Drapelul Roşu, aprilie 1969 (Anul 25, nr. 7535-7560)
1969-04-01 / nr. 7535
în pagina a lil-a Știri și comentarii de la principalele competiții sportive de duminică La „Tehnolemn“— Timișoara 7000 de scaune își așteaptă beneficiarul... Nomenclatorul de fabricație al întreprinderii „Tehnolemn“ din Timișoara cuprinde o gamă foarte variată de produse . Pe poarta unității ies zilnic zeci de rechizite școlare și articole de mobilă executate la nivelul tehnic și estetic cerut. Datorită acestui lucru unitatea și-a cîștigat un bun renume nu numai în țară, ci și peste hotare: anul acesta de pildă, 93 la sută din întreaga producție a întreprinderii este destinată exportului. Cu alte cuvinte, „Tehnolemnul“ s-ar putea bucura de o frumoasă carte de vizită dacă firma n-ar fi pătată de un neajuns E vorba de circa 7.000 de scaune care zac în unul din colțurile întreprinderii pentru că nu-și găsesc stăpîn. Conducerea întreprinderii susține că nu colectivul unității se face vinovat de faptul că cele 7.000 de scaune, „căzute“ la recepție în primele trei luni ale acestui an, au rămas pe ... linia moartă. — Nici măcar forului tutelar nu i se poate imputa ceva — ne asigură tovarășul Nicolae Lacea, inginerul șef al întreprinderi, justificînd afirmația prin următorul argument: — Pe lingă cele peste 200.000 de scaune pe care le avem, ca sarcină de plan pentru export, în acest an, 10.000 de bucăți sunt destinate pieții interne. Cele 7.000 de scaune din stoc, deși au fost executate pentru export vor fi livrate unor beneficiari interni, deoarece cauzele pentru care au fost respinse la recepție nu constituie defecte de fond, ci de nuanță a culorii- Tocmai de aceea sintem pe cale de a le plasa la un client, care urmează să le ridice. Explicația e firească, dar destul de fragilă; tovarășii de la „Tehnolema“ găsesc că este „normal“ ca la sute de mii de scaune să fie și unele produse cu ... „obiecții“. Aceste așa-zise „obiecții“’ înghit însă cheltuieli de producție consumate pentru crearea valorilor materiale care n-au voie să stea imobilizate. Problema „nuanței“ a fost precizată și în contractul cu beneficiarul extern din moment ce aceste scaune au fost refuzate pentru motivul menționat, înseamnă că procesul tehnologic nu a fost respectat întocmai. Controlul tehnic de calitate nu are de spus nimic în legătură cu ignorarea acestui lucru . Despre atitudinea lui de superficialitate s-a discutat vreodată în comitetul de direcție în organizația de partid ? Rezolvarea cu beneficiarii interni este binevenită, dar nu trebuie uitat că această situație a creat cheltuieli suplimentare paralel cu cele datorate imobilizărilor. Este de datoria fiecărui comitet de direcție să se ocupe de introducerea urgentă în circuitul economic a tot ceea ce produce. Să sperăm că în curînd cele 7.000 de scaune aflate în depozit își vor găsi stăpînul și învățămintele „experienței“ vor fi reținute de cei in cauză. CONSTANTIN PETRE PROLETARI DIN TOATE ȚĂRILE, UNIȚI VA! ORGAN AL COMITETULUI JUDEȚEAN TIMIȘ AL P.C.R. ȘI AL CONSILIULUI POPULAR JUDEȚEAN Anul XXVI nr.535 Marți, 1 aprilie 4 pagini cu pan , Eforturi sporite pentru îndeplinirea exemplară a hotărîrilor Conferinței JIUWII 1 ■——■n»........■ [UNK] [UNK] [UNK] [UNK] [UNK]................ II M ..nu—.— Ti,...... ........................ .................... organizației județene de partid însemnări pe marginea lucrărilor Conferinței Uniunii județene Timiș a C.A.R. Conferința Uniunii Județene Timiș a cooperativelor agricole de producție a coincis cu împlinirea a două decenii de la istorica Plenară a C.C. al P.C.R. din 3-5 martie 1949, care a adoptat Rezoluția privind politica partidului de transformare socialistă a agriculturii. Cei aproape 500 de delegați ai adunărilor generale ale cooperativelor și peste 200 de invitați au dezbătut, in lumina indicațiilor prețioase reieșite din cuvîntarea tovarășului Nicolae Ceaușescu la recenta Plenară a Consiliului Uniunii Naționale a Cooperativelor Agricole de Producție, modul în care au fost îndeplinite în anul trecut sarcinile de producție, stilul și metodele de muncă ale Uniunii județene folosite în sprijinirea cooperativelor, precum și posibilitățile îndrumarea și de sporire a producției agricole în unități. în articolul de față vom reda câteva probleme esențiale care s-au dezbătut în cadrul Conferinței, sarcinile care s-au desprins și măsurile preconizate pentru îndeplinirea exemplară a angajamentelor înscrise în Chemarea adresată de Conferința organizației județene Timiș a P.C.R. tuturor organizațiilor de partid, lucrătorilor din agricultura patriei noastre, modul cum cooperatorii din județul nostru pun bazele unor recolte bogate în acest an. Rezervele sunt cunoscute, ce se întreprinde pentru valorificarea lor? In Raportul prezentat de tovarășul ing. IOAN OPREA, președintele Uniunii județene a C.A.P., s-a subliniat faptul că, datorită dezvoltării și perfecționării bazei tehnico-materiale, a măsurilor luate de organizațiile de partid și conducerile din unități, pentru îmbunătățirea organizării producției și a muncii, eforturilor, priceperii, hărniciei țăranilor cooperatori și aportului adus de specialiști, mecanizatori, bilanțul anului 1968 în cooperativele agricole din județ a consemnat importante realizări. Producțiile de cereale, plante tehnice și legume, cu toate neajunsurile provocate de secetă, au fost bune, depășind realizările anului 1967 atît la producția totală cit și la producția marfă. Participanții la dezbaterile pe marginea raportului și-au îndreptat atenția in special spre rezervele existente și nepuse îndeajuns în valoare pentru a spori producțiile și a înlătura neajunsurile organizatorice, tehnice și de altă natură care urmnează valorificarea acestor rezerve. De pildă cooperative situate în zone de cultură cu condiții asemănătoare au obținut rezultate mult diferite, cele cu producții motivînd că seceta ar fi mici fost „cauza principală“, la cooperativele din Belinț și Lugoj recoltele au fost sub posibilitățile de care dispun, în timp ce la Topolovățu Mare, prin aplicarea lucrărilor agrotehnice la timp și de bună calitate s-au obținut 2.760 kg grm și peste 5.000 kg porumb boabe la hectar. Amplasarea nejudicioasă a culturilor, folosirea incorectă a îngrășămintelor, nerespectarea densității, greșeli în alegerea celor mai bune soiuri etc. au dus la producții scăzute și în cooperativele agricole din Sînpetru Mare, Igriș, Stamora Germană, Berini, Denta, Răchita, Sînandrei, Cruceni și altele. La toate acestea se mai adaugă și pierderile la recoltatul griului din cauză că mecanizatorii nu au reglat bine combinele. De asemenea, prin intîrzierea nejustificată a recoltării și transportului porumbului, (cazul lor din Gelu, Checea, cooperativeChișoda, Lugojel, Becicherecul Mic, Satchinez, Ictar, Uliuc, Moșnița Nouă) s-au pierdut cantități apreciabile de știuleți și suprafețe mari de teren coceni, rămînînd chiar și în prezent nearate. Iată rezervele despre care: ing. ALEXANDRU PIRVA, președintele cooperativei Iecea Mare, PASCU STANESCU, președintele cooperativei agricole Honorici, și alții au arătat că sunt posibile a fi valorificate în scopul sporirii producției agricole. In cuvintul său tovarășul RAICOV RADIVOI, președintele C.A.P. Cenei, arăta că, în unități se simte tot mai mult nevoia sprijinului concret la fața locului din partea aparatului județean al Uniunii în problemele organizării, normării și retribuirii muncii. Vorbitorul a subliniat că, pentru îndeplinirea angajamentelor cuprinse în Chemarea Conferinței organizației județene de partid, cooperatorii din Cenei, sub directa îndrumare a organizației de partid, s-au străduit să termine la timp arăturile, să execute lucrări pentru scurgerea apelor de pe ogoa(Continuare în pag. a II-a) Plenara Comitetului județean Timiș al P.C.R. Luni după-amiază, in Aula Universității din Timișoara, a avut loc Plenara Comitetului județean Timiș al P.C.R., avînd ca unic punct al ordinei de zi tema : „MUNCA DESFĂȘURATA DE ORGANELE ȘI ORGANIZAȚIILE DE PARTID PENTRU FORMAREA ȘI DEZVOLTAREA TRASATURILOR ETICE COMUNISTE LA MEMBRII DE PARTID“. Au participat membrii Comitetului județean de partid, membrii Comisiei de revizie și ai Colegiului județean, precum și peste 300 de invitați : secretarii comitetelor comunale, orășenești și municipale de partid, locțiitorii secretarilor comitetelor comunale de partid, membrii Comitetului executiv al Consiliului popular județean, conducători ai organizațiilor de masă și obștești, redactori șefi și șefi de secție de la ziarele județene, Studioul de radio Timișoara, corespondenți și redactori ai presei centrale, activiști ai Cabinetului județean și cadrele Școlii interjudețene de partid, conducători, secretari ai organizațiilor de partid din marile întreprinderi și instituțiile județene. Au participat, de asemenea, activiști din aparatul Comitetului Central al P.C.R. Referatul privind problema aflată la ordinea de zi a fost prezentat de tovarășul Ioan Zahiu, secretar al Comitetului județean Timiș al P.C.R. Pe marginea referatului au luat cuvîntul tovarășii: Daneș Ioan, prim-secretar al Comitetului municipal de partid Lugoj, Tache Gheorghe, secretar al Comitetului municipal de partid Timișoara, Pareker Frederic, secretar al Comitetului comunal de partid Orțișoara, Kovács Francisc, locțiitor al secretarului Comitetului de partid pe Centrul universitar Timișoara, Mărgineanu Dumitru, redactor șef al ziarului „Drapelul roșu“, Giurgiu Solomia, secretara organizației de bază O.C.L. textile-încălțăminte, Bayerle Iosif, președintele Colegiului județean de partid, Bu* *nescu Traian, președintele Comitetului județean pentru cultură și artă, Dihel Sabin, secretarul Comitetului de partid complex C.F.R. Timișoara, Coșaru Mihai, secretarul Comitetului comunal de partid Victor Vlad Delamarina, ing. Oprea Ion, președintele Uniunii județene C.A.P., Mureșan Victor, instrucator al Comitetului județean de partid. In încheiere a luat tovarășul Mihai Telescu, cuvîntul primsecretar al Comitetului județean Timiș al P.C.R., care a subliniat rolul mereu crescînd al Comitetului județean, al tuturor organelor și organizațiilor de partid în intensificarea procesului de formare și dezvoltare a înaltelor trăsături ale moralei comuniste la toți membrii de partid, la toți oamenii muncii, în întărirea combativității și intransigenței față de orice încălcare a statutului partidului și a normelor de conviețuire socială. Vorbitorul a subliniat de asemenea sarcinile ce revin în direcția creșterii răspunderii membrilor de partid, a cadrelor de conducere, față de societatea noastră socialistă, in vederea sporirii aportului fiecăruia la îndeplinirea exemplară a sarcinilor ce decurg din documentele Congresului al IX-lea și al Conferinței Naționale a P.C.R., ale plenarelor C.C. al P.C.R. Plenara a adoptat un plan de măsuri cuprinzător, privind sarcinile comuniștilor, organizațiilor de partid din județul Timiș, în întărirea vieții interne de partid și creșterii rolului propagandei în dezvoltarea atitudinii militante a fiecărui membru de partid, pentru întărirea continuă a rolului organizației noastre in viața economică, politică și social-culturală a județului. Uzina mecanică Timișoara. Jerbele de foc ale aparatelor de sudură nu-i împiedică pe tinerii muncitori Rudolf Gorlup și Ioan Higel să realizeze zilnic construcții metalice de bună calitate. Foto: G. PANTEA De pe înălțimea pasarelei ce traversează liniile de cale ferată din Gara de Nord a Timișoarei, se desfășoară o priveliște feerică de lumini multicolore înșirate de-a lungul șinelor. Semafoarele se sting și se aprind, acționate de mecanisme invizibile, ordonînd trenurile ce intră și pleacă din stație. Prin megafoane se transmit continuu coordonate și cifre ce pun in mișcare locomotive, vagoane, garnituri întregi. Din trenurile ce sosesc, șuvoiul se îndreaptă spre oraș. Altele pornesc pe magistralele de fier ale țării avînd ca încărcătură rodul muncii a zeci de mii de oameni. Privind mai atent această mișcare, îți dai seama că te afli în fața unui mecanism bine pus la punct in care fiecare sector, fiecare om este o rotiță importantă care determină regularitatea circulației trenurilor de călători sau de marfă. Printre coloanele de fum ale locomotivelor ce trec pe sub pasarelă se conturează turnul de apă și remizele în formă de potcoavă cu porțile mari, verzi ale Depoului de locomotive. Mă îndrept intr-acolo simțind o irezistibilă chemare de a revedea aceste locuri de care mă leagă atîtea amintiri ale anilor de ucenicie, de a revedea pe acești oameni, care își aduc prinosul lor la uriașa operă de construire a socialismului în țara noastră. La biroul de tură este o animație continuă; de aici se coordonează activitatea mecanicilor, îmbrăcați în șubele lor negre, cu nelipsita geantă în mînă, primesc instrucțiuni sau sesizează defecte ce trebuie remediate de urgență. Pe cei ce se întorc din cursă îi recunoști după oboseala lungilor ceasuri de efort. Sînt oameni care dau bătălia cu kilometrii și cu minutele. Condițiile sînt grele. Zăpada și viscolul iernii le-a solicitat la maximum forțele, încordarea este uneori epuizantă, dar greutățile trebuie învinse. In această încleștare cu neprevăzutul, oamenii fac adevărate fapte eroice. In zumzetul monoton al motorului locomotivei Dieselelectrice, trenul de marfă 2.762 se îndreaptă spre stația Orțișoara. In cabina de comandă, mecanicul Cornel Bondor supraveghează cu atenție traseul. — Liber i se aude vocea ajutorului. In zar °, Lumina verde și brațul ridicat al semaforului sunt o garanție. In garnitură se află vagoane de diferite tipuri cu încărcătură ce trebuie să ajungă la timp și în condiții optime la destinație. La curbă aruncă o privire atentă asupra lungului convoi ce urmează docil uriașa uzină de peste două mii de cai putere, își dă seama că ceva nu e în regulă. Undeva, in spate, încărcătura unui vagon e deplasată. In spirițitul saboților, trenul oprește in stație, spre nedumerirea impigatului care dăduse „cale liberă“. Vagonul are un arc rupt! Este scos din garnitură și trenul își continuă drumul sub observația ageră a omului de la bord-Intr-altă parte, este consemnată intervenția cului de automotoare mecaniSamoil Pătruț, care conduce trenul 1.277 spre Sînnicolaul Mare. Intre stațiile Lovrin și Tomnatic apare un obstacol pe linie. Frinează, lungă linie, un camion avariat în urma ciocnirii cu un stilp de telegraf. La locul accidentului găsește cinci persoane rănite, dintre care două foarte grav. In registru apare: „Deschide gabaritul, ridică răniții și-i predă salvării în stația Sînnicolaul Mare“; prezint fapte care vorbesc desînalta conștiinciozitate profesională, despre conduita morală a acestor oameni. Mecanici ca Ioan Pop, Ioan Crainic sau Grigore Șiclovan reușesc in mod constant să realizeze cea mai mare viteză de circulație sau să depășească media realizărilor la economii de combustibil. Pe mecanicul loan Crișan îl întîlnesc în curte, îmbrăcat in salopetă cu brațele și fața mințte de ulei. Are locomotiva la reparații, in atelier, supraveghează lucrările. Așa fac toți. Urmăresc operațiile, pun mina ei înșiși pentru ca treaba să meargă cit mai repede. In mînă ține un vitezometru. II duce pentru verificare la atelierul de reparat aparate speciale. In imediata apropiere a remizei, se detașează o clădire pătrată, nu prea mare. Este atelierul de reparat aparate speciale. Lucrând cot la cot cu aceștia, șeful atelierului intervine cu experiența și priceperea sa acolo unde complicațiile sunt mai mari. Câțiva ucenici se mișcă ca niște sfîrleze printre bancuri, ajutîndu-i pe cei mai în vîrstă și căutind să nu piardă nimic din ceea ce li se explică. — Față de ei avem o mare răspundere. In primul fund, căutăm să le imprimăm sentimentul dragostei față de meseria pe care și-o însușesc, la cerințele mereu crescînde ale tehnicii — ne spune tov. Horalier. Alături, la masa de lucru, Francisc Lenhardt dă explicații unui grup de elevi. Lucrează în depou din anul 1951. Muncitor harnic, priceput, a devenit fruntaș în producție in 1961 și titlul nu l-a cedat niciodată. Pe parcursul anilor s-a ocupat cu perseverență de îmbunătățirea metodelor de muncă, realîzînd numeroase inovații Climatul de colaborare, de ajutor reciproc, este cultivat cu grijă de cei mai in vîrstă, ce se străduiesc să-l imprime și tinerei generații. NICOLAE I. MUNTEANU (Continuare în pag. a U d. OAMENI PRINTRE COLOANE DE FUM însemnări despre fapte ale feroviarilor timișoreni ><X><K><>0^0<^C<>0<><XXXX><X><o De la o zi la alta CONFERINȚA FILIALEI JUDEȚENE TIMIȘ A ASO CIAȚIEI FILATELIȘTILOR In sala festivă a Direcției județene P.T.T.R. Timiș a avut loc, du < minică, conferința Filialei Timiș a ] Asociației filateliștilor din Romănia. Pe baza dării de seamă, care a reliefat o serie de preocupări pe tărâmul filatelic, participanții au analizat activitatea comitetului filialei. în urma propunerilor făcute, s-a întocmit un bogat program de activități menit să mărească rolul educativ al filateliei, mai ales in rândurile tineretului. A fost ales comitetul filialei județene și comisia de cenzori. Ca președinte al comitetului a fost $ $ ales big. Gheorghe Chirean, iar ca - secretar dr. Razvan Panaitescu. Ol T MODIFICĂRI IN GRAFICUL % TRENULUI RAPID 16 ^ Din cauza executării unor lucrări de întreținere a liniei ferate..] trenul Rapid nr. 16 va pleca în 1 ziua de 2 aprilie 1969 din stația Timișoara-Nord la ora 9,42 în loc de 10,33 și va circula prin Buziaș , ' pină la Lugoj. De aici traseul va ' fi cel normal pină la București, ' ' unde sosește la ora 18,52. AUTOMOBILIȘTII IN EXCURSIE . Săptămîna trecută a plecat în excursie ia Istanbul un grup de 116 autoturisme, în care au luat loc 129 de persoane. Este pentru a doua oară în acest an, cînd Filiala Timiș a Automobil-clubului CF > român, organizează o excursie In I străinătate. Altele sunt programate Xi pentru perioada următoare, ele <>i urmînd să aibă loc intr-un mare număr de țări. Excursia la Istan- O O bui va dura 8 zile. O 9, ca „ÎMI CAUT FRATELE!“. O X —"„Sínt bătrină, am 67 de ani — O <, ne scrie Cornelia Nagăț. Mi-ar fi nespus de mare mîngăierea dacă aș putea să-l mai văd o dată pe < »fratele meu, Ackim Lorenți. De ’ ani de zile nu mai știu nimic de ’ , el. Am aflat că ar fi în Timișoara, < * dar nu-i cunosc adresa. L-am cău. * Stat continuu, dar fără rezultat“ < O In cuvinte mișcătoare, bătrina < O bolnavă ne cere pe această cale ’ ’ ca cei care-l cunosc, să bine» , , voiască să-1 înștiințeze, ca să-și caute sora. Adresa Corneliei Naagă : Caransebeș, strada Valea Cendii nr. 33, județul Caraș- Severin.