Drapelul Roşu, aprilie 1969 (Anul 25, nr. 7535-7560)

1969-04-01 / nr. 7535

în pagina a lil-a Știri și comentarii de la principalele competiții sportive de duminică La „Tehnolemn“— Timișoara 7000 de scaune își așteaptă beneficiarul... Nomenclatorul de fabricație al întreprinderii „Tehnolemn“ din Timișoara cuprinde o gamă foarte variată de produse . Pe poarta unității ies zilnic zeci de rechizite școlare și articole de mobilă executate la nivelul teh­­ni­c și estetic cerut. Datorită aces­tui lucru unitatea și-a cîștigat un bun renume nu numai în țară, ci și peste hotare: anul acesta de pildă, 93 la sută din întreaga producție a întreprinderii este destinată exportului. Cu alte cuvinte, „Tehno­­lemnul“ s-ar putea bucura de o frumoasă carte de vizită dacă firma n-ar fi pătată de un ne­ajuns­ E vorba de circa 7.000 de scaune care zac în unul din col­țurile întreprinderii pentru că nu-și găsesc stăpîn. Conducerea întreprinderii susține că nu co­lectivul unității se face vinovat de faptul că cele 7.000 de scaune, „căzute“ la recepție în primele trei luni ale acestui an, au ră­mas pe ... linia moartă. — Nici măcar forului­ tutelar nu i se poate imputa ceva — ne asigură tovarășul Nicolae Lacea, inginerul șef al întreprinderi, justifi­cînd afirmația prin urmă­torul argument: — Pe lingă cele peste 200.000 de scaune pe care le avem, ca sarcină de plan pentru export, în acest an, 10.000 de bucăți sunt destinate pieții interne. Cele 7.000 de scaune din stoc, deși au fost executate pentru export vor fi livrate unor beneficiari in­terni,­­ deoarece cauzele pentru care au fost respinse la recepție nu constituie defecte de fond, ci de nuanță a culorii- Tocmai de aceea sintem­ pe cale de a le plasa la un client, care urmează să le ridice. Explicația e firească, dar destul de fragilă; tovarășii de la „Teh­nolema“ găsesc că este „nor­mal“ ca la sute de mii de scaune să fie și unele produse cu ... „obiecții“. Aceste așa-zise „obiecții“’ înghit însă cheltuieli de producție consumate pentru crearea valorilor materiale care n-au voie­ să stea imobilizate. Problema „nuanței“ a fost pre­cizată și în contractul cu bene­ficiarul extern din moment ce aceste scaune au fost refuzate pentru motivul menționat, în­seamnă că procesul tehnologic nu a fost respectat întocmai. Contro­lul tehnic de calitate nu are de spus nimic în legătură cu igno­rarea acestui lucru . Despre ati­tudinea lui de superficialitate s-a discutat vreodată în comitetul de direcție în organizația de partid ? Rezolvarea cu beneficiarii in­terni este binevenită, dar nu tre­buie uitat că această situație a creat cheltuieli­ suplimentare para­lel cu cele datorate imobilizări­lor. Este de datoria fiecărui co­mitet de direcție să se ocupe de introducerea urgentă în circuitul economic a tot ceea ce produce. Să sperăm că în curînd cele 7.000 de scaune aflate în depo­zit își vor găsi­ stăpînul și învă­țămintele „experienței“ vor fi reținute de cei in cauză. CONSTANTIN PETRE PROLETARI DIN TOATE ȚĂRILE, UNIȚI VA! ORGAN AL COMITETULUI JUDEȚEAN TIMIȘ AL P.C.R. ȘI AL CONSILIULUI POPULAR JUDEȚEAN Anul XXVI nr­­.535 Marți, 1 aprilie 4 pagini cu pan , Eforturi sporite pentru îndeplinirea exemplară a hotărîrilor Conferinței JIUWII­­­ 1 ■——■n­»........■ [UNK] [UNK] [UNK] [UNK] [UNK]................ II M ..nu—.— Ti,...... ........................ .................... organizației județene de partid însemnări pe marginea lucrărilor Conferinței Uniunii județene Timiș a C.A.R. Conferința Uniunii Județene Timiș a cooperativelor agricole de producție a coincis cu împlinirea a două decenii de la isto­rica Plenară a C.C. al P.C.R. din 3-5 martie 1949, care a adoptat Rezoluția privind politica partidului de transformare socialistă a agriculturii. Cei aproape 500 de delegați ai adunărilor generale ale cooperativelor și peste 200 de invitați au dezbătut, in lumina indicațiilor prețioase reieșite din cuvîntarea tovarășului Nicolae Ceaușescu la recenta Plenară a Consiliului Uniunii Naționale a Cooperativelor Agricole de Producție, modul în care au fost în­deplinite în anul trecut sarcinile de producție, stilul și meto­dele de muncă ale Uniunii județene folosite în sprijinirea cooperativelor, precum și posibilitățile îndrumarea și de sporire a producției agricole în unități. în articolul de față vom reda câteva probleme esențiale care s-au dezbătut în cadrul Conferinței, sarcinile care s-au des­prins și măsurile preconizate pentru îndeplinirea exemplară a angajamentelor înscrise în Chemarea adresată de Conferința organizației județene Timiș a P.C.R. tuturor organizațiilor de partid, lucrătorilor din agricultura patriei noastre, modul cum cooperatorii din județul nostru pun bazele unor recolte bogate în acest an. Rezervele sunt cunoscute, ce se întreprinde pentru valorificarea lor? In Raportul prezentat de tova­rășul ing. IOAN OPREA, pre­ședintele Uniunii județene a C.A.P., s-a subliniat faptul că, datorită dezvoltării și perfecțio­nării bazei tehnico-materiale, a măsurilor luate de organizațiile de partid și conducerile din uni­tăți, pentru îmbunătățirea orga­nizării producției și a muncii, e­­forturilor, priceperii, hărniciei țăranilor cooperatori și aportului adus de specialiști, mecanizatori, bilanțul anului 1968 în coopera­tivele agricole din județ a con­semnat importante realizări. Pro­ducțiile de cereale, plante tehni­ce și legume, cu toate neajunsu­rile provocate de secetă, au fost bune, depășind realizările anu­lui 1967 atît la producția totală cit și la producția marfă. Participanții la dezbaterile pe marginea raportului și-au în­dreptat atenția in special spre rezervele existente și nepuse în­deajuns în valoare pentru a spori producțiile și a înlătura neajun­surile organizatorice, tehnice și de altă natură care urmnează va­lorificarea acestor rezerve. De pildă cooperative situate în zone de cultură cu condiții asemănă­toare au obținut rezultate mult diferite, cele cu producții motivînd că seceta ar fi mici fost „cauza principală“, la cooperati­vele din Belinț și Lugoj recoltele au fost sub posibilitățile de care dispun, în timp ce la Topolovă­­țu Mare, prin aplicarea lucrări­lor agrotehnice la timp și de bună calitate s-au obținut 2.760 kg grm și peste 5.000 kg porumb boabe la hectar. Amplasarea ne­­judicioasă a culturilor, folosirea incorectă a îngrășămintelor, ne­­respectarea densității, greșeli în alegerea celor mai­ bune­­ soiuri etc. au dus la producții scăzute și în cooperativele agricole din Sînpetru Mare, Igriș, Stamora Germană, Berini, Denta, Răchita, Sînandrei, Cruceni și altele. La toate acestea se mai adaugă și pierderile la recoltatul griului din cauză că mecanizatorii nu au reglat bine combinele. De ase­menea, prin intîrzierea nejustifi­cată a recoltării și transportului porumbului, (cazul lor din Gelu, Checea, cooperative­Chișoda, Lugojel, Becicherecul Mic, Sat­­chinez, Ictar, Uliuc, Moșnița Nouă) s-au pierdut cantități a­­preciabile de știuleți și suprafețe mari de teren coceni, rămî­­nînd chiar și în prezent nearate. Iată rezervele despre care: ing. ALEXANDRU PIRVA, președin­tele cooperativei Iecea Mare, PASCU STANESCU, președintele cooperativei agricole Honorici, și alții au arătat că sunt posibile a fi valorificate în scopul sporirii producției agricole. In cu­vin­tul său tovarășul RAICOV RADI­­VOI, președintele C.A.P. Cenei, arăta că, în unități se simte tot mai mult nevoia sprijinului con­cret la fața locului din partea a­paratului județean al Uniunii în problemele organizării, normării și retribuirii muncii. Vorbitorul a subliniat că, pentru îndeplini­rea angajamentelor cuprinse în Chemarea Conferinței organiza­ției județene de partid, coopera­torii din Cenei, sub directa îndru­mare a organizației de partid, s-au străduit să termine la timp arăturile, să execute lucrări pen­tru scurgerea apelor de pe ogoa­(Continuare în pag. a II-a) Plenara Comitetului județean Timiș al P.C.R. Luni după-amiază, in Aula Universității din Timișoara, a a­­vut loc Plenara Comitetului ju­dețean Timiș al P.C.R., avînd ca unic punct al ordinei de zi te­ma : „MUNCA DESFĂȘURATA DE ORGANELE ȘI ORGANIZA­ȚIILE DE PARTID PENTRU FORMAREA ȘI DEZVOLTAREA TRASATURILOR ETICE COMU­NISTE LA MEMBRII DE PARTID“. Au participat membrii Comi­tetului județean de partid, mem­brii Comisiei de revizie și ai Co­legiului județean, precum și peste 300 de invitați : secretarii comitetelor comunale, orășenești și municipale de partid, locții­torii secretarilor comitetelor co­munale de partid, membrii Co­mitetului executiv al Consiliului popular județean, conducători ai organizațiilor de masă și ob­ștești, redactori șefi și șefi de secție de la ziarele județene, Studioul de radio Timișoara, co­respondenți și redactori ai pre­sei centrale, activiști ai Cabine­tului județean și cadrele Școlii interjudețene de partid, condu­cători, secretari ai organizațiilor de partid din marile întreprin­deri și instituțiile județene. Au participat, de asemenea, activiști din aparatul Comitetului Cen­tral al P.C.R. Referatul privind problema a­­flată la ordinea de zi a fost pre­zentat de tovarășul Ioan Zahiu, secretar al Comitetului județean Timiș al P.C.R. Pe marginea referatului au luat cuvîntul tovarășii: Daneș Ioan, prim-secretar al Comitetu­lui municipal de partid Lugoj, Tache Gheorghe, secretar al Co­mitetului municipal de partid Timișoara, Pareker Frederic, se­cretar al Comitetului comunal de partid Orțișoara, Kovács Francisc, locțiitor al secretarului Comitetului de partid pe Centrul universitar Timișoara, Mărginea­­nu Dumitru, redactor șef al zia­rului „Drapelul roșu“, Giurgiu Solomia, secretara organizației de bază O.C.L. textile-încălțăminte, Bayerle Iosif, președintele Cole­giului județean de partid, Bu* *­nescu Traian, președintele Co­mitetului județean pentru cultu­ră și artă, Dihel Sabin, secreta­rul Comitetului de partid com­plex C.F.R. Timișoara, Coșaru Mihai, secretarul Comitetului comunal de partid Victor Vlad Delamarina, ing. Oprea Ion, pre­ședintele Uniunii județene C.A.P., Mureșan Victor, instruc­a­tor al Comitetului județean de partid. In încheiere a luat tovarășul Mihai Telescu, cuvîntul prim­­secretar al Comitetului județean Timiș al P.C.R., care a subliniat rolul mereu crescînd al Comite­tului județean, al tuturor orga­nelor și organizațiilor de partid în intensificarea procesului de formare și dezvoltare a înaltelor trăsături ale moralei comuniste la toți membrii de partid, la toți oamenii muncii, în întărirea com­bativității și intransigenței față de orice încălcare a statutului partidului și a normelor de con­viețuire socială. Vorbitorul a subliniat de asemenea sarcinile ce revin în direcția creșterii răs­punderii membrilor de partid, a cadrelor de conducere, față de societatea noastră socialistă, in vederea sporirii aportului fiecă­ruia la îndeplinirea exemplară a sarcinilor ce decurg din docu­mentele Congresului al IX-lea și al Conferinței Naționale a P.C.R., ale plenarelor C.C. al P.C.R. Plenara a adoptat un plan de măsuri cuprinzător, privind sarcinile comuniștilor, organiza­țiilor de partid din județul Ti­miș, în întărirea vieții interne de partid și creșterii rolului pro­pagandei în dezvoltarea atitudi­nii militante a fiecărui membru de partid, pentru întărirea conti­nuă a rolului organizației noastre in viața economică, politică și social-culturală a județului. Uzina mecanică Timișoara. Jerbele de foc ale aparatelor de su­dură nu-i împiedică pe tinerii muncitori Rudolf Gorlup și Ioan Higel să realizeze zilnic construcții metalice de bună calitate. Foto: G. PANTEA De pe înălțimea pasarelei ce traversează liniile de ca­le ferată din Gara de Nord a Timișoarei, se desfășoară o priveliște feerică de lumini multicolore înșirate de-a lun­gul șinelor. Semafoarele se sting și se aprind, acționate de mecanisme invizibile, ordo­­nînd trenurile ce intră și plea­că din stație. Prin megafoane se transmit continuu coordona­te și cifre ce pun in mișcare locomotive, vagoane, garnituri întregi. Din trenurile ce so­sesc, șuvoiul se îndreaptă spre oraș. Altele pornesc pe ma­gistralele de fier ale țării avînd ca încărcătură rodul muncii a zeci de mii de oameni. Pri­vind mai atent această miș­care, îți dai seama că te afli în fața unui mecanism bine pus la punct in care fiecare sector, fiecare om este o ro­tiță importantă care determină regularitatea circulației trenu­rilor de călători sau de marfă. Printre coloanele de fum ale locomotivelor ce trec pe sub pasarelă se conturează turnul de apă și remizele în formă de potcoavă cu porțile mari, verzi ale Depoului de locomotive. Mă îndrept intr-a­colo simțind o irezistibilă che­mare de a revedea aceste lo­curi de care mă leagă atîtea amintiri ale anilor de uceni­cie, de a revedea pe acești oameni, care își aduc prino­sul lor la uriașa operă de construire a socialismului în țara noastră. La biroul de tură este o animație continuă; de aici se coordonează activitatea meca­nicilor, îmbrăcați în șubele lor negre, cu nelipsita gean­tă în mînă, primesc instruc­țiuni sau sesizează defecte ce trebuie remediate de urgență. Pe cei ce se întorc din cursă îi recunoști după oboseala lungilor ceasuri de efort. Sînt oameni care dau bătălia cu kilometrii și cu minutele. Con­dițiile sînt grele. Zăpada și viscolul iernii le-a solicitat la maximum forțele, încordarea este uneori epuizantă, dar greutățile trebuie învinse. In această încleștare cu neprevă­zutul, oamenii fac adevărate fapte eroice. In zumzetul monoton al motorului locomotivei Diesel­­electrice, trenul de marfă 2.762 se îndreaptă spre stația Orți­șoara. In cabina de comandă, mecanicul Cornel Bondor su­praveghează cu atenție tra­seul. — Liber i se aude vocea ajutorului. In zar °, Lumina verde și brațul ridicat al semaforului sunt o garanție. In garnitură se află vagoane de diferite tipuri cu încărcătură ce tre­buie să ajungă la timp și în condiții optime la destinație. La curbă aruncă o privire a­­tentă asupra lungului convoi ce urmează docil uriașa uzină de peste două mii de cai pu­tere, își dă seama că ceva nu e în regulă. Undeva, in spate, încărcătura unui vagon e de­plasată. In spirițitul saboților, trenul oprește in stație, spre nedumerirea impigatului care dăduse „cale liberă“. Vagonul are un arc­ rupt! Este scos din­­ garnitură și trenul își continuă drumul sub observa­ția ageră a omului de la bord-Intr-altă parte, este con­semnată intervenția cului de automotoare mecani­Samoil Pătruț, care conduce trenul 1.277 spre Sînnicolaul Mare. Intre stațiile Lovrin și Tom­natic apare un obstacol pe linie. Frinează, lungă linie, un camion avariat în urma ciocnirii cu un stilp de tele­graf. La locul accidentului găsește cinci persoane rănite, dintre care două foarte grav. In registru apare: „Deschide gabaritul, ridică răniții și-i predă salvării în stația Sînni­­colaul Mare“; pre­zint fapte care vorbesc des­înalta conștiinciozitate profesională, despre conduita morală a acestor oameni. Mecanici ca Ioan Pop, Ioan Crainic sau Grigore Șiclovan reușesc in mod constant să realizeze cea mai mare viteză de circulație sau să depășeas­că media realizărilor la eco­nomii de combustibil. Pe me­canicul loan Crișan îl întîl­­nesc în curte, îmbrăcat in sa­lopetă cu brațele și fața min­ț­te de ulei. Are locomotiva la reparații, in atelier, supra­veghează lucrările. Așa fac toți. Urmăresc operațiile, pun mina ei înșiși pentru ca trea­ba să meargă cit mai repede. In mînă ține un vitezometru. II duce pentru verificare la atelierul de reparat aparate speciale. In imediata apropiere a re­mizei, se detașează o clădire pătrată, nu prea mare. Este atelierul de reparat aparate speciale. Lucrând cot la cot cu aceștia, șeful atelierului inter­vine cu experiența și price­perea sa acolo unde complica­țiile sunt mai mari. Câțiva ucenici se mișcă ca niște sfîrleze printre bancuri, ajutîndu-i pe cei mai în vîrstă și căutind să nu piardă nimic din ceea ce li se expli­că. — Față de ei avem o mare răspundere. In primul fund, căutăm să le imprimăm sen­timentul dragostei față de meseria pe care și-o însușesc, la cerințele mereu­ crescînde ale tehnicii — ne spune tov. Horalier. Alături, la masa de lucru, Francisc Lenhardt dă explica­ții unui grup de elevi. Lucrea­ză în depou din anul 1951. Muncitor harnic, priceput, a devenit fruntaș în producție in 1961 și titlul nu l-a cedat niciodată. Pe parcursul anilor s-a ocupat cu perseverență de îmbunătățirea metodelor de muncă, realîzînd numeroase inovații Climatul de colabo­rare, de ajutor reciproc, este cultivat cu grijă de cei mai in vîrstă, ce se străduiesc să-l imprime și tinerei generații. NICOLAE I. MUNTEANU (Continuare în pag. a U­ d. OAMENI PRINTRE COLOANE DE FUM însemnări despre fapte ale feroviarilor timișoreni ><X><K><>0^0<^C<>0<><XXXX><X><o De la o zi la alta CONFERINȚA FILIALEI JUDEȚENE TIMIȘ A ASO­ CIAȚIEI FILATELIȘTILOR In sala festivă a Direcției jude­țene P.T.T.R. Timiș a avut loc, du­ < mini­că, conferința Filialei Timiș a ] Asociației filateliștilor din Romă­­­­nia. Pe baza dării de seamă, care a reliefat o serie de preocupări pe­­ tărâmul filatelic, participanții au analizat activitatea comitetului fi­lialei. în urma propunerilor fă­­­cute, s-a întocmit un bogat pro­­­­gram de activități menit să mă­­­­rească rolul educativ al filateliei,­­ mai ales in rândurile tineretului. A fost ales comitetul filialei ju­­­­dețene și comisia de cenzori. Ca­­ președinte al comitetului a fost $ $ ales big. Gheorghe Ch­irean, iar ca­­ - secretar dr. Razvan Panaitescu. Ol­ T MODIFICĂRI IN GRAFICUL % TRENULUI RAPID 16 ^ Din cauza executării unor lu­­­­crări de întreținere a liniei ferate..] trenul Rapid nr. 16 va pleca în­­ 1 ziua de 2 aprilie 1969 din stația Timișoara-Nord la ora 9,42 în loc­­ de 10,33 și va circula prin Buziaș , ' pină la Lugoj. De aici traseul va '­­ fi cel normal pină la București, ' ' unde sosește la ora 18,52. AUTOMOBILIȘTII­­ IN EXCURSIE . Săptămîna trecută a plecat în­­ excursie ia Istanbul un grup de 1­­­16 autoturisme, în care au luat loc 129 de persoane. Este pentru a­­ doua oară în acest an, cînd Fi­­­liala Timiș a Automobil-clubului CF > român, organizează o excursie In­­ I străinătate. Altele sunt programate X­i pentru perioada următoare, ele <>­i urmîn­d să aibă loc intr-un mare­­ număr de țări. Excursia la Istan- O O bui va dura 8 zile. O 9, c­a „ÎMI CAUT FRATELE!“. O X —"„Sínt bătrină, am 67 de ani — O <, ne scrie Cornelia Nagăț. Mi-ar fi­­­­ nespus de mare mîngăierea dacă­­­­ aș putea să-l mai văd o dată pe < »fratele meu, Ack­im Lorenți. De­­ ’ ani de zile nu mai știu nimic de ’ , el. Am aflat că ar fi în Timișoara, < * dar nu-i cunosc adresa. L-am cău. * S­tat continuu, dar fără rezultat“­ < O In cuvinte mișcătoare, bătrina < O bolnavă ne cere pe această cale ’ ’ ca cei care-l cunosc, să bine» , , voiască să-1 înștiințeze, ca să-și­­ caute sora. Adresa Corneliei Na­a­­­gă­ : Caransebeș, strada Valea­­ Cendii nr. 33, județul Caraș-­­ Severin.

Next