Drapelul Roşu, iulie 1969 (Anul 25, nr. 7612-7637)
1969-07-01 / nr. 7612
In urmă cu mai bine de 6 luni, ziarul nostru a analizat, în cuprinsul unor articole-anchetă, măsurile de redresare a activității pe șantierul întreprinderii poligrafice din Timișoara („Convalescența“ Combinatului poligrafic nu mai poate fi prelungită“ — 13 decembrie 1968, „Convalescența s-a terminat, au rămas sechelele unui proiect defectuos“ — 22 aprilie 1969). în articolele respective prezentam părerile mai multor specialiști cu privire la cauzele care au determinat scăderea simțitoare a ritmului de lucru. Discuțiile avute de fiecare dată cu reprezentanții constructorului și ai beneficiarului, cu alte cadre tehnice și economice ale titularului de investiții — Centrala Industriei Poligrafice (C.I.P. București) a Comitetului de Stat pentru Cultură și Artă — lăsați să se întrevadă hotărîrea de a se întreprinde acțiuni urgente pentru depășirea situației critice care exista pe acest șantier."Ultima oară, de pildă (20 aprilie a.e.), tovarășul Anton Iliescu, directorul Direcției dezvoltare-cercetare din C.I.P. ne-a dat asigurări că organul pe care îl reprezintă împreună cu proiectantul — Institutul de proiectări pentru industria materialelor și prefabricatelor de construcție (I.P.I.M.P.C.) București — vor stabili, în decurs de 24 de ore, termenul ferm de refacere a documentației, astfel Incit Trustul de construcții din Timișoara să-și poată continua activitatea fără să fie stinjenit de finanțare. Dar, din păcate, asigurările tovarășului director Iliescu au rămas la stadiul ... preconizărilor. Este de-a dreptul șocant să constați și acum aproape aceeași situație care stăruie de mult timp pe șantier. Spunem aproape, pentru că, între timp, o parte din neajunsurile privind aprovizionarea cu aparataje și materiale — problemă care, de fapt, cade în sarcina exclusivă a titularului de investiții — au fost înlăturate prin eforturile convergente ale constructorului (T.C.T.) și beneficiarului (întreprinderea poligrafică „Banatul “-Timișoara). In rest, lucrurile au fost lăsate să treneze. Ba, mai mult, lipsa de prevedere s-a răzbunat, cronicizănd în bună parte vechile deficiențe. De exemplu, din cauza soluției improprii pentru canalizare, coloanele de scurgere nu au putut fi racordate la canalul colector, astfel că, acum, apele pluviale (abundente In ultimele zece zile) curg în voie pe pereții proaspăt tencuiți, depreciind calitatea stratului proteguitor de mortar. Jos, pe pardosea, șiroaiele de apă se string în veritabile bălți în care, colac peste pupăză, tinichigiii au lăsat brambura porțiuni întregi de subansamble metalice. Cele 7 hale, fără excepție, sînt aproape inundate cu apă, adaugă ploaia care. La aceasta se neîntîlnind pavăza izolațiilor hidrofuge, pătrunde prin rosturile dintre grinzile care formează acoperișul.Aici este nevoie să deschidem o paranteză , constructorul a comandat zgura necesară izolațiilor încă din octombrie ’68, dar, cum aceasta se obține la liberă contractare, furnizorii nu se grăbesc deloc să-și onoreze beneficiarul. „Din cele aproape 20.000 tone de zgură comandate la C. S. Reșița și C.S. Hunedoara — ne-a spus tovarășul Pavel Covaci, șeful biroului de aprovizionare al T.C.T. — au sosit pe șantiere abia vreo 1.700 tone !“. Din această cauză, o seamă de obiective industriale, ca cel analizat acum, numeroase lucrări de locuințe și social-culturale — blocul din str. Lenau, blocurile 24, 16, 17 și 52 din Calea Șagului, căminul M.I.U. de pe str. Ofcea, Complexul comercial din zona Tipografilor ș.a. — nu pot fi acoperite, iar apa provenită din ploi degradează lucrările interioare. Părăsind peisajul, , , acvatic din interior, vizităm și exteriorul Combinatului. Curtea arată ca un veritabil maidan, plin de bălării, gropi și noroaie și printre ele stau amestecate tot felul de materiale , cărămizi, panouri bachelitizate, zeci de elemente de radiator, canale metalice de ventilație, fontă de scurgere. Am fi încheiat aici „lista-mostră“ „gospodăririi“ materialelor, dacă a întîmplarea nu ne scotea în cale și citeva zeci de dale hexagonale, aruncate vraiște, în timp ce pe multe drumuri de acces (sistate din dispoziția titularului de investiții) oamenii fac echilibristică printre gropi. Inginerul Vichente Moroș, care conduce lucrările șantierului, ne-a reproșat că dăm atenție unor „mărunțișuri“, asemenea materiale având valori mici în raport cu celelalte. Deformată optică a unui de conducere, cu atit mai cadru mult cu cit și în incinta halelor de producție am întîlnit saci cu bitum, ciment pietrificat, ferestre și uși de lemn trîntite la pămînt, unele peste altele. Conducerea Grupului 1 construcții, organele de control, care, bănuim că au trecut pe aici, să nu fi observat nemaipomenita risipă care există? Se impune de urgență un riguros control de fond în stare să pună in lumină tot ceea ce s-a pierdut sau depreciat, iar cei vinovați să fie obligați să plătească pînă în ultimul bănuț. Este absurd ca cineva să susțină că aici nu sunt pierderi, cind la tot pasul găsești materiale prost gospodărite, ta statul să suporte risipa! Dar cel mai mare neajuns continuă sa fie întârzierea finanțării unor lucrări importante, omise în mod grosolan — cum am mai arătat în articolul, precedent — de proiectant, (arh. Val. Stratu — I.P.I.M.P.C. București). „Nici pînă acum nu a fost reglementată suplimentarea fondurilor necesare — ne-a declarat tovarășul Ștefan Palincaș, inginer-șef al Trustului de construcții Timișoara. Devizul general modificator continuă să stea și acum la Direcția plan-investiții a C.I.P. Da, trebuie terminate încă multe lucrări, dar cu ce bani să se deconteze materialele și să se plătească manopera . Din cauza suplimentărilor absolut necesare, dar care întîrzie să vină de aproape un an de zile (!), suntem nevoiți — ca să nu sistăm lucrarea — să facem fel de fel de „jonglerii“ intre un deviz și altul. Practic, delegații trimiși pină acum de C.S.C.A. n-au făcut decit să se vinture pe aici. Acum, de curînd, s-a încheiat o nouă minută prin care C.S.C.A. s-a angajat să asigure finanțarea pînă la 30 iunie“. Ce perspective există în această privință ? ~ ne-am interesat la data întreprinderii anchetei de față (21 iunie a.c.). — După părerea mea — ne-a spus tovarășul Oliviu Draga, inspector al sucursalei din Timișoara a Băncii de Investiții — finanțarea nu va putea fi asigurată pînă la 30 iunie. — Ce aveți în vedere ? — In primul rînd, făptui câ, documentația de deviz, refăcută de I.P.I.M.P.C. în scopul completării propriilor emisiuni (și care se află la C.I.P. încă de la începutul lunii mai — n.n.) nu a fost Încă trimisă beneficiarului, constructorului și Băncii de Investiții. Or, fără a avea noua documentație de deviz, actul adițional la contract și inventarul lucrărilor neterminate o mare parte din operațiunile executate nu se pot deconta — ceea ce creează, in mod artificial, dobinzi bancare constructorului.Și, intr-adevăr, previziunile inspectorului Draia s-au dovedit fundamentate, nici până azi C.S.C.A. asigurat finanțarea !). Ne-a atras atenția opinia inspectorului Oliviu Draia pentru că ea explică în mare parte „anemia“ șantierului întreprinderii poligrafice Timișoara. In 6 iunie de pildă, au sosit pe șantier patru tovarăși din București: ing. Tronaru, director general al C. I. P., N. Niculeanu, directorul Direcției plan-investiții a C.I.P încă un director de la același organ și (scumpul-la-vedere) arh. Val Stratu, de la I.P.I.M.P.C. După ce au văzut care este stadiul construcției, cei patru tovarăși au dispus sistarea lucrărilor la atelierul foto, completarea unor operațiuni omise și, au plecat ca să studieze la București posibilitatea raționalizării spațiului productiv de la întreprinderea poligrafică din Timișoara . Schimbarea soluțiilor constructive cu trei luni înainte de punere in funcțiune — observă cu justificată indignare tovarășul Robert Ungar, inginer-șef adjunct al Grupului I construcții Timișoara - provoacă dezorganizarea procesului de producție al șantierului, oblgindu-ne la mișcarea, de la un loc de muncă la altul, a meseriașilor. Aceasta, evident, se repercutează negativ asupra randamentului muncii și, tot final, asupra respectării termenului de predare. — Tovarășii de la C.I.P. — completează ing. Al. Roman, dirigintele șantierului, prezenta discuția noastră — nu au indicat nici măcar posibilitatea de procurare a materialelor impuse de noile soluții constructive. Aspectele înfățișate n-au nevoie de alte comentarii: întreprinderea poligrafică din Timișoara — a cărui punere in funcțiune se află astăzi (la numai trei luni de termenul stabilit!) sub semnul incertitudinii — s-ar fi numărat, desigur, printre construcțiile avansate din județ, dacă, la conceperea investiției, s-ar fi analizat profund și multilateral toate aspectele conexe. Acest lucru nu s-a făcut iar urmările sunt, așa cum s-a văzut dintre cele mai precare. Redacția ziarului nostru își va face o datorie de onoare aducind — și de această dată — la cunoștința conducerii C.S.C.A. toate neajunsurile constatate. Așteptăm, însă, și un răspuns din partea organelor de resort ale Consiliului popular județean Timiș, in care să-și precizeze poziția autorizată cu privire la problemele dezbătute. Anchetă realizată MIREL BRATEȘ Investiții 1969 CUM SE EXPLICĂ „anemia“ unui șantier Cîteva noi constatări privind întîrzierea execuției întreprinderii poligrafice de TELEVIZIUNE MARȚI, 1 IULIE 196? 17,30 Buletin de fuirt 17,35 Năzdrăvăniile lui Pată Albă - emisiune pentru copii. 17,50 Limba engleză (reluare), 11,15 Vă place muzica ? Emisiune pentru tineretul școlar. 18,45 Flori de ctmp etitece ți jocuri populare rominesti. 19 Birt lumea științei (5,30 Telejurnalul de ceara 19,45 congresul al X-lea a . C.S. 20,15 Seară de teatru : Hoții de Pr. Schüler, 21,5a Prim plan Acad Raluca Ripan 32,15 Criterii. Pe teme muzicale: 22,45 Telejurnalul de noapte, 22,55 Publicitate, Buletin meteorologic Si închiderea emisiunii Adunări ale organizațiilor de partid (Urmare din pag. I) de ideile cuprinse in documente, față de politica marxist-leninistă partidului nostru, angajându-se să nu o precupețească nici un efort pentru traducerea in viață .a sarcinilor ce vor fi puse în fața lor prin Directivele Congresului al X-lea al Partidului Comunist Român. LA.S. Siarmata La Giarmata, localitate vestită pentru hărnicia cetățenilor ei, — români- germani, maghiari și de alte naționalități — s-a dezvoltat, în ultimii ani, una din cele mai puternice întreprinderi agricole de stat din țară, care furnizează anul acesta economiei naționale produse in valoare de peste 100 milioane lei. ■.Uzina agricolă, cum i se mai spune, a realizat anul trecut beneficii in valoare de 15 milioane lei, dublu față de prevederi. Pentru anul în curs, bilanțul se arată mai bun. Pe primele cinci luni, unitatea a realizat venituri cu aproape 10 milioane lei mai mari decit in perioada corespunzătoare a anului trecut. Producția globală realizată pină acum se cifrează la 40 milioane lei. In sala de ședințe a întreprinderii, pe fețele comuniștilor chemați să-și dea părerea asupra documentelor pentru Congres, se puteau citi sentimente de legitimă mîndrie, dar mai ales dorința unanimă de a ridica ștacheta propriilor realizări. — Adunarea de astăzi — spunea ing. Nicolae Dogaru, Erou al muncii socialiste, directorul unității, unul din ,■veteranii“ întreprinderii — îmi amintește de ședințele de acum patru-cinci ani, cind ne mindream cu o producție globală de 30—40 milioane lei Astăzi, realizăm de aproximativ trei ori mai mult, deși suprafața întreprinderii a scăzut de la 12.000 la 8.000 ha. Cum am progresat, se știe. Astăzi, apreciem, poate mai mult ca oricind, grija partidului și statului pentru dezvoltarea agriculturii, punerea ei pe baze științifice. Apreciem efectele Plenarei din 27—28 martie 1067, adevărată piatră unghiulară pentru dezvoltarea agriculturii socialiste, ale cărei roade le cunoaștem cu toții. Prin politica sa înțeleaptă, partidul a creat un echilibru între industrie și agricultură, oferind câmp larg de afirmare inițiativei lucrătorilor din I.A.S. In Cuvintul său, tovarășul Constantin Sandu, secretarul comitetului de partid, arăta. .Întreprinderea se află în continuă modernizare. Zestrea ei a crescut in ultimul timp cu un combinat avicol, unul dintre cele mai mari din țară, cu mai multe capacități de producție, cu importante suprafețe irigate, sporind simțitor baza tehnico-materială a unității. Acum in întreprindere se desfășoară un vast program de investiții : se construiesc noi grajduri pentru sectorul zootehnic, o creșă pentru viței, un depozit frigorific cu o capacitate de 100 vagoane, o linie tehnologică pentru nectar din caise și piersici. Se extinde suprafața de vie cu încă 250 ha. Alte 400 ha vor fi amenajate pentru irigații. Toate acestea creează certitudinea creșterii continue a potențialului economic al unității. Pe baza concentrării și specializării producției, va continua procesul de profilare a fermelor, va crește eficiența lor economică. Cifrele cuprinse vi Teze și în proiectul de Directive referitoare la creșterea bazei tehnicomateriale sunt impresionante : în 1975, bunăoară, agricultura va dispune de 120—123.000 tractoare, cantitatea de îngrășăminte chimice va ajunge la 180—190 kg de substanță activă pe ha, iar lucrările de irigații la 2,2—2,5 milioane hectare. Cifrele exprimă in mod grăitor coordonatele luminoase pe care va evolua agricultura noastră in următorii cinci ani. Iată de ce aprob cu căldură aceste documente. — N-am dori să se înțeleagă că in unitatea noastră totul merge ca pe roate și că n-ar mai exista lipsuri, deficiențel— au ținut să precizeze mai mulți vorbitori, printre care : muncitoarea Zenovia Drăghici, inginerul Dumitru Zonte, economistul Al. Lucaci, dr. Ion Balint. Vorbitorii s-au arătat nemulțumiți de faptul că sectorul zootehnic, mai ales ferma de vaci nr. 9, desfășoară o activitate cu mult sub posibilități. Pentru remedierea neajunsurilor, care umbresc in bună parte succesele celorlalte sectoare, au fost făcute propuneri concrete privind o mai bună organizare a muncii, respectarea programului de lucru, furajarea rațională a animalelor, ridicarea pregătirii profesionle a oamenilor. Din discuții s-a conturat necesității construcției unei ideea fabrici de furaje proprii (dat fiind că aici se consumă zilnic aproximativ cinci tape de furatei, și ei unui turn de apă. Într-o atmosferă de puternic entuziasm și aprobare față de politica înțeleaptă și clarvăzătoare a partidului și statului nostru, comuniștii de la I.A.S. Giarmata au aprobat textul unei telegrame adresăte C.C al P.C.R., tovărășului Nicolae Ceaușescu ION MEDOIA Expoziție de încălțăminte, marochinărie Ministerul Industriei Ușoare — D.G.I.F.L și Ministerul Comerțiului Interior — DG.P.TI. — organizează în zilele de 1 și 2 iulie a.c. o expoziție de încălțăminte și marochinărie, cu participarea tuturor fabricilor producătoare din țară. Expoziția va fi deschisă în localul cantinei nr. 2 a Institutului politehnic din br. Mihai Viteazul nr. 2, între orele 9—20. Vizitatorii sunt solicitați să-și exprime prin buletine preferințele asupra modelelor expuse. VREMEA Pentru astăzi, 1 iulie 1969: Vremea se menține instabilă, cu cerul temporar noros când vor mai cădea averse de ploaie, însoțite de descărcări electrice. Vântul va sufla moderat, cu intensificări din nord și nord-eet. Temperatura staționară, noaptea, minimile, vor fi cuprinse intre 9 și 13 grade, iar maximele, ziua, între 19 și 25 de grade. Pentru zilele de 2 și 3 iulie 1969, Vremea instabilă, cu cerul temporar noros și cu averse după-amiază. Temperatura staționară. Concurs de la i. P. admitere Timișoara INSTITUTUL POLITEHNIC TIMIȘOARA anunță că intre 5 și 15 iulie a.c. va avea loc concursul de admitere pentru anul universitar 1969/1970 la următoarele facultăți și secții : FACULTATEA DE MECANICA. Cursuri de ingineri -- cursuri de zi: Secțiile : tehnologia construcțiilor, de mașini , mașini termice ; material rulant; mașini hidraulice și pneumatice ; tehnologia sudurii. Cursuri de subingineri — cursuri de zi și serale la tehnologia prelucrării la rece. FACULTATEA DE ELECTROTEHNICĂ Cursuri de ingineri — cursuri de zi. Secțiile : electromecanică ; electroenergetică ; calculatoare. Cursuri de subingineri — cursuri de zi ; electrotehnică ; electroenergetică FACULTATEA DE CONSTRUCȚII Cursuri de ingineri — cursuri de zi: Secțiile: construcții civile și industriale, construcții hidrotehnice ; căi ferate, drumuri și poduri ; îmbunătățiri funciare. Cursuri de subingineri — cursuri de zi ; construcții civile și industriale ; Îmbunătățiri funciare. Cursuri de subingineri — cursuri serale; construcții civile și industriale, FACULTATEA DE CHIMIE INDUSTRIALA Cursuri de ingineri — cursuri de zi: Secțiile: tehnologia substanțelor anorganice ; tehnologia substanțelor organice ; chimia și tehnologia materialelor de construcții ; tehnologia compușilor macromoleculari. FACULTATEA DE MECANICA AGRICOLĂ Cursuri de ingineri — cursuri de zi . Secția : mecanică agricolă. Durata de școlarizare la cursurile de ingineri este de 5 ani, cu excepția secției de îmbunătățiri funciare, a care este de 4 ani. La subingineri durata de școlarizare este de 21» ani la cursurile de zi și de 30 ani la cele serale. înscrierea candidaților se va face pînă în ziua de 4 iulie a.c., ora 10 a.m. Probele și programele obiectelor de concurs, precum și condițiile de admitere sînt cuprinse în broșura „Admiterea in învățămîntul superior“, ediția 1969. Informații suplimentare se pot obține la secretariatul Rectoratului (tel. 1.11.06) și secretariatele facultăților. (664) PE CALEA UNEI DEZVOLTĂRI IMPETUOASE (Urmare din pag. 1) și lămpilor de semnalizare la cerințele normelor internaționale. Aceste aspecte ale activității noastre ie vom putea duce la îndeplinire întărind în mod corespunzător serviciile de concepție cu ingineri având o calificare ridicată. Asimilarea unui număr mai mare de produse și intr-un timp scurt, o vom putea realiza introducînd in tehnologia de prelucrare a SDV-urilor procedee și mașini de mare productivitate, capabile să determine ridicareaperformanțelor produselor fabricate. Acestea sint desigur, numai citeva din gândurile care ne stapinesc din momentul cind am luat cunoștință de prevederile Directivelor Dezbaterea acestor documente cu toți salariații va dezvălui, fără îndoială, noi rezerve interne, a căror folosire ne va întări sentimentul mîndriei că la acei ..15—17 la sută? contribuția noastră este importantă și că prezintă tot atașamentul și dragostea pentru a ne nostru vedea țara mereu bogată mai frumoasă ma; DRAPELUL RO$U-7.612 Adunarea cu prilejul cadrelor didactice „Zilei învățătorului“ , la sala Operei de stat din Timișoara a avut loc ieri adunarea festivă a cadrelor didactice din județul nostru, prilejuită de sărbătorirea „Zilei învățătorului“. După cuvântul de deschidere, rostit de prof. Petru Radu, inspector general al Inspectoratului școlar județean, a luat cuvintul tovarășul Coriolan Pop, membru al Biroului Comitetului județean de partid, prim-secretar al Comitetului municipal P.C.R. Timișoara, care a arătat contribuția slujitorilor școlii la creșterea generației tinere, perspectivele ce se deschid în fața învățământului de toate gradele din țara noastră, în lumina Tezelor și proiectului de Directive pentru Congresul al X-lea al P.C.R. De asemenea, vorbitorul a felicitat cadrele didactice din județul nostru pentru străduința cu care s-au aplecat, zi de zi, asupra vlăstarelor tinere, urîndu-le noi succese în muncă. In sunetele goarnelor și ropotul tobelor, au pătruns în sală pionieri, care au înmînat, celor ce-i pregătesc pentru viață, buchete de flori. Cuvinte calde de mulțumire au fost adresate Comitetului Central al partidului, Comitetului județean de partid, tuturor cadrelor didactice, de către pionierele Carmen dia Corcheș și Nicoleta Floruț, care s-au angajat, în numele colegilor lor, să învețe cît mai bine pentru a deveni cetățeni de nădejde ai patriei. Răspunzînd mesajului purtătorilor cravatelor roșii, prof. Ion Viriș, inspector-șef la Inspectoratul școlar județean, le-a mulțumit pentru urările călduroase, îndemnîndu-i să se pregătească cit mai temeinic. In continuare, s-a dat citire titlurilor și distincțiilor acordate de către Consiliul de Stat al Republicii Socialiste România unor membri ai corpului didactic din unitățile de învățămînt din județul nostru. Zece educatoare, învățători și profesori au fost distinși cu Ordinul Muncii clasa a III-a, 14 cu Medalia Muncii, doi cu Ordinul Meritul Cultural clasa a III-a. Unui număr de 7 cadre didactice li s-a conferit, de asemenea, titlul de profesor emerit și gradația de merit. Altor 37 de educatori, învățători și profesori le-a fost acordat gradul I. După înmînarea distincțiilor, cadrele didactice prezente în sala Operei de stat au adresat COMITETULUI CENTRAL AL PARTIDULUI COMUNIST ROMÂN, TOVARĂȘULUI NICOLAE CEAUȘESCU, o telegramă de mulțumire, prin care și-au exprimat hotărîrea lor de a munci neobosit pentru creșterea generației tinere. A urmat un program artistic prezentat de formațiile elevilor. Moment solemn : inminarea distincțiilor Sesiune de comunicări (Pavel Petroman), Proza lui Nicolae Velea (I. Martin), Contribuția unor scriitori și oameni de cultură la dezvoltarea invățămintului și culturii in Banat în sec. al XIX-lea (I. Mihăilescu). Nu lipsite de interes au fost și temele tratate de inspectoriil Alfred Schussler : „Corelația dintre matematică și fizica". Ion Orban : .-Formarea bazei nationale de biologie generală la lecțiile de botanică și zoologie, etc. cedeelor de predare a literaturii In sala festivă a Liceului ,Eftimie Murgu“ din Timișoara a avut loc ieri sesiunea de comunicări științifice a cadrelor de îndrumare și control de la Inspectoratul școlar județean, prezentate de prof. După referatele Petru Radu, lector univ. Ion Mureșan și Ion Jivulescu, directorul I.P.C.D., au fost susținute numeroase lucrări în cadrul secțiilor umanistă și reală. Dintre acestea amintim : Modernizarea metodelor și pro VOOOtXXXlOOOObOOOdOOOOOdOOOOOOthOOOOOC'OOOOOOOOOOOOOOOC'OOOdOOdC'OOOdOdOOdO? v & Activitatea practica și gîndirea social-politică pe noi trepte de (Urmare din pag•niei", de conf. dr. Traian Bunescu, „Sarcinile și particularitățile primei etape a revoluției populare din România“ de asistent Petru Toadere, „Aspecte ale luptei organizațiilor din Banat ale Partidului Comunist Român, pentru făurirea și consolidarea alianței muncitorești-țărănești“ (august 1944 — martie 1945) de lector Gheorghe Andrița, „Creșterea rolului conducător al partidului în etapa desăvîrșirii construcției socialismului“ de lector Eteria Palaștî, „Transformările petrecute in conținutul națiunii române în anii puterii populare“ de lector Ioan Crețu, „Perfecționarea vieții sociale și adîncirea democrației socialiste in etapa desăvârșirii construcției socialismului in România“ de lector Iuliu Gera, „Transformările in structura socială și făurirea unității a României a poporului“ de lector socialiste Petru Hreba, „Schimbări calitative în structura intelectualității din România in anii construcției socialismului" de lector Ștefan Csikós, „Schimbări in structura intelectualității din România după 23 august 1944“ de lector Elisabeta Iei, „Modificări structurale în forța de muncă in anii construcției socialismului“ de lector Elena Feldman, „Statutul social al femeii din România socialistă“ de confistera Franke Gore și asistent „Promovarea Marti Lăzărescu, și dezvoltarea filozofiei, științei in anii construcției socialiste în România“, de conf. dr. loan Cornea și asistent Cornel Damian, „Contribuția dezvoltării industriei României la creșterea eficienței activității productive“ de conf. dr. Dumitru Mareș și lector Petru Oniță, „Locul cooperativelor agricole de producție din județul Timiș în ansamblul sectorului cooperatist al agriculturii din Republica Socialistă România“, de lectorii Ilie Băbăiță și Eftimie Șirianu, „Cu privire la eficiența economică a activității întreprinderilor de mecanizare a agriculturii, de asistent Nicolae Iavorschi, „Politica partidului Comunist Român privind orientarea investițiilor in economia națională a Republicii Socialiste România", de lector Gheorghe Iancu, „Cu privire la conținutul și natura relațiilor de cooperare intre întreprinderile socialiste“ de, lector Ioan Ivășchescu, „Trăsăturile caracteristice ale politicii externe a Partidului Comunist Român și a Republicii Socialiste România“ de lector Nicolae Rigo, „Influența industrializării socialiste asupra evoluției comerțului exterior al Republicii Socialiste România“ de lectorii Rajița Mariniov și Constantin Lăzureanu, „Aspecte ale relațiilor economice externe ale Republicii Socialiste România“ de lector Grigore Silași și asistent Florența Tecușan. „In legătură cu locul Republicii Socialiste România în producția mondială" de lector Filip Pațac, „Dinamica și structura comerțului exterior al Republicii Socialiste România cu țările in curs de dezvoltare“, de asistent Florența Tecușan, și lector Grigore Silași, „Contribuția Partidului Comunist Român la întărirea și dezvoltarea mișcării comuniste și muncitorești internaționale“ de lector Dumitru Anițoiu. Pe marginea lucrărilor prezentate au luat cuvintul numeroși participanți care au apreciat ținuta științifică a comunicărilor, interesul referenților de a prezenta unele puncte de vedere personale cu privire la complexitatea proceselor construcției socialiste în țara noastră, a căilor de soluționare a diferitelor probleme economice, sociale, politice și ideologice. Participanții la discuții au făcut, în același timp, recomandări concrete privitoare la o mai largă abordare, a problemelor caracteristice societății noastre. Cuvântul de închidere a fost rostit de conf. dr. Ioan Zahiu, secretar al Comitetului județean de partid. Prin conținutul comunicărilor, prin modul de abordare a problemelor politice, economice și social-culturale, prin întreaga sa desfășurare. Sesiunea științifică organizată in cinstea Congresului al X-lea fii partidului și a celei de-a XXV-a aniversări a eliberării României de sub jugul fascist, se încadrează în atmosfera de stimulare a investigației realității noastre sociale, afirmare