Drapelul Roşu, martie 1968 (Anul 24, nr. 7199-7224)

1968-03-02 / nr. 7199

• LA SFIRSIT Dt SAPTAMlNÂ • Interviu despre m etalurgia v iitorului O discuție despre viitor în știința sau tehnică, vizirul oarecum domeniul literaturii de anticipație, mai al­es cind interlocutorul este un inventator, începe de obicei cu reți­neri , etica muncii științifice nu îngăduie „lansări in incerti­tudini". Dar, de data aceasta, după cum ne asigură prof.­­merit ing. Alexandru Domșă, rectorul politehnicii clujene, este vorba de un „viitor prezent“, așadar foarte cert. — Nu știu dacă in gramatică există „viitorul prezent“, suri de profesorul, dar în metalurgie, astăzi, această îm­­pere­­chiere de cuvinte apare firească. Spulu­ așa, deoarece inven­țiile realizate in lume nu stiai în ultimul deceniu­ subscriu certificatul de naștere al metalurgiei viitorului: — Din cite am aflat, numai dumneavoastră ați brevetat 10 de invenții. 22 și, împreună cu colaboratorii mei apropiați, conf. d­r. Attila Pasfalvi, dr. Ludovic Szabó și ing. Zeno Spírchez, mai desăvîrșim unai bănuiesc cea mai importantă. Ptna acum, de aplicarea ei, s-au interesat specialiști din Franța, R.F. a Germaniei, S.U.A., India, Pakistan și alte țări care dispui­ de minereu de fier și gaz metan. — Este vorba, după cine știu, de ui­ procedeu de obținere ,a fierului cu gaz metan in toc de cocs ? — Exact­. Gazul metan este folosit in acest scop și în alte țări, desigur un gaz convertit. Noi am obținut insă fier redus direct cu gaz metan și sintem­ prima țară care dispune de o astfel de instalație. —• Și... in ce privește viitorul procedeului ? — Cred că aceste metode de reducere se vor dezvolta r­apid, existind tendința mondială de a obține oțel direct din minereu redus sau preredus, deci de a se utiliza burete de fier sau pulberile în locul fontei. Metalurgia pulberilor asi­gură confecționarea nemijlocită a pieselor finite din pulberi metalice care pot fi presate, laminate, extrudate, turnate la profilul și forma dorită, eliminîi­du-se astfel, in anumite domenii, chiar și oțelăria, a doua fază a furn­alului. Dar, a­­ceastă ultimă posibilitate, presupune materii prime de o puritate corespunzătoare, iar prepararea este destul de pre­tențioasă. Cum insă toate calculele arată că operațiile de preparare sunt mai ieftine decât cele termice din furnal, cer­cetările continuă intr-un ritm susținut. Vreau să precizez­ă există și un alt considerent pentru care fabricarea bu­re­­telui de fier, prin reducerea directă cu gaz va căpăta dez­voltare in viitor și anume : elaborarea unor oțeluri supe­rioare. Buretele de fier niu conține impuritățile fierului vechi micsit in pielăriile clas­ice. Competiția mondială pentru re­­ducerea la minimum a consumului de metal și atingerea unor perfo­manțe ridicate adu­ce in prim plan procedeele prin care se pot realiza sortimente variate de oțeluri spi­­rale și tehnologiile care permit obținerea de piese finite oră pierderi de metal. — Metalul, și în general hidrocarburile, pot căpăta in metalurgie și alte aplicații ? — Desigur. Și nu numai in metalurgia fierului. Dar chiar și numai această singură aplicație justifici eforturile răpuse pentru studierea posibilităților de valorificare a a­­estor mari rezerve naturale ale țării. Ora pe care mi-o acordase profesorul trecuse de mult. Discuția s-a prelungit pînă tîrziu­ și in imaginația mea, din­colo de mările furnale fumeginde vedeam instalațiile româ­nești, simple și ieftine, producînd oțel, oțel fierbinte și hilic. LUDOVIC ROMAN Artistul timișorean, Francisc Kadar, este nu numai un apre­­ciat solist al Operei, ci și un pasionat sculptor în lema. Jesa* Știați că:.. ... amprentele fe­meilor se deosebesc de cele ale bărbați­lor? Aceasta a per­mis arheologilor so­vietici să precizeze că înainte de descoperi­rea roții olarului, de olărit se ocuipău fe­meile. ... centrul de greu­tate al sistemului so­lar nu coincide cu centrul Soarelui? A­­cest corp ceresc trece pe lingă centrul sis­temului solar o dată la 178.77 de ani pă­­rtiîn­tești. ... potîrnichea este una dintre cele mai precaute păsări­­. Cei care i-au studiat com­portarea povestesc că, atu­n­ci cind o familie de potîrnichi vrea să traverseze șoseaua, mai întii trece „ma­m­a“, se oprește in mijlocul șoselei, pri­vește de jur împrejur și de-abia apoi se în­toarce. Își ia pu­ii și, un șir indian, arh­ivi pe „tată“ în ariergar­dă, tuse Cu toții șo­seaua. ..,insu­la Ormuz din Golful Persic este al Cătultă in întregime o din sare ? Insula are înălțime de 90 m deasupra nivelului mării și un periritetru de aproximativ­­ 16 km. Pe insulă nu crește absolut nimic. ... motoarele unui avion turboreactor modern consumă in­tr-o oră de zbor o cantitate de combus­tibil suficientă pentru ca un automobil obiș­nuit să efectueze călătorie curCilmteres­­a­tră de-a lungu­l ecua­torului Í ... Dimitrie Cante­­stttr este autorul celei mai vechi lu­cr­ari ro­mânești din domeniul chimie! ? tn lucrarea sa Sacros artiae scien­­­tiae ideplitgibilis Ima­go (Imaginea științei sacre care nu poate fi descrisă) — apărută in 1701 autorul sus­ține materialitatea substanțelor chimice și alcătuirea materiei din atomi, ...in timpul unei perioade de Vegetație Un fag de 100 de ani consu­mă Circă 9.000 litri de apă, un mes­teacăn — circa 7.000 de litri, iar o plantă de porumb — 2.000 de litri ? Din aceste can­­tități numai 1 la sută se folosesc pentru for­marea substanțelor organice, iar restul se evaporă. P Moréle pictor Văn­ Dyck, tre­cind odată pe stradă fu salutat de un pretins pictor: — Salve, colega ! — De ce colega ? Acel și di­rdu în atism ! — a întrebat, prom­pt pictorul. V Ótleta. Mark Twain povestea o tstt­mplare amuzantă, toți cei de față rideau cu hohote. Se afla a­re­­o și un battelier, care Își ținea toi, timpii­ miîinile th buzunare După ce ascultă cu indiferență Pl­­estirea scriitoru­lui, declară Ci de Ușor dispreț: — Domnilor, n­u este nimic ne­obișnuit In fapt­ul că un umorist să pricepe sa distreze publicul. Aveți perfect o dreptate - răspunse Twain Desigur că în aceasti riu este nimic neobișnuit Există insă unele lucruri cu ade­varat neobișnuite — De exemplu ? — întrebă bápéherul. — De exemplu, ca un bancher­ să-și bage Inm­a Irt propriul său buzunar. MMI li IIIIIIH MIHI I Mill HMHMlIIIIlMl Mill UlllillllMMllilllMIIIIIIMMIIlMlilílílllll • — Henry, dragul Piiu, spi­he o. Sfială tin­ăra către soțul ei. cihd mtomobilhl i-a lăsat fit .stifa ho­­etUlhi din orășelul unde cei doi îi vor petrece luna de miere, și ■îsăm­ impresia că suntem de mult ăsătoriți. — Bike, dragostea mea, îl răs ■vinde Henry, dar crezi că ai sa­u:>­i duce singură toate valizele ? ti — Ești imposibil Mergem, i­n vizită și nu te bărbierești. — Dar m-am bărbierit cind ai început să te îmbraci. 18 «Businessul meu are nevoie le capul dumneavoastră». (Relianta unei frizerii di­n „Vet»? York). ■ «!h magazinul nostru puteți A vă procurați oficiind o pereche C cailo in schimbul unei perechi u schiltri». (Reclama unui magazin de articole sportive din Innsbruck). , f. «bărbații care n­u știu ce-i frica, care cunosc IA perfecție, n­a­rtiști, se pricep la imblihzirea fiarelor sălbatice și nu sunt însu­rați sa­u rugați să se înscrie in Asociația arbitrilor de fotbal». (Anunț apărut intr-un ziar din Buenos Aires). * «Stâlpii noștri de telegraf râs­­toarnă mașinile numai din spirit de anteconservare». (Anunț afîșat pe șoseaua East Portland, S l­.A.I. ÎNTRE istorie ȘI LEGENDĂ . Am auzit ziu­a da­ta, despre IH­­tîm­plările grace, de necrezut, des­pre oameni dispăruți sau locuri părăsite. Ure se transmit din ge­nerație in generație, se transfor­mă în faima, amplificată de ima­ginația bogată a omului din po­por tezau­zator al celor mai ciu­date, uneori fantastice și incre­dibile evenimente, înarmat cu certitudinea explicațiilor științi­fice, omul actual trece elm bind pe lângă locurile­­,blestemate, fi o­­colite de lume, pe­ângă semnele l­izibile lăsate de vreme. Și totuși, fără sa încercăm reabilitarea oricăror mituri, acor­dăm credit legendelor mute, sa­­biizate de temeri și neliniști. Da­că prin străduința cercetărilor adevărul istoric confirmă ipote­zele genetice, timpul investigații­lor se indreptt­ spre a­ te nedu­merm, de astă dată, de ordin an­tisic, estetic, ce s-a primesM in scurgerea ariilor, din ce caută folclorul etnografic, literar sau muzical a înregistrat patul sau a a întruchipat deloc, in contu­ruri plastice, ai­­intim piarca, cu toate implicațiile a ? Este e­rael întrebarea pe care ne am pus-o ut aceste zile cind am­ găsit e­ fepti­­catiile parțiale ale unor fenom­e­ne aparent ciu­date și ancorați, pînă atunci fii transcendent Intre două sate, inen — Bövsty binecunoscute din drumurile stră­bătute și de Slavici in tinere­te, de la Șiria spre ..Moara eh noroc", există un pod Despre a­­cest pod nimeni nu știe astăzi nimic precis, dar oricine >ti pna­te spune că este bine să fie oco­lit o dată cu lăsarea serii. Mo­tivul ? Aici s-au prăbușit cu­­­țiva ani in urmă, fără urmări prea grave, doua avioane și tot aici s-a prăpădit, sub roțile unui camion, in plină zi, un țăran ce pășea liniștit pe lingă carul său. La șirul acestor grozave isprăvi se adaugă altele. Podul își do­­bindise, așadar, pe lingă faima veche de pod ..blestemat", o alta, mai recentă, datorită unor acci­dente. De unde a pornit insă po­vestea podului cu pricina ? Se împlinesc o sută de ani de cind a murit și a fost îngropat, in cimitirul din deal, la Ob­tih George Popa. de Teiuș, a căru­i familie a locu­it in Cină, nu de­parte de Teiuș și membrii ei, ță­rani, au fost ridicați la rangul d­e nobili, în anul 1665, de către prin­cipele Ardeaullu­l. Mihai Apaffy senior In blatoan­ele potnit.V de la domnitor se putea vedea capul unui leu incoron­at in­ pută cu­ o lance care avea in virf un cap de turc, sen­s că familia se distin­­spre in luptele pu­rtate cu turcii. Intr-u­n act­ oficial ..Deliberatusm", eliberat la cerere, in 2# Iunie 1777. Cu sigiliul județean al tibei Infe­rioare, in orașul Aiud, mai aflăm că din cauza foametei sau a ..al­tor împrejurări de răzmeriță", fa­milia Ploptr s-a mutat în Dălșa, localitate­a părtinind astăzi, ad­ministrativ, de comu­n­a Șiriă. Du­pă studii strălucite la Arad și Oradea, George Popa urcă trep­tele ierarhiei sociale ajungind in scu­rttt vreme septemvir (jude de tablă in Budapesta), refe­rend­ar aulic in Viena, deputat dictat t comite suprem.­ prefect al orașu­lui Arad In­ timpul revoluției din 1848, tatăl său­, care se bucură printre țărani de reputație aleasă fiind epitrop, trase clopotele bisericii din Gălșa. Îndem­n­ind Oamen­ii „ca de acuma, fiecare să facă Ce crede de cuviință“ Izvoare scrise des­pre cele ce au urmat nu există Mărturii orale atestă însă că os­tașii l-au prins și l-au legat in mijlocul comunei Ungă ograda cea mare a baronului Bohuș. I se acordă mai întii favorul sa nu­ fie spinzurat intre alți țărani ro­mâni, pe șoseaua dinspre Galșa spre M/sca lingă pod, ci să fie împușcat in mijlocul satului, aco­lo unde oprește astăzi trenul e­­lectric. Legenda reține următoa­rea­ convorbire dintre tata, inge nuncneal pe lespedea spălată de ploi, și fiul, avocat cu vază in Arad și cu o viitoare mare ras­puindere administrativă — venit să-și vadă in ultimele clipe pă­rintele : — Scapă-m­a, George! — Nil­pot, iată, i-a răspuns fiul plîngind. Istoria­­ și legenda s-au împletit și se sfirșesc aici, dezlegînd parcă filistenii ciudățeniilor podului blestem­ăt, la capătul căruia au pieri, in vremurile revoluției, zeci de țărani nevinovați. Poate că baladele de tttfo dată au­ polies­­tit intim plătite acestea și altele cu­ ele, așa ahn memoria colecti­vității le mai păstrează. Sub apăsarea lor simțim mai puternic vorbele pline de UK ale unui personaj, reprezentând tra­diția­ dintr-o binecunoscută ope­ră a lui Sadoveanu : „Noi dvem aici Tudore, ne poate, îngropate multe oseminte, numai ori se cu­prinde dinest păm­int de-ale moși­lor și străbunilor noștri“. ALEXANibtti Gfd­ȘAN lector universitar. Fotografia de mai sus înfățișează o imagine parțială lașu­lui zilelor noastre. „Oskar“ — așa a fost denumit acest șofer-tribot (fotografia a­­lătu­r­ată), construit de un grup de specialiști vest-germani pentru studierea efectelor pe care le provoacă în organis­mul omenesc trepidațiile auto­vehiculelor. URME ALE UNOR VECHI AȘEZĂRI OMENEȘTI PLOIEȘTI.­­ Cu prilejul u­­nor lucrări de canalizare e­­­­fectuate în partea de nord a­­ orașului Ploiești, au fost des­coperite urmele unor vechi a­­șezări omenești - morminte,­­ vase, ceramice de tip Criș și alte obiecte, aparținînd epoci istorice diferite. Ele unor a­­testă prezența neîntreruptă a Omului pe teritoriul actual al orașului, din cele mai vechi timpuri. Printre obiectele gă­site se află Un idol antropo­morf din lut și o figura zoo­morfă. Un mare număr de in­strumente rudimentare din si­lex — shârturii fie existenței unor ateliere de prelucrare a pietrei. ( Ager­preș) D­RAPELU­I ROȘU • 7 199 # CUGETĂRI 0 Oricum, cartea de mertă e un carton. Faptele sunt re­comandarea. " Nu măi vede la doi pași, și-a băut........Zarea". 0 Celebritatea atirnă greu, deși nu-i o povară. 0 Și cu pană de gișcă s-au scris capodopere nemuritoare. D­intre curiozitate și setea de cunoaștere, deosebirea e de esență. 8i întorc spatele ceasornicu­lui; timpului nu i-l pot în­toarce. 0 Dintre toate anotimpurile însorite, recunosc autenticita­tea Unu­i singur anotimp: bucu­ria. 0 Fuga de răspundere so­cială e lașitate de cea mai jos­nică speță. 0 Din priza aparențelor nu se pot confecționa colaci de salvare. ION CRIȘAN Tidi Vista­­„Paris Match“ a publicat în ultimul său numai­, interviul luat fostului comandant al submarinului „Minerva“, PHILLIPPE BOUILLOT, care predase comanda vasului co­legului său, Fauve, cu 10 zile înainte de accident (survenit la 26 ianuarie). — C­e credeți că s-a u­tt­nplat ? — Neaflîndu-mă La Toulon în Acel moment, nu pot să-mi imagi­nez prea multe lucruri. Mi-am­ spus imediat că dacă accidentul s-a produs la mare adincime în­seamnă, că totul s-a petrecut foar­te repede. In cazul în care a fost vorba de o spărtură au putut exista două variante : spărtura a 10.000 de ore de scufundări iar în acest interval de timp submarinul fusese revizuit din trei în trei ani, timp de nou­ă luni de fiecare dată. Ultima revizie a avut loc la 1 a­prilie 1967. In Cei doi ani de cinci comand acest vas nu am avut nici un accident. — Credeți că accidentul a fost provocat din pricina unui om­ ? — Mai pentru nu există o posibilitate 1 submarin există in­tr-adevăr un moment delicat — trecerea de la imersiunea profun­dă la cea periscopică. Diferitele dispozitive permit să se asculte vasele de suprafață. Dar în unele cazuri, pe vreme urîtă, in special, nu se poate auzi nimic. Și în acea zi era intr-adevăr o vreme proas­tă. Nici un cargou nu a semnalat vreun șoc in ziua de 26 ianu­arie. Este posibil ca vasul să nu fi per­ceput zgomotul șocului tocmai din pricina vremii proaste. Dar nici acest lucru nu este sigur. Accidentul poate că s-a pro­dus in afara sectorului 65. Să fie oare motivul o pană de giroscop ? Mi se pare puțin probabil, in 2% de luni, nu am constatat nicioda­tă o dereglare și nici măcar o e­­roare. In orice caz, un giroscop nu se dereglează brusc. Și in e­­ventualitatea acestui caz defec­țiunea s-ar fi observat dinainte : Minerva navigase dimineața două ore la suprafață și-și cunoștea perfect poziția. Dar cum nu se știe nimic sigur, se poate presu­pune orice. — Ce s-ar fi putut intimpla dacă Minerva ar fi eșuat fără să aibă o spărtură ? — Este exclus să nu fi făcut apel, in acest­ caz, la mijloacele de alarmă existente, s-ar fi ma­nifestat prin zgomote, apeluri te­lefonice. Aveau tot ce le trebuia la bord. —* Pînă cind credeți că s-a mai putut spera ? — Din primul moment am avut convingerea că totul eră pierdut, dar am păstrat, o licărire de spe­ranță. De-abia luni seară cind am văzut, că timpul se scurge fără să primesc nici o știre am fost sigur de catastrofă. AGONIA „MINERVEI” fost­ mică și tot cazul acesta echi­pajul a aruncat balastul pentru a permite ridicarea submarinului, dar atunci el ar fi trebuit găsit pină­ Acum , spărtura a fost mare și în acest caz carcasa s-a umplut cu apă iar submarinul a căzut ca o piatr­a itt ftlhalul m­ării.­­1m 500 k­t adincime, presiunea exterioară a apei pe carcasa submarinului este ații de mare nicit ea poate zdrobi pereții vasului). Sosind la Toulon am aflat că sectorul Minerva era cel cu nu­mărul 65, unde adîn­cim­ea mării este de 1A00 pină la 2,000 m­ — De re credeți că a putut e­­xista o spărtură ? — Nu cred, bănuiesc doar. Rea­litatea este că Minerva se afla in­tr-o stare perfectă : de la lansa­rea ei in 1961 la Nantes avea — li cunoșteam­ pe toți — șase­­ ofițeri, 1É ofițeri de marină, 28 de oameni de echipaj. Toți se angajaseră voluntar. La adih­­cime se duce o viată strânsă și te gata. Ofițerul, este exigent, iar echipajul ascultă fără să ciocnea­s­­că. Cum aș putea bănui că an­ul dintre ei ar fi comis o greșeală, din moment ce fiecare știe că o­­rice gest are, o consecință serioa­să, iar după fiecare manevră oa­menii staui ore întregi, să verifici dacă totul este in ordine ? Admi­­țind totuși că un membru al echi­pajului a comis o greșeală, nu trebuie uitat că aparatele de secu­ritate sunt toate în dublu exe­m­­plar. — Atunci care este totuși după părerea dumneavoastră motivul accidentului ? •........... PROVERBE Comentate de I. Cezar • Ca la ei la nimeni... ... iată ce spun timișorenii despre tovarășii de la maga­zinul de chimicale de pe strada F. Engels, care de două săp­­tămîni stau în ... inventar, se Bate că ți se va deschide... ... așa și-a zis și cetățeanul Nicolae Oprescu Cînd s-a dus, cu Iunii în­ urmă, la I.L.S. Timișoara solicitind repararea locuinței sale din str. T. Vladimirescu nr. 11, dar­ ușa a ră­mas tot, închisă. ■ Mai mare dar ad­a decit ocaua ... .. . cam așa s-au petrecut lucrurile și cu cărbunii nece­sari atelierului de fierărie al C.A.P. Giroc, aduși tocmai de la Ora­vița, întrunit tovarășii de la Baza de aprovizionare din Timișoara a Uniunii județen­e a cooperativelor agricole de producție au­ uitat, să procure și acest articol. „ Unul zice băii, altul cea... ... pe semne așa se petrec lucrurile și la unitatea „Biju­­teria-lux“ de pe strada Alba Iulia, a cooperativei Dinamo din Timișoara, din n­­oment ce term­enele de execuție a lucră­rilor se prelungesc intr-t­na (sesizarea tovarășului Flörea f­ n­m­itrescu). S­e căuta ca i»e iarba de leac... ... exact cum caută timișorenii lapte praf în magazinele alimentare, bineînțeles fără nici un rezultat, arest, atît, de șoimi­tat produs, lipsind de luni de zile.

Next