Drapelul Roşu, mai 1969 (Anul 25, nr. 7562-7586)

1969-05-16 / nr. 7573

De O Zi la alta I. ÎNTILNIRE CU CITITORII ieri după-amiază, scriitor­ul e­ x­mișorean Franyo Zoltán, s-a întru­­­­nit cu cititorii săi la Librăria „Mi­­­i­hail Eminescu“, cu prilejul apari­­­­ției noului său volum intitulat­­ „A pokol tornácán" (,»I*e pris- 9­0 pa iadului“). Cartea, apărută re» O O­cent la Editura pentru literatură» £ 0 însumează pamflete, cronici, artă­ O O­cole, apărute pe o durată de a­ € A­proape 60 de ani, și a fost pre- o o rentată publicului de scriitorii Al. $ V Jebeleanu și Kubán Endre. In <% 0 continuare, autorul s-a întreținut O O cu cititorii și a acordat autografe $ $ pe noua sa carte. 0 S MEDALION „MOZART“ A Casa de cultură a studenților $ O din Timișoara a înscris, în pro­ a $­gramul pe această săptămână, o O «O nouă acțiune care va avea loc a $ astă-seara a Universității, la ora 20,30, In­sula O Filarmonica de­­ V stat „Banatul" va prezenta un C 0 medalion „Mozart“. Dirijor: Re­ $ £­mus Georgescu, iar soliști — Cor­­o­­­neliu Gheorghiu, artist emerit, și­­ X Ana Stan de la Opera de stat din O A Timișoara. Programul concertului 0 $ cuprinde, printre altele, arii din 9 A opere, Simfonia nr. 29 etc . S S 0 „ETICA LUCRĂTORULUI O­RDIN COMERȚ» V Aceasta a fost tema unei con- 0 0 sfatuiri organizată la Timișoara de O­A către Comitetul județean al fe­­­­­­meilor, în colaborare cu comite­ 0 0 tul de partid din unitățile timi­­ș O­șorene ale comerțului de stat. x 0 Expunerea, pe care a ținut-o cu Ó A acest prilej tovarășa Maria Bra­ Y A­dea, președinta Comitetului jude­ O A­țean al femeilor, a fost urmărită $ 0 cu interes de cele 450 de pârtiei- a X pante, vînzătoare, gestionare, șefe 0 o de imitate de la magazinele din Y X localitate­­a $o NOUĂ piața O Țintnd seamă de propunerea ce- O W ta fenil­or, Consiliul popular co­ V X­munal Jamul Mare a luat măsuri X X practice de amenajare a unei noi O­­ piețe mult mai moderne și mai a X mari decit cea existentă. Prin fo­ O­­­losirea materialelor din demola­ 0­a­rea unei mori părăsite, s-a și X X construit o parte din piață. De D X asemenea, s-a terminat și acope­­r­e­rișul, urmind ca să se mai ame­­­­a­najeze mesele și să se termine O X turnarea betonului platformei. 0 X Tot la Jamul Mare, pe străzile O X principale precum și in satele a­ $ O­ferente — Ferenfila, Lățunaș și X X Gherman — s-au așezat plăci din X X beton turnat pe loc pe ulițele $ X principale. Și la Clopodia s-au O O procurat toate materialele privind $ y începerea unei asemenea acțiuni. X 7<>0<><><XXX><><><XX>0<><XX><>0<>0 ■■■■■■■[ 11» 1 Uliii Anul XXVI. nr. 7.573 Vineri, 16 mai 1969 4 pagini, 30 bani PĂMÎNTURI RECUPERATE ■ Pe unde au fost drumuri, crește porumbul ■ Legea nu se ține sub cheie I ■ Hectarul din jurul stîlpilor Propunîndu-și mobilizarea co­muniștilor, a tuturor lucrătorilor din agricultura județului la ac­țiuni mai hotărîte, în scopul ob­ținerii unor realizări în creșterea producției de seamă agricole vegetale și animale, în Chemarea Conferinței organizației județene de partid se menționa că în ju­dețul Timiș „Suprafața agricolă se va mări cu 800 de hectare...“. Cea mai mare parte din această suprafață s-au angajat să o pună în valoare întreprinderile agri­cole de stat. Dar nici cooperati­vele agricole nu au vrut să se lase mai prejos. Răspunzînd Che­mării, ele s-au angajat să redea circuitului agricol, în acest an, 453 de hectare, față de 330 cît era prevăzut inițial. In majoritatea unităților acțiu­nea aceasta importantă a fost privită cu toată seriozitatea. La îndemnul comitetelor comunale de partid, consiliile de conducere din numeroase cooperative agri­cole, cu sprijinul din unități și de la specialiștilor­gricolă județeană, au Direcția a­­trecut la identificarea și valorificarea u­­nor însemnate suprafețe. Au fost desființate sute de drumuri agri­cole care nu-și aveau justificare, au fost defrișate piscuri d­e mără­cini și arboret, sau vie îmbătrî­­nită, au fost desecate ochiuri de apă, s-a trecut la o mai rațională folosire a spațiilor din preajma unor centre gospodărești etc. De reținut faptul, că deși angaja­mentul se referă la perioada în­tregului an, cele mai multe uni­tăți și l-au depășit încă de pe acum. Aproape 410 hectare se și află arate și semănate cu diferi­te culturi, cu 80 de hectare în plus față de cît le reveneau co­operativelor agricole din supra­fața stabilită în Chemare. Cooperativa agricolă din Pe­­troman își propusese să mă­rească arabilul cu 4,5 hectare. Trecînd însă la o minuțioasă identificare a suprafețelor ne­cultivate, conducerea unității și-a dat seama că rezervele sînt mai mari. Fără firea multă dificulta­te au putut fi redate producției 10 hectare. Și la Becicherecu Mic tot 10 hectare s-au adăugat arabilului — cu 3 mai mult de­cît prevedea angajamentul co­operatorilor. Patru hectare în loc de trei a valorificat și C.A.P. Nițchidorf, cu 10 hectare și-a în­tregit tarlalele productive și C.A.P. Știuca etc. — Ara,­­străbătut, de nenumăra­te ori, un­ lung și-n lat, cîmpul nostru — ne­­ spunea Vasile Lai­­chici, președintele cooperativei agricole din Balinț. Nu mi-a pă­rut niciodată că am prea multe drumuri. Cînd am văzut însă că se atrage atenția asupra proble­mei, am ieșit anume pentru acest lucru în cîmp, împreună cu in­ginerul și brigadierii. Am studiat atent mărimea tarlalelor, ampla­samentul lor. Ne-am încredințat astfel că ne putem lipsi ușor de drumurile agricole nr. 1, 5, 9, 20, 24, 26, 31. Și le-am desființat. A­­cum pe unele din ele porumbul crește mai frumos decît pe tar­lalele care se împrejmuiau. Nu­mai prin desființarea acestor drumuri am redat arabilului cir­ca un hectar... La Balinț se acordă atenție și respectării lățimii stabilite a drumurilor de cîmp. Cîțiva că­ruțași începuseră, într-o vreme, să lase la o parte drumul, cam desfundat, și au trecut peste o tarla cu trifoi. Ei au fost trași la răspundere și puși să sape șan­țuri la capetele „drumului“ croit de ei, ca să nu-i mai poată prac­tica și alții. Cooperatorii din Bethausen au desființat încă în anii trecuți o serie de drumuri inutile printre tarlale. Păcat însă că spiritul a­­cesta gospodăresc nu și l-au în­dreptat mai degrabă și spre folo­sirea rațională terenului risi­pit atît în jurul sectorului zooteh­nic din localitate cît și la acela din satul Leucușești, în timp ce la cooperativa agricolă vecină, din Cliciova, în incinta sectoru­lui zootehnic, pe două hectare, secara masă verde e numai bu­nă de recoltat, la Bethausen- Leucușești abia s-au făcut primii pași spre folosirea, într-un fel, a cîtorva hectare rămase ani de-a rîndul necultivate. — Cu alte hectare s-au angajat unitățile agricole de pe raza co­munei să-și mărească arabilul în acest an ? l-am întrebat pe Di­­mitrie Goleț, președintele comi­tetului executiv al consiliului popular comunal. — Nu știu, ne-a răspuns. Eu sunt numai din luna martie pre­ședinte, iar angajamentele s-au luat mai înainte ... înțelegem că e nou în funcție, GAVRIL MALA! (Continuare in pag. a II-a) Cum sunt înfăptuite angajamentele Conferinței organizației județene de partid Ședință de lucru cu comisiile permanente Ieri dapa-amiaza, la sediul din br. 23 August, a avut loc o ședință de lucru cu comisiile permanente ale Consiliului popular județean Timiș, la care au participat președinții și secretarii celor 8 comisii existente: economico — financiară, industrie lo­cală — gospodărie comunală, con­strucții — sistematizare — drumuri, agricultură — silvicultură, comerț — cooperație, învățămînt — cultură — sport, sănătate — muncă — asigu­rări sociale și juridice — adminis­trativă. Prezidată de tovarășul MI­­HAI TELESCU, prim-secretar al Co­mitetului județean Timiș al P.C.R., președinte al Comitetului executiv al Consiliului popular județean, șe­dința a avut ca scop să dezbată sarcinile din această perioadă ale comisiilor permanente, metodele de lucru, colaborarea în cadrul consi­liului popular și coordonarea activi­tății lor. După cum a reieșit în cursul șe­dinței, consiliile permanente se vor preocupa un viitor de probleme deo­sebit de importante pentru județul nostru, în sprijinul găsirii unor so­luții adecvate. Ele au fost îndru­mate să efectueze studii privind : alimentarea cu apă a localităților din mediul rural (comisia economico­­financiară), asimilarea unor produse noi, înlăturarea paralelismelor intre industria locală și cooperația mește­șugărească, descoperirea a noi re­zerve de materii prime (industrie lo­cală — gospodărie comunală), întă­rirea disciplinei în construcții, an­trenarea populației la lucrările de drumuri (construcții — sistematizare­­drumuri), recondiționarea izlazurilor, întreținerea fondului silvic, planta­rea de duzi la marginea comune­lor pentru dezvoltarea sericiculturii (agricultură — silvicultură), realiza­rea planului de casă in comerț, scurtarea duratei reparațiilor la ma­gazine, buna aprovizionare a piețe­lor (comerț — cooperație), pregătiri­le în vederea bunei funcționări a școlilor de 10 ani, respectarea ter­menelor de dare în folosință la con­strucțiile școlare și căminele cultu­rale, Înființarea de baze sportive simple in cartiere (invățămînt — cultură — sport) etc. Hi ® Gospodarii priviți cu De foarte puțină vreme, sezonul tu­ristic 1969 a fost declarat deschis — ceea ce înseamnă că numărul celor plecați la drum va deveni, pe zi ce trece, tot mai mare. Fie că vor veni,­­de că vor pleca de pe plaiurile ti­­mișene, turiștii doresc să găsească și in județul nostru gazde ospitaliere, care să le acorde, cu amabilitate și solicitudine, serviciile de care au nevoie. Cu exigența caracteristică o­­ricărui om plecat la drum, turistul solicită nu numai atenția ghidului din muzeu ci, în egală măsură, și pe așa a lucrătorului din comerț, din cooperația meșteșugărească, a func­ționarului de la agenția O.N.T. E­­xistă peste tot această grijă față de omul care ne onorează meleagu­rile, fie și numai pentru cîteva ore? Ca să găsească un asemenea răs­puns, reporterului nu i-au fost ne­cesare decît unele lucruri elementa­re, chiar și pentru un fals turist cum a încercat să fie, în primul rînd, un itinerar pe care l-a stabilit : din Ti­mișoara înspre Deta, Lugoj și Arad. Apoi o mașină, puțină fantezie și... la drum. Am ales automobilul, adi­că tocmai, modalitatea de deplasare folosită de majoritatea turiștilor au­tohtoni sau de peste hotare. Șoselele sunt bune, asfaltul bine întreținut, bornele și pomii au o culoare care se apropie de alb.­­Kilometrii trec repede unul după altul și, nu după mult timp, în față apar primele ca­se ale satelor așezate pe drumurile naționale, în unele opriri, în altele nu, dar din foarte multe așezări ple­căm cu imaginea oferită de păsări­le și animalele domestice lăsate in voia soartei. Găini, rațe, gîște, oi, ochii turistului Păsările sînt chiar atît da ... rara avis? A In căutarea unui pahar cu apă minerală Reclami ... reclama turistică capre, porci, ba­­ici și colo, cite o vacă, sînt lăsate singure în margi­nea șoselei încît oricine, văzîndu-le la un loc, se poate întreba dacă nu cumva aparțin vreunei grădini zo­ologice de prin partea locului. în ce ne privește, nu ne-am pus o a­­semenea problemă, ci am notat nu­­mel­e unor localități în care ne-am convins că asemenea păsări nu sunt nicidecum... rarități : Belinț, Topolo­­vățul Mare, Coștei, Denta, Voiteg, Orțișoara. Acest aspect nu este cri­ticat pentru prima dată în ziarul nos­tru, dar se pare că problema tre­buie ridicată in fiecare primăvară în fața consiliilor populare comunale. Unele aspecte de ordin gospodăresc se ridică și în apropierea municipiu­lui Lugoj. Astfel, în stingă drumului­ care vine dinspre Caransebeș există un teren viran transformat într-o autentică rampă de adunat gunoaie. Imaginea este neplăcută, cu atit mai mult cu cit ea se desfășoară pe un plan foarte mare. Pentru că tot am­ ajuns la Lugoj să încercăm să gă­sim Filiala O.N.T. Căutare zadarnică pe drumurile lipsite pînă și de cel mai mic indicator, întrebăm, și un binevoitor ne spune adresa, încăpe­rea, ospitalieră de altfel, seamănă o agenție de orice fel, mai puțin de turism. — Am vrea să vizităm orașul dv. împreună cu un grup de turiști străini. Ce-am putea vedea ? Funcționara mișcă ultima hîrtie, se gîndește puțin, apoi ne răspunde fă­ră prea multă convingem . — Un muzeu... orașul... dar , des­(Continuare in pag. a lu­­a­­tul de mic, nu prea aveți ce vedea. — Monumente ? — Sînt cîteva... și biserici... popa vă poate da informații. Rămînem consternați și înmărmuriți de răspuns. Ni­ ni se oferă un ghid, o hartă cît de mică a orașului, nu ni sa spune nimic despre dezvolta­rea lui, noile construcții, faleza de pe malul Timișului, locurile unde s-au născut mulți oameni de seamă pe care i-a dat Lugojul. Pe scurt , în locul omului îndrăgostit de orașul în care trăiește și pe care foarte mulți turiști vor să-l viziteze, gazda de la O.N.T. a devenit o simplă și banală funcționară. Nu știm dacă tovarășul Mihai Halsen, șeful filialei, iubește sau nu turismul, dar i-am recomanda o deplasare pină la fi­liala O.N.T. de la punctul de fron­tieră Stamora­ Moravița. Elena Krizsa­­ny, intilnită aici, va fi nu numai o gazdă amabilă, dar și gata să-ți dea amănunte despre­ modul în care poți ajunge la Timișoara, ce poți vi­zita, unde poți găsi un loc de ca­zare. Ca să n-o uiți, iți oferă un ghid al României, o insignă, o hartă, o vedere sau broșură. Chiar dacă nu poate răspunde pentru un serviciu o face în așa fel nicit îi admiri vi­nă și... refuzul. Deoarece tot am ajuns la princi­pala poartă din sud-vestul țării se poposim pentru cîteva minute într-o cut de citi postură de turiști. Ne oprim pe rînd la artiza­nat, ghișeul poștal și la bufet. — Dați-ne o amintire, un obiect de artă populară din Banat. — Avem puține, ca să nu spun deloc, ne răspunde, lăsînd acul d­e croșetat (!) Aurelia Jurcă. Caută a­­poi in camera de alături și ne adu­ce un „album“ cu imagini din Timi­șoara. Lucrat fără nici un gust, pe o hirtie de cea mai slabă calitate, iar fotografiile depășite pină și de cel mai modest foto-amator , pe deasu­pra 9,50 lei! Scutindu-l de critică pe autor, (cooperativa „Arta decorativă“ Cluj), ne întrebăm cum a putut să recepționeze, să primească și mai ales să pună in vânzare un produs pe care, chiar aplicând 10 la sută Raid-anchetă organizat de NICOLAE PÎRVU în capitală Deschiderea expoziției industriale iugoslave în pavilioanele C și D din complexul expozițional din Piața Scînteii din Capitală, s-a deschis joi dimineața ex­poziția industrială iugoslavă. La inaugurare au participat Gheorghe Rădulescu, vicepre­ședinte al Consiliului de Mi­niștri, membri ai conducerii unor ministere economice. Au luat parte Mustafa Să­biei, membru al Vecei Execu­tive Federale a R.S.F. Iugosla­via, membrii delegației guver­namentale iugoslave partici­pante la cea de-a V-a sesiune a Comisiei mixte româno-iu­­goslave de colaborare econo­mică și Iakșa Petrici, ambasa­dorul Iugoslaviei la Bucu­rești. Au fost prezenți șefi ai u­­nor misiuni diplomatice acre­ditați la București și alți membri ai corpului diploma­tic. Directorul expoziției, Nikola N­ica, a rostit cuvîntul de des­chidere. In continuare au luat cuvîntul Mustafa Sabici și Cornel Burtică. * „OPTEZ PENTRU O POEZIE DE SENSURI GRAVE, RĂSCOLITOARE“... Interviu cu poetul Anghel Dumbrăveanu De curînd, poetului Anghel Dumbrăveanu i-a apărut „Delte“ un volum retrospectiv. Să înce­pem deci cu o retrospecție. Cînd ai debutat ? — Am debutat acum 20 de ani, cînd eram elev, cu o poezie pu­blicată în paginile acestui ziar. Debutul editorial s-a petrecut în­să mult mai tîrziu, în 1961, cînd mi-a apărut volumul „Fluviile vi­sează oceanul“, în colecția „Lu­ceafărul“. — Aș dori să consemnez o pri­mă bucurie (recunoaștere, încu­rajare, sprijin) din epoca aceea. — Prima mea bucurie, după tipărirea cărții de debut, a fost cronica literară semnată de Paul Georgescu în „Gazeta literară“. M-a uimit promptitudinea aces­tei cronici și, aș zice, generozita­tea criticului, pe atunci redactor șef al „Gazetei literare“. Eu eram un necunoscut, în planul larg al poeziei românești, și, deodată, a­­ceastă cronică ! Ea a surprins și a atras atenția asupra mea. Un cri­tic poate face foarte mult pen­tru impunerea unui scriitor, cu condiția onestității și a prestigiu­lui său. La foarte scurtă după apariția cronicii, am vreme avut ocazia să-l cunosc pe Paul Geor­gescu. „A­i dumneata ești ?; — m-a întrebat: „Scuză-mă, dar pî­­nă la această cale nu te citi­sem. Mi-a plăcut cartea, chiar mai mult decît am spus acolo...“. A fost o mare încurajare și i-am rămas recunoscător pentru tot­deauna. — Nu e prea severă în „Delte“ selecția din primul volum ? Sau de ce atîtea fluvii n-au ajuns la... deltă ? — Ai dreptate, ar fi trebuit ca selecția să cuprindă mai multe piese din primul volum. Iți măr­turisesc că am devenit foarte se­ver cu ceea ce scriu. Totuși, a­­ceastă selecție riguroasă îmi dă unele voluptăți și nostalgii, pe care aș vrea să le aibă și citi­torul, contrariat că nu găsește în acest volum poezii pe care le re­ținuse. A fost una din intențiile mele, aceea de a nu răpi volume­lor anterioare un anumit interes. „Scoarță oltenească“ sau „Fluviile visează oceanul“, din primul vo­lum, „Aventuri de noiembrie“ din „Iluminările mării“, „Cuvintele mării“, din „Oase de corăbii“, ca să citez cîteva titluri, sunt poeme la care țin foarte mult, dar pe care, în mod deliberat, nu le-am inclus în acest volum selectiv. — Cu ce ochi privești versuri­le mai îndepărtate în timp ? — Cu nostalgia cu care-ți pri­vești fotografiile mai vechi. Tre­buie să recunoaștem, de la un timp, că uneori sîntem foarte mîndri de cum arătăm la un mo­ment dat. Alteori... T­ribuna ideilor — Pun o întrebare poate prea largă : pe ce căi influențează poe­zia experiența de viață, trăirile, lectura ? — Experiența de viață, trăiri­le, lectura­ influențează în mod decisiv poezia. Aș zice că ea nu a existat niciodată și nici nu poate exista în afara realului și a experienței intelectuale. Poetul, prin însăși sensibilitatea lui ex­cesivă, este deschis cu toate ce­lulele ființei sale la real. O ex­periență de viață întinsă și pro­fundă, dublată de o formație in­telectuală elevată, pot asigura — în prezența a ceea ce numim ta­lent și muncă literară — înfăp­tuirea unor lucrări autentice și durabile. Mai mult decît împre­jurările externe, factorii interni trebuie să-l decidă pe poet să evite o existență placidă, care existență poate fi fatală mai devreme sau mai tîrziu, pentru destinul său literar. Ghestiunea este însă foarte complexă și ca Interviu consemnat de SIMION DIMA (pontinuard in pagetti ii ieri a început la Timișoara. Simpozionul de embriologie și patologie prenatală Ieri. In amfiteatrul Institu­tului de igienă din Timișoara, au început lucrările Simpozio­nului de embriologie și pato­logie prenatală. Organizată de către centrul de embriologie normală și patologică al Ba­zei de cercetări științifice din Timișoara a Academiei, în co­laborare cu Ministerul Sănă­tății și Ministerul Invățămîn­­tului, în cinstea celei de-a XXV-a aniversări a eliberării patriei noastre, această pres­tigioasă manifestare medicală întrunește oameni de știință, cercetători, medici specialiști și clinicieni din București, Cluj, Galați, Tg. Mureș, Ti­mișoara. Lucrările simpozionului au fost deschise de către acade­micianul Coriolan Drăgulescu, directorul Bazei de cercetări științifice din Timișoara a A­­cademiei, care a adresat par­ticipanților un card salut. Cu­vinte de salut au fost­ rostite și de către academicianul Ștefan M. Milcu, vicepreședin­te al Academiei Republicii Socialiste România, prof. dr­­doc. N. Gajaț, membru co­respondent al Academiei, pro­fesor dr. doc. V. Preda, mem­bru corespondent al Acade­miei, prof. dr. doc. Pius Brîn­­zeu, rectorul Institutului­­ de medicină din Timișoara, dr. Ioan I. Radoslav, directorul Direcției­­ sanitare județene Timiș, prof. dr. Iosif Bulbuca, președintele Filialei Timiș a U.S.S.M. A luat apoi cuvîntul prof. dr. doc. Benedict Men­kes, membru corespondent al Academiei, directorul Centru­lui de embriologie normală și patologică, care a mulțumit tuturor vorbitorilor și a anun­țat ordinea de zi a primului simpozion de acest gen orga­nizat în țara noastră. Participanții au urmărit apoi cu viu interes rapoar­tele „Patologia malformativă somatică și viscerală în dis­­geneziile gonadice“ de acad. Șt. Milcu și colaboratorii din București, „Integritatea orga­nismului embrionar și reacti­vitatea diferitelor sale organe la factorii neobișnuiți de dezvoltare“, de prof. dr­ doc. V. Preda (Cluj), „Acțiunea teratogenă a unor infecții in­­framicrobiene“, de prof. dr. doc. N. Cajal și G. Surdan (București), „Rolul necrobiozei și necrozei celulei embrionare în teratogeneză“ de prof. dr. doc. Benedict Menkes (Timi­șoara)­ Au fost prezentate, de asemenea, numeroase comuni­cări. In cursul primei zile a avut loc și o masă rotundă dedicată înregistrării, eviden­ței și urmăririi anomaliilor congenitale, care s-a­ bucurat de o largă participare- Lucrările simpozionului con­tinuă în cursul zilei de azi și mîine pe cele trei secții ale Centrului de embriologie al Bazei de cercetări științifice din Timișoara. Aspect de la deschiderea lucrărilor Simpozionului de embrio­­logie și patologie prenatală. Foto : R. MORARU în pag. Munca educativă - pivotul — ■— întăririi continue a i­l organizațiilor de bază ±

Next