Drapelul Roşu, mai 1969 (Anul 25, nr. 7562-7586)
1969-05-16 / nr. 7573
De O Zi la alta I. ÎNTILNIRE CU CITITORII ieri după-amiază, scriitorul e xmișorean Franyo Zoltán, s-a întrunit cu cititorii săi la Librăria „Miihail Eminescu“, cu prilejul apariției noului său volum intitulat „A pokol tornácán" (,»I*e pris- 90 pa iadului“). Cartea, apărută re» O Ocent la Editura pentru literatură» £ 0 însumează pamflete, cronici, artă O Ocole, apărute pe o durată de a € Aproape 60 de ani, și a fost pre- o o rentată publicului de scriitorii Al. $ V Jebeleanu și Kubán Endre. In <% 0 continuare, autorul s-a întreținut O O cu cititorii și a acordat autografe $ $ pe noua sa carte. 0 S MEDALION „MOZART“ A Casa de cultură a studenților $ O din Timișoara a înscris, în pro a $gramul pe această săptămână, o O «O nouă acțiune care va avea loc a $ astă-seara a Universității, la ora 20,30, Insula O Filarmonica de V stat „Banatul" va prezenta un C 0 medalion „Mozart“. Dirijor: Re $ £mus Georgescu, iar soliști — Coroneliu Gheorghiu, artist emerit, și X Ana Stan de la Opera de stat din O A Timișoara. Programul concertului 0 $ cuprinde, printre altele, arii din 9 A opere, Simfonia nr. 29 etc . S S 0 „ETICA LUCRĂTORULUI ORDIN COMERȚ» V Aceasta a fost tema unei con- 0 0 sfatuiri organizată la Timișoara de OA către Comitetul județean al femeilor, în colaborare cu comite 0 0 tul de partid din unitățile timiș Oșorene ale comerțului de stat. x 0 Expunerea, pe care a ținut-o cu Ó A acest prilej tovarășa Maria Bra Y Adea, președinta Comitetului jude O Ațean al femeilor, a fost urmărită $ 0 cu interes de cele 450 de pârtiei- a X pante, vînzătoare, gestionare, șefe 0 o de imitate de la magazinele din Y X localitatea $o NOUĂ piața O Țintnd seamă de propunerea ce- O W ta fenilor, Consiliul popular co V Xmunal Jamul Mare a luat măsuri X X practice de amenajare a unei noi O piețe mult mai moderne și mai a X mari decit cea existentă. Prin fo Olosirea materialelor din demola 0area unei mori părăsite, s-a și X X construit o parte din piață. De D X asemenea, s-a terminat și acopererișul, urmind ca să se mai ameanajeze mesele și să se termine O X turnarea betonului platformei. 0 X Tot la Jamul Mare, pe străzile O X principale precum și in satele a $ Oferente — Ferenfila, Lățunaș și X X Gherman — s-au așezat plăci din X X beton turnat pe loc pe ulițele $ X principale. Și la Clopodia s-au O O procurat toate materialele privind $ y începerea unei asemenea acțiuni. X 7<>0<><><XXX><><><XX>0<><XX><>0<>0 ■■■■■■■[ 11» 1 Uliii Anul XXVI. nr. 7.573 Vineri, 16 mai 1969 4 pagini, 30 bani PĂMÎNTURI RECUPERATE ■ Pe unde au fost drumuri, crește porumbul ■ Legea nu se ține sub cheie I ■ Hectarul din jurul stîlpilor Propunîndu-și mobilizarea comuniștilor, a tuturor lucrătorilor din agricultura județului la acțiuni mai hotărîte, în scopul obținerii unor realizări în creșterea producției de seamă agricole vegetale și animale, în Chemarea Conferinței organizației județene de partid se menționa că în județul Timiș „Suprafața agricolă se va mări cu 800 de hectare...“. Cea mai mare parte din această suprafață s-au angajat să o pună în valoare întreprinderile agricole de stat. Dar nici cooperativele agricole nu au vrut să se lase mai prejos. Răspunzînd Chemării, ele s-au angajat să redea circuitului agricol, în acest an, 453 de hectare, față de 330 cît era prevăzut inițial. In majoritatea unităților acțiunea aceasta importantă a fost privită cu toată seriozitatea. La îndemnul comitetelor comunale de partid, consiliile de conducere din numeroase cooperative agricole, cu sprijinul din unități și de la specialiștilorgricolă județeană, au Direcția atrecut la identificarea și valorificarea unor însemnate suprafețe. Au fost desființate sute de drumuri agricole care nu-și aveau justificare, au fost defrișate piscuri de mărăcini și arboret, sau vie îmbătrînită, au fost desecate ochiuri de apă, s-a trecut la o mai rațională folosire a spațiilor din preajma unor centre gospodărești etc. De reținut faptul, că deși angajamentul se referă la perioada întregului an, cele mai multe unități și l-au depășit încă de pe acum. Aproape 410 hectare se și află arate și semănate cu diferite culturi, cu 80 de hectare în plus față de cît le reveneau cooperativelor agricole din suprafața stabilită în Chemare. Cooperativa agricolă din Petroman își propusese să mărească arabilul cu 4,5 hectare. Trecînd însă la o minuțioasă identificare a suprafețelor necultivate, conducerea unității și-a dat seama că rezervele sînt mai mari. Fără firea multă dificultate au putut fi redate producției 10 hectare. Și la Becicherecu Mic tot 10 hectare s-au adăugat arabilului — cu 3 mai mult decît prevedea angajamentul cooperatorilor. Patru hectare în loc de trei a valorificat și C.A.P. Nițchidorf, cu 10 hectare și-a întregit tarlalele productive și C.A.P. Știuca etc. — Ara,străbătut, de nenumărate ori, un lung și-n lat, cîmpul nostru — ne spunea Vasile Laichici, președintele cooperativei agricole din Balinț. Nu mi-a părut niciodată că am prea multe drumuri. Cînd am văzut însă că se atrage atenția asupra problemei, am ieșit anume pentru acest lucru în cîmp, împreună cu inginerul și brigadierii. Am studiat atent mărimea tarlalelor, amplasamentul lor. Ne-am încredințat astfel că ne putem lipsi ușor de drumurile agricole nr. 1, 5, 9, 20, 24, 26, 31. Și le-am desființat. Acum pe unele din ele porumbul crește mai frumos decît pe tarlalele care se împrejmuiau. Numai prin desființarea acestor drumuri am redat arabilului circa un hectar... La Balinț se acordă atenție și respectării lățimii stabilite a drumurilor de cîmp. Cîțiva căruțași începuseră, într-o vreme, să lase la o parte drumul, cam desfundat, și au trecut peste o tarla cu trifoi. Ei au fost trași la răspundere și puși să sape șanțuri la capetele „drumului“ croit de ei, ca să nu-i mai poată practica și alții. Cooperatorii din Bethausen au desființat încă în anii trecuți o serie de drumuri inutile printre tarlale. Păcat însă că spiritul acesta gospodăresc nu și l-au îndreptat mai degrabă și spre folosirea rațională terenului risipit atît în jurul sectorului zootehnic din localitate cît și la acela din satul Leucușești, în timp ce la cooperativa agricolă vecină, din Cliciova, în incinta sectorului zootehnic, pe două hectare, secara masă verde e numai bună de recoltat, la Bethausen- Leucușești abia s-au făcut primii pași spre folosirea, într-un fel, a cîtorva hectare rămase ani de-a rîndul necultivate. — Cu alte hectare s-au angajat unitățile agricole de pe raza comunei să-și mărească arabilul în acest an ? l-am întrebat pe Dimitrie Goleț, președintele comitetului executiv al consiliului popular comunal. — Nu știu, ne-a răspuns. Eu sunt numai din luna martie președinte, iar angajamentele s-au luat mai înainte ... înțelegem că e nou în funcție, GAVRIL MALA! (Continuare in pag. a II-a) Cum sunt înfăptuite angajamentele Conferinței organizației județene de partid Ședință de lucru cu comisiile permanente Ieri dapa-amiaza, la sediul din br. 23 August, a avut loc o ședință de lucru cu comisiile permanente ale Consiliului popular județean Timiș, la care au participat președinții și secretarii celor 8 comisii existente: economico — financiară, industrie locală — gospodărie comunală, construcții — sistematizare — drumuri, agricultură — silvicultură, comerț — cooperație, învățămînt — cultură — sport, sănătate — muncă — asigurări sociale și juridice — administrativă. Prezidată de tovarășul MIHAI TELESCU, prim-secretar al Comitetului județean Timiș al P.C.R., președinte al Comitetului executiv al Consiliului popular județean, ședința a avut ca scop să dezbată sarcinile din această perioadă ale comisiilor permanente, metodele de lucru, colaborarea în cadrul consiliului popular și coordonarea activității lor. După cum a reieșit în cursul ședinței, consiliile permanente se vor preocupa un viitor de probleme deosebit de importante pentru județul nostru, în sprijinul găsirii unor soluții adecvate. Ele au fost îndrumate să efectueze studii privind : alimentarea cu apă a localităților din mediul rural (comisia economicofinanciară), asimilarea unor produse noi, înlăturarea paralelismelor intre industria locală și cooperația meșteșugărească, descoperirea a noi rezerve de materii prime (industrie locală — gospodărie comunală), întărirea disciplinei în construcții, antrenarea populației la lucrările de drumuri (construcții — sistematizaredrumuri), recondiționarea izlazurilor, întreținerea fondului silvic, plantarea de duzi la marginea comunelor pentru dezvoltarea sericiculturii (agricultură — silvicultură), realizarea planului de casă in comerț, scurtarea duratei reparațiilor la magazine, buna aprovizionare a piețelor (comerț — cooperație), pregătirile în vederea bunei funcționări a școlilor de 10 ani, respectarea termenelor de dare în folosință la construcțiile școlare și căminele culturale, Înființarea de baze sportive simple in cartiere (invățămînt — cultură — sport) etc. Hi ® Gospodarii priviți cu De foarte puțină vreme, sezonul turistic 1969 a fost declarat deschis — ceea ce înseamnă că numărul celor plecați la drum va deveni, pe zi ce trece, tot mai mare. Fie că vor veni,de că vor pleca de pe plaiurile timișene, turiștii doresc să găsească și in județul nostru gazde ospitaliere, care să le acorde, cu amabilitate și solicitudine, serviciile de care au nevoie. Cu exigența caracteristică oricărui om plecat la drum, turistul solicită nu numai atenția ghidului din muzeu ci, în egală măsură, și pe așa a lucrătorului din comerț, din cooperația meșteșugărească, a funcționarului de la agenția O.N.T. Există peste tot această grijă față de omul care ne onorează meleagurile, fie și numai pentru cîteva ore? Ca să găsească un asemenea răspuns, reporterului nu i-au fost necesare decît unele lucruri elementare, chiar și pentru un fals turist cum a încercat să fie, în primul rînd, un itinerar pe care l-a stabilit : din Timișoara înspre Deta, Lugoj și Arad. Apoi o mașină, puțină fantezie și... la drum. Am ales automobilul, adică tocmai, modalitatea de deplasare folosită de majoritatea turiștilor autohtoni sau de peste hotare. Șoselele sunt bune, asfaltul bine întreținut, bornele și pomii au o culoare care se apropie de alb.Kilometrii trec repede unul după altul și, nu după mult timp, în față apar primele case ale satelor așezate pe drumurile naționale, în unele opriri, în altele nu, dar din foarte multe așezări plecăm cu imaginea oferită de păsările și animalele domestice lăsate in voia soartei. Găini, rațe, gîște, oi, ochii turistului Păsările sînt chiar atît da ... rara avis? A In căutarea unui pahar cu apă minerală Reclami ... reclama turistică capre, porci, baici și colo, cite o vacă, sînt lăsate singure în marginea șoselei încît oricine, văzîndu-le la un loc, se poate întreba dacă nu cumva aparțin vreunei grădini zoologice de prin partea locului. în ce ne privește, nu ne-am pus o asemenea problemă, ci am notat numele unor localități în care ne-am convins că asemenea păsări nu sunt nicidecum... rarități : Belinț, Topolovățul Mare, Coștei, Denta, Voiteg, Orțișoara. Acest aspect nu este criticat pentru prima dată în ziarul nostru, dar se pare că problema trebuie ridicată in fiecare primăvară în fața consiliilor populare comunale. Unele aspecte de ordin gospodăresc se ridică și în apropierea municipiului Lugoj. Astfel, în stingă drumului care vine dinspre Caransebeș există un teren viran transformat într-o autentică rampă de adunat gunoaie. Imaginea este neplăcută, cu atit mai mult cu cit ea se desfășoară pe un plan foarte mare. Pentru că tot am ajuns la Lugoj să încercăm să găsim Filiala O.N.T. Căutare zadarnică pe drumurile lipsite pînă și de cel mai mic indicator, întrebăm, și un binevoitor ne spune adresa, încăperea, ospitalieră de altfel, seamănă o agenție de orice fel, mai puțin de turism. — Am vrea să vizităm orașul dv. împreună cu un grup de turiști străini. Ce-am putea vedea ? Funcționara mișcă ultima hîrtie, se gîndește puțin, apoi ne răspunde fără prea multă convingem . — Un muzeu... orașul... dar , des(Continuare in pag. a luatul de mic, nu prea aveți ce vedea. — Monumente ? — Sînt cîteva... și biserici... popa vă poate da informații. Rămînem consternați și înmărmuriți de răspuns. Ni ni se oferă un ghid, o hartă cît de mică a orașului, nu ni sa spune nimic despre dezvoltarea lui, noile construcții, faleza de pe malul Timișului, locurile unde s-au născut mulți oameni de seamă pe care i-a dat Lugojul. Pe scurt , în locul omului îndrăgostit de orașul în care trăiește și pe care foarte mulți turiști vor să-l viziteze, gazda de la O.N.T. a devenit o simplă și banală funcționară. Nu știm dacă tovarășul Mihai Halsen, șeful filialei, iubește sau nu turismul, dar i-am recomanda o deplasare pină la filiala O.N.T. de la punctul de frontieră Stamora Moravița. Elena Krizsany, intilnită aici, va fi nu numai o gazdă amabilă, dar și gata să-ți dea amănunte despre modul în care poți ajunge la Timișoara, ce poți vizita, unde poți găsi un loc de cazare. Ca să n-o uiți, iți oferă un ghid al României, o insignă, o hartă, o vedere sau broșură. Chiar dacă nu poate răspunde pentru un serviciu o face în așa fel nicit îi admiri vină și... refuzul. Deoarece tot am ajuns la principala poartă din sud-vestul țării se poposim pentru cîteva minute într-o cut de citi postură de turiști. Ne oprim pe rînd la artizanat, ghișeul poștal și la bufet. — Dați-ne o amintire, un obiect de artă populară din Banat. — Avem puține, ca să nu spun deloc, ne răspunde, lăsînd acul de croșetat (!) Aurelia Jurcă. Caută apoi in camera de alături și ne aduce un „album“ cu imagini din Timișoara. Lucrat fără nici un gust, pe o hirtie de cea mai slabă calitate, iar fotografiile depășite pină și de cel mai modest foto-amator , pe deasupra 9,50 lei! Scutindu-l de critică pe autor, (cooperativa „Arta decorativă“ Cluj), ne întrebăm cum a putut să recepționeze, să primească și mai ales să pună in vânzare un produs pe care, chiar aplicând 10 la sută Raid-anchetă organizat de NICOLAE PÎRVU în capitală Deschiderea expoziției industriale iugoslave în pavilioanele C și D din complexul expozițional din Piața Scînteii din Capitală, s-a deschis joi dimineața expoziția industrială iugoslavă. La inaugurare au participat Gheorghe Rădulescu, vicepreședinte al Consiliului de Miniștri, membri ai conducerii unor ministere economice. Au luat parte Mustafa Săbiei, membru al Vecei Executive Federale a R.S.F. Iugoslavia, membrii delegației guvernamentale iugoslave participante la cea de-a V-a sesiune a Comisiei mixte româno-iugoslave de colaborare economică și Iakșa Petrici, ambasadorul Iugoslaviei la București. Au fost prezenți șefi ai unor misiuni diplomatice acreditați la București și alți membri ai corpului diplomatic. Directorul expoziției, Nikola Nica, a rostit cuvîntul de deschidere. In continuare au luat cuvîntul Mustafa Sabici și Cornel Burtică. * „OPTEZ PENTRU O POEZIE DE SENSURI GRAVE, RĂSCOLITOARE“... Interviu cu poetul Anghel Dumbrăveanu De curînd, poetului Anghel Dumbrăveanu i-a apărut „Delte“ un volum retrospectiv. Să începem deci cu o retrospecție. Cînd ai debutat ? — Am debutat acum 20 de ani, cînd eram elev, cu o poezie publicată în paginile acestui ziar. Debutul editorial s-a petrecut însă mult mai tîrziu, în 1961, cînd mi-a apărut volumul „Fluviile visează oceanul“, în colecția „Luceafărul“. — Aș dori să consemnez o primă bucurie (recunoaștere, încurajare, sprijin) din epoca aceea. — Prima mea bucurie, după tipărirea cărții de debut, a fost cronica literară semnată de Paul Georgescu în „Gazeta literară“. M-a uimit promptitudinea acestei cronici și, aș zice, generozitatea criticului, pe atunci redactor șef al „Gazetei literare“. Eu eram un necunoscut, în planul larg al poeziei românești, și, deodată, această cronică ! Ea a surprins și a atras atenția asupra mea. Un critic poate face foarte mult pentru impunerea unui scriitor, cu condiția onestității și a prestigiului său. La foarte scurtă după apariția cronicii, am vreme avut ocazia să-l cunosc pe Paul Georgescu. „Ai dumneata ești ?; — m-a întrebat: „Scuză-mă, dar pînă la această cale nu te citisem. Mi-a plăcut cartea, chiar mai mult decît am spus acolo...“. A fost o mare încurajare și i-am rămas recunoscător pentru totdeauna. — Nu e prea severă în „Delte“ selecția din primul volum ? Sau de ce atîtea fluvii n-au ajuns la... deltă ? — Ai dreptate, ar fi trebuit ca selecția să cuprindă mai multe piese din primul volum. Iți mărturisesc că am devenit foarte sever cu ceea ce scriu. Totuși, această selecție riguroasă îmi dă unele voluptăți și nostalgii, pe care aș vrea să le aibă și cititorul, contrariat că nu găsește în acest volum poezii pe care le reținuse. A fost una din intențiile mele, aceea de a nu răpi volumelor anterioare un anumit interes. „Scoarță oltenească“ sau „Fluviile visează oceanul“, din primul volum, „Aventuri de noiembrie“ din „Iluminările mării“, „Cuvintele mării“, din „Oase de corăbii“, ca să citez cîteva titluri, sunt poeme la care țin foarte mult, dar pe care, în mod deliberat, nu le-am inclus în acest volum selectiv. — Cu ce ochi privești versurile mai îndepărtate în timp ? — Cu nostalgia cu care-ți privești fotografiile mai vechi. Trebuie să recunoaștem, de la un timp, că uneori sîntem foarte mîndri de cum arătăm la un moment dat. Alteori... Tribuna ideilor — Pun o întrebare poate prea largă : pe ce căi influențează poezia experiența de viață, trăirile, lectura ? — Experiența de viață, trăirile, lectura influențează în mod decisiv poezia. Aș zice că ea nu a existat niciodată și nici nu poate exista în afara realului și a experienței intelectuale. Poetul, prin însăși sensibilitatea lui excesivă, este deschis cu toate celulele ființei sale la real. O experiență de viață întinsă și profundă, dublată de o formație intelectuală elevată, pot asigura — în prezența a ceea ce numim talent și muncă literară — înfăptuirea unor lucrări autentice și durabile. Mai mult decît împrejurările externe, factorii interni trebuie să-l decidă pe poet să evite o existență placidă, care existență poate fi fatală mai devreme sau mai tîrziu, pentru destinul său literar. Ghestiunea este însă foarte complexă și ca Interviu consemnat de SIMION DIMA (pontinuard in pagetti ii ieri a început la Timișoara. Simpozionul de embriologie și patologie prenatală Ieri. In amfiteatrul Institutului de igienă din Timișoara, au început lucrările Simpozionului de embriologie și patologie prenatală. Organizată de către centrul de embriologie normală și patologică al Bazei de cercetări științifice din Timișoara a Academiei, în colaborare cu Ministerul Sănătății și Ministerul Invățămîntului, în cinstea celei de-a XXV-a aniversări a eliberării patriei noastre, această prestigioasă manifestare medicală întrunește oameni de știință, cercetători, medici specialiști și clinicieni din București, Cluj, Galați, Tg. Mureș, Timișoara. Lucrările simpozionului au fost deschise de către academicianul Coriolan Drăgulescu, directorul Bazei de cercetări științifice din Timișoara a Academiei, care a adresat participanților un card salut. Cuvinte de salut au fost rostite și de către academicianul Ștefan M. Milcu, vicepreședinte al Academiei Republicii Socialiste România, prof. drdoc. N. Gajaț, membru corespondent al Academiei, profesor dr. doc. V. Preda, membru corespondent al Academiei, prof. dr. doc. Pius Brînzeu, rectorul Institutului de medicină din Timișoara, dr. Ioan I. Radoslav, directorul Direcției sanitare județene Timiș, prof. dr. Iosif Bulbuca, președintele Filialei Timiș a U.S.S.M. A luat apoi cuvîntul prof. dr. doc. Benedict Menkes, membru corespondent al Academiei, directorul Centrului de embriologie normală și patologică, care a mulțumit tuturor vorbitorilor și a anunțat ordinea de zi a primului simpozion de acest gen organizat în țara noastră. Participanții au urmărit apoi cu viu interes rapoartele „Patologia malformativă somatică și viscerală în disgeneziile gonadice“ de acad. Șt. Milcu și colaboratorii din București, „Integritatea organismului embrionar și reactivitatea diferitelor sale organe la factorii neobișnuiți de dezvoltare“, de prof. dr doc. V. Preda (Cluj), „Acțiunea teratogenă a unor infecții inframicrobiene“, de prof. dr. doc. N. Cajal și G. Surdan (București), „Rolul necrobiozei și necrozei celulei embrionare în teratogeneză“ de prof. dr. doc. Benedict Menkes (Timișoara) Au fost prezentate, de asemenea, numeroase comunicări. In cursul primei zile a avut loc și o masă rotundă dedicată înregistrării, evidenței și urmăririi anomaliilor congenitale, care s-a bucurat de o largă participare- Lucrările simpozionului continuă în cursul zilei de azi și mîine pe cele trei secții ale Centrului de embriologie al Bazei de cercetări științifice din Timișoara. Aspect de la deschiderea lucrărilor Simpozionului de embriologie și patologie prenatală. Foto : R. MORARU în pag. Munca educativă - pivotul — ■— întăririi continue a il organizațiilor de bază ±