Drapelul Roşu, iunie 1969 (Anul 25, nr. 7587-7611)

1969-06-01 / nr. 7587

DRAPELUL ROȘU-7.587 DIRECTIVELE Congresului al X-lea al Partidului Comunist Român privind planul cincinal pe anii 1971-1975 și liniile directoare ale dezvoltării economiei naționale pe perioada 1976-1980 (Urmare din pap. I) în perioada 1971—1975, industria se va dez­volta într-un ritm mediu anual de 8,5—9,5 la sută, producția globală industrială urmând să 1. — Pentru lărgirea bazei interne de materii prime, lucrările geologice ce vor fi întreprinse în perioada 1971—1975 vor trebui să ducă la identificarea unor rezerve industriale sporite la țiței, gaze, minereuri neferoase, minereuri­­ de fier și alte substanțe minerale utile, care să permită creșterea extracției și, pe această bază, satisfa­cerea în cea mai mare măsură a nevoilor eco­nomiei. Cercetările geologice vor trebui să asigure, într-o perioadă scurtă de timp, un grad ridicat de cunoaștere a zăcămintelor noi și a zonelor care prezintă interes. Pînă la sfîrșitul acestui an se vor analiza zonele de perspectivă în do­meniul minereurilor neferoase și, îndeosebi, cele de minereuri cuprifera, întocmindu-se programe speciale privitoare la explorarea și exploatarea minereurilor complexe și cuprifere, care să con­tribuie în cincinalul 1971—1975 la acoperirea în proporție însemnată a nevoilor sporite de me­tale neferoase. Va trebui să crească în măsură însemnată eficiența activității geologice, prin extinderea folosirii metodelor și aparaturii geofizice moderne, micșorarea duratei de pros­­pectare-exploatare a zăcămintelor și a perioadei de punere in valoare a rezervelor. Este necesar ca punerea în evidență de noi rezerve să se realizeze cu cheltuieli cit mai mici, să se utili­zeze judicios fondurile, să se intensifice preocu­pările pentru economisirea mijloacelor mate­riale și financiare alocate. 2. Ținînd seama de faptul că rezervele cu­noscute și de perspectivă sînt limitate, precum și de necesitatea asigurării unui raport rațional între rezerve și producție, în perioada 1971- 1975, extracția de țiței va fi de 13,1—13,5 mili­oane tone pe an; se va urmări perfecționarea metodelor de exploatare în scopul creșterii ran­damentului sondelor și a coeficientului de recu­perare a țițeiului din zăcăminte, folosirea mai bună a gazelor de sondă; se va trece la exploa­tarea rezervelor de­­ la mari adîncimi. în sectorul de prelucrare, se va pune accentul pe valorificarea optimă a țițeiului, îmbunătățirea calitativă a produselor și asigurarea cu priori­tate a sortimentelor utilizate ca materii prime în industria chimică. Extracția de gaz metan va ajunge în 1975 la 22—24 miliarde mc, urmărindu-se utilizarea ra­țională a presiunii gazelor în zăcăminte și men­­ținerea unui grad normal de asigurare cu re­zerve. Capacitățile de transport pentru gaze na­turale vor fi­ mărite, prin construirea in cincina­lul 1971—1975 de noi conducte și prin montarea de stații moderne pentru comprimarea gazelor în schelele de extracție și pe traseele conduc­telor magistrale. Este necesar ca la elaborarea planului cinci­nal să se analizeze în mod deosebit folosirea fondului de sonde în extracția de țiței și gaze, a tuturor mijloacelor materiale și bănești, în vederea creșterii eficienței acestora. 3. Extracția de cărbuni va trebui să atingă un nivel de 36—38 milioane tone în anul 1975. Sporul de producție în viitorul cincinal se va realiza, in cea mai mare parte, pe seama ex­tracției de lignit din exploatări la zi de mare capacitate, cu grad înalt de mecanizare. Vor fi perfecționate procesele tehnologice de preparare a cărbunilor, în vederea obținerii in cantități sporite a unor sortimente superioare, în mod deosebit vor trebui luate măsuri pentru mărirea producției de cărbuni cocsificabili. Pentru îmbunătățirea aprovizionării popu­lației cu combustibili solizi și înlocuirea treptate a lemnului de foc — destinat valorificării su­perioare în producția industrială — se va dez­volta fabricația de brichete din cărbune și se vor produce în cantități sporite cărbuni im­o­bilați­ . .­­ 4. în concordanță cu necesitățile economiei, producția de energie electrică va crește în 1975 la 55—57 miliarde kWh, iar producția de ener­gie termică — destinată consumului in indus­creasca cu 50—57 la sută in 1975 față de 1979. Industria mijloacelor de producție va crește, în medie, cu 9—10 la sută anual, iar producția bu­nurilor de consum cu 7—8 la sută. La principalele produse se va urmări reali­zarea următoarelor nivele orientative : arie, agricultură și pentru încălziri urbane — va ajunge la 55—57 milioane gigacalorii. în anii 1971—1975, se vor lua măsuri pen­tru punerea în funcțiune, în centralele electrice, a unei puteri instalate noi de 5.400—5.800 mega­wați, din care aproximativ o treime in hidro­centrale. 5. Industria siderurgică se va dezvolta in direcția creșterii rapide a producției de metal și îmbunătățirii substanțiale a structurii aces­teia, prin fabricarea unor sortimente valoroase care să satisfacă in condiții din ce in ce mai bune cerințele de metal ale economiei. în anul 1975 se vor produce 10—10,5 milioane tone de oțel, 7,2—7,5 milioane tone de laminate și 1,0—1,1 milioane tone de țevi . In cincinalul vi­itor se va dezvolta producția de feroaliaje. Dezvoltarea industriei constructoare de ma­șini, orientarea ei spre ramurile moderne, de înaltă tehnicitate, cer în mod imperios creșterea accentuată a producției de oțeluri de calitate, lărgirea substanțială a gamei mărcilor de oțe­luri de înaltă rezistență, inoxidabile, oțeluri pentru scule și rulmenți. Pînă în 1975 va tre­bui să se ajungă la o producție de oțeluri aliate de 1—1,1 milioane tone, îmbunătățirea substan­țială a structurii producției de metal trebuie considerată ca o sarcină principală a siderurgiei în viitorul cincinal. * Capacitățile pentru producerea și laminarea oțelurilor de calitate vor fi astfel dimensionate incit să asigure producerea unei game variate de sortimente și vor fi realizate prin dezvolta­rea unităților existente și crearea unor capaci­tăți noi în siderurgie și pe lângă marile uzine constructoare de mașini, consumatoare ale aces­tor produse, în vederea satisfacerii într-o măsură mai mare a necesarului de cocs, vor fi luate măsuri pentru realizarea în termen scurt a unor noi capacități de fabricare a cocsului care să fo­losească și cărbuni de mărci inferioare ; vor fi reluate și intensificate cercetările pentru a pro­duce mai mult cocs din cărbuni indigeni. Cer­cetarea științifică se va ocupa în mai mare măsură de problemele reducerii consumului de cocs, extinderii utilizării gazului metan în fur­nale, elaborării de oțeluri cu caracteristici su­perioare, ridicării calității și creării de noi sor­timente de produse siderurgice. Prin înzestrarea siderurgiei cu echipamente moderne, de înaltă performanță, extinderea au­tomatizării, promovarea tehnologiilor avansate și perfecționarea organizării muncii va trebui să se asigure consumuri specifice, indici de ca­litate și de utilizare a agregatelor, comparabili cu cei obținuți la instalații similare pe plan mondial. Pe această bază, în cincinalul viitor se vor asigura in siderurgie sporirea eficienței in­vestițiilor, creșterea mai accentuată a producti­vității muncii și reducerea cheltuielilor de pro­ducție. . 6. în ramura metalurgiei neferoase se va dez­volta în ritm susținut producția de aluminiu, care va ajunge în 1975 la 180—200 mii tone, fo­­losindu-se în mai mare măsură resursele inter­ne de materii prime. Va trebui sa se urgenteze intrarea în funcțiune a uzinei de prelucrare, să se extindă gama de aliaje din aluminiu, asigu­­rîndu-se astfel valorificarea superioară a me­talului și realizarea exportului de aluminiu, in principal sub formă de produse prelucrate. Pentru sporirea producției de cupru, plumb și zinc, se impune accelerarea deschiderii noi mine, extinderea capacității unor mine e de­xistente, creșterea vitezei de înaintare în aba­taje și îmbunătățirea tehnologiilor de extracție, de preparare și prelucrare, organizarea pe sca­ră mai largă a valorificării metalelor neferoase din deșeuri și din cenușile de pirită. Prin prelucrarea complexă a minereurilor, se va dezvolta producția de seleniu și cadmiu și se va trece la recuperarea vanadiu­lui din bau­xită. în același timp, va începe producția de metale semiconductoare și extrapure necesare industriei electronice și electrotehnice, valorifi­­ciind cercetările efectuate în țară. 7. In industria extractivă a minereurilor ne­­metalifere, a produselor abrazive și cărbunoase, se va pune accentul pe extinderea valorificării zăcămintelor de caolin, feldspat, diatomită, ben­­tonită, talc, nisipuri și va începe exploatarea zăcămîntului de sulf. Pentru satisfacerea cere­rilor sporite și în continuă diversificare de pro­duse nemetalifere, vor trebui extinse tehnologi­ile moderne de înnobilare a minereurilor, care să contribuie la lărgirea gamei de produse și ridicarea calității acestora. în domeniul produselor cărbunoase, vor fi mărite capacitățile de producție, îndeosebi pen­tru satisfacerea necesităților sporite de electrozi ale industriei metalurgice și chimice , se va dezvolta și moderniza producția de abrazive destinate industriilor prelucrătoare. 8. Industria construcțiilor de mașini va fi consecvent orientată spre producții de înaltă tehnicitate, în vederea echipării cu tehnică mo­dernă a economiei, valorificării superioare a metalului, fructificării concepției tehnice pro­prii, creșterii contribuției acestei ramuri la ex­tinderea schimburilor economice externe. Producția industriei construcțiilor de mașini va trebui să crească în cincinalul viitor cu 72—76 la sută, într-un ritm mediu anual de 11,5—12 la sută. Un obiectiv major trebuie să-l constituie dezvoltarea susținută a unor subramuri moder­ne, cum sunt industria electrotehnică și electro­nică, mecanica fină și fabricația de m­așini­­unelte.* Industria electrotehnică va crește într-un ritm de 15—17 la sută anual, punîndu-se accen­tul pe producția de mașini electrice, transforma­toare de forță, aparataj de înaltă și joasă ten­siune, precum și pe asimilarea sortimentelor necesare electrificării, printre care transforma­toare de foarte mare putere și aparatură de tensiuni pînă la 400 kV. Industria electronică va crește de 2,2—2,4 ori, îndeosebi prin dezvoltarea producției de aparate electronice industriale, de aparate de măsură­­ și control electronice, de mijloace de automatizare pentru înzestrarea instalațiilor cu echipamente moderne de comandă, control și reglaj; va spori, de asemenea, cu prioritate, producția de componente electronice de clasă profesională, se va trece la producția de dis­pozitive semiconductoare pe bază de siliciu și de circuite integrate ; se va organiza și extinde producția de aparate de radiocomunicații pen­tru utilizări profesionale. în­ același timp, se va lărgi substanțial producția tehnicii de cal­cul electronice,­­ prin asimilarea în fabricație a mașinilor electro-mecanice și electronice, pre­cum și a calculatoarelor electronice de capaci­tate medie. Producția mașinilor-unelte va trebui să spo­rească de 1,8—2 ori, urmărindu-se îmbunătăți­rea structurii prin realizarea de mașini și agre­gate de înaltă tehnicitate, cu parametri tehni­­co-economici superiori și gabarit redus, cu un grad ridicat de automatizare, inclusiv a celor cu comandă-program. în acest scop, vor fi mă­rite capacitățile la uzinele care dispun de ex­periență și de cadre calificate, se vor lua mă­suri pentru extinderea cooperării cu țările so­cialiste și cu firme din alte țări, astfel incit să fie asimilate în termen scurt noi tipuri de mașini-unelte pentru nevoile interne și pentru export. Producția de utilaje tehnologice va trebui să asigure, in cea mai mare parte, necesarul intern de agregate energetice de puteri mari, de instalații și utilaje pentru industria materialelor de construcții, industria ușoa­ră și alimentară, industria minieră și petrolieră. O sarcină deosebit de impor­tantă a industriei construcțiilor de mașini este asimilarea de utilaje și instalații pentru reali­zarea programului nuclear național și pentru dotarea noilor obiective din industria chimică. Ministerele vor lua măsuri în vederea uti­lizării intensive a capacităților de prelucrări mecanice din unitățile proprii, pentru a-ș­i aco­peri cea mai mare parte din necesarul de piese de schimb și a realiza o serie de mașini și uti­laje specifice ramurii. Pentru a asigura nevoile de transport ale economiei, industria constructoare de mașini va trebui să sporească în continuare și să perfec­ționeze producția de material rulant, prin rea­lizarea de locomotive Diesel de viteze și pu­teri sporite și prin diversificarea producției de vagoane, în industria de autovehicule vor fi asi­milate tn fabricație autocamioane de tonaj spo­rit și autobuze de mare capacitate acționate cu motor Diesel, precum și diferite tipuri de au­tovehicule specializate , se va încheia proce­sul de integrare a fabricației de autoturisme în țară. Profilarea în perspectivă a industriei con­structoare de mașini va trebui să fie astfel realizată nicit să asigure participarea intensă a acestei ramuri la înzestrarea tehnică a econo­miei naționale, specializarea în producție și dez­voltarea cooperării cu țările membre ale G.A.E.R., cu celelalte țări socialiste, precum și cu alte state. Ramura construcțiilor de mașini va trebui să-și sporească din ce în ce mai mult partici­parea la exportul țării, cu produse eficiente, de tehnicitate ridicată. In vederea realizării f> ritmurilor de dezvolta­re a producției în cincinalul viitor, se vor lua măsuri pentru utilizarea deplină a capacități­lor de producție ; în fiecare unitate trebuie să se ajungă la folosirea intensivă a spațiilor de producție, a mașinilor și utilajelor, a timpului de lucru, să se obțină parametri tehnici și eco­nomici la nivelul capacităților similare din străi­nătate. Este necesar, totodată, să fie dezvoltate și dotate sectoarele de concepție ale uzinelor con­structoare de mașini în scopul modernizării și perfecționării continue a mașinilor și utilajelor fabricate și menținerii acestora la un nivel teh­nic competitiv pe piețele externe. Activitatea de cercetare științifică se va realiza in strînsă le­gătur­i cu direcțiile de dezvoltare ale industriei constructoare de mașini, electrotehnicii, electro­nicii, mecanicii fine și industriei optice; *e­­ [UNK]a urmări îndeosebi elaborarea de echipamen­t« de înalt nivel tehnic, care asigură valorifi­cerea superioară * metalului folosirea «fîerent* și modernizarea capacităților de producție în industrie și în alte ramuri ale economiei na­ționale. Pentru ca sectoarele industriei construcțiilor de mașini să fie dezvoltate intr-o concepție de largă perspectivă, pe baza studierii multilatera­le a cerințelor pieței interne și externe, vor fi elaborate — o dată cu viitorul plan cincinal — programe speciale privind dezvoltarea electro­tehnicii, electronicii, mașinilor-unelte, mecani­cii fine și industriei optice, utilajelor tehnolo­­gice și a utilajelor pentru construcții. 9. Industria chimică trebuie să ocupe un loc principal în dezvoltarea economiei, ținînd sea­ma de materiile prime existente în țară, de cerințele crescînde de produse chimice pentru consumul intern și de posibilitățile de export pe care le creează. Producția acestei ramuri va crește pînă în 1975 cu 85—92 la sută, într-un ritm mediu anual de 13—14 la sută, îndeosebi pe baza chimizării gazului metan, a produse­lor petroliere și valorificării resurselor de sare. Producția de îngrășăminte chimice va ajun­ge în anul 1975 la 2.200—2.400 mii tone, urmă­­rindu-se asigurarea pentru nevoile agricul­turii noastre a unui raport normal între ingră­­șămintele cu azot și cele cu fosfor ; va trebui lărgită gama de produse pentru combaterea dăunătorilor și va spori producția de biostimu­­latori și medicamente de uz veterinar. Va crește producția de fibre și fire chimice, cu deosebire a celor sintetice. Producția de mase plastice va fi orientată spre realizarea de noi sortimente — polietilenă de joasă presiune, poliesteri și alte rășini sintetice ; se via dez­volta în continuare fabricația de policlorură de vinil, polietilenă de înaltă presiune, polistiren și alte materiale pentru înlocuirea metalelor, lemnului și a pielei, precum și pentru satisfa­cerea nevoilor sporite de ambalaje ale econo­miei. în industria cauciucului sintetic, produc­ția va trebui să sporească în special pe seama însușirii în fabricație a unor noi sortimente, cu­­ caracteristici superioare, destinate să înlocuias­că in proporție însemnată consumul de cauciuc natural. Se va dezvolta fabricația de produse sodice pentru acoperirea consumului intern și spori­rea cantităților pentru export, îndeosebi la sodă caustică. Paralel cu creșterea industriei chimice de bază, este necesar să se dezvolte și să se di­versifice chimia fină și de mic tonaj. Vor tre­bui analizate posibilitățile măririi producției de coloranți prin cooperare cu firme străine, pen­tru a asigura, pe această cale, acoperirea în cea mai mare măsură a nevoilor economiei. Pro­ducția de medicamente va fi orientată spre satisfacerea consumului intern ; vor fi exami­nate posibilitățile de cooperare cu firme străine pentru fabricația de medicamente cu desfacere certă , pe piețele externe. Vor fi luate măsuri pentru economisirea pe toate căile a materialului lemnos de rășinoase, asigurîndu-se astfel dezvoltarea producției de celuloză și semiceluloză la 650—680 mii tone în 1975. Producția de hîrtie și cartoane va crește cu 40—43 la sută, sporind mai rapid pro­ducția de cartoane pentru ambalaje. Ținînd seama de volumul mare de investiții ce se va aloca industriei chimice, este necesar să se analizeze temeinic costurile lucrărilor realizate pînă în prezent in vederea reducerii acestora, amplasînd în mai mare măsură in­stalațiile în aer liber, eliminînd exagerările în dimensionarea spațiilor productive, a laboratoa­relor uzinale și a construcțiilor anexe nepro­ductive. Pentru îndeplinirea sarcinilor legate de dez­voltarea industriei chimice va trebui să fie îm­bunătățită activitatea de cercetare și proiectare. Se va urmări cu deosebire intensificarea cerce­tărilor privind elaborarea de noi produse pen­tru care dispunem de materii prime, realizarea de înlocuitori ai metalului și lemnului, de fire și fibre textile sintetice, de noi catalizatori, coloranți, materiale anticorosive și electroizolan­­te ș.a. , se vor amplifica cercetările privind pre­lucrarea complexă a hidrocarburilor. Ministerul Industriei Chimice trebuie să asi­gure proiectarea tehnologiei și a utilajelor spe­cifice, precum și o îmbinare mai strînsă intre activitatea de cercetare și cea de proiectare. 10. Industria materialelor de construcții va fi orientată, in cincinalul viitor, spre o dezvoltare rapidă, care să satisfacă cerințele crescînde de­terminate de programul amplu de investiții pro­ductive, de locuințe și obiective social-culturale, să asigure cererile populației. Vor fi dezvoltate capacități speciale în vederea fabricării de pro­duse pentru export. Producția de materiale de construcții va trebui să crească intr-un ritm me­diu anual de 12-13 la sută. Se va acorda o mare atenție diversificării sortimentelor, atît prin rea­lizarea de materiale și elemente noi de construc­ții, printre care și cele din materiale plastice, cit și prin introducerea în fabricație a unor noi tipuri de ciment, de materiale ușoare pentru zi­dărie și de materiale izolatoare ; va fi lărgită gama sortimentelor de prefabricate, în îndepli­nirea acestor obiective, o contribuție importan­tă trebuie să aducă cercetarea științifică proprie. Producția de ciment va ajunge la 13-14 mi­­­lioane tone, iar cea de geamuri la 65-70 milioane m.p. Va spori producția de prefabricate din be­ton și din alte materiale, cu grad ridicat de fi­nisare, destinate pentru construcția noilor obiec­tive industriale și agrozootehnice, social-culturale și administrative, precum și producția de pano­uri mari pentru construcția de locuințe, econo­­misindu-se pe această cale importante cantități de material lemnos și creîndu-se condiții favo­rabile pentru extinderea industrializării con­strucțiilor ; în concordanță cu programul de irigații, va fi dezvoltată fabricația de tuburi de presiune din azbociment și din beton precom­­primat. Se va intensifica producția de materiale izolatoare și ceramice, care să permită îmbună­tățirea lucrărilor de izolații și de finisaj, precum și producția d­e materiale refractare. Vor fi luate măsuri în scopul realizării de materiale ușoare, cu caracteristici calitative su­perioare pentru învelitori și elaborării de so­luții constructive care să ducă la economisirea și înlocuirea lemnului la acoperișuri. Pentru dezvoltarea producției de materiale de construcții și diversificarea sortimentelor, se va elabora un program de durată — cuprinzînd sarcini pe ministere și consilii populare jude­țene — care să țină seama de nevoile în pers­pectivă ale economiei și populației, să asigure introducerea în fabricație și consum a unor noi produse ușoare și ieftine, precum și înlocuirea materialelor lemnoase și raționalizarea consu­mului de metal. 11. Producția in industria de exploatare și prelucrare a lemnului va crește pînă în 1975 cu 13—­14 la sută, prin valorificarea superioară resurselor. Vor fi luate măsuri pentru sporirea a ponderii lemnului prelucrat industrial în canti­tatea totală de masă lemnoasă exploatată. Se­­ va dezvolta, cu precădere, producția de plăci aglomerate și fibrolemnoase, va fi extinsă fa­bricația produselor cu grad superior de prelu­crare, îndeosebi a mobilei. Producția de mobilă va trebui diversificată, acordîndu-se o atenție deosebită tipurilor cu consum redus de lemn, se vor introduce pe scară largă masele plastice și metalul, îndeo­sebi in fabricația mobilierului pentru labora­toare, birouri, rețeaua comercială ș.a Vor fi dezvoltate capacități de producere a mobilei pentru export, în măsura în care sunt asigura­te piețe de desfacere în condiții avantajoase La dimensionarea producției de uși-fe­restre va trebui să se țină seama de folosirea tîmplăriei metalice la construcțiile industriale, clădirile administrative și social-culturale. 12. Producția industriei ușoare va crește cu 40—45 la sută, realizîndu-se un volum sporit de țesături, tricotaje, încălțăminte, într-o gamă largă de sortimente și de calitate superioară, co­respunzător exigențelor populației. Va crește în mod substanțial fabricația de articole de me­naj din sticlă, porțelan, faianță, precum și de bunuri metalice de uz casnic, în scopul valori­ficării mai bune a resurselor de materii prime, va trebui să fie extinsă în mare măsură folo­sirea fibrelor artificiale și sintetice, precum și a Înlocuitorilor de piele naturală. Dezvoltarea capacităților în industria ușoară va trebui să aibă in vedere, în primul rînd, asigurarea con­sumului intern, în cazul producției pentru ex­port se va acorda o atenție deosebită cerințelor și conjuncturii pieței externe, asigurîndu-se in cît mai mare măsură acorduri și contracte pe termen lung pentru vînzarea produselor și im­portul de materii prime necesare. Noile capaci­tăți de producție din industria ușoară vor tre­bui dimensionate In așa fel incit să asigure un sortiment variat, o mai mare adaptabilitate la cerințele pieței. întreaga activitate a acestei ra­muri va fi orientată in direcția întăririi laturii calitative, îmbunătățirii generale a rezultatelor econ­omico-f­inanciare. 13. Industria alimentară va trebui să prelu­creze, într-o proporție mai mare și cu randa­mente sporite, resursele de materii prime agri­cole. Producția întreprinderilor din această ramură va fi în 1975 cu 35—40 la sută mai ma­re decit în 1970, asigurîndu-se creșteri însemnate la carne, lapte și derivatele acestor produse, la conserve de fructe și legume, ulei comestibil, bere și altele. Concomitent, va spori și fabrica­ția de produse alimentare în întreprinderile a­­gricole de stat și in cooperativele agricole de producție, prin prelucrarea unor cantități mai mari de materii prime din resurse proprii; creșterea producției de conserve de fructe și legume va fi realizată, în cea mai mare măsu­ră, în capacități mici construite pe­ângă aceste unități. O atenție deosebită va trebui acordată creș­terii producției de pește, prin acțiuni susținute pentru valorificarea mai intensă a resurselor din interiorul țării și dezvoltarea pescuitului oceanic. Va fi întocmit, în cursul acestui an, un program complex pentru dezvoltarea piscicul­turii și se va crea un organism specializat care să aibă atribuții și să răspundă de întreaga ac­tivitate din acest domeniu. Pentru a satisface în condiții tot mai bune cererea populației de produse­­ alimentare, este necesar să se adopte măsuri care să ducă la îm­bogățirea sortimentelor, creșterea producției de semifabricate culinare, ridicarea calității pro­duselor, extinderea rețelei de spații și mij­loace de transport frigorifice și aprovizionarea ritmică a pieței în tot cursul anului. 14. In industria locală de stat, producția va crește pînă în anul 1975 cu 52—54 la sută față de anul 1979, prin valorificarea mai bună a re­surselor locale de materii prime și materiale din toate zonele țării. Va trebui să crească aportul a­­cestui sector la producția de bunuri de consum de serie măcii, la acoperirea necesităților econo­miei cu materiale de construcții, industria lo­cală va dezvolta cooperarea cu întreprinderile republicane, în realizarea unor repere, suban­­samble și piese de schimb. Activitatea de producție a cooperației mește­șugărești va fi orientată, cu precădere, spre produse, lucrări și servicii executate la coman­dă pentru populație, realizarea de bunuri de consum in serie mică pentru fondul pieței și pentru export, lărgirea producției de artă popu­lară și artizanat; se va dezvolta, de asemenea, producția de piese, subansamble și produse în cooperare cu întreprinderile de stat. Volumul activității productive din acest sector va crește în cincinalul viitor cu 48—58 la sută. Se vor­ lua măsuri pentru extinderea muncii la domiediu, atît de către unitățile cooperației meșteșugărești și ale cooperației de consum, cît și de către unele întreprinderi industriale și or­ganizații comerciale de stat. Această formă de producție oferă largi posibilități pentru îmbo­gățirea gamei sortcimentelor de bunuri de con­sum și articolelor de artizanat, cu investiții mici și cheltuieli de regie scăzute, pentru utili­zarea mai bună a resurselor de muncă din unele localități și zone. Va fi sprijinită activitatea micilor meșteșu­gari, creind­ i-Ii-se posibilități sporite de aprovi­zionare cu unele materiale. Agricultura­ ­. In anii 1971—1975 se vor lua măsuri ca producția globală agricolă să crească cu 28—31 la sută față de media anilor 1966—1970. Ce­realele vor continua să dețină locul principal în producția vegetală, ajungînd în anul 1975 la­­ 17,5-18,5 milioane tone. Totodată va crește producția de plante tehnice, se va îmbunătăți calitatea a­­cestora, vor spori randamentele la hectar. Pro­ducția globală animală va spori în anii cinci­nalului următor cu 25—28­ la sută. Efectivele de animale urmează să ajungă în 1975 la 6,3—6,5 milioane de bovine, 9,5—10 milioane de porcine, 14,5—15 milioane ovine, iar numărul păsărilor va fi de 75—78 milioane. In perioada următoare trebuie asigurată dezvoltarea mai rapidă a șep­­telului în sectorul socialist, pentru ca acesta să dețină principala pondere în totalul efectivelor de animale. Pentru realizarea cantităților de furaje ne­cesare creșterii efectivelor și a producției ani­male, plantele de nutreț vor fi amplasate în mai mare măsură pe terenuri irigate și se va mări suprafața des­tin­a­tă culturilor duble. Va fi elaborat un program pentru sporirea producției pășunilor și fînețelor naturale prin­­tr-o mai bună întreținere, cultivare și adminis­trare a acestora. O largă extindere va trebui să capete indus­tria de nutrețuri combinate, organizîndu-se atît fabrici mari, cR și unități mai mici pe lingă în­treprinderile agricole de stat și cooperativele a­­gricole de producție. O deosebită atenție va trebui acordată legu­­miculturii pentru a se asigura satisfacerea în cît mai bune condiții și în tot cursul anului a nevoilor de legume ale populației și a cerințelor de export. Se vor lua măsuri pentru sporirea substanțială a producției, lărgirea sortimentelor și îmbunătățirea calității; se vor extinde cultu­rile timpurii în solarii și sere și se vor intro­duce noi soiuri de mare productivitate. Produc­ția de legume va crește pînă în anul 1975 la 4—4,1 milioane tone. In viticultură și pomicultură, concomitent cu crearea de noi plantații vor fi întreprinse largi acțiuni pentru ridicarea productivității livezilor și viilor existente, pentru combaterea dăunăto­rilor, de așa fel incit să se obțină producții mari și economice. Paralel cu măsurile de intensificare a pro­ducției, se va dezvolta baza materială și se va îmbunătăți activitatea de valorificare a legume­(Continuare in pap. a IU­A) Industria Energie electrică Cărbune extras Titel Gaz metan Oțel Aluminiu Locomotive Diesel și electrice magistrale Motoare electrice Transformatoare de forță Mijloace de automatizare și ale tehnicii de calcul, aparate electrice de măsură și control Mașini și utilaje pentru industria minieră Tractoare Autocamioane și autotractoare Autoturisme de oraș îngrășăminte chimice (100 la­ sută substanță activă) Cauciuc sintetic Materiale plastice și rășini sintetice Fibre și fire chimice Celuloza, și semiceluloza Hîrtie și cartoane Ciment Plăci din particule aglomerate și fibro­lemnoase Mobilă Aparate radio Televizoare Aparate electrice de uz casnic Țesături Tricotaje încălțăminte Carne Ulei comestibil Zahăr Conserve sterilizate și congelate de legume și fructe și pastă de tomate mid. kWh 55 — 57 156 —162 mil. tone 36 — 38 154 —163 mil. tone 13,1— 13,5 98.5—101,5 mid. me. 22 — 24 118 —129 mil. tone 10 — 10,5 154 —161 mii tone 180 — 200 168 —187 buc. 280 — 300 108 —115 MW­­ 4600 — 5200 159 —179 Mwa 15000 —17000 167 —189 mid. lei 3,5— 4,0 307 —347 mii tone 35 — 38 125 —136 mii buc. 30 — 35 105 —123 mii buc. 35 — 40 100 —114 mii buc. 45 — 50 375 —417 mii tone 2200 — 2400 200 —21­9 mii tone 110 — 130 200 —236 mii tone 420 — 450 185 —198 mii tone 130 — 130 170 —­197 mii tone 650 — 680 142 —148 mii tone 720 — 740 140 —143 mil. tone 13 — 14 160 —172 mii tone 950 — 1100 . 180 —210 mld. lei 6,7— 7,0 125 —130 mii buc. 650 — 700 143 —154 mii buc. 450 — 500 150 —167 mil. lei 1200 — 150— 200 —250 mil. mp 840 — 880 136 —142 mil. buc. 180 — 190 137 —145 mil. per. 75 — 80 110 —117 mii tone 770 — 830 154 —166 mii tone 380 — 420 121 —133 mii tone 580 — 610 105 —111 Nivelul anului Unitatea 1975 față de de 1,975 1970 măsură — d/o — mii tone 450 500 158 —176

Next