Drapelul Roşu, august 1969 (Anul 25, nr. 7639-7665)

1969-08-01 / nr. 7639

Anul XXVI, nr. 7.639 Vineri, 1 august 19 09 * 4 pagini, 30 bani Puternic entuziasm și avînt creator în întîmpinarea Congresului partidului Acțiunile intercoope­­ratiste­­ pe o curbă mereu ascendentă ing. Ion Oprea președintele U.J.C.A.P. Timiș Documentele pentru cel de-al t­ază Congres al partidului relie­cu deosebită pregnanță ro­lul colaborării intercooperatiste și perspectivele ei de dezvoltare, tra­­sind ca sarcină intensificarea aces­tor acțiuni. Colaborarea intercoope­­ratistă răspunde unor necesități o­­biective determinate de nivelul actual al agriculturii cooperatiste, de necesitatea consolidării ei con­tinue. Dinamica dezvoltării aces­tui sector determină apariția unor forme noi de colaborare, a căror rezolvare depășește cadrul și posi­bilitățile actuale ale unei singure unități. Totodată creșterea poten­țialului economic al cooperativelor le permite acestora să-și direcțio­­neze mai eficent mijloacele mate­riale și bănești, precum și forța de muncă spre realizarea unor lu­crări de mai mare amploare me­nite să ducă la obținerea unei e­­ficențe economice mai ridicate. Și în județul nostru, la indica­țiile și cu sprijinul nemijlocit al comitetului județean de partid, uniunea cooperatistă s-a îngrijit de unirea eforturilor cooperativelor spre organizarea unor importante acțiuni în domeniul îmbunătățiri­lor funciare, dezvoltării legumi­culturii, creșterii animalelor, va­lorificării superioare a produselor, întrajutorării in caz de calamități. Inițierea unor asemenea acțiuni a avut și are la bază concentrarea și specializarea producției, sporirea continuă a avuției obștești și ri­dicarea bunăstării țăranilor coope­ratori. Astfel, Uniunea județeană Timiș a cooperativelor agricole, în cei trei ani de la înființare, cu Sprijinul­ Direcției agricole și a Băncii Agricole, a îndrumat co­operativele in organizarea acțiuni de mare importanță, unor In domeniul hidroameliorațiilor, de exemplu, încă din anul 1967, pe raza județului s-au organizat șan­tiere intercooperatiste pentru e­­fectuarea lucrărilor de desecare, care constituie o problemă ma­joră pentru zonele unde ani de-a rindul, producția agricolă a fost dijmuită din cauza inundațiilor, a excesului de umiditate. In anul 1967 au fost organizate cinci șan­tiere intercooperatiste , pentru lu­crări de desecare la care au par­ticipat 12 unități, antrenînd la e­­xecutarea lucrărilor peste 3.500 cooperatori care au dislocat 24.600 mc pămînt. La indicația Comitetu­lui județean de partid: In anul 1968 s-a extins această acțiune, organizîndu-se 7 șantiere interco­operatiste la care au participat 42 C.A.P. și au fost antrenați la e­­fectuarea lucrărilor peste 52.500 participanți, dislocîndu-se 181.000 mc pămînt. In anul 1969 pentru cele 7 șantiere organizate a fost stabilit un volum de lucrări de 166.800 mc, din care s-au realizat pină la această dată 85.132 mp de către cele 36 C.A.P. Ele au mobi­lizat la lucru 24.500 brațe de muncă. Plecînd de la ideea intercoope­­rării, în cadrul județului au fost organizate trei mori pentru pro­ducerea furajelor combinate, care, deși aparțin de cite o singură u­­nitatei în privința administrării și finanțării, deservesc cooperati­vele din județ, asigurînd o parte din materia primă prin contribu­ția acestora. Pe baza unor ac­țiuni Întreprinse de Uniunea Na­țională a Cooperativelor Agricole de Producție în vederea construirii unor fabrici pentru producerea de Strugturi combinate, 121 co­operative agricole din județul nos­tru s-au asociat cu cele din jude­țele Arad, Bihor și Hunedoara, pentru construirea unui combinat, în exclusivitate din fonduri pro­prii ale C.A.P. De asemenea, cele 12 cooperative din zona munici­piului Timișoara precum și cele din zona Lovrin, au construit sere industriale pe o suprafață de 7 hectare, urmînd­­ ca prin la sfîr­­șitul anului ele să ajungă la 20 de hectare. Și la serele industriale ne-am propus să continuăm ac­țiunea, să studiem posibilitățile de construire a noi obiective din zo­nele Deta și Lugoj. Totodată, pen­tru o mai bună reușită a culturi­lor în solarii și tunele, eșalona­rea mai bună a producției de le­gume și creșterea eficienței, ne vom preocupa de construirea in bazinele cu pondere din zonele Sînnicolaul Mare, Timișoara, Lu­goj și Deta, a unor sere înmulți­­tor cu încălzire termică pentru producerea răsadului de toamnă, vărzoaselor și altor culturi tim­purii destinate consumului intern și exportului. Ținînd seama de faptul că în anul trecut seceta pre­lungită a dijmuit producția de fu­raje a unor cooperative din zona Făget-Lugoj, la indicația Comite­tului județean de partid, cu spri­jinul Direcției agricole județene, s-a constituit un fond de întrajuto­rare de care au beneficiat 58 de unități. Acțiunile întreprinse pînă în prezent constituie un început bun. Pe baza sarcinilor mari care stau în fața agriculturii cooperatiste va trebui însă ca ele să fie extinse și dezvoltate în următorii ani. Așa cum rezultă din analizele între­prinse și din prevederile proiectu­lui de Directive va trebui să or­ganizăm în județul nostru aseme­nea acțiuni, în special în combate­rea eroziunii solului, înființarea unor plantații intensive de pomi și vii, îndeosebi in zonele Lugoju­(Continuare în pag. a. Il-a) Angajamentele devin fapte Nu este pentru prima oară că locuitorii comunei Boldur se pot mîndri cu bunele rezultate obți­nute atît la munca cîmpului cit și în activitatea obștească. Dar anul acesta cînd vor avea loc lu­crările celui de al X-lea Congres al partidului și cînd se împlineș­te un sfert de veac de la elibera­rea patriei de sub jugul fascist, entuziasmul locuitorilor acestei comune este pe drept cuvînt deo­sebit. Se poate afirma ai satis­facție că cetățenii din Boldur, ca­re și-au făcut o tradiție din a participa la muncile patriotice pentru­­ înfrumusețarea și buna gospodărire a localității în care trăiesc, își manifestă în prezent și în acest fel deplina adeziune față de politica înțeleaptă a par­tidului și statului nostru. In centrul preocupărilor comi­tetului executiv și a deputaților a stat în permanență munca de continuare a obiectivelor rămase din anii precedenți — cămin cul­tural, magazine sătești —­ dar și cele propuse în ultima vreme cum ar fi: confecționarea de trotua­re și podețe, plantări de pomi, a­menajarea de ronduri de flori, dotarea comunei cu terenuri spor­tive etc. Au trecut cîteva luni de zile de cînd Consiliul popular jude­țean Timiș a răspuns chemării la întrecerea lansată de Consiliul popular al județului Galați. În a­­cest timp locuitorii comunei în frunte cu deputații s-au străduit să-și realizeze angajamentul luat în întrecerea socialistă pentru în­frumusețare și bună gospodărire. Așa cum în agricultură se muncește cu însuflețire pentru a se îndeplini angajamentul de a da peste plan la contract 168 tone grîu, 195 tone porumb, 168 tone sfe­clă și 100 tone legume, iar în zootehnie 100 de miei, 1.000 kg carne bovină, 15.000 kg lapte și alți 15.000 kg brînză, nici în ceea ce privește acțiunile social-obș­­tești lucrurile nu stau, mai prejos, 8.000 mp de trotuare. Atît pre-GHEORGHE VI. Ab, secretarul comitetului comunal de partid Boldur (Continuare în pag. a IlI-a) Ședința Comitetului executiv al Consiliului popular județean Timiș In ziua de 29 iulie a.c. a avut loc ședința Comitetului executiv al Consiliului popular județean Timiș, prezidată de tovarășul Mihai Te­­lescu, prim-secretar al Comitetului județean Timiș al P.C.R., președin­tele Comitetului executiv al Con­siliului popular județean. In afara membrilor Comitetului executiv, la ședință au participat, ca invitați, conducători ai unor unități econo­mice județene și republicane, re­prezentanți ai presei locale. Comitetul executiv a dezbătut mai multe probleme cu caracter e­­conomic și sarcini curente, între care : „Realizarea indicatorilor de plan și buget pe semestrul I al a­nului curent", „Modul cum au fost duse la îndeplinire sarcinile stabi­lite prin Hotărîrea nr. 4/1968 a se­siunii Consiliului popular județean Timiș privind modernizarea și în­treținerea drumurilor, podurilor și străzilor“ , „Propunerile de desfă­șurare a indicatorilor de plan pen­tru Consiliul popular județean Ti­miș pe anul 1970, defalcați pe di­recții și unități județene“.­­ In încheierea discuțiilor a luat cuvîntul tovarășul Mihai Telescu, care a recomandat măsurile ce trebuie luate pentru îmbunătățirea in continuare a activității desfășu­rate în sectoarele analizate. TOVARĂȘUL NICOLAE CEAUȘESCU A PRIMIT UN GRUP DE PROFESORI DIN S.U.A. de­ la amiază, tovarășul Nicolae Ceaușescu, președintele Consiliu­lui de Stat, a primit, la Palatul Republicii, un grup de profesori din Statele Unite ale Americii, care fac parte din Seminarul pro­fesorilor americani pentru pace, aflați într-o vizită în țara noastră. La primire au luat parte tova­rășii Ion Gheorghe Maurer, Paul Niculescu-Mizil, Leonte Răutu, Ștefan Voitec, Dumitru Popescu, Mihai Dalea. Erau prezenți Corneliu Mănescu, ministrul afacerilor externe, Pom­­piliu Macovei, președintele Comi­tetului de Stat pentru Cultură și Artă, Ștefan Bălan, ministrul în­­vățămîntului, Miron președintele Academiei și Nicolescu, Miron Constantinescu, adjunct al minis­trului învățămîntului. In timpul întrevederii, care s-a desfășurat într-o atmosferă cor­dială, între președintele Consiliu­lui de Stat, tovarășul Nicolae Ceaușescu și prof. Jerome Davis, conducătorul grupului de profe­sori americani, a avut loc o amplă convorbire. Declarațiile făcute de tovarășul Nicolae Ceaușescu în cadrul convorbirii cu grupul de profesori americani Adresându-se celor prezenți to­varășul Nicolae Ceaușescu a spus : Aș dori, ca în numele Consiliu­lui de Stat și al poporului român să salut grupul de profesori a­­mericani care vizitează România. Am auzit că grupul dumneavoas­tră face parte din Seminarul pen­tru pace din Statele Unite ale Americii. Noi, românii In mod deosebit ne toți apreciem cei ca­re își consacră eforturile luptei pentru înțelegere și pace în­tre popoare. Dumneavoastră cu­noașteți că întotdeauna oame­nii de știință și cultură au dorit să trăiască in pace și înțe­legere, că întotdeauna intelectualii cei mai înaintați au fost partizanii colaborării, prieteniei și păcii în lume. In condițiile de astăzi, cînd po­poarele obțin succese mari în dez­voltarea forțelor de producție, a științei și culturii, cînd omul a pătruns în Cosmos și a ajuns pe Lună, dezvoltarea colaborării în­tre state, salvgardarea păcii este una din cele mai arzătoare pro­bleme care preocupă întreaga o­­menire, care trebuie să-și gă­sească rezolvarea. tot să pot spune — cred că ați pu­constata aceasta in scurta dumneavoastră vizită, în întîlnirile pe care le-ați avut — că poporul român este animat de dorința sin­ceră de a dezvolta colaborarea și prietenia cu poporul american, ca și cu toate popoarele lumii, de a trăi cu toate statele in pace și înțelegere, întreaga politică României este îndreptată spre co­­­laborare cu țările socialiste, cu toate țările lumii, inclusiv cu Statele Unite ale Americii; în a­­cest cadru se înscrie și vizita pe care o va face, zilele acestea, în țara noastră președintele S.U.A., Richard Nixon. Sper că vizita pe care dumnea­voastră, profesori din Statele Unite, o faceți în România. Va fi o contribuție la mai buna cunoaș­tere și conlucrare intre oamenii de cultură și învățămînt din țările noastre, la cauza înțelegerii și prieteniei între popoare. In acest spirit doresc să salut vizita pe care o faceți în Româ­nia, eforturile dumneavoastră pen­tru pace și prietenie între po­poare. A luat cuvîntul apoi prof. Jerome Davis, care a spus : Aș dori, înainte de toate, să vă mulțumesc în numele tuturor membrilor delegației americane. Noi apreciem mult căldura prietenia pe care ne-a arătat-o po­si porul român și sîntem recunoscă­tori Oficiului Național de Turism pentru tot ce a făcut pentru noi. Sîntem deosebit de bucuroși că dumneavoastră, unul dintre marii conducători ai luptei pentru pace din lume, ne-ați primit astăzi. Am cîteva întrebări de pus în numele delegației noastre. Seminarul nostru, al profesori­lor americani pentru pace consi­deră că războiul din Vietnam este un lucru negativ, că Statele Unite trebuie să-și retragă trupele din Vietnam imediat și în mod necon­diționat, în conformitate cu acor­dul de la Geneva din 1954. Care este poziția guvernului român în această privință ? Tovarășul NICOLAE CEAUȘESCU: Nu doresc să se considere ca un amestec in seminarul dumnea­voastră, dar trebuie să declar că sunt de acord cu concluzia lui. In ce privește poziția guvernului român, este cunoscut că de la în­ceput ne-am pronunțat împotriva acestui război, pentru încetarea lui, pentru retragerea trupelor S.U.A. din Vietnamul de sud, ast­fel ca poporul vietnamez să poată hotărî singur asupra dezvoltării sale — inclusiv asupra problemei unificării — fără nici un amestec din afară. Și astăzi avem aceeași poziție. Noi considerăm că cu cit se va ajunge mai repede la înce­tarea războiului, la retragerea tru­pelor, cu atît va fi mai bine pen­tru interesele păcii generale. Prof. JEROME DAVIS: Vă mulțumesc mult, domnule președinte. Vreau să spun că sin­(Continuare în pag. a IV-a) SĂRBĂTORIREA CELUI DE-AL 20.000.000-LEA CETĂȚEAN AL REPUBLICII SOCIALISTE ROMÂNIA Tovarășul Nicolae Ceaușescu, se­cretar general al C.C. al P.C.R., președintele Consiliului de Stat, a primit joi dimineața, la Palatul Re­publicii, familia celui de-al 20.000. 000-lea cetățean al patriei noastre. La festivitatea ce a avut loc cu acest prilej au luat parte tovarășii: Ion Gheorghe Maurer, Gheorghe Apostol, Chivu Stoica, Paul Nicu­lescu-Mizil, Virgil Trofin, Ilie Ver­­deț, János Fazekas, Petre Lupu, Manea Mănescu, Leonte Răutu, Vasile Vîleu, Ștefan Voitec, Iosif Banc, Mihai Gere, Dumitru Popes­cu, Vasile Patilineț, Ion Pățan. Au participat, de asemenea, membri ai Consiliului de Stat și ai guvernului, conducători ai unor organizații obștești: Tovarășul Gheorghe Năstase, prim-secretar al Comitetului jude­țean Argeș al P.C.R., președintele Consiliului popular județean, a prezentat tovarășului Nicolae Ceaușescu și celorlalți conducători de partid și de stat pe cel de-al 20.000. 000-lea cetățean al Republi­cii Socialiste România, Daniel Ma­rius Stănciulescu, născut în ziua de 20 iunie 1969, ora 5 dimineața, pe meleagurile argeșene, și pe pă­rinții săi, Alexandra Stănciulescu, profesoară de istorie la Școala ge­nerală din satul Surdulești, județul Argeș, și Gheorghe Stănciulescu, maistru la întreprinderea de po­duri metalice și prefabricate din Pitești. Luîndu-i în brațe pe micul cetă­țean al patriei și sărutîndu-l pă­rintește, tovarășul Nicolae Ceaușescu l-a felicitat și i-a urat „să trăiască fericit în comunism“. Felicitind călduros pe mama și ta­tăl copilului cărora le-a urat „să-i dea o creștere cît mai bună“, tova­rășul Nicolae Ceaușescu a oferit daruri sărbătoritului. Emoționat, exprimîndu-i ferici­rea de a fi tatăl celui de-al 20.000.000-lea cetățean al țării, Gheorghe Stănciulescu a adresat calde mulțumiri conducerii parti­dului, guvernului, tovarășului Nicolae Ceaușescu, pentru căldura manifestată față de creșterea și e­­ducarea copiilor în patria noastră, pentru grija față de viitorul fericit al întregii națiuni. Tovarășul Nicolae Ceaușescu, Ion Gheorghe Maurer și ceilalți conducători de partid și de stat ciocnesc apoi câte o cupă de șam­panie cu părinții copilului, închină în cinstea sa, urîndu-i sănătate și fericire; conducătorii se fotogra­fiază și se întrețin îndelung cu mama și cu tatăl micului locuitor al României. Printr-o fericită întîmplare, naș­terea celui de-al 20.000.000-lea ce­tățean al României s-a petrecut în preajma celei de-a 25-a aniversări a eliberării patriei noastre, fapt care îi conferă o semnificație deo­sebită. Un procent de 42 la sută din întreaga populație a țării îl alcătuiesc astăzi cetățenii născuți după 23 August 1944, cetățeni cres­cuți în anii regimului socialist, in orînduirea în care a fost lichidată pentru totdeauna exploatarea omu­lui de către om. România, cu o populație de peste 20 milioane de locuitori, se înscria în prezent, din punct de vedere demografic, printre primele țări din Europa și în primele 29­9 țări de pe glob. Jubileul pionierilor cooperativizării Ieri, comuna Lenauheim a îmbră­cat haină de sărbătoare. Ulițele îm­podobite cu verdeață, casa-laborator transformată în expoziție, formațiile­­ artistice de amatori, renumita fanfa­ră, fete și feciori îmbrăcați in mu­­lte costume naționale și cu obrajii îmbujorați toate iți vorbeau de bu­curia cu care cei de aici au venit să petreacă împreună unul din cele mai mari evenimente din viața satului — sărbătorirea a două decenii de la în­ființarea cooperativei agricole. Ală­turi de tineri și vîrstnici, au participat la festivitatea organizată cu acest prilej și membrii celor 57 familii de țărani muncitori care, la 31 iulie 1949, ascultând îndemnul partidului, au pus bazele primei cooperative a­­gricole din județul nostru dîndu-i de­numirea simbolică de „Victoria“.­­­­u fost prezenți la marea bucurie cooperatorilor din Lenauheim și tovarășii , ing. NICOLAE ȘTEFAN, vicepreședinte al Uniunii Naționale a Cooperativelor Agricole de Produc­ție, TRIFON DARIE, secretar al Co­mitetului județean de partid, ing. ION OPREA, președintele Uniunii cooperatiste județene, precum și mulți președinți ai cooperativelor agricole din jur, lucrători din întreprinderile agricole de stat, mecanizatori și alți invitați. Vorbind despre succesele remarca­bile obținute de unitatea pe care o conduce încă de la înființare, tova­rășul VIOREL UIBARU, președintele C.A.P., Erou al Muncii Socialiste, a­ arătat că, încrezători în politica în­țeleaptă a partidului, cooperatorii de aici, în frunte cu comuniștii, nu­ au precupețit nici un efort în lupta pen­tru sporirea rodniciei holdelor, pen­tru mărirea avuției obștești, iarínă din această primă unitate cooperatis­tă din județ un adevărat exemplu, pildă vie de urmat pentru toți ță­ranii muncitori. Folosind cu price­pere și chibzuință sprijinul acordat de stat și dînd dovadă de multă hărnicie, țăranii cooperatori români și germani, înfrățiți in muncă, au reușit să smulgă pămîntului an de an recolte tot m­­ai mari. S-a ajuns astfel de la 1.800 kg grîu cît s-a obținut în medie la hectar în anul 1950, la 3.705 kg în acest an. Pro­ducțiile de porumb întrec de regulă 5.000 kg boabe la hectar; cele de sfeclă de zahăr se apropie de 5 va­goane, iar la cînepă s-au obținut 8.300 kg tulpini la hectar. An de an au fost livrate fondului central al statului cîte 230 vagoane de grîu și porumb, peste 5.000 de mari cantități de carne­ de lapte și Avuția ob­ștească a ajuns la aproape 76 de milioane lei. Urmare a creșterii avu­ției obștești, a consolidării coopera­tivei, a crescut valoarea zilei-muncă și ca atare și bunăstarea cooperato­rilor. Peste zoo țărani de aici și-au construit case noi sau și-au renovat pe cele existente. 80 de copii ur­mează cursurile medii, iar 76 sunt studenți la diferite facultăți In co­operativă lucrează cu multă pasiune și­ dăruire 3 specialiști cu studii su­perioare și cîțiva tehnicieni. Cu mult interes au fost ascultați apoi VASILE NISTOR — unul din fondatorii cooperativei — și tînărul IOAN BANU, care s-a născut o da­tă cu cooperativa. Cooperatorii din Lenauheim au fost felicitați pentru succesele obți­nute de ION MARIENUȚ, președin­tele cooperativei agricole ,Mu­reșul"‘ din Cenad, unitate înființată la numai o lună de zile după cea din Lenauheim, de ing. ION OPREA, în numele biroului executiv al Uniu­nii cooperatiste și al întregii țără­­nimi din județ, de ing. NICOLAE ȘTEFAN, vicepreședinte al U.N.C.A.>. care, dorindu-le noi succese, le-a in­­mînat totodată și diploma de co­operativă fruntașă pe țară în anul trecut la cultura porumbului, precum și un libret C.E.C în valoare de 15.000 lei drept premiu. In încheierea festivității a luat cuvîntul tovarășul TRIFON DARIE, TEL BURZ !Continuare în pag. a III-af

Next