Drapelul Roşu, iulie 1969 (Anul 25, nr. 7612-7637)

1969-07-01 / nr. 7612

In urmă cu mai bine de 6 luni, ziarul nostru a analizat, în cu­prinsul unor articole-anchetă, măsurile de redresare a activită­ții pe șantierul întreprinderii po­ligrafice din Timișoara („Conva­lescența“ Combinatului poligrafic nu mai poate fi prelungită“ — 13 decembrie 1968, „Convalescen­ța s-a terminat, au rămas seche­lele unui proiect defectuos“ — 22 aprilie 1969). în articolele res­pective prezentam părerile mai multor specialiști cu privire la cauzele care au determinat scă­derea simțitoare a ritmului de lucru. Discuțiile avute de fiecare dată cu reprezentanții construc­torului și ai beneficiarului, cu alte cadre tehnice și economice ale titularului de investiții — Cen­trala Industriei Poligrafice (C.I.P. București) a Comitetului de Stat pentru Cultură și Artă — lăsați să se întrevadă hotărîrea de a se întreprinde acțiuni urgente pen­tru depășirea situației critice care exista pe acest șantier."Ulti­ma oară, de pildă (20 aprilie a.e.), tovarășul Anton Iliescu, directo­rul Direcției dezvoltare-cercetare din C.I.P. ne-a dat asigurări că organul pe care îl reprezintă îm­preună cu proiectantul — Insti­tutul de proiectări pentru indus­tria materialelor și prefabricate­lor de construcție (I.P.I.M.P.C.) București — vor stabili, în de­curs de 24 de ore, termenul ferm de refacere a documentației, ast­fel Incit Trustul de construcții din Timișoara să-și poată conti­nua activitatea fără să fie stin­­jenit de finanțare. Dar, din pă­cate, asigurările tovarășului di­rector Iliescu au rămas la sta­diul ... preconizărilor. Este de-a dreptul șocant să constați și a­­cum aproape aceeași situație care stăruie de mult timp pe șantier. Spunem aproape, pentru că, în­tre timp, o parte din neajunsu­rile privind aprovizionarea cu a­­parataje și materiale — problemă care, de fapt, cade în sarcina exclusivă a titularului de inves­tiții — au fost înlăturate prin e­­forturile convergente ale con­structorului (T.C.T.) și beneficia­rului (întreprinderea poligrafică „Banatul “-Timișoara). In rest, lucrurile au fost lăsate să treneze. Ba, mai mult, lipsa de prevedere s-a răzbunat, cronicizănd în bună parte vechile deficiențe. De e­­xemplu, din cauza soluției impro­prii pentru canalizare, coloanele de scurgere nu au putut fi ra­cordate la canalul colector, astfel că, acum, apele pluviale (abun­dente In ultimele zece zile­­) curg în voie pe pereții proaspăt tencuiți, depreciind calitatea stra­tului proteguitor de mortar. Jos, pe pardosea, șiroaiele de apă se string în veritabile bălți în care, colac peste pupăză, tinichigiii au lăsat brambura porțiuni întregi de subansamble metalice. Cele 7 hale, fără excepție, sînt aproape inundate cu apă, adaugă ploaia care. La aceasta se neîntîlnind pavăza izolațiilor hidrofuge, pă­trunde prin rosturile dintre grin­zile care formează acoperișul.­­Aici este nevoie să deschidem o paranteză , constructorul a co­mandat zgura necesară izolațiilor încă din octombrie ’68, dar, cum aceasta se obține la liberă con­tractare, furnizorii nu se grăbesc deloc să-și onoreze beneficiarul. „Din cele aproape 20.000 tone de zgură comandate la C. S. Reșița și C.S. Hunedoara — ne-a spus tovarășul Pavel Covaci, șeful bi­roului de aprovizionare al T.C.T. — au sosit pe șantiere abia vreo 1.700 tone !“. Din această cauză, o seamă de obiective industriale, ca cel analizat acum, numeroase lucrări de locuințe și social-cul­­turale — blocul din str. Lenau, blocurile 24, 16, 17 și 52 din Ca­lea Șagului, căminul M.I.U. de pe str. Ofcea, Complexul comer­cial din­ zona Tipografilor ș.a. — nu pot fi acoperite, iar apa pro­venită din ploi degradează lu­crările interioare­. Părăsind peisajul, , , acvatic din interior, vizităm și exteriorul Combinatului. Curtea arată ca un veritabil maidan, plin de bă­lării, gropi și noroaie și printre ele stau amestecate tot felul de materiale , cărămizi, panouri ba­­chelitizate, zeci de elemente de radiator, canale metalice de ven­tilație, fontă de scurgere. Am fi încheiat aici „lista-mostră“ „gospodăririi“ materialelor, dacă a întîmplarea nu ne scotea în cale și citeva zeci de dale hexagonale, aruncate vraiște, în timp ce pe multe drumuri de acces (sistate din dispoziția titularului de in­vestiții) oamenii fac echilibristi­că printre gropi. Inginerul Vi­­chente Moroș, care conduce lu­crările șantierului, ne-a repro­șat că dăm atenție unor „mărun­țișuri“, asemenea materiale având valori mici în raport cu celelalte. Deformată optică a unui de conducere, cu atit mai cadru mult cu cit și în incinta halelor de producție am întîlnit saci cu bi­tum, ciment pietrificat, ferestre și uși de lemn trîntite la pămînt, unele peste altele. Conducerea Grupului 1 construcții, organele de control, care, bănuim că au trecut pe aici, să nu fi observat nemaipomenita risipă care există? Se impune de urgență un riguros control de fond în stare să pună in lumină tot ceea ce s-a pierdut sau depreciat, iar cei vinovați să fie obligați să plătească pînă în ultimul bănuț. Este absurd ca cineva să susțină că aici nu sunt pierderi, cind la tot pasul gă­sești materiale prost gospodărite, ta statul să suporte risipa! Dar cel mai mare neajuns con­tinuă sa fie întârzierea finanțării unor lucrări importante, omise în mod grosolan — cum am­ mai arătat în articolul, precedent — de proiectant, (arh. Val. Stratu — I.P.I.M.P.C. București). „Nici pînă acum nu a fost reglementată su­plimentarea fondurilor necesare — ne-a declarat tovarășul Ștefan Palincaș, inginer-șef al Trustului de construcții Timișoara. Devizul general modificator continuă să stea și acum la Direcția plan-in­­vestiții a C.I.P. Da, trebuie ter­minate încă multe lucrări, dar cu ce bani să se deconteze ma­terialele și­ să se plătească ma­nopera . Din cauza suplimentări­lor absolut necesare, d­ar care în­­tîrzie să vină de aproape un an de zile (!), suntem­ nevoiți — ca să nu sistăm lucrarea — să fa­cem fel de fel de „jonglerii“ in­tre un deviz și altul. Practic, delegații trimiși pină acum de C.S.C.A. n-au făcut decit să se vin­ture pe aici. Acum, de curînd, s-a încheiat o nouă minută prin care C.S.C.A. s-a angajat să asi­gure finanțarea pînă la 30 iunie“. Ce perspective există în aceas­tă privință ? ~ ne-am­ interesat la data întreprinderii anchetei de față (21 iunie a.c.). —­ După părerea mea — ne-a spus tovarășul Oliviu Draga, in­spector al sucursalei din Timi­șoara a Băncii de Investiții — finanțarea nu va putea fi asigu­rată pînă la 30 iunie. — Ce aveți în vedere ? — In primul rînd, făptui câ, documentația de deviz, refăcută de I.P.I.M.P.C. în scopul comple­tării propriilor emisiuni (și care se află la C.I.P. încă de la în­ceputul lunii mai­­ — n.n.) nu a fost Încă trimisă beneficiarului, constructorului și Băncii de In­vestiții. Or, fără a avea noua do­cumentație de deviz, actul adi­țional la contract și inventarul lucrărilor neterminate o mare parte din operațiunile executate nu se pot deconta — ceea ce creează, in mod artificial, dobinzi bancare constructorului.­­Și, intr-adevăr, previziunile inspectorului Draia s-au dovedit fundamentate, nici până azi C.S.C.A. asigurat finanța­rea !). Ne-a atras atenția opinia in­spectorului Oliviu Draia pentru că ea explică în mare parte „a­nemia“ șantierului întreprinderii poligrafice Timișoara. In 6 iunie de pildă, au sosit pe șantier patru tovarăși din București: ing. Tronaru, director general al C. I. P., N. Niculeanu, di­rectorul Direcției plan-investiții a C.I.P încă un director de la același organ și­­ (scumpul-la-ve­­dere) arh. Val Stratu, de la I.P.I.M.P.C. După ce au văzut care este stadiul construcției, cei patru tovarăși au dispus sistarea lucrărilor la atelierul foto, com­pletarea unor operațiuni omise și, au plecat ca să studieze la București posibilitatea raționali­zării spațiului productiv de la întreprinderea poligrafică din Ti­mișoara . Schimbarea­ solu­țiilor con­structive cu trei luni înainte de punere in funcțiune — observă cu justificată indignare tovară­șul Robert Ungar, inginer-șef ad­junct al Grupului I construcții Timișoara - provoacă dezorga­nizarea procesului de producție al șantierului, oblgindu-ne la mișcarea, de la un loc de muncă la altul, a meseriașilor. Aceasta, evident, se repercutează negativ asupra randamentului muncii și, tot final, asupra respectării ter­menului de predare. — Tovarășii de la C.I.P. — completează ing. Al. Roman, di­rigintele șantierului, prezent­­­a discuția noastră — nu au indicat nici măcar posibilitatea de pro­curare a materialelor impuse de noile soluții constructive. Aspectele înfățișate n-au ne­voie de alte comentarii: întreprin­derea poligrafică din Timișoara — a­ cărui punere in funcțiune se află astăzi (la numai trei luni de termenul stabilit!) sub semnul incertitudinii — s-ar fi numărat, desigur, printre construcțiile a­­vansate din județ, dacă, la con­ceperea investiției, s-ar fi anali­zat profund și multilateral toate aspectele conexe. Acest lucru nu s-a făcut iar urmările sunt, așa cum s-a văzut dintre cele mai precare. Redacția ziarului nostru­­ își va face o datorie de onoare aducin­d — și de această dată — la cunoș­tința conducerii C.S.C.A. toate neajunsurile constatate. Aștep­tăm, însă, și un răspuns din par­tea organelor de resort ale Con­siliului popular județean Timiș, in care să-și precizeze poziția au­torizată cu privire la problemele dezbătute. Anchetă realizată MIREL BRATEȘ Investiții 1969 CUM SE EXPLICĂ „anemia“ unui șantier Cîteva noi­ constatări privind întîrzierea execuției întreprinderii poligrafice de TELEVIZIUNE MARȚI, 1 IULIE 196? 17,30 Buletin de fuirt 17,35 Năzdrăvăniile lui Pată Albă - emisiune pentru copii. 17,50 Lim­ba engleză (reluare), 11,15 Vă pla­ce muzica ? Emisiune pentru ti­neretul școlar. 18,45 Flori de ctmp­­ etitece ți jocuri populare ro­­minesti. 19 Birt lumea științei (5,30 Telejurnalul de ceara 19,45 congresul al X-lea a­ . C.S­. 20,15 Seară de teatru : Hoții­­ de Pr. Schüler, 21,5a Prim plan Acad Raluca Ripan 32,15 Criterii. Pe teme muzicale: 22,45 Telejurnalul de noapte, 22,55 Publicitate, Bule­tin meteorologic Si închiderea emisiunii Adu­nări ale organizațiilor de partid (Urmare din pag. I) de ideile cuprinse in documente, față de politica marxist-leninistă partidului nostru, angajându-se să nu o precupețească nici un efort pentru traducerea in viață .a sarcinilor ce vor fi puse în fața lor prin Directi­vele Congresului al X-lea al Partidu­lui Comunist Român. LA.S. Siarmata La Giarmata, localitate vestită pentru hărnicia cetățenilor ei, — români- germani, maghiari și de alte naționalități — s-a dez­voltat, în ultimii ani, una din ce­le mai puternice întreprinderi a­­gricole de stat din țară, care fur­nizează anul acesta economiei naționale produse in valoare de peste 100 milioane lei. ■.Uzina­ agricolă, cum­ i se mai spune, a realizat anul trecut beneficii in valoare de 15 milioane lei, dublu față de prevederi. Pentru anul în curs, bilanțul se arată mai bun. Pe primele cinci luni, uni­tatea a realizat venituri cu a­proape 10 milioane lei mai mari decit in perioada corespunzătoa­re a anului trecut. Producția globală realizată pină acum se cifrează la 40 milioane lei. In sala de ședințe a întreprin­derii, pe fețele comuniștilor che­mați să-și dea părerea asupra do­cumentelor pentru Congres, se puteau citi sentimente de legitimă mîndrie, dar mai ales dorința unanimă de a ridica ștacheta propriilor realizări. — Adunarea de astăzi — spu­nea ing. Nicolae Dogaru, Erou al muncii socialiste, directorul uni­tății, unul din ,■veteranii“ între­prinderii — îmi amintește de șe­dințele de acum patru-cinci ani, cind ne mindream cu o producție­ globală de 30—40 milioane lei Astăzi, realizăm de aproximativ trei ori mai mult, deși suprafața întreprinderii a scăzut de la 12.000 la 8.000 ha. Cum am pro­gresat, se știe. Astăzi, apreciem, poate mai mult ca oricind, grija partidului și statului pentru dez­voltarea agriculturii, punerea ei pe baze științifice. Apreciem efectele Plenarei din 27—28 martie 1067, adevărată piatră un­ghiulară pentru dezvoltarea agri­culturii socialiste, ale cărei roade le cunoaștem cu toții. Prin po­litica sa înțeleaptă, partidul a creat un echilibru între industrie și agricultură, oferind câmp larg de afirmare inițiativei lucrători­lor din I.A.S. In Cuvintul său, tovarășul Con­stantin Sandu, secretarul comite­tului de partid, arăta. .Între­prinderea se află în continuă mo­dernizare. Zestrea ei a crescut in ultimul timp cu un combinat avicol, unul dintre cele mai mari din țară, cu mai multe capacități de producție, cu importante su­prafețe irigate, sporind simțitor baza tehnico-materială a unității. Acum in întreprindere se desfă­șoară un vast program de inves­tiții : se­­ construiesc noi grajduri pentru sectorul zootehnic, o cre­­șă pentru viței, un depozit frigo­rific cu o capacitate de 100 va­goane, o linie tehnologică pentru nectar din caise și piersici. Se extinde suprafața de vie cu încă 250 ha. Alte 400 ha vor fi amena­jate pentru irigații. Toate aces­tea creează certitudinea creșterii continue a potențialului economic al unității. Pe baza concentrării și specializării producției, va con­tinua procesul de profilare a fer­melor, va crește eficiența lor eco­nomică. Cifrele cuprinse vi Teze și în proiectul de Directive­­ refe­ritoare la creșterea bazei tehnico­­m­ateriale sunt impresionante : în 1975, bunăoară, agricultura va dispune de 120—123.000 tractoa­re, cantitatea de îngrășăminte chimice va ajunge la 180—190 kg de substanță activă pe ha, iar lu­crările de irigații la 2,2—2,5 mi­lioane hectare. Cifrele ex­primă in mod grăitor coordona­tele luminoase pe care va evolua agricultura noastră in următorii cinci ani. Iată de ce aprob cu căldură aceste documente­. — N-am dori să se înțeleagă că in unitatea noastră totul mer­ge ca pe roate și că n-ar mai exista lipsuri, deficiențe­l— au ținut să precizeze­ mai mulți vor­bitori, printre care : muncitoarea Zenovia Drăghici, inginerul Du­mitru Zonte, economistul Al. Lucaci, dr. Ion Balint. Vorbitorii s-au arătat nemulțumiți de­­ fap­tul că sectorul zootehnic,­ mai a­­les ferma de vaci nr. 9, desfășoa­ră o­ activitate cu mult sub posi­bilități. Pentru remedierea nea­junsurilor, care umbresc in bună parte succesele celorlalte sectoa­re, au fost făcute propuneri con­crete privind o mai bună organi­zare a muncii, respectarea pro­gramului de lucru, furajarea ra­țională a animalelor, ridicarea pregătirii profesionle a oamenilor. Din discuții s-a conturat necesității construcției unei ideea fa­brici de furaje proprii (dat fiind că aici se consumă zilnic apro­ximativ cinci tape de furatei, și ei unui turn de apă. Într-o atmosferă de puternic entuziasm și aprobare față de po­litica înțeleaptă și clarvăzătoare a partidului și statului nostru, comuniștii de la I.A.S. Giarmata au aprobat textul unei telegrame adresă­te C.C al P.C.R., tovără­­șului Nicolae Ceaușescu ION MEDOIA Expoziție de încălțăminte, marochinărie Ministerul Industriei Ușoare — D.G.I.F.L și Ministerul Com­er­­țiului Interior — DG.P.TI. — or­ganizează în zilele de 1 și 2 iulie a.c. o expoziție de încălțăminte și marochinărie, cu participarea tuturor fabricilor producătoare din țară. Expoziția va fi deschisă în localul cantinei nr. 2 a Institutu­lui politehnic din br. Mihai Vi­teazul nr. 2, între orele 9—20. Vi­zitatorii sunt solicitați să-și ex­prime prin buletine preferințele asupra modelelor expuse. VREMEA Pentru astăzi, 1 iulie 1969: Vremea se menține instabilă, cu cerul temporar noros când vor mai cădea averse de ploaie, însoțite de descărcări electrice. Vântul va sufla mo­derat, cu intensificări din nord și nord-eet. Temperatura staționară, noaptea, minimile, vor fi cuprinse intre 9 și 13 grade, iar maximele, ziua, în­tre 19 și 25 de grade. Pentru zilele de 2 și 3 iulie 1969, Vremea instabilă, cu ce­rul temporar noros și cu aver­se după-amiază. Temperatura staționară. Concurs de la i. P. admitere Timișoara INSTITUTUL POLITEHNIC TI­MIȘOARA anunță că intre 5 și 15 iulie a.c. va avea loc concursul de admitere pentru anul univer­sitar 1969/1970 la următoarele fa­cultăți și secții : FACULTATEA DE MECANI­CA. Cursuri de ingineri -- cursuri de zi: Secțiile : tehnologia con­strucțiilor, de mașini , mașini ter­mice ; material rulant; mașini hidraulice și pneumatice ; tehno­logia sudurii. Cursuri de subingineri — cursuri de zi și serale la tehno­logia prelucrării la rece. FACULTATEA DE ELECTRO­TEHNICĂ Cursuri de ingineri — cursuri de zi. Secțiile : electromecanică ; electroenergetică ; calculatoare. Cursuri de subingineri — cursuri de zi ; electrotehnică ; e­­lectroenergetică FACULTATEA DE CON­STRUCȚII Cursuri de ingineri — cursuri de zi: Secțiile: construcții civi­le și industriale, construcții hi­drotehnice ; căi ferate, drum­uri și poduri ; îmbunătățiri funciare. Cursuri de subingineri — cursuri de zi ; construcții civile și industriale ; Îmbunătățiri fun­ciare. Cursuri de subingineri — cursuri serale; construcții civile și industriale, FACULTATEA DE CHIMIE INDUSTRIALA Cursuri de ingineri — cursuri de zi: Secțiile: tehnologia sub­­stanțelor anorganice ; tehnologia substanțelor organice ; chimia și tehnologia materialelor de con­strucții ; tehnologia compușilor macromoleculari. FACULTATEA DE MECANI­CA AGRICOLĂ Cursuri de ingineri — cursuri de zi . Secția : mecanică agricolă. Durata de școlarizare la cursu­rile de ingineri este de 5 ani, cu excepția secției de îmbunătățiri funciare, a care este de 4 ani. La subingineri durata de școlari­zare este de 21­» ani la cursuri­le de zi și de 30­ ani la cele se­rale. înscrierea candidaților se va face pînă în ziua de 4 iulie a.c., ora 10 a.m. Probele și programele o­­biectelor de concurs, p­re­cum­ și condițiile de admitere sînt cuprinse în broșura „Admi­terea in învățămîntul superior“, ediția 1969. Informații suplimen­tare se pot obține la secretaria­tul Rectoratului (tel. 1.11.06) și secretariatele facultăților. (664) PE CALEA UNEI DEZVOLTĂRI IMPETUOASE (Urmare din pag. 1) și lămpilor de semnalizare la­ ce­rințele normelor internaționale. Aceste aspecte ale activității noastre ie vom putea duce la în­deplinire întărind în mod cores­punzător serviciile de concepție cu ingineri având o calificare ri­dicată. Asimilarea unui număr mai mare de produse și intr-un timp scurt, o vom putea realiza introducînd in tehnologia de pre­lucrare a SDV-urilor procedee și mașini­ de mare productivitate, capabile să determine ridicarea­­performanțelor produselor fabri­cate. Acestea sint desigur, numai ci­teva din gândurile care ne stapi­­nesc din momentul cind am luat cunoștință de prevederile Direc­tivelor Dezbaterea acestor do­cumente cu toți salariații va dez­vălui, fără îndoială, noi rezerve in­terne, a căror folosire ne va în­tări sentimentul mîndriei că la acei ..15—17 la sută­? contribuția noastră este importantă și că prezintă tot atașamentul și dragostea pentru a ne nostru vedea țara mereu bogată mai frumoasă ma; DRAPELUL RO$U-7.612 Adunarea cu prilejul cadrelor didactice „Zilei învățătorului“ , la sala Operei­ de stat din Ti­mișoara a avut loc ieri adunarea festivă a cadrelor didactice din județul nostru, prilejuită de săr­bătorirea „Zilei învățătorului“. După cuvântul de deschidere, rostit de prof. Petru Radu, in­spector general al Inspectoratului școlar județean, a luat cuvintul tovarășul Coriolan Pop, membru al Biroului Comitetului județean de partid, prim-secretar al Comi­tetului municipal P.C.R. Timișoa­­­ra, care a arătat contribuția sluji­torilor școlii la creșterea genera­ției tinere, perspectivele ce se deschid în fața învățământului­ de toate gradele din țara noastră, în lumina Tezelor și proiectului de Directive pentru Congresul al X-lea al P.C.R. De asemenea, vorbitorul a felicitat cadrele di­dactice din județul nostru pentru străduința cu care s-au aplecat, zi de zi, asupra vlăstarelor tinere, urîndu-le noi­ succese în muncă. In sunetele goarnelor și ropotul tobelor, au pătruns în sală pio­nieri, care au înmînat, celor ce-i pregătesc pentru viață, buchete de flori. Cuvinte calde de mulțu­mire au fost adresate Comitetu­lui Central al partidului, Comite­tului județean de parti­d, tuturor cadrelor didactice, de către pio­nierele Carmen d­­ia Corcheș și Nicoleta Floruț, care s-au angajat, în numele colegilor lor, să învețe cît mai bine pentru a deveni ce­tățeni de nădejde ai patriei. Răs­­punzînd mesajului purtătorilor cravatelor roșii, prof. Ion Viriș, inspector-șef la Inspectoratul șco­lar județean, le-a mulțumit pen­tru urările călduroase, îndemnîn­­du-i­ să se pregătească cit mai te­meinic. In continuare, s-a dat citire titlurilor și distincțiilor acordate de către Consiliul de Stat al Re­publicii Socialiste România unor membri ai corpului didactic din unitățile de învățămînt din jude­țul nostru. Zece educatoare, învă­țători și profesori au fost distinși cu Ordinul Muncii clasa a III-a, 14 cu Medalia Muncii, doi cu Or­dinul Meritul Cultural clasa a III-a. Unui număr de 7 cadre di­dactice li s-a conferit, de­ aseme­nea, titlul de profesor emerit și gradația de merit. Altor 37 de educatori­, învățători și profesori le-a fost acordat gradul I. După înmînarea distincțiilor, cadrele didactice prezente în sala Operei de stat au adresat COMI­TETULUI CENTRAL AL PAR­TIDULUI COMUNIST ROMÂN, TOVARĂȘULUI NICOLAE CEAUȘESCU, o telegramă de mulțumire, prin care și-au ex­primat hotărîrea lor de a munci neobosit pentru creșterea genera­ției tinere. A urmat un program artistic prezentat de formațiile elevilor. Moment solemn : in­minarea distincțiilor Sesiune de comunicări (Pavel Pet­roman), Proza lui Ni­­colae Velea (I. Martin), Contri­buția unor scriitori și oameni de cultură la dezvoltarea invățăm­in­­tului și culturii in Banat în sec. al XIX-lea (I. Mihăilescu). Nu lipsite de interes au fost și temele tratate de inspectoriil Alfred Schussler : „Corelația din­tre matematică și fizica". Ion Orban : .-Formarea bazei natio­nale de biologie generală la lec­țiile de botanică și zoologie, etc. cedeelor de predare a literaturii In sala festivă a Liceului ,­Efti­­mie Murgu“ din Timișoara a avut loc ieri sesiunea de comunicări științifice a cadrelor de îndruma­re și control de la Inspectoratul școlar județean, prezentate de prof. După referatele Petru Radu, lector univ. Ion Mureșan și Ion Jivulescu, directorul I.P.C.D., au fost susținute numeroase lucrări în cadrul secțiilor umanistă și reală. Dintre acestea amintim : Modernizarea metodelor și pro­ VOOOtXXXlOOOObOOOdOOOOOdOOOOOOthOOOOOC'OOOOOOOOOOOOOOOC'OOOdOOdC'OOOdOdOOdO? v & Activitatea practica și gîndirea social-politică pe noi trepte de (Urmare din pag•­­­­niei", de conf. dr. Traian Bu­­nescu, „Sarcinile și particula­ritățile primei etape a revolu­ției populare din România“ de asistent Petru Toadere, „As­pecte ale luptei organizațiilor din Banat ale Partidului Co­munist Român, pentru făuri­rea și consolidarea alianței muncitorești-țărănești“ (august 1944 — martie 1945) de lector Gheorghe Andrița, „Creșterea rolului conducător al partidu­lui în etapa desăvîrșirii con­strucției socialismului“ de lec­tor Eteria Palaștî, „Transfor­mările petrecute in conținutul națiunii române în anii pu­terii populare“ de lector Ioan Crețu, „Perfecționarea vieții sociale și adîncirea democra­ției socialiste in etapa desă­vârșirii construcției socialis­mului in România“ de lector Iuliu Gera, „Transformările in structura socială și făurirea unității a României a poporului“ de lector socialiste Petru Hreba, „Schimbări calitative în structura intelectualității din România in anii construc­ției socialismului" de lector Ștefan Csikós, „Schimbări in structura intelectualității din România după 23 august 1944“ de lector Elisabeta Iei­, „Mo­dificări structurale în forța de muncă in anii construcției socialismului“ de lector Elena Feldman, „Statutul social al femeii din România socialistă“ de conf­istera Franke­ Gore și asistent „Promovarea Marti Lăzărescu, și dezvoltarea filozofiei, științei in anii con­strucției socialiste în Româ­nia“, de conf. dr. loan Cornea și asistent Cornel Damian, „Contribuția dezvoltării indus­triei României la creșterea e­­ficienței activității productive“ de conf. dr. Dumitru Ma­reș și lector Petru Oniță, „Lo­cul cooperativelor agricole de producție din județul Timiș în ansamblul sectorului coopera­tist al agriculturii din Repu­blica Socialistă România“, de lectorii Ilie Băbăiță și Eftimie Șirianu, „Cu privire la efi­ciența economică a activității întreprinderilor de mecanizare a agriculturii, de asistent Ni­­colae Iavorschi, „Politica partidului Comunist Român privind orientarea investițiilor in economia națională a Re­publicii Socialiste România", de lector Gheorghe Iancu, „Cu privire la conținutul și natura relațiilor de cooperare intre întreprinderile socialiste“ de, lector Ioan Ivășchescu, „Trăsă­turile caracteristice ale politi­cii externe a Partidului Co­munist Român și a Republicii Socialiste România“ de lector Nicolae Rigo, „Influența in­dustrializării socialiste asupra evoluției comerțului exterior al Republicii Socialiste Româ­nia“ de lectorii Rajița Marin­iov și Constantin Lăzureanu, „Aspecte ale relațiilor econo­mice externe ale Republicii Socialiste România“ de lector Grigore Silași și asistent Flo­rența Tecușan. „In legătură cu locul Republicii Socialiste Ro­mânia în producția mondială" de lector Filip Pațac, „Dina­mica și structura comerțului exterior al Republicii Socia­liste România cu țările in curs de dezvoltare“, de asis­tent Florența Tecușan, și lec­tor Grigore Silași, „Contribu­ția Partidului Comunist Ro­mân la întărirea și dezvolta­rea mișcării comuniste și mun­citorești internaționale“ de lector Dumitru Anițoiu. Pe marginea lucrărilor pre­zentate au luat cuvintul nu­meroși participanți care au apreciat ținuta științifică a comunicărilor, interesul refe­renților de a prezenta unele puncte de vedere personale cu privire la complexitatea pro­ceselor construcției socialiste în țara noastră, a căilor de soluționare a diferitelor pro­bleme economice, sociale, po­litice și ideologice. Participan­ții la discuții au făcut, în a­­celași timp, recomandări con­crete privitoare la o mai lar­gă abordare, a problemelor caracteristice societății noas­tre. Cuvântul de închidere a fost rostit de conf. dr. Ioan Zahiu, secretar al Comitetului jude­țean de partid. Prin conținutul comunicări­lor, prin modul de abordare a problemelor politice, economi­ce și social-culturale, prin în­treaga sa desfășurare. Sesiu­nea științifică organizată in cinstea Congresului al X-lea fii partidului și a celei de-a XXV-a aniversări a eliberării României de sub jugul fascist, se încadrează în atmosfera de stimulare a investigației rea­­lității noastre sociale, afirmare

Next