Primirea s-a desfășurat într-o atmosferă cor­dială, tovărășească. La primire a participat tovarășul Sion Bu­jor, șeful Secției Presă și Edituri a C.C. al P.C.R. în timpul cît s-au aflat în țara noastră, zia­riștii italieni au vizitat obiective industriale și agricole, șantiere de construcții, instituții eco­nomice și culturale centrale, s-au întîlnit cu muncitori, țărani, intelectuali, reprezentanți ai organelor locale de partid și de stat, personali­tăți ale vieții culturale. De la munca de cercetare la practică Acțiuni comune ale consiliilor agricole și uniunilor cooperatiste Ing. IOAN RUSU, președintele Consiliului agricol raional, Sînnicolaul-Mare PETRU MILITAROIU președintele Uniunii raionale a cooperativelor agricole de Pornind de la faptul că pentru a obține recolte bogate este ne­cesară aplicarea unei agrotehnici diferențiate, introducerea în prac­tică a cuceririlor științei, Con­siliul agricol și Uniunea raiona­lă a cooperativelor agricole Sînni­colaul-Mare se consultă periodic cu cadrele de conducere și cu specialiștii. Printre numeroasele inițiative în această direcție se numără și organizarea „Zilei spe­cialistului“. S-a permanentizat obiceiul ca în fiecare lună, toa­te cadrele tehnice din coopera­tivele agricole de producție din raion să participe la această for­mă de ridicare a nivelului pro­fesional, la Stațiunea experimen­tală agricolă din Lovrin. „Ziua specialistului“, din zile­le de 3 și 4 iunie a.c. a fost or­ganizată într-o formă deosebită. De astă­ dată, s-a pus accentul pe aspectul practic, aplicativ al rezultatelor experimentale obținu­te în cîmp. Cei peste 80 de­ ingineri agronomi, președinți de cooperative agricole, di­rectori de S.M.T. și ingineri mecanici șefi, au studiat proble­me noi privind ultimele cerce­tări în domeniul soiurilor de grîu, a densității optime și a chi­mizării. Laboratorul de ameliorare griului al stațiunii dispune de ce­a­le mai valoroase soiuri. Aici spe­cialiștii au luat cunoștință de procesul de ameliorare pentru crearea noilor soiuri de grîu și au cercetat cu multă atenție com­portarea soiurilor raionate din culturile comparative. Concluzia; soiul cel mai valoros pentru ra­ionul Sînnicolaul-Mare este Be­­zostaia 1. Specialiștii au apreciat și va­loarea noilor linii create de In­stitutul central de cercetări a­­gricole de la Fundulea și de sta­țiunea din Lovrin, așa cum sunt F.55/62, F.56/62 și altele. Mult interes au stîrnit experiențele cu (Continuare în pagina a ll-a) Ședința plenară a Comitetului orășenesc București al P.C.R. Joi după-amiază a avut loc șe­dința plenară a Comitetului o­­rășenesc București al P.C.R. Au participat tovarășii Ale­xandru Drăghici, membru al Co­mitetului Executiv, al Prezidiu­lui Permanent, secretar al C.C. al P.C.R., Florian Dănălache, membru supleant al Comitetului Executiv, și Virgil Trofin, secre­tar al C.C. al P.C.R. In legătură cu trecerea sa în funcția de ministru al căilor fe­rate, tovarășul Florian Dănăla­che a fost eliberat din funcția de prim-secretar al Comitetului orășenesc București al P.C.R. Plenaru a ales pe tovarășul Dumitru Popa, membru al C.C. al P.C.R., în funcția de prim-se­­cretar al Comitetului orășenesc București al P.C.R. A luat cuvîntul tovarășul Ale­xandru Drăghici, care a subliniat sarcinile actuale ale­­ Comitetului orășenesc București al P.C.R. în legătură cu îndeplinirea hotărî­­rilor Congresului al IX-lea al P.C.R. PLENARA COMITETULUI REGIONAL DE PARTID Ieri a avut loc plenara Comitetului regional Banat al P.C.R., la care au participat aparatul Comitetului regional de partid, secretarii cu pro­blemele economice de la comitetele raionale și orășenești de partid, directori și secretari de partid de la marile întreprinderi din regiune. Pe baza referatului prezentat de tovarășul Trandafir Cocîrlă, secretar al Comitetului regio­nal de partid, plenara a analizat munca desfășu­rată de organele și organizațiile de partid, de conducerile tehnico-administrative pentru orga­nizarea științifică a producției, sarcină de prim ordin pentru îndeplinirea mărețelor sarcini sta­bilite de Congresul al IX-lea al P.C.R. Din lucrările plenarei s-a desprins faptul că, datorită preocupării organelor și organizațiilor de partid, a conducerilor întreprinderilor pentru organizarea și conducerea producției pe baze științifice, s-au obținut sporirea producției și a rezultate de seamă în productivității muncii, pentru îmbunătățirea calității produselor și re­ducerea prețului de cost. în primele cinci luni ale acestui an, sarcinile de plan care au revenit întreprinderilor din regiunea noastră au fost în­deplinite în proporție de 102,4 la sută la producția globală și 102,2 la sută la producția marfă; în această perioadă, productivitatea muncii a sporit cu 1,5 la sută. Subliniind rezultatele obținute în producție, participanții la plenară au scos la iveală existen­­­ța unor deficiențe și au făcut propuneri menite să ducă la înlăturarea lor. în încheierea dezbaterilor a luat cuvîntul to­varășul Ion Cîrcei, prim-secretar al Comitetului regional de partid, care a subliniat măsurile ce trebuie luate pentru studierea și cunoașterea temeinică a posibilităților existente la fiecare loc de muncă în vederea organizării producției și a muncii pe baze științifice. CUM VOM CIRCULA? Pe măsură ce au fost stabilite,indicatoarele și marcajele rutiere­­ cuprinse într-un standard de stat, recent adoptat de Consiliul de Miniștri, redacția noastră a solicitat colaborarea Direcției Miliției Regiunii Banat pentru a le descrie și con­enta în coloanele zia­rului nostru. Iată-ne acum in măsură să completăm informarea cititorilor cu cel de-al treilea act — și cel mai important — care va prelua în continuare reglementarea rutieră: „Regulamentul pentru aplicarea Decretului nr. 328/1966 privind circulația pe dru­murile publice și pentru stabilirea și sancționarea contravențiilor în acest sector“. Partener de dialog ne este și de astă dată tova­rășul maior GH. BRATEANU, căruia ne-am adresat și în ocaziile anterioare. — Care sunt principalele caracteristici ale Decretului nr. 328 și în ce constau nou­tățile ? — Caracteristica de bază ar fi în primul rînd — fluidizarea traficului rutier. Cu alte cuvinte, modernizarea, adaptarea lui la ritmul vieții de azi. Spre ea con­verg numeroase articole de lege. Să începem cu­­ creșterea vitezei maxime admise. Iată spre edi­ficare tabelul complet: autocamioane cu remorci sau care transportă persoane, motociclete 40 — Autovehicule care trans­portă materiale ușor in­flamabile sau explosibile 30 — Tramvaie, troleibuze 40 — Tractoare rutiere 20 Mărirea vitezei pentru autotu­risme pînă la suta de kilometri pe oră, are drept scop să dega­jeze artera de rulaj. Anumite sectoare de drum vor deveni km/oră km/oră în afara localităților 100 km/oră 80 km/oră 70 km/oră (Continuare în Pagina a­­ ll-a) PASAJ (Foto : SEVER BARBU) Din fotografiile primite în cadrul concursului „Pentru cea mai bună fotografie“. Felul autovehiculului în — Autoturisme 60 — Autobuze ale O.N.T. 40 — Autocamioane, microbuze autocamionete, auto­furgonete 40 — Autobuze, autospeciale, localități km/oră km/oră km/oră km/oră km/oră 60 km/oră 40 km/oră 30 km/oră chiar beneficiare ale unor coefi­cienți preciși de rapiditate. In M. SIRCA S. STAN Pag. a ll-a In obiectiv Estetica urbană Împletind pricepe­rea cu frumosul Pag. a lll-a VECINII... Și vara se numără bobocii C­oridoarele, sălile de curs au pierdut obișnuita forfotă din timpul anului; a dis­părut și murmurul care te învăluia încă de la intrare. In locul lor găsești doar grupuri de studenți ce așteaptă cu fețele îmbujorate de emoție intrarea la examen. Unii sunt gălăgioși, alții tăcuți, adînciți în ei înșiși, căutînd să-și amintească proble­mele învățate. Ne apropiem de un asemenea grup Facem cunoștință cu stu­denții : Florin Luță, Victor Pă­­trugan, Moca Pascu, Alexandru Szilagyi din anul III de la Fa­cultatea de electrotehnică. Au emoții ? Desigur. Nici nu se putea altfel. De cînd sunt exa­mene sunt și emoții. Cu atît mai mult cu cît cursul de măsuri electrice este un curs de bază. S-au pregătit serios ? Nici nu se putea altfel­ . In nerăbdarea lor se ghicește o așteptare. Și iată-l. Primul ieșit din examen, întrebările curg. Ioan Balosu răspunde. Ochii îi păstrează încă febra ca­racteristică celui care a trecut prin clipele de încordare ale examenului. — Ce notă ai luat ? — Șapte. Rețin o undă de regret, pe ca­re studentul o explică: „puteam să iau o notă mai mare. In tim­pul anului însă am lipsit de la laborator și de la unele cursuri. Asemenea absențe nu le mai poți recupera niciodată. Și îmi pare rău“. Această autoapreciere este des­ I. MARIN ALMAJANU (Continuare in pagina m­ll­a)

Next