Drapelul Roşu, iunie 1968 (Anul 24, nr. 7276-7296)

1968-06-01 / nr. 7276

Vizita delegației române de partid și de stat în R.S.F. Iugoslavia BRIONI — Trimișii speciali A­­gerpres, S. Strujan și N. Plopea­­nu, transmit : Vineri dimineața, delegația de partid și de stat a Republicii Socialiste România, condusă de tovarășul Nicolae­­ Ceaușescu, secretar general al C.C. al P.C.R., președintele Con­siliului de Stat, a plecat cu avio­nul din Dubrovnik spre Pola. Oaspeții români sunt însoțiți de Rato Dugonici, președintele Con­ferinței Federale a U.S.P.M.R., membru al Consiliului Federației, membru al Prezidiului C.C. al U.C.S., Iakov Blajevici, membru al Prezidiului C.C. al U.C.S., pre­ședintele Skupstinei R.S. Croația, și alte persoane oficiale Pe aeroportul din Pola, mem­brii delegației române au fost salutați de tovarășul Mialko To­­dorovici, secretar al Comitetului Executiv al C.C. al U.C.I., mem­bru al Consiliului Federației, Mi­ka Șpiliak, președintele Vecei Executive Federale, membru al Consiliului Federației, membru al Prezidiului C.C. al U.C.S., Pe­­tar Stambolici, președintele C.C. f­i Uniunii Comuniștilor din Ser­bia, membru al Consiliului Fede­rației, membru al Prezidiului C.C. al U.C.I., Marko Nikezici, secretar de stat pentru afacerile externe, membru al C.C. al U.C.S., precum și de Anton Pavlinici, președintele Skupstinei orășenești Pola, Ivan Șilian, președintele Conferinței orășenești a U.S.P.M., și alți reprezentanți ai organelor locale. Delegația români, a plecat apoi din portul Po­la — împreună cu conducătorii iugoslavi veniți în întîmpinare — spre Brioni, reșe­dința de vară a președintelui R.S.F. Iugoslavia, cu nava „Pod­­gorica“, escortată de vedete­ torpi­­loare ale marinei militare iugo­slave. La sosirea la Brioni, membrii delegației române au fost întîi­BRIONI 31.­­ Trimișii spe­ciali Agerpres, S. Strujan și N. Plopeanu, transmit: Vineri după­­amiază au continuat la Brioni convorbirile dintre delegația Re­publicii Socialiste România, con­dusă de tovarășul Nicolae Ceaușescu, secretar general C.C. al P.C.R., președintele Con­n­­siliului de Stat, și delegația Re­publicii Socialiste Federative Iu­goslavia, condusă de tovarășul Iosip Broz Tito, președintele R.S.F. Iugoslavia, Uniunii Comuniștilor președintele din Iugo­slavia. Din partea română au partici­pat: tovarășii Ion Gheorghe Maurer, membru al Comitetului Executiv, al Prezidiului Perma­nent al C.C. al P.C.R., președin­tele Consiliului de Miniștri, Paul Niculescu-Mizil, membru al Co­mitetului Executiv, al Prezidiului Permanent, secretar al C.C. al P. C. R., Gheorghe Rădulescu, membru al Comitetului Execu­ținați de tovarășul Iosip Broz Tito și soția, precum și de Vladi­mir Popovici, membru al Consi­liului Federației, membru al Pre­zidiului C.C. al U.C.R., secretar general al președintelui Republi­cii, și de alte persoane oficiale. Pe chei era aliniată o gardă de onoare a marinei militare, tiv al C.C. al P.C.R., vicepre­ședinte al Consiliului de Miniș­tri, George Macovescu, prim-ad­­junct al ministrului afacerilor externe, Aurel Măm­ășan, amba­sadorul extraordinar și plenipo­tențiar al Republicii Socialiste România la Belgrad. Din partea iugoslavă au parti­cipat tovarășii: Mialko Todoro­­vici, secretar al Comitetului Exe­cutiv al C.C. al U.C.S., membru al­ Consiliului Federației, Miha­i Biliak, președintele Vecei Exe­cutive Federale, membru­ al Con­siliului Federației, membru al Prezidiului C.C. al U.C.I., Petar Stambolici, președintele C.C. al C.C. din Serbia, membru al Con­siliului Federației, membru al Prezidiului C.C. al U.C.I., Iakov Blajevici, președintele Skupstinei R.S. Croația, membru al Prezi­diului C.C. al U.C.I., Rato Dugo­nici, președintele Conferinței Fe­derale a Uniunii Socialiste a Po­porului Muncitor din Iugoslavia, membru al Consiliului Federației, membru al Prezidiului C.C. al U.C.I., Vladimir Popovici, mem­bru al Consiliului Federației, membru al Prezidiului C.C. al U.C.I., secretar general al pre­ședintelui Republicii, Marko Ni­kezici, secretar de stat al aface­rilor externe, membru al C.C. al U.C.I., Mustafa Șabici, membru al Vecei Executive Federale, membru al C.C. al U.C.I., Liubo Babici, consilier al secretarului de stat pentru afacerile externe, și Iaksa Petrici, ambasadorul ex­traordinar și plenipotențiar al R.S.F. Iugoslavia la București. Convorbirile s-au desfășurat în­­tr-o atmosferă i­ cordială, priete­nească, de înțelegere reciprocă. BRIONI 3.1.­­4- Trimișii speciali Agerpres, S.­­Strujan și N. Plo­peanu, transmit: Vineri după-a­­miază, tovarășa Jovanka Broz a oferit la Brioni un ceai in cin­stea tovarășei Elena Ceaușescu. Au participat tovarășele Elena Maurer și Maria Măm­ășan, Ște­­fița Șpiliak, Tatiana Dugonici, Milka Petrici. Ceaiul s-a desfășurat într-o at­mosferă prietenească. Continuarea convorbirilor oficiale Ședință de lucru privind des­fășurarea lucrărilor agricole Ieri, la Timișoara, în sala cine­matografului „Modern“, a avut loc o importantă ședință de lu­cru, al cărei scop a fost analiza­­rea mersului lucrărilor agricole din județ. Au participat conducătorii I.A.S. și S.M.T., președinții și inginerii cooperativelor agricole, cercetă­tori de la Stațiunea experimenta­lă agricolă Lovrin, cadre didac­tice de la Institutul agronomic, aparatul organelor agricole ju­dețene, precum și conducătorii u­­nor întreprinderi și instituții care au tangență cu producția agrico­lă. La lucrările ședinței au luat parte tovarășii Mihai Teleseu­, prim-secretar al Comitetului ju­dețean de partid, președintele Consiliului popular județean pro­vizoriu, Vasile Daju, prim-vice­președinte al Consiliului popu­lar județean, Ioan Teșu, mem­bru al Biroului permanent al U­­niunii Naționale a Cooperativelor Agricole de Producție, Ioan Șer­­ban, din Departamentul I.A.S. al Consiliului Superior al Agricul­turii. Principalul obiectiv al ședinței l-a constituit analiza măsurilor ce trebuie întreprinse în perioada următoare ca în condițiile speci­fice ale acestui an, cu scăzută re­zervă de umiditate în sol, să se asigure obținerea unei ridicate producții vegetale și animale. Din dezbateri a reieșit necesi­tatea intensificării eforturilor conducătorilor de unități, a spe­cialiștilor și tuturor lucrătorilor din agricultură, a ridicării spiri­tului lor de răspundere în aplica­rea neîntîrziată a măsurilor pri­vind buna întreținere a culturilor, valorificarea superioară a pro­ducției, pregătirea recoltării pă­­ioaselor, asigurarea bazei fura­jere etc. Vizita unor scriitori din R.S.F. Iugoslavia La invitația revistei literare „OIU­G , L . K­.” a sosit la Ti­mișoara într-o vizită priete­nească un grup de scriitori de limbă română din R.S.F. Iu­goslavia, din care fac parte prof. dr. Radu Flora, de la U­­niversitatea din Belgrad, scrii­torul Ion Bălan, redactor-șef al revistei literare „Lumina“, Mihai Avramescu, directorul Editurii „Libertatea“ și redac­tor-șef al revistei „Bucuria co­piilor“ din Panciova și alții. Tot ieri, oaspeții au vizitat U­­niversitatea timișoreană și Muzeul Banatului, iar după­­amiază au participat la o șe­dință a cenaclului Filialei U­­niunii scriitorilor, unde au ci­tit din lucrările lor. I COPIII - FLORILE PAMÎNTULUI Maria Bradea președinta Comitetului jude­țean al femeilor Sărbătorim in fiecare an, la început de lu­me cu bucurie și emoție. Ziua Internațională a Copilului In această zi încărcată cu nectarul semnificației vieții, gindurile noastre se în­­dreaptă, mai mult ca oricînd, spre cei ce con­­stituie primăvara omenirii, cărora le purtăm toata grija, le acordăm atenția și prețuirea, tici ei, copiii, sînt florile pămintului! Și, pre­cum se știe, florile nu înfloresc fără soare, pen­tru copiii patriei, alături de căldura unică a căminului părintesc, se simte din plin afecțiu­nea întregii societăți. Copiii aduc bucurii dar și griji, spune o vorbă din bătrini, nu lipsită de temei. Ființele acestea mici, plămădite ca să devină oameni viguroși, au nevoie de o îngrijire specială, de­votată, de educație perseverentă. De cind e lumea aceste atribuții au revenit familiei in primul rind, mamei in special. De altfel se și spune că viitorul unui copil este fapta mamei sale. Privind mai departe, viitorul patriei apare ca o operă complexă la care colaborează cu mo­destie și devotament milioane de­ femei mame, acelea care aduc­ viață pe pămînt, care se ocu­pă cu atita căldură și răspundere de creșterea, educarea și formarea oamenilor de mai tîrziu. Ne întrebăm firește : consacram copiilor gri­ja noastră permanentă, plină de solicitudine­­ și răspundere ? In condițiile societății noastre so­cialiste răspunsul e ușor de dat. E suficient să privim în jurul nostru, pe stradă, in incinta blocurilor, a grădinițelor sau a școlilor, să dis­cutăm cu oameni cunoscuți sau necunoscuți și înțelegem că în țara noastră totul consfințește cu puterea legii ocrotirea copilului, că in orice moment razele vieții sunt îndreptate spre puiul de om, spre ocrotirea și creșterea lui. In ansamblul politicii partidului nostru, în­dreptată spre sporirea avuției materiale și în­florirea multilaterală a națiunii socialiste, un loc de seamă îl ocupă preocuparea pentru con­solidarea și dezvoltarea familiei, creșterea și educarea copiilor. Pe fundalul realizărilor ob­ținute în domeniul vieții economice și spirituale s-a asigurat un cadru larg de condiții materiale și morale menite să contribuie la întărirea fa­miliei, la continuarea bunei tradiții a poporu­lui român de a întemeia familii trainice, sănă­toase, cu mulți copii. Este știut că în creșterea și educarea copii­lor, a tineretului în general, alături de școală, care constituie principalul izvor de instruire, un rol de seamă îl au părinții — cei dinții și permanenți educatori ai copilului. De exem­plul pe care îl oferă familia, de preocuparea acesteia pentru educație, depinde în mare mă­sură formarea trăsăturilor de caracter ale co­piilor : cinstea, modestia, sinceritatea, dragos­tea de învățătură și de muncă, respectul față de făuritorii bunurilor materiale și spirituale, simțul datoriei. Fiecare părinte poartă obliga­ția sfîntă de a veghea la educarea copiilor, de a asigura o dezvoltare normală florilor păm­in­­tului. Viața de toate zilele oferă exemple de manifestări ale atenției nenumărate pe care partidul și statul nostru o acordă ocrotirii fa­miliei, vieții, sănătății copiilor. Cu eforturi bine cunoscute s-a creat și se dezvoltă neince­tat baza materială adecvată: spitale, materni­­­tați, case de naștere, creșe, grădinițe etc. Im­­unitățile medico-sanitare lucrează mii de me­­­dici și­ cadre medii sanitare, punîndu-și price­­­per­ea­ în slujba vieții și sănătății copiilor. Cînd­ mama și tata se află la uzină, pe cîmp sau în­ laborator, în grădinițele și căminele de copii,­­ miile de educatoare încălzesc și luminează cli­­­pele copiilor cu jocuri distractive, poezii, cin­­­­te­ce. Ele îi deprind cu îndeletniciri le insuflă respectul față de cei mari, frumoase.­ Urmează școala cu nenumăratele ei bucu­­­rii și satisfacții, bucuria și satisfacția de a în­­­văța în săli spațioase, *luminoase, cu învățători­i și­­ profesori devotați muncii lor, conștienți de­­ măreția misiunii încredințate. Preocuparea ca­­n­dresoi didactice se împletește în mod armonios , cu a organizației de pionieri pe linia educării a elevilor in spiritul înaltului patriotism, al dra­­­­gostei nețărmurite pentru partid și popor. Des­­­­pre școală și darul ei de neprețuit ne amintim­ cu plăcere pînă la­ adinei bătrînețe. Ea ne ne­tezește drumul în viață, ne dă cunoștințe atît­­ de necesare. Școala ne pregătește pentru viață.­ E datoria celor ce o frecventează să-i acorde aten­­­­ția și, respectul cuvenit. Invățind și muncind,­­ muncind și invățind, vom fi tot mai folositori­i patriei, poporului nostru drag. Felicitindu-vă de ziua voastră dragi copii,­­ noi mamele, părinții în general, vă dorim să­­­nătate deplină, succese cit mai mari în realiza­­­r­ea visurilor voastre îndrăznețe. Avem toată vi­­e­crederea în voi, vă vrem oameni minunați,­ demni continuatori ai operei începută de bu­­nicii și părinții voștri. E datoria voastră să­­ răspundeți prin muncă și învățătură la tot ceea­ ce se face pentru binele și fericirea voastră,­­ într-o aparentă notă de sobrietate profesională,­ copiii — aceste minunate flori ale țării — se­­ gîndesc (și nu numai atît!) la viitoarele preo­­­­cupări. Foto : E. ROBICSEK ; ^oooooooooooo oooooooooo oo<xxxxxxxx> OOOOOOOOOC OOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOV» PREȚUIREA MUNCII Í mi­piuri de joi, timp de cinci zile, pe cuprinsul județului Timiș, in municipiile Timișoara și Lugoj. In localitățile Nădrag și Tomești, *n loc ședințe festive de lnminare a „MEDALIEI JUBILIARE“ pentru merite deosebite în întrecerea socia­listă, acordată în conformitate cu Hotărîrea Comitetului executiv al Consiliului Central al U.G.S.R., a­­celor oameni ai muncii care s-au menținut fruntași cinci ani conse­cutiv, precum și „MEDALIA MUN­CII", acordată de Consiliul de Stat pentru stimularea evidențiaților și fruntașilor, semne ale prețuirii hăr­niciei și priceperii de care au dat dovadă ln muncă, pentru eforturile depuse de ei în îndeplinirea și de­pășirea sarcinilor de plan, pentru ridicarea pe o treaptă superioară a activității economice a unităților in care lncrează. La U.M.T., „TehnometaT, „Elec­­trobanat“, „Electromotor“, „6 Mar­tie“, la fabricile de încălțăminte din Timișoara și din Jimbolia, textiliști­­lor de la U.T.T., „Industria linii“, „Toba“, „Bumbacul“, de la „Indus­tria textilă“ din Lugoj, metalurgiști­­lor de la uzina „CiocanuT-Nădrag, sticlarilor de la Tomești și de la celelalte unități industriale și agri­cole de stat de pe cuprinsul județu­lui nostru, se­ vor înmina cu acest prilej 1.339 „Medalii jubiliare“ și 1.233 „Medalii ale muncii“, precum și recompense bănești. In încheierea ședințelor festive au fost prezentate programe artis­tice. Aspect din timpul înmînării distincțiilor la municipiul Timișoara. Tovarășul Pop Coriolan, prim-secretar al Comitetului municipal Timișoara al P.C.R., înmînînd înaltele distincții. Ploile căzute în cursul lunii m­ai au starea de îmbunătățit întrucîtva umiditate a solului, creînd condiții mai bune de dez­voltare a culturilor. Totuși, re­zerva de apă nu e refăcută în în­tregime­­, în unele zone ale ju­dețului precipitațiile nu au ajuns pînă în prezent nici la jumătatea cantităților necesare! La Sînni­­colau­ Mare, de pildă, pe perioada de la 1 ianuarie toată pînă acum, precipitațiile nu se ridică decit la 118,7 mm. Situația se prezintă asemănător și în alte lo­calități : la Periam de la 1 sep­tembrie 1967, au căzut doar 250 mm de apă, iar la Biled lunile de primăvară au totalizat numai 39 de mm. Așadar, rezerva de umiditate a solului din această zonă rămîne simțitor deficitară. Ca atare, în unitățile agricole completarea prin irigații a necesarului de apă pentru buna dezvoltare a plante­lor rămîne, în continuare, preo­cuparea de prim ordin. De fel, în marea lor majoritate, ab­­ia îndemnul organelor de partid și de stat, conducerile întreprinde­rilor agricole și ale cooperativelor agricole au înțeles necesitatea intensificării acțiunii de irigat în condițiile specifice de secetă persistentă din această primăvară. Dînd o intensă folosire a surse­lor și posibilităților de irigat, su­prafețele planificate au fost sim­țitor depășite. Cooperativele a­­gricole din județ au efectuat pri­ma udare pe aproape 7.400 de hectare, iar întreprinderile agri­cole de stat au executat udarea­­ pe mai bine de 11.500 de hec­tare. O susținută preocupare în a­­ceastă direcție întîlnim la co­operativa agricolă din Tomnatic. Dacă aici erau prevăzute pentru amenajări 201 hectare, coopera­torii au reușit să ude 270. Celor patru aspersoare A.P.T.-4, patru motopompe de 12 țoli și 62 pom­pe de tip Tomnatic li se asigu­ră o utilizare intensă prin orga­nizarea muncii în schimburi du­ble și prelungite. In acest fel se asigură o viteză medie zilnică la uolat de 24 hectare. Aici atenția principală este îndreptată spre cele aproape 90 hectare de legu­me. Varza timpurie (11 hectare) a fost udată de cinci ori. Aceas­ta a favorizat o bună dezvoltare a culturii, unitatea reușind să și livreze la export circa 45 de to­ne de varză. Acum primesc apă, pentru a treia oară, cele 28 hec­tare de cartofi timpurii. Pen­tru sporirea producției de fura­je, în momentul de față aici se udă a doua oară lucerniera pe 40 de hectare, a cărei bună sta­re de vegetație promite o pro­ducție chiar mai bună decât cea realizată de la clasa I, de 2.500 kg fin la hectar. — Intenționăm să cosim de patru ori lucerna și să obținem cel puțin 10.000 kg fin la hectar, întrucît pe lingă irigat îi apli­căm și fertilizare suplimentară cu azotat de amoniu — ne spu­ne inginerul agronom al coope­rativei, Francisc Gruescu, pe ca­­re-l întîlnim în cîmp controlînd calitatea udărilor. La Tomnatic sînt utilizate din plin toate posibilitățile locale pentru irigat. Cu ajutorul unor cisterne, amenajate cu furtu­nuri, pentru udarea directă la pomi, piersicăria de 32 de hec­tare a primit în două rînduri cantități îndestulătoare de apă. Prin fermele I.A.S. Sînnico­­laul Mare­ne­dru Palamar, însoțește Alexan­inginerul hidro­­ameliorator al întreprinderii. — Aflîndu-ne în zona cu pre­cipitațiile cele mai reduse din ju­deț, preocuparea noastră princi­pală a fost aceea de­ a identifica toate suprafețele cu posibilități de irigat: în felul acesta noi am aplicat udarea I pe 2.235 de hec­tare, față de 1.512, planificat. în aplicarea cu­ aveam norme­lor de udare, diferențiat de la o cultură la alta, de la o parcelă la alta, ne orientăm după buletine­le săptămînale de analiză a solu­lui. Cu cele 42 de agregate de iri­gat — din care 38 A.P.T.-4 — pe care le avem, realizăm o medie zilnică de peste 120 de hectare. La I.A.S. Sînnicolaul Mare, iri­gatul nu se rezumă numai la cul­turile de cîmp. în livada de pier­sici, de aproape 100 de hectare de la Cenad, situată pe teren ni­sipos, se execută acum a doua Ing. A. RACHITOVAN G. MĂLAI (Continuare In pag. a lll-a) De ce nu sunt folosite utilajele de irigat la întreaga capacitate? ADM DE CETITUH A COMITETELOR DE PARTID ȘI A CONSILIILOR POPULARE COMUNALE PROVIZORII în continuarea acțiunii de con­stituire a comitetelor de partid și a consiliilor populare comuna­le provizorii, ieri au avut loc a­­dunările comuniștilor și deputa­ților din comunele Giulvăz, Re­­caș, Moșnița Nouă, Fișchia, Pe­riam și Topolovățu Mare. Avînd un pronunțat caracter de lucru, adunările au analizat temeinic o seamă de aspecte economice și social-culturale, stabilind în ace­lași timp sarcinile asupra căro­ra trebuie să-și concentreze aten­ția în perioada imediat următoa­re și în perspectivă organizațiile de partid comunale, consiliile populare, toți cetățenii. Alcătuindu-și comitetele de partid, birourile acestora și co­mitetele executive ale consiliilor populare provizorii din cei mai destoinici oameni, care și-au pus la inimă dezvoltarea edilitar­­gospodărească a localității în ca­re muncesc și trăiesc, care infestă interes și inițiativă ca­în muncă, comuniștii și deputații au ales ca secretari ai comitetelor comunale de partid și președinți ai comitetelor executive ale con­siliilor populare provizorii pe ur­mătorii tovarăși: Comuna GIULVĂZ : Veselinov latin, secretar Eftimie Jebelean, președinte. Comuna RECAȘ: Constantin Deliu, secretar, Simion Cernescu, președinte. Comuna MOȘNIȚA NOUĂ : Pavel Bartha, secretar: Vasile Fi­­ronda, președinte. Comuna PIȘCHIA : Ion Rada, secretar, Teodor Pasca, preșe­dinte. Comuna PERIAM : Nicolae Oni­­ță, secretar, Dumitru Racu, pre­ședinte. Comuna TOPOLOVĂȚU MA­RE : Constantin Nicoli, secretar, Dionisie Ciuchici, președinte. In încheierea dezbaterilor au luat cuvîntul membri ai biroului Comitetului, județean de partid și ai Comitetului Consiliului județean executiv al provizoriu, care au subliniat sarcinile care stau în fața organelor comunale de partid și de stat, modul cum pot fi îndeplinite acestea cu suc­ces. Adunările au adoptat telegra­me pe care le-au adresat Comi­tetului Central al partidului, personal tovarășului Nicolae Ceaușescu; în ele se exprimă ho­tărîrea comuniștilor, a deputați­lor, a tuturor cetățenilor, de a munci cu abnegație pentru înflo­rirea și dezvoltarea satelor și co­munelor, pentru întărirea puterii economico-organizatorice a unită­ților agricole.

Next