Drapelul Roşu, ianuarie 1969 (Anul 25, nr. 7460-7484)
1969-01-03 / nr. 7460
# 2 # BUN VENIT ’69! Revelion în allegro (Urmare din papi) aud ecourile urărilor, ale veseliei colective — cei ce nu sunt în țară petrec împreună aproape de gară, în hala stadionului C.F.R. —, ceferiștii de serviciu își îndeplinesc misiunea lor de asigura buna desfășurare a circulației feroviare, siguranța călătorilor. în ultimele zile, du-tevino-ul ce nu contenește niciodată în gara de nord, atinsese apogeul. în preajma Revelionului caseriile înregistrau recorduri originale. Notăm unul, comunicat de șeful stației : într-un singur schimb, casiera Viorica Braun a emis 2.100 legitimații de călătorie ! Dar acele ceasornicului sunt grăbite. Au mai rămas doar citeva minute pînă la miezul nopții. Echipa de serviciu este în cabina de comandă din turnul instalației electrodinamice. Șeful de gară ajutor, aflat în tură, un ceferist cu lungi state de serviciu, Dumitru Crăciun, își felicită echipa, împreună cu el se găsesc și Traian Cătană, operator AM„ Impiegații de mișcare blocești Vasile Cioabă și Mihai CiotU, cel dinții cu chipul aspru și hotărît, cel de-al doilea, tînăr, cu o expresie vădind concentrare și seriozitate. La etajul de dedesubt al turnului, în sala de relee, sunt de serviciu electromecanicii Ioan Paulescu și Rudolf Kahane. Se pregătește plecarea celui dintîi tren din 1969. La ora zero și cinci minute pleacă primul tren din noul an, motorul 1.243 de Cruceni, condus de mecanicul Trifu Jivan și Dumitru Caba. După ce îi felicită, impiegatul de mișcare expeditor Stelian Lozinescu se grăbi să dea cale liberă motorului de Cenad, care pleacă la zero și șapte minute cu mecanicii Petru Bugaru Florian Popița în cabina de coșimandă. In noaptea de Revelion, ceferiștii de serviciu au ritualul lor. Toate locomotivele aflate pe parcursul celor 8 km de instalație ale stației, sună prelung. Oamenii se felicită, prin megafoanele de serviciu. La ora zero, la „cocoașa“ de triere, la „planul înclinat“, șefii de manevră Constantin Brînzilă și loan Laza, rostesc tradiționalele urări. Alături de ei, mecanici de manevră sînt Dumitru Vlad pe „500.288“ și loan Madar pe „500.259“. Plecăm tîrziu, însoțiți de amabilitatea nedesmințită a secretarului comitetului de partid al stației, loan Schuch, aflat și el de serviciu, și de Nicolae Ana, care ne spun ! „Anul nou a sosit în stația noastră la 24 decembrie, cind ne-am Desigur, realizat planul pe 1968, ceea ce ați văzut nu sunt decit episoade cotidiene, întotdeauna la noi lucrurile merg astfel și n-avem altă dorință decit aceea ca in 1969, ceferiștii noștri să fie la înălțimea încrederii ce li se arată“, pe 9 milioane lei „Pentru 1989, ne spune Nicolae Fusian, a fost stabilit un plan de măsuri a căror eficiență economică antecalculată este de aproape 2.500.000 lei economii la prețul de cost și peste 5.000.000 lei la sporirea producției“. . Sfîrșitul unui an presupune întotdeauna un bilanț și o privire în viitor. E normal să fie așa ! Ascultîndu-i pe acești oameni nu se poak să nu rămîi plăcut impresio^^de hotărîrea ziasi MRP de care întîmpină și entuanul 1969, pentru a da viață sarcinilor mobilizatoare ale producției uzinei lor. Toți cei cu care am stat de vorbă — maistrul Vasile Pop, secretarul comitetului de partid, lăcătușul Constantin Mirescu, matrițerul Ioan Maghețiu, ing. Septimiu Tașcău, modelorul Cristei Schultz, Iulian Neacșu, bobinatoarea Elena Radița, controlorul tehnic Francisc Takacs ori strungarul Octavian Ciorcîrlie, și-au exprimat dorința ca 1969 să fie un an exemplar anul și pentru uzina lor. Mai mult decît aura decorației sărbătorești care anunța apropierea Noului An, acest flux entuziast ne-a sporit emoția solemnei înnoiri pe care o așteptam împreună. Lucrătorii ogoarelor au ținut să-și manifeste bucuria rodului bogat, a obținerii unor însemnate succese pe calea măririi eficienței economice a fermelor Î.A.S., a secțiilor de tractoare ale I.M.A., a consolidării cooperativelor agricole de producție și cu ocazia Revelionului. A devenit o tradiție ca specialiștii de la Trustul zonal al I.A.S. să-și petreacă ultima noapte din an împreună cu șefii fermelor agricole, cu soțiile lor și cu toți acei care, prin muncă neobosită, au căutat să smulgă pămîntului recolte ci mai mari, să realizeze producții sporite de carne și lapte, în toiul petrecerii, pe mesele pline de bucate alese, cu carne de pasări și de purcel la tavă, stropită cu vin rubiniu din renumitele podgorii , din județ, imediat după miezul nopții, inginerul Ion Mihu, directorul tehnic al Trustului, a ținut să le ureze celor prezenți succese și mai mari în noul an. — Sînt bucuros, a Spus tovarășul Mihu, că în anul care s-au fîrșit întreprinderile agricole de stat au reușit, prin activitatea sîrguincioasă a tuturor salariaților, să încheie bilanțul cu însemnate beneficii peste plan. Numai la I.A.S. din Genes, beneficiile date peste plan au întrecut zece milioane lei. Mulțumindu-vă pentru aceste realizări, țin să vă urez, în numele conducerii trustului, multă sănătate, mult succes în munca pe care o depuneți pentru dezvoltarea agriculturii noastre socialiste, pentru binele patriei. Subliniind apoi că în noul an în care am pășit, în fața fiecărei întreprinderi agricole de stat și a fiecărei ferme stau sarcini mult mai mari și de răspundere deosebită, vorbitorul și-a exprimat convingerea că toți lucrătorii vor depune eforturi susținute pentru îndeplinirea lor, pentru depășirea angajamentelor prevăzute de Chemarea Conferinței organizației județene de partid către toți lucrătorii de pe ogoarele țării. . . . După cum în tot timpul campaniei agricole s-au aflat împreună, tot așa și de sfîrșit de an cooperatorii din satul Albina au ținut să fie tot împreună și la sărbătoarea Revelionului. Președintele cooperativei tovarășul Vasile Mangu a ținut apoi să închine un pahar cu fruntașii în muncă, cu toți cei prezenți și să le dorească multă sănătate și fericire. .., Banloc. Potrivit tradiției locale și de astă dată un cor ad-hoc, compus din 14—15 cooperatori printre care Ion Vodă, Ana Trahconi, Ion Tămaș și alții a plecat din casă în casă să le ureze vecinilor și prietenilor un nou an fericit. . La legea Mara, Revelionul, s-a organizat în trei săli ale căminului cultural: înainte de a se așeza la masa comună, tovarășul Ion Durău, primarul comunei, a ținut să le ureze tuturor cooperatorilor prezenți un an și mai îmbelșugat, multă sănătate, fericire și bucurii. S-a dansat toată noaptea și s-a petrecut așa cum numai cei da la Iecea Mare știu s-o facă, ... Pe ulițele Făgetului au plecat încă din seara zilei de 31 decembrie colindătorii. Grupuri de tineri s-au deplasat din casă în casă sorcovindu-i pe gazde și urîndu-le tradiționalul „La mulți ani !“ Peste tot, pe toate meleagurile județului, lucrătorii ogoarelor au cinstit cum se cuvine prima zi din an pe care-1 vor mai rodnic, mai îmbelșugat. r r •mp Bucuria roadelor bogate . Muncitori, ingineri, tineri și virstnici petrec împreună clipe de neuitat Intre doi ani (Electromotor Timișoara). Acest flux entuziast Sala de mese a cantinei „Electromotor". Cîteva minute după ora 23. Anecdote, răvașe și un toast, în aceste momente, trecutul și viitorul binecunoscutei hzine, se întrepătrund, stau într-un echilibru trainic, dezvăluindu-și valențele: „încheiem anul în curs printr-un bilanț hotărît pozitiv — spune reprezentantul conducerii uzinei, inginerul-șef adjunct Simion Aldea, î Uzina noastră a raportat îndeplinirea planului anual la toți 1L indicatorii și la toate sortimentele panifcate : producția globală — 101,v la sută, două milioane lei în plus la producția marfă vîndută și încasată, un milion economic peste plan la prețul de cost, 1.300.000 lei beneficii suplimentare. Pe scurt, acesta este pragul noului suiș. Anul care vine îl începem cu proiecte multiple. O cifră este pe deplin edificatoare : volum de producție prevăzut a se executa în 1969 la. „secția 10-motoare", este cu 10 la sută mai mare decit realizările anului 1968 Răsună clinchet de pahare. Urări potop și gînduri bune. Masa mare, îmbelșugată, în jurul căreia petrec peste 150 de oameni, e un brîu compact de veselia 1969 poartă cu sine, pentru fiecare, o dorință, o care așteaptă împlinire. năzuință Eugen Nîca, sudor cu o recantă competență profesională, se află mmm aici cu soția lui, Stela Nîca, muncitoare tot la „Electromotor". Ne vorbesc despre casa lor, despre proiectele de viitor ale familiei, ale fabricii. Nicolae Fusian, lăcătuș la serviciul mecanic-șef, deosebit de competent în probleme de organizare științifică, ne vorbește despre montajul pe bandă a motoarelor și aspiratoarelor, despre programul matematic de debitare a tablei silicoase și despre alte asemenea măsuri, care au determinat în 1968, între altele, un spor de producție de aproa pe scenă și în culise Ultimul spectacol al anului are Întotdeauna o notă aparte. 1 orumoasa tradiție pe care artiștii teatrului și al operei o respect* cu sfințenie : aceea de * 11 și in aceste clipe sdemne alături de spectatorii lor. La ora 19.30, când gongul suna pentru ultima oară, sala era plină. Se juca ..O casă onorabilă, comedia lui Horia Lovinescu de către actorii Teatrului „Matei Millo“. In sală. Însuflețire și antren. La un moment dat, actorul Al. Ternovici (Hipnotizatorul, In rol) coboară dincolo de rampă, printre spectatorii din staluri. Si *tu cu miinile goala, ei purtind o tavă pe care se instruie paharele de șampania. E o atenția a slujitorilor scenei pentru fideli, pentru „Măria Sa, prietenii lor Publicul". Un spectator are un moment de ezitare, dar e „hipnotizat“ pe foc. In hazul nestăpânit al sălii. Se aplaudă Îndelung, actorii sunt chemați și rechemați la rampă. Pe urmă, după spectacol, Întreaga echipă de Interpreți — ia care mai figurau actorii Coca Ionescu, Elena Simionescu, Geta Iancu, Radu Avram, Victoria Suchtet, Ricardo Colberti și Eusebiu Ștefănescu — se intilnește in culise. Pe masă, nelipsita cupă de șampanie. Urările curg șuvoi. In acord cu licoarea auria : „pentru noi realizăm scenica, pentru propășirea teatrului nostru, pentru sănătate și fericire... Peste câteva ore, mulți din actorii care abia ne demochiaseră, după tuna reprezentație a anului, luau foc împreună cu familiile lor, în spațioasa sală a baletului Operei. Aici sărbătoreau Revelionul numeroși artiști ai scenelor noastre muzicale și dramatica. Recunoaștem printre cei ce iau paria la tradiționala sărbătorire a Noului An pe balerinii Francisc Valkay și Maria Bardezian, cântărețul de operă Nicolae Zaharie, artistul emerit Vasile Crețoiu, cu soția, actorii Irene Flarian, Ștefan Sasu, regizorul Dan Radu Ionescu și alții. Sala de repetiții părea acum decorul unui spectacol feeric. Pereții erau ornamentați cu cele mai năstrușnice desene, din tavanul impunzat cu ghirlande multicolore coborau pînă aproape de mesele Încărcate din belșug, lampioane, becuri, zeci da becuri ce se legănau continuu In Jocul luminilor policrome ale reflectoarelor. Benzile unui magnetofon derulau cinci piane, cinci crescendo, melodii vechi și moderne, cintece de petrecere. In ritmul lor perechile pluteau ușor, grațios și degajat... fără nici un fel de emoție. Sub cupola de lumini și culori gluma, cintecul și voia bună au pus stăpânire peste toată suflarea. Și pentru că a fost adus pa nepusă masă la Revelion purcelușul, ținta numărul unu a acelora care-și cumpăraseră bilet la tombolă, s-a desfătat în feeria acestei săli. Nu departe de aici in sala de marmură a Casei prieteniei s-au strâns salariații comitetelor pentru cultură și artă: Inspectori, folcloriști, metodiști, etc. Cu toți anii acum neîntrecuți Inspectori al sărmăluțelor și al vinurilor din cunoscutele podgorii Unui«an» Succes 1» examene, note mari, fericire, acum și în viitor — iți «pun »tudentil Universității timișorene. Ambianță studențească Privit de d-partei orașul studenților pare cufundat intr-o va«' ți «purii. OIÎN-sJUJI! Din er- cantinele »tudEUEȘȘti adevarate mări de lumicV’. Urarea „La mulți ani" înscrisă în sala în care are loc Revelionul studenților de la Universitate e ca o invitație care ni se face. Pătrundem în sală. Petrece, ea e i toiba aese și pe intervale tine; și tinere; studenți și adre didactice în plină voioșie. Se ciocnesc pahare, se fac urămi Spre surprindere tânărul căruia re adresăm este un viitor inginer, R. Ștefan, student in ultimul an al Facultății de mecanică. Am greșit cumva sale. T Nu, sîntem la Universitate, ne răspund oaspeții, invitați și ei, ai fetelor de la Filolose — Am venit aici priin a petrece cu colegele Revelionul. Ne leagă o prietenie care s-a inchemat odată cu inființarea celui mai mic țimatînăr studio de radio studențesc. De atunci petrecem Împreună timpul liber ți ne simțim bine așa. In afara acestui eveniment — Înființarea studioului — ce altceva datorați anului care se încheie ? Promovarea cu succes a examenelor, vacanta de neuitat petrecută la Costinești sau la munte, extinderea complexului studențesc, cu condițiile bune pe care ni le oferă m alte altele. Orchestra invită la dans. Pe rechiie se avîntă în vîltoarea piruietelor. Cîțiva studenți au rămas pe loc, voind parcă să admire pe cei ce dansează. Ne apropiem de grupul ce înconjoară o brunetă cu ochii de smarald și părul scurt. Ne este prezentată studenta din anul II al Facultății de filologie. O felicităm cu toții, aflînd că își serbează și ziua de naștere. Folosind prilejul o întrebăm ce împlinim i-a adus anul 1968, se își dorește pentru anul viitor — 1966 mi-a adus multe Împliniri si-mi lasă o amintire deosebit de plăcută. E vorba de citirea citorva din poeziile mele in cadrul cenaclului „Hiperyon“. •Cit privește anul in care intrăm ani o sumedenie de gînduri, de planuri Din ele, îmi stăruie insă promovarea est bine a anului și excursia pe cat voi face-o, in vară, in Munții Apuseni, împreună cu colegi si colege. Cîteva săptămini in munți, admirindu-le frumusețea ți, furindu-le poezia, vor fi folositoare, reconfortante. In tovărășia muzicii și a dansului orelc sa scurgi pe nesimțite. Ceasornicul indicase de mult începutul noului an. Ne îndreptăm pașii spre studenții care-și petrec Revelionul la Institutul de medicină. Și aici ne întîmpină aceeași veselie. In sala policromă, de beteală, aerul glumeț, tineresc este redat și de caricaturile fixate pe pereți. Lingă una din acestea, un singur tînăr părea cufundat în gînduri, înainte de a ajunge lingă el, medicinistul care mă însoțea, prin Îndemnul care-l face, ne ajută să dezlegăm misterul : „Hai Martine la dans, lasă că intră Politehnica în divizia A, poate chiar anul acesta“.]." Fotbalul rămîne tot atît de persistent !ncit nu vă părăsește nici în noaptea de Revelion, întrebăm pe nostalgic ? — Nu, prietenii au plecat la telefon, iar eu ii aștept aici. Cu despre fotbal, „ceferiștilor“ le place să mă tachineze. Nu-i nimic ! Se p are că ne luăm revanșa ! Pită atunci insă, „Sus, paharele a mulți ani cu succese tot mai mari la învățătură și muncă la mulți ani ! Reportaj nalizat de: C. PETRE, VALEIIA COCIȘIU, M. BRATES, S. IRINA, A. MĂGURA, B. BUR, Fl ALBU. Fotografii : G. PANTEI, M MARICA si «. MtHL. DRAPELUL ROȘU-7.460 OBIECTIVE MOBILIZATOARE ÎN INDUSTRIA JUDEȚULUI (Urmare din pap. I) eu inc* St milioane lai, prin sporirea beneficiilor cu »0 milioane îel pe«« cele planificate, faț* de sarcinile deosebite ce stau In fața unităților economice, comitetele de direcție trebuie să asigure o conducere competentă, operativă, cu maximum de eficacitate a activității economice. Organizațiile de partid, comitetele de partid vor acorda atenția Îmbunătățirii stilului ți metodelor de muncă, folosite de comitetele de direcție, exercitând un control sistematic a modului cum se aplică hotărtrila, politica partidului in Întreprinderi. Și sindicatele, care cunoscund temeinic desfășurarea producției, deficiențele și greutății« intimpinate de muncitori In realizarea sarcinilor de la revin, sunt chemate să dea dovadă de exigentă și combativitate in exprimarea punctului de vedere a celor pa care li reprezintă, in scopul asigurării condițiilor optime de realizare a sarcinilor de plan. Pe baza Indicațiilor date de conducerea de partid și de stat, In perioada 33—30 decembrie s-au dezbătut — după cum se știe — la nivelul conducerilor Întreprinderilor și organizațiilor economice, sarcinile de plan pe anul 1989. Din aceste dezbateri, la care au luat parte membrii comitetelor de direcție, membrii comitetelor de partid, secretarii birourilor organizațiilor de bază, președinții comitetelor sindicatului, tehnicieni și muncitori fruntași În producție — a rezultat că Întreprinderile se Încadrează in sarcini la planificate și, ceea ce este mai important, peste tot s-au găsit rezerve pentru susținerea angajamentului luat de Conferința Județeană de partid. Pentru multe Întreprinderi, anul 1969 Începe cu capacități sporite. La uzina „Ciocanul* Nădrag, de exemplu, a Intrat In funcțiune o fabrică de lanțuri, la „Electromotor" Timișoara — o hală nouă de fabricație a motoarelor electrice, fabrica .Solventul* Timișoara are ln piua o secție de plastifland , la Industria textilă din Lugoj, Fabrica „1 Iunie", „Garofița*, Uzinele textila. Industria laptelui și la Industria cărnii, toate din Timișoara, s-au pus in funcțiune secții noi. Multe Întreprinderi au fost dotate cu utilaje noi, de tehnicitate și productivitate ridicată. Investițiile consumate In anul 1988 pentru lărgirea capacităților de producție se cifrează la aproape un miliard de lei. In acest context, organe*.... c.% pz.vlid...»bule să Îndrume comitetele de direcție, conducerile secțiilor și atelierelor, să-și concentreze. In mai mare măsură, atenția spre folosirea la un grad cet mai ridicat a capacităților de producție, a spațiilor și utilajelor. In anul care a trecut Indicii de utilizare nu au fost, peste tot, din cei mai ridicați , au avut loc toci multe Întreruperi accidentale, au fost încă multe stagnări, generate de aprovizionarea neritmică a locurilor de muncă. Aceasta impune ca in 1969 Indicele de utilizare a mașinilor să crească cu minimum > la sută. Acțiunii de organizare a prodație "ti " a Inwich In Întreprinderi, așa cum prevede și Hotărîrea Conferinței județene de partid, trebuie să se asigure continuitate, să fie aplicate studiile ce se elaborează, iar prin cabinetele de organizare științifică să se generalizeze experiența pozitivă dobândită. Trebuie militat pentru introducerea și extinderea proceselor tehnologice moderne, folosirea deplini a timpului de muncă, valorificarea superioară a materiilor prime și materialelor. Folosind experiența acumulată da către unei* Întreprinderi, printre care „Electrobanat“ și „Tehnometal“ Timișoara, pentru ridicarea nivelului de dotare tehnică a producției și mecanizarea unor lucrări grele și cu volum mare de muncă, va trebui continuată acțiunea de modernizare și autoutilaje, cu un număr de cel puțin 150 mașini și utilaje executarea din credit* bancare ramși bursabil* a 800 lucrări de mică mecanizare, folosind din plin capacitatea de producție a atelierelor proprii. O grijă deosebită va trebui să existe pentru introducerea in producție a celor mai noi cuceriri ale științei și tehnicii. In scopul diversificării producției, îmbunătățirii performanțelor tehnico-economice și calității produselor, la nivelul exigențelor mereu sporite ale beneficiarilor. Astfel, pentru ridicarea calității produselor se vor reproiecta și moderniza in anul 1969 un număr de 20 mașini și utilaje fabricate de Întreprinderile constructoare de mașini, in afara celor prevăzute In plan, și se va reduce durata planificată de asimilare la un număr de 25 produse industriale. Mai multă preocupare va trebui să existe și pentru atingerea parametrilor proiectați a noilor capacități de producție puse In funcțiune In ultimul timp, care trebuie să-și aducă aportul la creșterea producției, să justifice eficiența investiției acordate. Realizarea sarcinilor de plan pe 1969, care sunt, după cum se știe, mai mart, decit prevederile cincinalului cere o mobilizare intensă a resurselor de care dispune economia județului, pentru asigurarea necesarului de materii prime, materiale și utilaje. In mod deosebit la metal, lemn, combustibil, materiale de construcții și hârtie, «« impune o acțiune susținută pentru folosirea și gospodărirea lor rațională, prin aducerea consumurilor specificat sepret setarea unor produse, redtraenalonarea altora și folosirea de Înlocuitori (mase plastice, fibre sintetica, Înlocuitori de talpă și piele etc.). Comitetele de direcție deci să acorde o atenția vor trebui deosebită problemelor legate de manipularea, transportul și conservarea materialelor, limitării stocurilor la strictul necesar, Introducerii In circuitul economic a valorilor de peste 100 milioane lei imobilizate In stocuri supranormative. Pentru economisirea materialului lemnos, paralel cu studiile ce se Întocmesc pe plan central, in Întreprinderile economica — In cadrul acțiunii de organizare științifică a producției și a muncii — vor trebui găsite căi de Înlocuire a consumului de lemn cu alte materiale și elemente de prefabricate. In ce privește materialele de construcții (cărămidă, țiglă și altele), eete necesar ca întreprinderile producătoare și consiliile populare să se preocupe intens de Îndeplinirea sarcinilor trasate de conducerea partidului cu privire la creșterea producției in această ramură. Cercetarea nu trebuie să se despartă de scopul ei final, de rezultatele obținute, fiind întotdeauna legată de realizarea unui obiectiv util societății. Iată de ce munca din acest domeniu va trebui orientată, pe Ungă probleme ale cercetării fundamentale și spre cercetările aplicative, orientate in direcțiile esențiale ale producției, asigurându-se aplicarea rapidă și eficientă in practică a rezultatelor. In acest sens, Întreprinderile trebuie să solicita sprijinul Bazei de cercetări științifice a Academiei R.S.R. și a cadrelor de la Institutul politehnic din Timișoara» stabilindu-sa cu «ceste» o colaborare permanentă. O problemă principală a planului de stat pe anul 1969 o constituie îndeplinirea sarcinilor prevăzute in domeniul investițiilor, punerea in funcțiune la termen și la capacitatea proiectată a tuturor obiectivelor, reducerea cheltuielilor de construcțiimontaj și îmbunătățirea calitativă a lucrărilor executate. în această privință este necesar să fie organizată o defalcară corespunzătoare a sarcinilor din planul de Investiții pe trimestre și luni și să fie luate măsuri care să permită organizarea judicioasă a execuției și stabilirea din timp a necesarului de utilaje» materiale de construcții și de forță de muncă. Pentru realizarea investițiilor mici, care se execută în regim. Întreprinderile trebuie să organizeze din timp această activitate. O atenția deosebită va trebui acordată reduiăriî Cheltuielilor de construcții-montaj cu cel puțin 10—16 la sută, fără însă ca aceasta să afecteze realizarea planului de investiții; la toate unitățile economice, trebuie să sxiste o atentă preocupare pentru pregătirea cadicilor, stabilindu-se sarcini precise și concrete privind organizarea de cursuri de calificare și ridicarea calificării personalului. Cu prilejul adunărilor de dezbatere a sarcinilor de plan, atît prin referatele prezentate cî și prin discuțiile purtate, *Ț» scos în evidență faptul că majoritatea Întreprinderilor sunt bl*** pregătite ; s-au nominalizat produsele care vor fi fabricate» s-au Încheiat contractele economice, s-au clarificat problemele legate de asimilarea produselor noi și s-au lansat în producție produsele cu ciclu lung de fabricație. Un accent deosebit l-a pus pe stabilirea unor măsuri tehnico-organizatorice care *ă asigure depășirea sarcinilor de plan și se poate aprecia că există condiții de a păși cu bine în noul an de producție. Toate acestea în condițiile creșterii eficienței întregii activități economice, punându-se un accent deosebit pe creșterea productivității muncii, cale prin care trebuie să se realizeze DO la sută din producția peste plan. Fructificând experiența acumulată și valorificând mai bine condițiile tehnico-materiale, rezervele existente, colectivele Întreprinderilor Industriale, au primit cu deosebită bucurie Înflăcărată Chemare la Întrecerea Conferinței de partid a municipiului București și s-au angajat să depășească sarcinile stabilite pentru anul 1969, in vederea realizării unei importante alimentare. producții industriale sAstfel: harnicii muncitori, ingineri și tehnicieni de la „Electrobanat" Timișoara, având la bază rezultatele obținute In acțiunea de organizare științifică a producției și a muncii, mai buna utilizare a capacităților de producție, folosirea mai deplină și productivă a timpului de muncă și valorificarea superioară a materiilor prime și materialelor, s-au angajat să dea peste prevederile planului produse în valoare de 10 milioane lei, să economisească 100 tone da metal și să realizeze beneficii suplimentare de 9,6 milioane lei. Angajamente mobilizatoare și-au luat, de asemenea, colectivul uzinei „Azur“ Timișoara, Întreprinderea Industria Unit Timișoara, „Electrometer Timișoara și alteia. An hotărltor la Îndeplinirea cincinalului, anul 1969 trebuie să Înceapă și să se Încheie cu îndeplinirea in mod exemplar a sarcinilor de plan și a angajamentelor luate de către toate întreprinderile și la toți indicatorii, asigurând astfel o bază trainică și ascendentă pentru înfăptuirea integrală a actualului nostru plan cincinal, a cărui obiectiv H constituie ridicarea bunăstării oamenilor muncii — țelul Întregii politici marxist-leniniste a Partidului Comunist Român. Închinată dezvoltării și intăririi continuat scumpei noastre petru sofiUII*»