Drapelul Roşu, septembrie 1969 (Anul 25, nr. 7666-7689)
1969-09-02 / nr. 7666
s, IZOTOPII RADIOACTIVI ÎN ȘCOALA MEDICALĂ TIMIȘOREANĂ rea La scurt timp după, descoperirazelor Röntgen, fizicianul francez Bacpuerel a descoperit, In anul 1816, fenomenul radioactivității, fenomen prin care, din nucleele atomice ale unor substanțe, țîșnesc încontinuu un șuvoi de particule înzestrate cu energii foarte mari. Dintre elementele naturale, cele mai multe sunt stabile. Trei, activiiu, toriu, uraniu generează izotopi in urma unui șir de dezintegrări, se transforma în final în „plumb“. Se obțin și izotopii radioactivi artificiali, prin bombardarea elementelor obișnuite cu radiații formate din neutroni, în reactorul nuclear. Izotopii sunt detectați pe baza fenomenelor de interacțiune a radiațiilor cu mediul exterior și își fac simțite prezența prin impulsuri care pot fi numărate și înregistrate. Radioizotopii sunt folosiți în aproape toate sectoarele de activitate: industria petrolieră, chimică, metalurgică, in biologie, medicină, In arheologie, la stabilirea viratei fosilelor etc. Cu largi perspective in chimie, biochimie, biologie, medicină este metoda analizei prin radioactivare, care constă, in determinarea cantității unui izotop, prezent in probă, prin măsurarea activității induse în sistemul cercetat după iradiere. Dorind să aflăm care sunt sectoarele medicale in care aceasta metodă își găsește o largă utilizare, ne-am adresat tov. prof. doc Ion Cotăescu, șeful catedrei de biofizică, fiziologie normală patologică a Institutului de medicicină din Timișoara, în medicină, izotopii își găseau largi aplicații intr-o serie de metode de diagnostic. De asemenea, sunt utilizați in explorarea glandei tiroide, a aparatului cardio-vascular, a sîngelui și organelor hematopoetice, a ficatului și a căilor biliare etc. Principiul general după care se fac investigațiile est de introducere în organism a unor substanțe radioactive, care sunt preluate efectiv de organele a căror funcție este necesar să fie investigate. Aceștia, concentrtndu-se in special in anumite organe, prin radiațiile lor, care se pot înregistra, ne pot da informații atât despre starea funcțională, cit și despre dimensiunile organului investigat. . Mai sunt întrebuințați și în tratamentul diferitelor afecțiuni hematologice, oculare, ginecologice, endocrine, in dermatologie, in tratamentul tumorilor etc. In cadrul catedrei, la disciplina de biofizică, condușii de șeful de lucrări, dr. Radu Silveanu, funcționează un laborator de cercetare care utilizează izotopi radioactivi. Printre numeroasele teme de cercetare in laboratorul de biofizică se studiază cu ajutorul lor efectivitatea medicamentelor pentru anumite țesuturi și organe, tete știut că un medicament introdus în organism are aceeași acțiune asupra tuturor celulelor, dar diferită ca intensitate de la organ la organ. Stabilirea cu exactitate a organului, sau organelor asupra cărora, medicamentul are cea mai intensă acțiune, este de o deosebită importanță practică. Aceasta însemnează determinarea,electivității medicamentului. Ea se poate realiza utilizînd, concomitent cu administrarea unui medicament, indicatori ai intensității activității organelor, un asemenea indicator este acidul fosforic, cu fosfor radioactiv. O altă realizare, de la legătură cu utilizarea asemenea radioizomondnr. 1 "Un. --Î hl C i 7 *mirignului Iașii Nagy : „Nomodrame. utilizabile in cercetările cu izotopi radioactivi“. Lucrarea urmărește ușurarea muncii cercetătorului înainte de folosirea izotopului in medicină, precum, și modul de prelucrare a rezultatelor după întrebuințarea acestuia. Publicată în „Revista de fier ploaie normală și patologică", ea a întrunit aprecieri elogioase atît, în țară, cit și peste hotare, autorul primind cereri de extrase din diferite tari, printre care Suedia, S.U.A., Germania. Despre perspectivele de utilizare a izotopilor radioactivi în medicină și biologie, prof. dr. doc. Ion Cotăscu ne-a spus : „Nu se pot face decit aprecieri de probabilitate. Se va stabili mai clar, pe măsură ce se va acumula, experiență, care sunt domeniile unde urmează să se extindă folosirea lor. E sigur că, în cercetarea experimentală din biologie și medicină, utilizarea se va extinde, permițând lămurirea amănunțită a numeroase procese care fac parte din angrenajele metabolice celulare“. CONSTANTIN CRISTINA Expoziția „Realizări în domeniul sanitar ii ■ nu ■ au impus i priviI mmmmmmmmmmmmammm din județul Timiș“ Coordonate S * * M * ■ • • alesă Pătrundem alături de ceilalți vizitatori în incinta Centrului școlar al M.I.U., unde este deschisă (zilnic între orele 10—15 și 17—20) expoziția închinată realizărilor dobîndite pe terimul asistenței medicale de-a lungul acestui luminos sfert de veac. Organizatorii — Direcția sanitară a județului Timiș în colaborare cu Institutul de medicină — s-au îngrijit ca să ofere publicului vizitator o imagine de ansamblu, sugestivă și concludentă asupra permanentei evoluții înregistrate domeniu al ocrotirii in vastul sănătății populației. Ne oprim în fața numeroaselor grafice, a hărții ingenios alcătuite, a aparaturii științifice, a bogatului material de educație sanitară editat pe plan local și central și pus in mod gratuit la dispoziția vizitatorilor. Răsfoim albumele cu fotografii. Ele ilustrează aspecte din larga rețea de ocrotire a mamei și copilului, din nobila activitate depusă pe tărîmul sănătății de slujitorii ei în policlinici și spitale, laboratoare, circumscripții urbane și rurale. În ultimii 25 de ani au luat ființă unități sanitare noi cum sunt spitalele mixte din Buziaș, Lovrin și Uivar, spitalul din Făget, cel de copii din Lugoj, spitalul republican psihiatrie din Lugoj de neuro. Alte fotografii vorbesc și altele. despre dotarea serviciului de balneofizioterapie, unitate nou creată la Timișoara, care asigură asistență medicală pacienților din județ și din încă alte șapte județe limitrofe, despre noul și impozantul edificiu al Policlinicii studențești, despre noul bloc alimentar cu care este dotat: spitalul de copii din Timișoara. ză Harta și graficele consemneacreșterea impresionantă a numărului unităților sanitare existente pe teritoriul județului , a sporit de peste 4 ori numărul policlinicilor, cel ai paturilor destinate asistenței medicale a femeii de peste 9 ori, iar cele pentru asistența copilului de peste 30 de ori ; s-a dublat, de asemenea, numărul spitalelor. Indicatorii principali de sănătate stau mărturie preocupării permanente pentru prevenirea, combaterea și tratarea bolilor. .Mortalitatea generală a scăzut în județul nostru cu aproximativ 33 la sută, cea infantilă cu peste 66 la sută, iar durata medie de viață a crescut la peste 68 de ani. Alte cifre exprimă o realitate îmbucurătoare : a crescut numărul medicilor și al cadrelor medii din județul Timiș. Dacă în 1344 revenea un medic la 3.950 de locuitori, astăzi există un medic la aproximativ 500 de locuitori. În fața standului dedicat Institutului de medicină din Timișoara facem cunoștință cu contribuția pe care acesta o are la formarea și pregătirea cadrelor medicale. Institutul a dat țării de la înființare și pînă acum peste 2.890 de medici. Aici activează 250 de cadre didactice și multe dintre lucrările științifice elaborate de cunoscuți profesori și medici timișoreni se vedem acum rînduite în standul expoziției. Alte exponate subliniază activitatea farmului, a diferitelor Centrolaboratoare, a cabinetelor dentare existente pe teritoriul județului La sfîrșit, putem nota în caietul de impresii : este o expoziție instructivă, care probează preocuparea permanentă a partidului și statului nostru pentru dezvoltarea și perfecționarea asistenței medicale din județul Timiș, VAL. DIMA - emr r *wr s mrr s nm- * jwr/«r/jlr/4 I Absențe în catalogul pregătirilor școlare (Urmare din pag. 1) că in clipa in care copiii vor veni, îi vom putea întâmpina fără strutgere de Inimă. La școala generală din Lovrin reparațiile curente au fost făcute din vreme. Cu toate acestea, clasele, laboratoarele, arătau ca cum acolo n-ar fi mai călcat pisicior de om de la terminarea cursurilor. Dacă ar fi să li se acorde cadrelor didactice și direcțiunii acestei școli un calificativ la capitolul ordine, credem că n-ar reuși să promoveze. Justificările tovarășului Deda Iorgovan, directorul școlii, cum că ,.din cauza, lucrărilor mari le-am scăpat din vedere pe cele mici, ni se par puerile. Dimpotrivă, socotim că tocmai fiindcă reparațiile mari au fost terminate, cele auxiliare nu cereau eforturi deosebite. Ca să nu mai vorbim de starea jalnică în care am găsit biblioteca (ceva mai mult decit, o magazie de vechituri) lemnele, răspindite prin curte, etc. O situație aparte, fiindcă vemi vorba de lemne, o are aprovizionarea cu combustibil. În ciuda solicitărilor, așa cum ne-a declarat tovarășul Petru Militarism, președintele Consiliului popular comunal. Direcția planificării din Consiliul popular județean a acordat o cantitate insuficientă de combustibil, iumind ca pentru anul viitor aceasta să scadă nejustificat. Avînd in vedere nevoile școlii, credem că tovarășii din Direcția planificării vor trebui să țină seama de faptul că micii școlari nu se pot încălzi cu ... • hîrtii și calcule. În orașul Sînnicolaul Mare au avut prilejul să relevăm de atîtea ori înfăptuirile oamenilor muncii, creșterea acestei așezări timișene Acum insă ne-a surprins discrepanța dintre pregătirile pe care conducerea școlii generale le-a făcut (director Ana Petrovici) și cele ale liceului (director Maria Cecan). Dacă în cazul primei, termen de comparație ne-a fost doar Bitedul, pentru cea de-a doua, unde reparațiile sunt încă in toi, unde vor mai trebui multe zile pentru ca școala să fie gata în vederea deschiderii anului, n-am găsit nici o justificare. — Noi nu suntem vinovați de întârzierea lucrărilor, spunea tovarășa Maria Cecan. Cu am avut meșteri, reparațiile au mers bine. Am mers mai departe pe firul responsabilităților. L-am rugat pie tovarășul Anton Schütz, președintele Consiliului popular orășenesc, se ne arate motivele care au determinat acest permanent, transfer de maiștri. — Din dispoziția secției de resort a Consiliului popular județean, ne-a spus divișul, zidarii au fost luați și trimiși la benauheim, cu toate că lucrurile se puteau rezolva numai cu ajutorul celor din Jimbolia, localitate mult mai aproape de Lenauheim. Ultima localitate pe care î#a vizitat-o a fost Cenadul. Cu toate că la școala generală de aici s-au efectuat reparațiile necesare, clasele arătau la data vizitei noastre ca în urma unui cataclism. Explicația oferită de tovarășul Ioan Sarafoleanu, directorul școlii, prin care se arunca întreaga responsabilitate asupra Ansamblului tineretului din Timișoara, insuficientă. Suntem de ni se pare tinerii artiști amatori au acord că depășit limitele impuse de civilizație și bună cuviință, fapt pentru care așteptăm intervenția Comitetului județean pentru cultura și artă — dar ne înțelegem pasivitatea cu care s-a privit această situație. Am prezentat aspecte din câteva școli ale județului privind pregătirea pentru noul an școlar. Cu excepțiile semnalate și în afara aprovizionării cu combustibil, a asigurării cu manuale și cadre didactice acestea sunt încă departe de a fi în stare să-și primească în condiții optime elevii. Răspunzători de această situație sunt, în primul rinei, directorii școlilor, cadrele didactice, care nu trebuiau să uite că în problemele pregătirilor școlare nu există vacanță și, în același timp, inspectorii școlari a căror obligație de serviciu era a urmărească săptămînal stadiul acestor pregătiri. INDUSTRIA ELECTROTEHNICA (Uzinare din pag. 1) și pentru autovehicule, baterii și pile electrice ,uscate, lanterne, dulii etc. Datorită preocupării și atenției acordate unor acțiuni deosebit de importante, — autoutilarea, mecanizarea, organizarea producției etc — s-a reușit, așa cum demonstrează graficul, ca producția acestei întreprinderi să crească în 25 de ani de aproape 20 de ori. Beneficiul a sporit, de asemenea, inregistrînd un salt de la 0,1 milioane lei la tot milioane lei. Dezvoltarea tehnică a întreprinderii a făcut ca productivitatea muncii pe salariat să crească de peste 7 ori, trecându-se de la folosirea sculelor simple, la cele complexe. Din utilajele realizate prin autoutilaje se pot menționa : presă de 6ș tP, modificată pentru scule de transfer, agregat pentru șlefuit ramelar etc. toate conducând la o creștere a productivității muncii intre 100—400 la sută și cu o eficientă ridicată. Dezvoltarea actuală a industriei electrotehnice precum și cifrele prevăzute pentru viitor, impun o atentă și repetată analiză pentru a se stabili corect nivelele de producție, menite să asigure nevoile mereu crescîrtde ale societății noastre. ■ Realizările prezentate in expoziție sînt o garanție că întreprinderile din aceasta ramură vor îndeplini și in viitor sarcinile stabilite de Directivele Congresului al X-lea al P.C.R. VREMEA sep-Timpul probabil pentru tembrie 1969 Vreme frumoasă cu cerul temporar noros ziua. Vîntul va sufla moderat din est Temperatura staționară, minimele noaptea între 10 și 14 grade iar maximele ziua între 22 și 28 grade. Pentru 3 și 4 septembrie 1969, Vremea se menține frumoasă cu cerul temporar noros, temperatura staționară. Pentru regiunea de munte, Vremea se menține frumoasă cu cerul temporar noros, temperatura staționară. DRAPELUL ROȘU - 7.668 „Și pe scriem margini de caiete versuri Ai Această plachetă, poate prematur intitulată împliniri, căci e vorba mai ales de promisiuni, ne face cunoștință cu cei mai tineri dintre cei tineri, care scriu versuri încă „pe margini de caiete“ școlare. O lirică pritn excelență adolescentină, o lirică de sănătate spirituală, dăruită fără rezerve epocii, incercînd experiențe, acordîndu-și mai bine spus glasul, în vederea unor acorduri viitoare. Bună și de felicitat inițiativa Comitetului municipal Timișoara al U.T.C. și a Inspectoratului școlar de a cuprinde între coperțile unei cărticele versurile elevilor Timișoreni, primele lor versuri, „spuse cu glas tremurat“, „cu simțurile cum zic doi dintre în risipă", ei, dar și aplecați la destinul țării de azi, gata să asculte, ca <intr-un ghioc, ce a fost și cum a fost, pînă la împlinirile de azi : „Eram 1111 mugur Și ei o tulpină ... Și cîntecul acela, după cite am aflat Imi era rădăcină“ „Și . .. mulți au nibit Și-au țesut Ca eu să pot ieși la lumină“ („Chemarea străbunilor“ de Diana Catrina). Dacă turnura versului păstrează aici curgerea de basm, spus pe înserat de bunici, la Andrei Ujică („Avram Iancu“) ea e mai atentă la gravitatea surprinderii sensurilor majore ale istoriei noastre naționale. Pregnant metaforic. Roșu a lui Victor Tîrșoagă e în fond o figurare a epocii noastre, ca și Sub zodiile țării și Chipul despre mîine al țării, versurile unei tinere, Smaranda Băcanu, dăruită cu prolificitate imagistică și sensibilitate, dovedite și cu alte prilejuri. Nu omitem desigur nici alcătuirile declarative, destule, pe cuprinsul celor 84 de pagini, nici stîngăciile, inerente. Reținem însă ceea ce ni se pare promisiune, ori chiar împlinire. Poem la porțile luminii de Marius Tîrziu e de inseriat acestei idei, ca și ceea ce publică acum Lucian Alexiu, Romeo Ardeleanu, Geta Olariu, Victor ..Tîrșoagă, Teana Șerbănescu și Marlene Heckman încearcă să-și sondeze propriile trăiri, să le redea direct cu o cuceritoare sinceritate și prospețime de simțire, să surprindă primele neliniști ale unui sentiment nou. S-ar cuveni reținute desigur și alte nume, cum sunt acelea ale lui Mihai Borza, Simion Dragomir, Ion Someșan, Mariana Vasile. Dar să reținem totodată și numele liceelor, numărul 1, 2, 3, 7, 10, Liceul economic, Grupul profesional U.M.T., ai căror profesori sînt și ei prezenți astfel dovedind că literatura este cultivată cu atîta osîrdie în școlile timișorene. S. D. Carnet cultural ITT TMIMIIl Iflil IIIIIMI IIImI IIIMI IIfMI IIMIMI înMmI IIIMmI IIIMmii Mmilllimil Millil IIImI IIIIIIIIIIlIflMiIil IIIIIIIImIIIIim Școală de bibliotecari Incepînd cu apropiatul an școlar. In Capitala va funcționa o școală de specialitate post-liceala cu durata de 2 ani, care va școlariza bibliotecari cu pregătire medie de specialitate pentru bibliotecile comunale și pentru, alte categorii și tipuri de biblioteci. Absolvenții vor primi diploma de bibliotecar, iar în timpul școlarizării vor beneficia de burse, de cazare și masă contra cost. Informații suplimentare se pot obține de la Comitetul pentru cultură și artă al județului Timiș, telefon 2-17-82. Membrii brigăzii artistice din Uivar au avut o comportare foarte bună pe scena recentului concurs al artiștilor amatori. Le dorim să continue in acest fel ! Foto : G, PANTEA Cinema cu... năbădăi Pe adresa redacției ne-a sosit o scrisoare în care se relatează următoarele : „M-am dus într-una din zile la cinematograful „Steaua roșie“ Mehala, cu dorința de a viziona un film, în semi-întunericul din sală am auzit, la început, niște strigăte, apoi țipete, sîsîituri, nicit mi-am închipuit dintr-o dată ci mă aflu în pădure. „Concertul" a continuat în acest fel incă mult timp. Am așteptat o intervenție din partea conducerii cinematografului, poate a unui lucrător de miliție. Dar am așteptat degeaba. Pînă la urmă a trebuit să renunț la film”. Am reprodus aceste rînduri considerînd că ele sînt semnificative pentru felul în care se desfășoară spectacolele de obicei în cinematografele de la periferia Timișoarei, împreună cu corespondența noastră, adresăm întreprinderii cinematografice și miliției municipale o întrebare : Pe cînd măsuri eficiente care să pună capăt huliganismului și lipsei de bună cuviință din sălile de spectacole ? In momentul în care ușa se deschise și în biroul maiorului Andrei Iuzftsz, comandantul adjunct al Miliției municipiului Timișoara, intra un alt ofițer, de același grad. Haralambie Ivașcu, primul își aminti un fapt de dată recentă. „ Parcă e mai interesant decât o aventură... Am devenit foarte curios și am dat curs invitației de a conversa. O crimă ? O spargere ? Un furt V — Nici, una, nici alta ! E vorba de un fapt simplu în aparență, dar nu chiar atît de obișnuit. A început, de fapt, în ziua cînd Nicolae Iordache din Timișoara s-a hotărît să economisească unele, sume de bani, fără ca soția lui, Irina, să știe. Cînd și-a pus problema unde să s ascundă mai bine această originală și neînțeleasă „surpriză“, soțul a stat in cumpănă. In cele din urmă, a ales o haină. „E veche, n-o mai folosește nimeni, așa că aici nu caută“ — si-a zis bărbatul și a trecut de la gind la faptă. A pus primele sume, străduindu-se să le ascundă ci mai bine. Umbla la ascunzătoare doar din cînd în cînd, adică în zilele în care putea mări „fondul“ destinat unor obiecte mai costisitoare. A constatat, într-o bună zi că economia a ajuns, nici mai mult, nici mai puțin decît la 20.000 de lei ! Tocmai se bucura de surpriza deosebit de plăcută pe care putea s-o facă soției, cînd s-a produs faptul la care nu se aștepta. — ...consoarta a găsit banii ! — am încercat să pun punctul pe „i“ — Nu. La insistențele unui negustor de haine vechi, venit acasă în lipsa soțului, femeia a oferit și haina... doldora de bani. Negustorul, fără să știe de „norocul“ căzut pe capul lui, a oferit, în schimbul hainelor vechi, o sumă derizorie, a spus bună ziua și... iar de . unde nu-i. Cînd a sosit acasă, soțul se pregătea (poate !) să facă o nouă „depunere“ secretă, cînd ia haina dacă mai ai ce. Nu i-a venit să creadă ! A aflat că haina a fost dată unui negustor oarecare. Cum îl cheamă, unde stă, cum arata ? Cine poate ști ? Soția a rămas și mai înmărmurită la auzul veștii despre cei 20.000 de lei, pe care, fără să știe i-a oferit unei persoane despre ■ care nu știa nimic. — Au plecat, bănuiesc, la miliție ? — Da, au venit la noi, s-au plîns, ne-au rugat să facem totul ca să găsim... acul in carul cu fin. Misiunea a fost încredințată maiorului Ivașcu. — Adică da ? mi-am îndreptat privirea înspre ofițerul pe fața căruia încercam, totuși, să dezleg finalul unei povești adevărate. — Am înțeleg disperarea și necazul acestor oameni — continuă dînsul discuția — și chiar a doua zi m-am dus în cartierul unde-i știam pe negustorii de haine vechi. Peste tot mi se spunea : „n-am fost io pe strada Timocului“. L-am chemat atunci pe mai marele lor și i-am spus că banii trebuie să fie la mine peste cel mult două zile. Ori așa ori altfel, noi tot vom face cercetări și-i vom găsi. Acestea mi-au fost ultimele vorbe și am plecat, fără prea mari speranțe. A trecut o zi, a doua, în a treia nici un semn, mă pregăteam să încep cercetările dintr-un alt unghi, cînd, în a patra zi, aud că mă caută șapte oameni. Mă uitam la ei și nu știam care anume cumpărase haina cu pricina. „El, Dumitru Gabor, a luat-o“ — mi l-au arătat ceilalți pe un tînăr din mijlocul lor. „Acum îmi va fi ușor să scot banii de la el“ — mi-am zis în sine-mi. — In cele din urmă, cred că ați reușit ? — Mai ușor de cum vă imaginați. In clipa următoare, tînărul din fața mea a început să scoată bancnotele de care se bucurase, totuși, în Cele patru zile, „I-am adus pe toți“, a zis simplu și ,scurt, rușinat că n-a venit singur, ci a trebuit să-l însoțească mai marii lui. Am ascultat relatarea fără să notez ceva și abia acum, cînd scriu aceste rînduri mă gîndesc la cei care puteau ușor rămîne păgubași, la cei care i-au ajutat să nu piardă o sumă destinată unei surprize. Bine că a fost, în cele din urmă, plăcută! . * NICOLAE PIRVU 20.000 lei într-o haină înstrăinată me,,"■••*•••••"•*•••••••••••••••#•••• •••••••••••••••••• " Vom avea suficiente conserve de legume? (Urmare. din pag. 1) reușit să combată dăunătorii. Consider că din trista lor experiență in amplasarea culturii de vinete lingă cartofii timpurii vor învăța și alții. In ceea ce privește efectul tratamentului aplicat, va trebui ca specialiștii de la Direcția agricolă județeană să stabilească încă de pe acum substanțele ce se pot folosi și, prin Consiliul Superior al Agriculturii, să ia măsuri de procurare a lor. La Cruceni, deși importante suprafețe cu legume s-au compromis din cauza inundațiilor, totuși cooperatorii recoltează la timp producția ce a mai rămas. In ziua raidului, 2.500 kilograme de roșii așteptau să fie preluate de către „Fructus“. Am întîlnit însă o situație ce trebuie grabnic rezolvată de către Uniunea județeană C.A.P. Aproximativ 15.000 kg prinea din soiuri valoroase, bune pentru compot și gem, nu-și găsesc beneficiar. Întreprinderea „Fructus“ nu le preia, nefiind trecute în contract. Oare nu se poate găsi o altă plasare corespunzătoare a acestei producții ? Mai ales că cooperativa agricolă a suferit pierderi la alte culturi și ar putea să-și realizeze unele venituri bănești. O situație, deloc mulțumitoare, există la cooperativa agricolă Sînmihaiul Român: din 200 tone de castraveți s-au livrat contractați cu Fructus doar 7 tone. Faptul ne surprinde, întrucât cooperatorii de aici sunt recunoscuți ca buni cultivatori de castraveți. Anul trecut, de exemplu, de pe 50 hectare au realizat 921.000 lei, pentru ca în 1969 de pe aceeași suprafață să obțină numai 140.000 lei. Speranțe mai sînt în cele 14 hectare însămînțate din cultură dublă; ele se prezintă bine puțind asigura, dacă se vor întreține la timp frumoase venituri bănești. Pe lângă unele pagube provocate de inundații și ploi au fost și cauze subiective. In acest an, nu s-a acordat atenția cuvenită acestei culturi, nu s-au antrenat suficienți cooperatori pentru executarea la timp a lucrărilor. Unii membri ai consiliului de conducere caută să mai justifice nerealizările pe seama soiului, diferit de cel din anul trecut, și care nu produce legume de calitate. Argumentul e valabil doar în parte. Aceeași sămînță au primit și cooperatorii din Pocul Nou și Diniaș. Producțiile de castraveți sînt apropiate de nivelul anului trecut. Intr-adevăr, așa cum spun președinții și brigadierii din acesteunități, în 1968 sămînța a fost mult mai bună. De aceea, organele agricole județene, împreună cu unitățile beneficiare și Agrosein-ul ar trebui să elucideze dată problema calității semințelor, iar cei vinovați de producerea unei semințe necorespunzătoare să fie trași la răspundere, să suporte pagubele. Situația din unități arată că, în general, producția de legume este îndestulătoare putîndu-și asigura cantitățile prevăzute în contract. Este nevoie doar ca în aceste zile să se mobilizeze un număr mai mare de cooperatori pentru recoltarea cu mai multă operativitate a întregii cantități de legume din câmp. SPECTACOLE MARTI, 2 SEPTEMBRIE 1969 CINEMATOGRAFE : Modern : TIGRUL (8, 14,30, 16,45, 19, 21,15) la grădină (211). M Arta : CONTESA COSEL, seriile I și II (8,45, 11,15, 14,30, 17, 20). m. Parc : CAVALERII AERULUI (10, 14, 16 48, 20). IS Studio: RISCURILE MESERIEI (11, 15, 17, 19, 21). GR Melodia : MICA ROMANȚA DE VARA (19, 21) și PRIN MERISERVI IL A ERATIC (9 11, 15, 17). W Victoria : PE URMELE ȘOIMULUI (10, 14, 16, 18,15, 20,30). ® i Muncitoresc-Fratelia : SURPRIZELE DAGOSTEI (17, 19, 21) la grădină (20). Bi Steaua roșie-Mehala : ÎNȚELEPTUL DE PE MUNTELE BLESTEMAT (17, 19). R Clubul C.F.R . LA EST DE EDEN (10, 16. 1*, 20). LUGOJ B5 Victoria : TATA. B I.T.L. : RĂZBUNĂTORII B1JZIAȘ B Dinamo : CUȚITUL ÎN APA. sâNnicolaui. mare B Popular : AM DOUA MAME ȘI DOI TAȚI. JIMBOLIA GR Flacăra : ROȘII ȘI ALBII 19 30 Decembrie : DAGOSTEA UNEI BLONDE. DETA B Parc : PIPELE. FĂGET - 30 Decembrie : TAFFY ȘI VIN VIORI I. TELEVIZIUNE MARȚI, 2. SEPTEMBRIE 1969 17,30 Buletin de știri. 17,35 Lumea copiilor. Cei mai mici sportivi. 17,50 Studioul școlarilor. Vă place muzica ? 18,20 Criterii. Gong. Dramaturgia contemporană în noua stagiune — premiere., Masă rotundă — anchetă 18,41 Din lumea științei : Grefă de cord experimental. Reportaj filmat la Spitalul de urgență București. 19.10 Prim plan. Acad. Prof. Vasile Rășcanu. 19.30 iTelejurnalul de seară. Buletinul meteorologic. 20 Festivalul concursul internațional de folși clor — România’69. 20.15 Film artistic „Răscoala“ — producție studioului cinematografic „București“, 22 A 24-a aniversare a proclamării independenței Vietnamului — documentar, 22,20 Telejurnalul de noapte 22,50 Cîntec,9o și voie bună.