Drapelul Roşu, august 1969 (Anul 25, nr. 7639-7665)
1969-08-01 / nr. 7639
Anul XXVI, nr. 7.639 Vineri, 1 august 19 09 * 4 pagini, 30 bani Puternic entuziasm și avînt creator în întîmpinarea Congresului partidului Acțiunile intercooperatiste pe o curbă mereu ascendentă ing. Ion Oprea președintele U.J.C.A.P. Timiș Documentele pentru cel de-al tază Congres al partidului reliecu deosebită pregnanță rolul colaborării intercooperatiste și perspectivele ei de dezvoltare, trasind ca sarcină intensificarea acestor acțiuni. Colaborarea intercooperatistă răspunde unor necesități obiective determinate de nivelul actual al agriculturii cooperatiste, de necesitatea consolidării ei continue. Dinamica dezvoltării acestui sector determină apariția unor forme noi de colaborare, a căror rezolvare depășește cadrul și posibilitățile actuale ale unei singure unități. Totodată creșterea potențialului economic al cooperativelor le permite acestora să-și direcționeze mai eficent mijloacele materiale și bănești, precum și forța de muncă spre realizarea unor lucrări de mai mare amploare menite să ducă la obținerea unei eficențe economice mai ridicate. Și în județul nostru, la indicațiile și cu sprijinul nemijlocit al comitetului județean de partid, uniunea cooperatistă s-a îngrijit de unirea eforturilor cooperativelor spre organizarea unor importante acțiuni în domeniul îmbunătățirilor funciare, dezvoltării legumiculturii, creșterii animalelor, valorificării superioare a produselor, întrajutorării in caz de calamități. Inițierea unor asemenea acțiuni a avut și are la bază concentrarea și specializarea producției, sporirea continuă a avuției obștești și ridicarea bunăstării țăranilor cooperatori. Astfel, Uniunea județeană Timiș a cooperativelor agricole, în cei trei ani de la înființare, cu Sprijinul Direcției agricole și a Băncii Agricole, a îndrumat cooperativele in organizarea acțiuni de mare importanță, unor In domeniul hidroameliorațiilor, de exemplu, încă din anul 1967, pe raza județului s-au organizat șantiere intercooperatiste pentru efectuarea lucrărilor de desecare, care constituie o problemă majoră pentru zonele unde ani de-a rindul, producția agricolă a fost dijmuită din cauza inundațiilor, a excesului de umiditate. In anul 1967 au fost organizate cinci șantiere intercooperatiste , pentru lucrări de desecare la care au participat 12 unități, antrenînd la executarea lucrărilor peste 3.500 cooperatori care au dislocat 24.600 mc pămînt. La indicația Comitetului județean de partid: In anul 1968 s-a extins această acțiune, organizîndu-se 7 șantiere intercooperatiste la care au participat 42 C.A.P. și au fost antrenați la efectuarea lucrărilor peste 52.500 participanți, dislocîndu-se 181.000 mc pămînt. In anul 1969 pentru cele 7 șantiere organizate a fost stabilit un volum de lucrări de 166.800 mc, din care s-au realizat pină la această dată 85.132 mp de către cele 36 C.A.P. Ele au mobilizat la lucru 24.500 brațe de muncă. Plecînd de la ideea intercooperării, în cadrul județului au fost organizate trei mori pentru producerea furajelor combinate, care, deși aparțin de cite o singură unitatei în privința administrării și finanțării, deservesc cooperativele din județ, asigurînd o parte din materia primă prin contribuția acestora. Pe baza unor acțiuni Întreprinse de Uniunea Națională a Cooperativelor Agricole de Producție în vederea construirii unor fabrici pentru producerea de Strugturi combinate, 121 cooperative agricole din județul nostru s-au asociat cu cele din județele Arad, Bihor și Hunedoara, pentru construirea unui combinat, în exclusivitate din fonduri proprii ale C.A.P. De asemenea, cele 12 cooperative din zona municipiului Timișoara precum și cele din zona Lovrin, au construit sere industriale pe o suprafață de 7 hectare, urmînd ca prin la sfîrșitul anului ele să ajungă la 20 de hectare. Și la serele industriale ne-am propus să continuăm acțiunea, să studiem posibilitățile de construire a noi obiective din zonele Deta și Lugoj. Totodată, pentru o mai bună reușită a culturilor în solarii și tunele, eșalonarea mai bună a producției de legume și creșterea eficienței, ne vom preocupa de construirea in bazinele cu pondere din zonele Sînnicolaul Mare, Timișoara, Lugoj și Deta, a unor sere înmulțitor cu încălzire termică pentru producerea răsadului de toamnă, vărzoaselor și altor culturi timpurii destinate consumului intern și exportului. Ținînd seama de faptul că în anul trecut seceta prelungită a dijmuit producția de furaje a unor cooperative din zona Făget-Lugoj, la indicația Comitetului județean de partid, cu sprijinul Direcției agricole județene, s-a constituit un fond de întrajutorare de care au beneficiat 58 de unități. Acțiunile întreprinse pînă în prezent constituie un început bun. Pe baza sarcinilor mari care stau în fața agriculturii cooperatiste va trebui însă ca ele să fie extinse și dezvoltate în următorii ani. Așa cum rezultă din analizele întreprinse și din prevederile proiectului de Directive va trebui să organizăm în județul nostru asemenea acțiuni, în special în combaterea eroziunii solului, înființarea unor plantații intensive de pomi și vii, îndeosebi in zonele Lugoju(Continuare în pag. a. Il-a) Angajamentele devin fapte Nu este pentru prima oară că locuitorii comunei Boldur se pot mîndri cu bunele rezultate obținute atît la munca cîmpului cit și în activitatea obștească. Dar anul acesta cînd vor avea loc lucrările celui de al X-lea Congres al partidului și cînd se împlinește un sfert de veac de la eliberarea patriei de sub jugul fascist, entuziasmul locuitorilor acestei comune este pe drept cuvînt deosebit. Se poate afirma ai satisfacție că cetățenii din Boldur, care și-au făcut o tradiție din a participa la muncile patriotice pentru înfrumusețarea și buna gospodărire a localității în care trăiesc, își manifestă în prezent și în acest fel deplina adeziune față de politica înțeleaptă a partidului și statului nostru. In centrul preocupărilor comitetului executiv și a deputaților a stat în permanență munca de continuare a obiectivelor rămase din anii precedenți — cămin cultural, magazine sătești — dar și cele propuse în ultima vreme cum ar fi: confecționarea de trotuare și podețe, plantări de pomi, amenajarea de ronduri de flori, dotarea comunei cu terenuri sportive etc. Au trecut cîteva luni de zile de cînd Consiliul popular județean Timiș a răspuns chemării la întrecerea lansată de Consiliul popular al județului Galați. În acest timp locuitorii comunei în frunte cu deputații s-au străduit să-și realizeze angajamentul luat în întrecerea socialistă pentru înfrumusețare și bună gospodărire. Așa cum în agricultură se muncește cu însuflețire pentru a se îndeplini angajamentul de a da peste plan la contract 168 tone grîu, 195 tone porumb, 168 tone sfeclă și 100 tone legume, iar în zootehnie 100 de miei, 1.000 kg carne bovină, 15.000 kg lapte și alți 15.000 kg brînză, nici în ceea ce privește acțiunile social-obștești lucrurile nu stau, mai prejos, 8.000 mp de trotuare. Atît pre-GHEORGHE VI. Ab, secretarul comitetului comunal de partid Boldur (Continuare în pag. a IlI-a) Ședința Comitetului executiv al Consiliului popular județean Timiș In ziua de 29 iulie a.c. a avut loc ședința Comitetului executiv al Consiliului popular județean Timiș, prezidată de tovarășul Mihai Telescu, prim-secretar al Comitetului județean Timiș al P.C.R., președintele Comitetului executiv al Consiliului popular județean. In afara membrilor Comitetului executiv, la ședință au participat, ca invitați, conducători ai unor unități economice județene și republicane, reprezentanți ai presei locale. Comitetul executiv a dezbătut mai multe probleme cu caracter economic și sarcini curente, între care : „Realizarea indicatorilor de plan și buget pe semestrul I al anului curent", „Modul cum au fost duse la îndeplinire sarcinile stabilite prin Hotărîrea nr. 4/1968 a sesiunii Consiliului popular județean Timiș privind modernizarea și întreținerea drumurilor, podurilor și străzilor“ , „Propunerile de desfășurare a indicatorilor de plan pentru Consiliul popular județean Timiș pe anul 1970, defalcați pe direcții și unități județene“. In încheierea discuțiilor a luat cuvîntul tovarășul Mihai Telescu, care a recomandat măsurile ce trebuie luate pentru îmbunătățirea in continuare a activității desfășurate în sectoarele analizate. TOVARĂȘUL NICOLAE CEAUȘESCU A PRIMIT UN GRUP DE PROFESORI DIN S.U.A. de la amiază, tovarășul Nicolae Ceaușescu, președintele Consiliului de Stat, a primit, la Palatul Republicii, un grup de profesori din Statele Unite ale Americii, care fac parte din Seminarul profesorilor americani pentru pace, aflați într-o vizită în țara noastră. La primire au luat parte tovarășii Ion Gheorghe Maurer, Paul Niculescu-Mizil, Leonte Răutu, Ștefan Voitec, Dumitru Popescu, Mihai Dalea. Erau prezenți Corneliu Mănescu, ministrul afacerilor externe, Pompiliu Macovei, președintele Comitetului de Stat pentru Cultură și Artă, Ștefan Bălan, ministrul învățămîntului, Miron președintele Academiei și Nicolescu, Miron Constantinescu, adjunct al ministrului învățămîntului. In timpul întrevederii, care s-a desfășurat într-o atmosferă cordială, între președintele Consiliului de Stat, tovarășul Nicolae Ceaușescu și prof. Jerome Davis, conducătorul grupului de profesori americani, a avut loc o amplă convorbire. Declarațiile făcute de tovarășul Nicolae Ceaușescu în cadrul convorbirii cu grupul de profesori americani Adresându-se celor prezenți tovarășul Nicolae Ceaușescu a spus : Aș dori, ca în numele Consiliului de Stat și al poporului român să salut grupul de profesori americani care vizitează România. Am auzit că grupul dumneavoastră face parte din Seminarul pentru pace din Statele Unite ale Americii. Noi, românii In mod deosebit ne toți apreciem cei care își consacră eforturile luptei pentru înțelegere și pace între popoare. Dumneavoastră cunoașteți că întotdeauna oamenii de știință și cultură au dorit să trăiască in pace și înțelegere, că întotdeauna intelectualii cei mai înaintați au fost partizanii colaborării, prieteniei și păcii în lume. In condițiile de astăzi, cînd popoarele obțin succese mari în dezvoltarea forțelor de producție, a științei și culturii, cînd omul a pătruns în Cosmos și a ajuns pe Lună, dezvoltarea colaborării între state, salvgardarea păcii este una din cele mai arzătoare probleme care preocupă întreaga omenire, care trebuie să-și găsească rezolvarea. tot să pot spune — cred că ați puconstata aceasta in scurta dumneavoastră vizită, în întîlnirile pe care le-ați avut — că poporul român este animat de dorința sinceră de a dezvolta colaborarea și prietenia cu poporul american, ca și cu toate popoarele lumii, de a trăi cu toate statele in pace și înțelegere, întreaga politică României este îndreptată spre colaborare cu țările socialiste, cu toate țările lumii, inclusiv cu Statele Unite ale Americii; în acest cadru se înscrie și vizita pe care o va face, zilele acestea, în țara noastră președintele S.U.A., Richard Nixon. Sper că vizita pe care dumneavoastră, profesori din Statele Unite, o faceți în România. Va fi o contribuție la mai buna cunoaștere și conlucrare intre oamenii de cultură și învățămînt din țările noastre, la cauza înțelegerii și prieteniei între popoare. In acest spirit doresc să salut vizita pe care o faceți în România, eforturile dumneavoastră pentru pace și prietenie între popoare. A luat cuvîntul apoi prof. Jerome Davis, care a spus : Aș dori, înainte de toate, să vă mulțumesc în numele tuturor membrilor delegației americane. Noi apreciem mult căldura prietenia pe care ne-a arătat-o posi porul român și sîntem recunoscători Oficiului Național de Turism pentru tot ce a făcut pentru noi. Sîntem deosebit de bucuroși că dumneavoastră, unul dintre marii conducători ai luptei pentru pace din lume, ne-ați primit astăzi. Am cîteva întrebări de pus în numele delegației noastre. Seminarul nostru, al profesorilor americani pentru pace consideră că războiul din Vietnam este un lucru negativ, că Statele Unite trebuie să-și retragă trupele din Vietnam imediat și în mod necondiționat, în conformitate cu acordul de la Geneva din 1954. Care este poziția guvernului român în această privință ? Tovarășul NICOLAE CEAUȘESCU: Nu doresc să se considere ca un amestec in seminarul dumneavoastră, dar trebuie să declar că sunt de acord cu concluzia lui. In ce privește poziția guvernului român, este cunoscut că de la început ne-am pronunțat împotriva acestui război, pentru încetarea lui, pentru retragerea trupelor S.U.A. din Vietnamul de sud, astfel ca poporul vietnamez să poată hotărî singur asupra dezvoltării sale — inclusiv asupra problemei unificării — fără nici un amestec din afară. Și astăzi avem aceeași poziție. Noi considerăm că cu cit se va ajunge mai repede la încetarea războiului, la retragerea trupelor, cu atît va fi mai bine pentru interesele păcii generale. Prof. JEROME DAVIS: Vă mulțumesc mult, domnule președinte. Vreau să spun că sin(Continuare în pag. a IV-a) SĂRBĂTORIREA CELUI DE-AL 20.000.000-LEA CETĂȚEAN AL REPUBLICII SOCIALISTE ROMÂNIA Tovarășul Nicolae Ceaușescu, secretar general al C.C. al P.C.R., președintele Consiliului de Stat, a primit joi dimineața, la Palatul Republicii, familia celui de-al 20.000. 000-lea cetățean al patriei noastre. La festivitatea ce a avut loc cu acest prilej au luat parte tovarășii: Ion Gheorghe Maurer, Gheorghe Apostol, Chivu Stoica, Paul Niculescu-Mizil, Virgil Trofin, Ilie Verdeț, János Fazekas, Petre Lupu, Manea Mănescu, Leonte Răutu, Vasile Vîleu, Ștefan Voitec, Iosif Banc, Mihai Gere, Dumitru Popescu, Vasile Patilineț, Ion Pățan. Au participat, de asemenea, membri ai Consiliului de Stat și ai guvernului, conducători ai unor organizații obștești: Tovarășul Gheorghe Năstase, prim-secretar al Comitetului județean Argeș al P.C.R., președintele Consiliului popular județean, a prezentat tovarășului Nicolae Ceaușescu și celorlalți conducători de partid și de stat pe cel de-al 20.000. 000-lea cetățean al Republicii Socialiste România, Daniel Marius Stănciulescu, născut în ziua de 20 iunie 1969, ora 5 dimineața, pe meleagurile argeșene, și pe părinții săi, Alexandra Stănciulescu, profesoară de istorie la Școala generală din satul Surdulești, județul Argeș, și Gheorghe Stănciulescu, maistru la întreprinderea de poduri metalice și prefabricate din Pitești. Luîndu-i în brațe pe micul cetățean al patriei și sărutîndu-l părintește, tovarășul Nicolae Ceaușescu l-a felicitat și i-a urat „să trăiască fericit în comunism“. Felicitind călduros pe mama și tatăl copilului cărora le-a urat „să-i dea o creștere cît mai bună“, tovarășul Nicolae Ceaușescu a oferit daruri sărbătoritului. Emoționat, exprimîndu-i fericirea de a fi tatăl celui de-al 20.000.000-lea cetățean al țării, Gheorghe Stănciulescu a adresat calde mulțumiri conducerii partidului, guvernului, tovarășului Nicolae Ceaușescu, pentru căldura manifestată față de creșterea și educarea copiilor în patria noastră, pentru grija față de viitorul fericit al întregii națiuni. Tovarășul Nicolae Ceaușescu, Ion Gheorghe Maurer și ceilalți conducători de partid și de stat ciocnesc apoi câte o cupă de șampanie cu părinții copilului, închină în cinstea sa, urîndu-i sănătate și fericire; conducătorii se fotografiază și se întrețin îndelung cu mama și cu tatăl micului locuitor al României. Printr-o fericită întîmplare, nașterea celui de-al 20.000.000-lea cetățean al României s-a petrecut în preajma celei de-a 25-a aniversări a eliberării patriei noastre, fapt care îi conferă o semnificație deosebită. Un procent de 42 la sută din întreaga populație a țării îl alcătuiesc astăzi cetățenii născuți după 23 August 1944, cetățeni crescuți în anii regimului socialist, in orînduirea în care a fost lichidată pentru totdeauna exploatarea omului de către om. România, cu o populație de peste 20 milioane de locuitori, se înscria în prezent, din punct de vedere demografic, printre primele țări din Europa și în primele 299 țări de pe glob. Jubileul pionierilor cooperativizării Ieri, comuna Lenauheim a îmbrăcat haină de sărbătoare. Ulițele împodobite cu verdeață, casa-laborator transformată în expoziție, formațiile artistice de amatori, renumita fanfară, fete și feciori îmbrăcați in multe costume naționale și cu obrajii îmbujorați toate iți vorbeau de bucuria cu care cei de aici au venit să petreacă împreună unul din cele mai mari evenimente din viața satului — sărbătorirea a două decenii de la înființarea cooperativei agricole. Alături de tineri și vîrstnici, au participat la festivitatea organizată cu acest prilej și membrii celor 57 familii de țărani muncitori care, la 31 iulie 1949, ascultând îndemnul partidului, au pus bazele primei cooperative agricole din județul nostru dîndu-i denumirea simbolică de „Victoria“.u fost prezenți la marea bucurie cooperatorilor din Lenauheim și tovarășii , ing. NICOLAE ȘTEFAN, vicepreședinte al Uniunii Naționale a Cooperativelor Agricole de Producție, TRIFON DARIE, secretar al Comitetului județean de partid, ing. ION OPREA, președintele Uniunii cooperatiste județene, precum și mulți președinți ai cooperativelor agricole din jur, lucrători din întreprinderile agricole de stat, mecanizatori și alți invitați. Vorbind despre succesele remarcabile obținute de unitatea pe care o conduce încă de la înființare, tovarășul VIOREL UIBARU, președintele C.A.P., Erou al Muncii Socialiste, a arătat că, încrezători în politica înțeleaptă a partidului, cooperatorii de aici, în frunte cu comuniștii, nu au precupețit nici un efort în lupta pentru sporirea rodniciei holdelor, pentru mărirea avuției obștești, iarínă din această primă unitate cooperatistă din județ un adevărat exemplu, pildă vie de urmat pentru toți țăranii muncitori. Folosind cu pricepere și chibzuință sprijinul acordat de stat și dînd dovadă de multă hărnicie, țăranii cooperatori români și germani, înfrățiți in muncă, au reușit să smulgă pămîntului an de an recolte tot mai mari. S-a ajuns astfel de la 1.800 kg grîu cît s-a obținut în medie la hectar în anul 1950, la 3.705 kg în acest an. Producțiile de porumb întrec de regulă 5.000 kg boabe la hectar; cele de sfeclă de zahăr se apropie de 5 vagoane, iar la cînepă s-au obținut 8.300 kg tulpini la hectar. An de an au fost livrate fondului central al statului cîte 230 vagoane de grîu și porumb, peste 5.000 de mari cantități de carne de lapte și Avuția obștească a ajuns la aproape 76 de milioane lei. Urmare a creșterii avuției obștești, a consolidării cooperativei, a crescut valoarea zilei-muncă și ca atare și bunăstarea cooperatorilor. Peste zoo țărani de aici și-au construit case noi sau și-au renovat pe cele existente. 80 de copii urmează cursurile medii, iar 76 sunt studenți la diferite facultăți In cooperativă lucrează cu multă pasiune și dăruire 3 specialiști cu studii superioare și cîțiva tehnicieni. Cu mult interes au fost ascultați apoi VASILE NISTOR — unul din fondatorii cooperativei — și tînărul IOAN BANU, care s-a născut o dată cu cooperativa. Cooperatorii din Lenauheim au fost felicitați pentru succesele obținute de ION MARIENUȚ, președintele cooperativei agricole ,Mureșul"‘ din Cenad, unitate înființată la numai o lună de zile după cea din Lenauheim, de ing. ION OPREA, în numele biroului executiv al Uniunii cooperatiste și al întregii țărănimi din județ, de ing. NICOLAE ȘTEFAN, vicepreședinte al U.N.C.A.>. care, dorindu-le noi succese, le-a inmînat totodată și diploma de cooperativă fruntașă pe țară în anul trecut la cultura porumbului, precum și un libret C.E.C în valoare de 15.000 lei drept premiu. In încheierea festivității a luat cuvîntul tovarășul TRIFON DARIE, TEL BURZ !Continuare în pag. a III-af