Drapelul Roşu, septembrie 1969 (Anul 25, nr. 7666-7689)

1969-09-02 / nr. 7666

s, IZOTOPII RADIOACTIVI ÎN ȘCOALA MEDICALĂ TIMIȘOREANĂ rea La scurt timp după, descoperi­razelor Röntgen, fizicianul francez Bacpuerel a descoperit, In anul 181­6, fenomenul radioactivi­tății, fenomen prin care, din nuc­leele atomice ale unor substanțe, țîșnesc încontinuu un șuvoi de particule înzestrate cu energii foarte mari. Dintre elementele naturale, cele mai multe sunt sta­bile. Trei, activiiu, toriu, uraniu generează izotopi in urma unui șir de dezintegrări, se transforma în final în „plumb“. Se obțin și izotopii radioactivi artificiali, prin bombardarea elementelor obișnu­ite cu radiații formate din neut­roni, în reactorul nuclear. Izotopii sunt detectați pe baza fenomenelor de interacțiune a radiațiilor cu mediul exterior și își fac simțite prezența prin impulsuri care pot fi numărate și înregistrate. Radio­­izotopii sunt­ folosiți în aproape toate sectoarele de activitate: industria petrolieră, chimică, me­talurgică, in biologie, medicină­, In arheologie, la stabilirea viratei fosilelor etc. Cu largi perspective in chimie, biochimie, biologie, medicină este metoda analizei prin radioactiv­are, care constă, in determinarea cantității unui izo­top, prezent in probă, prin măsu­rarea activității induse în siste­­mul cercetat după iradiere. Dorind să aflăm care sunt sec­toarele medicale in care aceasta metodă își găsește o largă utiliza­re, ne-am adresat tov. prof. doc Ion Cotăescu, șeful catedrei de biofizică, fiziologie normală patologică a Institutului de medi­ci­cină din Timișoara, în medicină, izotopii își­ găseau largi aplicații intr-o serie de metode de diagnostic. De asem­e­nea, sunt utilizați in explorarea glandei tiroide, a aparatului cardio-vascular, a sîngelui și or­ganelor hematopoetice, a ficatului și a căilor biliare etc. Principiul general după care se fac investi­gațiile est de introducere în or­ganism a unor substanțe radio­active, care sunt­ preluate efectiv de organele a căror funcție este­ necesar să fie investigate. Aceș­tia, concentrtndu-se in special in anumite organe, prin radiațiile lor,­ care se pot înregistra, ne pot da informații at­ât despre starea funcțională, cit și despre dimen­siunile organului investigat. . Mai sunt întrebuințați și în tratam­e­n­tul diferitelor afecțiuni hematolo­gice, oculare, ginecologice, endo­crine, in dermatologie, in trata­mentul tumorilor etc. In cadrul catedrei, la disciplina de biofizică, condușii de șeful de lucrări, dr. Radu Silveanu, funcționează un laborator de cercetare care utili­zează izotopi radioactivi. Printre numeroasele teme de cercetare in laboratorul de biofizică se studi­ază cu ajutorul lor efectivitatea medicamentelor pentru anumite țesuturi și organe, tete știut că un m­edicam­ent introdus în orga­­­nism are aceeași acțiune asupra tuturor celulelor, dar­ diferită ca intensitate de la organ la organ. Stabilirea cu exactitate a organu­lui, sau organelor asupra cărora, medicamentul are cea mai inten­să acțiune, este de o deosebită­ importanță practică. Aceasta în­semnează determinarea,­electivită­­ții medicamentului. Ea se poate realiza utilizînd, concomitent cu administrarea unui medicament, indicatori ai intensității activită­ții organelor, u­n asemenea indi­cator este acidul fosforic, cu fos­for radioactiv. O altă realizare, de la legătură­ cu utilizarea asemenea rad­io­izomondn­r. 1 "Un. --Î hl C i 7 *m­­­i­­rig­nului Iașii Nagy : „Nomod­rame. utilizabile in cercetările cu izotopi radioactivi“. Lucrarea urmărește ușurarea muncii cercetătorului înainte de folosirea izotopului in medicină, precum, și modul de prelucrare a rezultatelor după în­trebuințarea acestuia. Publicată în „R­evista de fier ploaie normală și patologică", ea a întrunit apre­cieri elogioase a­tît, în țară, cit­ și peste hotare, autorul primind ce­reri de extrase din diferite tari, printre care Suedia, S.U.A., Ger­mania. Despre perspectivele de utiliza­re­­ a izotopilor radioactivi în me­dicină și biologie, prof. dr. doc. Ion Cotă­­scu ne-a spus : „Nu se pot face decit aprecieri de proba­bilitate. Se va stabili mai clar, pe măsură ce se va acumula, experiență, care sunt domeniile­­ unde urmează să se extindă folo­sirea lor. E sigur că, în cercetarea experimentală din biologie și me­dicină, utilizarea se va extinde, p­ermițând lămurirea amănunțită a numeroase procese care fac par­te din angrenajele metabolice ce­lulare“. CONSTANTIN CRISTINA Expoziția „Realizări în domeniul sanitar ii ■ nu ■ au imp­u­­s i priviI mmmmmmmmmmmmam­­­­mm din județul Timiș“ Coordonate S * * M * ■ • • ale­să Pătrundem alături de ceilalți vizitatori în incinta Centrului școlar al M.I.U., unde este des­­chisă (zilnic între orele 10—15 și 17—20) expoziția închinată realizărilor dobîndite pe teri­mul asistenței medicale de-a lungul acestui luminos sfert de veac. Organizatorii — Direcția sanitară a județului Timiș în colaborare cu Institutul de me­dicină — s-au îngrijit ca să o­­fere publicului vizitator o ima­gine de ansamblu, sugestivă și concludentă asupra permanentei evoluții înregistrate domeniu al ocrotirii in vastul sănătății populației. Ne oprim în fața nu­meroaselor grafice, a hărții in­genios alcătuite, a aparaturii științifice, a bogatului material de educație sanitară editat pe plan local și central și pus in mod­­ gratuit la dispoziția vizi­tatorilor. Răsfoim albumele cu fotogra­fii. Ele ilustrează aspecte din larga rețea de ocrotire a mamei și copilului, din nobila activi­tate depusă pe tărîmul sănătății de slujitorii ei în policlinici și spitale, laboratoare, circum­scripții urbane și rurale. În ultimii 25 de ani au luat ființă unități sanitare noi cum sunt spitalele mixte din Buziaș, Lovrin și Uivar, spitalul din Făget, cel de copii din Lugoj, spitalul republican psihiatrie din Lugoj de neuro. Alte fotografii vorbesc și altele. despre dotarea serviciului de balneo­­fizioterapie, unitate nou creată la Timișoara, care asigură asis­tență medicală pacienților din județ și din încă alte șapte ju­dețe limitrofe, despre noul și impozantul edificiu al Policli­nicii studențești, despre noul bloc alimentar cu care este do­tat: spitalul de copii din Timi­șoara. ză Harta și graficele consemnea­creșterea impresionantă a numărului unităților sanitare existente pe teritoriul județu­lui , a sporit de peste 4 ori nu­mărul policlinicilor, cel ai pa­turilor destinate asistenței me­dicale a femeii de peste 9 ori, iar cele pentru asistența copi­lului de peste 30 de ori ; s-a du­blat, de asemenea, numărul spi­talelor. Indicatorii principali de sănătate stau mărturie preocu­pării permanente pentru preve­nirea, combaterea și tratarea bolilor. .Mortalitatea generală a scăzut în județul nostru cu a­­proximativ 33 la sută, cea in­fantilă cu peste 66 la sută, iar durata medie de viață a cres­cut la peste 68 de ani. Alte cifre exprimă o realitate îmbucurătoare : a crescut nu­mărul medicilor și al cadrelor medii din județul Timiș. Dacă în 1344 revenea un medic la 3.950 de locuitori, astăzi există un medic la aproximativ 500 de locuitori. În fața standului dedicat In­stitutului de medicină din Ti­mișoara facem cunoștință cu contribuția pe care acesta o are la formarea și pregătirea cadre­lor medicale. Institutul a dat țării de la înființare și pînă a­­cum­ peste 2.890 de medici. Aici activează 250 de cadre didactice și multe dintre lucrările știin­țifice elaborate de cunoscuți profesori și medici timișoreni se vedem acum rînduite în stan­dul expoziției. Alte exponate subliniază activitatea farmului, a diferitelor Centro­­labora­toare, a cabinetelor dentare existente pe teritoriul județului La sfîrșit, putem nota în ca­ietul de impresii : este o expo­ziție instructivă, care probează preocuparea permanentă a partidului și statului nostru pentru dezvoltarea și perfecțio­narea asistenței medicale din județul Timiș, VAL. DIM­A - emr r *wr s mrr s nm- * jwr/«r/jlr/4 I Absențe în catalogul pregătirilor școlare (Urmare din pag. 1) că in clipa in care copiii vor veni, îi vom putea întâmpina fără stru­t­­gere de Inimă. La școala generală din Lovrin reparațiile curente au fost făcute din vreme. Cu toate acestea, cla­sele, laboratoarele, arătau ca cum acolo n-ar fi mai călcat pi­si­cior de­ om de la terminarea cursu­rilor. Dacă ar fi să li se acorde cadrelor didactice și direcțiunii a­­cestei școli un calificativ la capi­tolul ordine, credem că n-ar reuși să promoveze. Justificările tovară­șului Deda Iorgovan, directorul școlii, cum că ,.din cauza, lucrări­lor mari le-am scăpat din vedere pe cele mici, ni se par puerile. Dimpotrivă, socotim că tocmai fiindcă reparațiile mari au fost terminate, cele auxiliare nu ce­reau eforturi deosebite. Ca să nu­ mai vorbim de starea jalnică în care am găsit biblioteca (ceva mai mult decit, o magazie de vechituri) lemnele, răspindite prin curte, etc. O situație aparte, fiindcă vemi vor­ba de lemne, o are aprovizionarea cu combustibil. În ciuda solicitări­lor, așa cum ne-a declarat tovară­șul Petru Militarism, președintele Consiliului popular comunal. Di­recția planificării din Consiliul popular județean a acordat o can­titate insuficientă de combustibil, iumind ca pentru anul viitor a­­ceasta să scadă nejustificat. Avînd in vedere nevoile școlii, credem că tovarășii din Direcția planificării vor trebui să țină seama de faptul că micii școlari nu se pot încălzi cu ... • hîrtii și calcule. În orașul Sînnicolaul Mare au­ avut prilejul să relevăm de atîtea ori înfăptuirile oamenilor muncii, creșterea acestei așezări timișene Acum insă ne-a surprins discre­panța dintre pregătirile pe care conducerea școlii generale le-a fă­cut (director Ana Petrovici) și cele ale liceului (director Maria Cecan). Dacă în cazul primei, ter­men de comparație ne-a fost doar Bitedul, pentru cea de-a doua, un­de reparațiile sunt încă in toi, un­de vor mai trebui multe­ zile pen­tru ca școala să fie gata în vederea deschiderii anului, n-am găsit nici o justificare. — Noi nu suntem­ vinovați de în­­târzierea lucrărilor, spunea tovară­șa Maria Cecan. Cu­ am avut meș­teri, reparațiile au mers bine. Am mers mai departe pe firul responsabilităților. L-am rugat pie tovarășul Anton Schütz, președin­tele Consiliului popular orășenesc, se ne arate motivele care au de­terminat acest permanent, transfer de maiștri. — Din dispoziția secției de re­sort a Consiliului popular jude­țean, ne-a spus divișul, zidarii au fost luați și trimiși la benauheim, cu toate că lucrurile se puteau re­zolva numai cu ajutorul celor din Jimbolia, localitate mult mai a­­proape de Lenauheim. Ultima localitate pe care î#a vi­­­zitat-o a fost Cenadul. Cu toate că la școala generală de aici s-au e­­fectuat reparațiile necesare, cla­sele arătau la data vizitei noastre ca în urma unui cataclism. Expli­cația oferită de tovarășul Ioan Sa­­rafoleanu, directorul școlii, prin care se arunca întreaga responsa­bilitate asupra Ansamblului tine­retului din Timișoara, insuficientă. Suntem­ de ni se pare tinerii artiști amatori au acord că depășit limitele impuse de civilizație și bună cu­viință, fapt pentru care aș­teptăm intervenția Comitetului ju­dețean pe­nt­ru cultura și artă — dar ne înțelegem pasivitatea cu care s-a privit această situație. Am prezentat aspecte din câteva școli ale județului privind pregăti­rea pentru noul an școlar. Cu ex­cepțiile semnalate și în afara a­­provizionării cu combustibil, a asi­gurării cu manuale și cadre didac­tice acestea sunt încă departe de a fi în stare să-și primească în condiții optime elevii. Răspunză­tori de această situație sunt, în pri­mul rinei, directorii școlilor, cadre­le didactice, care nu trebuiau să uite că în problemele pregătirilor școlare nu există vacanță și, în a­­celași timp, inspectorii școlari a c­ăror obligație de serviciu era­­­ a urmărească­­ săptămînal stadiul a­­cestor pregătiri. INDUSTRIA ELECTRO­TEHNICA (Uzinare din pag. 1) și pentru autovehicule, baterii și pile electrice ,uscate, lanterne, dulii etc. Datorită preocupării și atenției a­cordate unor acțiuni deosebit de im­portante, — autoutilarea, mecaniza­rea, organizarea producției etc — s-a reușit, așa cum demonstrează grafi­cul, ca producția acestei întreprin­deri să crească în 25 de ani de a­­proape 20 de ori. Beneficiul a sporit, de asemenea, inregistrînd un salt de la 0,1 milioane lei la tot milioane lei. Dezvoltarea tehnică a întreprinde­rii a făcut ca productivitatea muncii pe salariat să crească de­ peste 7 ori, trecându-se de la folosirea sculelor simple, la cele complexe. Din utila­jele realizate prin autoutilaje se pot menționa : presă de 6ș tP, modifica­tă pentru scule de transfer, agregat pentru șlefuit rame­lar etc. toate conducând la o creștere a producti­vității muncii intre 100—400 la sută și cu o eficientă ridicată. Dezvoltarea actuală a industriei electrotehnice precum și cifrele pre­văzute pentru viitor, impun o atentă și repetată analiză pentru a se sta­bili corect nivelele de producție, me­nite să asigure nevoile mereu cres­­cîrtde ale societății noastre. ■ Realizările prezentate in expoziție sînt o garanție că întreprinderile din aceasta ramură vor îndeplini și­­ in viitor sarcinile stabilite de Directi­vele Congresului al X-lea al P.C.R. VREMEA sep-Timpul probabil pentru tembrie 1969 Vreme frumoasă cu cerul tem­porar noros ziua. Vîntul va su­fla moderat din est Temperatura staționară, mi­nimele noaptea între 10 și 14 grade iar maximele ziua între 22 și 28 grade. Pentru 3 și 4 septembrie 1969, Vremea se menține frumoasă cu cerul temporar noros, tem­peratura staționară. Pentru regiunea de munte, Vremea se menține frumoasă cu cerul temporar noros, tem­peratura staționară. DRAPELUL ROȘU - 7.668 „Și pe scriem margini de caiete versuri Ai Această plachetă, poate pre­­­matur intitulată împliniri, căci e vorba mai ales de promisiuni­, ne face cunoștință cu cei mai tineri dintre cei tineri, care scriu versuri încă „pe margini de caiete“ școlare. O lirică pritn excelență adolescentină, o liri­că de sănătate spirituală, dă­ruită fără rezerve epocii, incer­­cînd experiențe, acordîndu-și mai bine spus glasul, în vede­rea unor acorduri viitoare. Bună și de felicitat inițiativa Comitetului municipal Timișoa­ra al U.T.C. și a Inspectoratului școlar de a cuprinde între co­­perțile unei cărticele versurile elevilor­ Timișoreni, primele lor versuri, „spuse cu glas tremu­rat“, „cu simțurile cum zic doi dintre în risipă", ei, dar și aplecați la destinul țării de azi, gata să asculte, ca <­intr-un ghioc, ce a fost și cum a fost, pînă la împlinirile de azi : „Eram 1111 mugur Și ei o tul­pină ... Și cîntecul acela, după cite am­ aflat Imi era ră­dăcină“ „Și . .. mulți au­ n­ibit Și-au țesut Ca eu să pot ieși la lumină“ („Chemarea străbu­nilor“ de Diana Catrina). Dacă turnura versului păstrează aici curgerea de­ basm, spus pe în­serat de bunici, la Andrei Uji­­că („Avram Iancu“) ea e mai atentă la gravitatea surprinde­rii sensurilor majore ale isto­riei noastre naționale. Pregnant metaforic. Roșu a lui Victor Tîrșoagă e în fond o figurare a epocii noastre, ca și Sub zodiile țării și Chipul despre mîine al țării, versurile unei tinere, Smaranda Băcanu, dăruită cu prolificitate imagistică și sen­sibilitate, dovedite și cu alte prilejuri. Nu omitem desigur nici alcătuirile declarative, des­tule, pe cuprinsul celor 84 de­­ pagini, nici stîngăciile, ineren­te. Reținem însă ceea ce ni se pare promisiune, ori chiar îm­plinire. Poem la porțile lumi­nii de Marius Tîrziu e de inse­­riat acestei idei, ca și ceea ce publică acum Lucian Alexiu, Romeo Ardeleanu, Geta Olariu, Victor ..Tîrșoagă, Teana Șerbă­­nescu și Marlene Heckman­­ în­cearcă să-și sondeze propriile trăiri, să le redea direct cu o cuceritoare sinceritate și pros­pe­țime de simțire, să surprindă primele neliniști ale unui sen­timent nou. S-ar cuveni reținute desigur și alte nume, cum sunt acelea ale lui Mihai Borza, Simion Dragomir, Ion Someșan, Maria­na Vasile. Dar să reținem tot­odată și numele liceelor, numă­rul 1, 2, 3, 7, 10, Liceul econo­mic, Grupul profesional U.M.T., ai căror profesori sînt­­ și ei pre­zenți astfel dovedind că litera­tura este cultivată cu atîta osîrdie în școlile timișorene. S. D. Carnet cultural ITT TMIMIIl Iflil IIIIIMI IIImI IIIMI II­fMI IIMIMI înMmI IIIMmI IIIMmii Mmilllimil Millil IIImI IIIIIIII­IIlIflMiIil III­­IIII­­ImIIII­­­­­im Școală de bibliotecari Incepînd cu apropiatul an școlar. In Capitala va funcționa o școală de specialitate post-liceala cu du­rata de 2 ani, care va școlariza bi­bliotecari cu pregătire medie de specialitate pentru bibliotecile co­munale și pentru, alte categorii și tipuri de biblioteci. Absolvenții vor primi diploma de bibliotecar, iar în timpul școlarizării vor bene­ficia de burse, de cazare și masă contra cost. Informații suplimentare se pot obține de la Comitetul pentru cul­tură și artă al județului Timiș, te­lefon 2-17-82. Membrii brigăzii artistice din Uivar au avut o comportare foarte bună pe scena recentului concurs­ al artiștilor amatori. Le dorim să continue in acest fel ! Foto : G, PANTE­A Cinema cu... năbădăi Pe adresa redacției ne-a sosit o scrisoare în care se relatează ur­mătoarele : „M-am dus într-una din zile la cinematograful „Steaua roșie“ Mehala, cu dorința de a vi­ziona un film, în semi-întunericul din sală am auzit, la început, niște strigăte, apoi țipete, sîsîituri, nicit mi-am închipuit dintr-o dată ci mă aflu în pădure. „Concertul" a continuat în acest fel incă mult timp. Am așteptat o intervenție din partea conducerii cinematografului, poate a unui lucrător de miliție. Dar am așteptat degeaba. Pînă la urmă a trebuit să renunț la film”. Am reprodus aceste rînduri con­­siderînd că ele sînt semnificative pentru felul în care se desfășoară spectacolele de obicei în cinema­tografele de la periferia Timișoa­rei, împreună cu corespondența noastră, adresăm întreprinderii ci­nematografice și miliției munici­pale o întrebare : Pe cînd măsuri eficiente care să pună capăt huli­­ganismului și lipsei de bună cu­­viință din sălile de spectacole ? In­ momentul în care ușa se des­chise și în biroul maiorului Andrei Iuzftsz, comandantul adjunct al Mi­liției­ municipiului Timișoara, intra un alt ofițer, de același grad. Ha­­ralambie Ivașcu, primul își aminti un fapt de dată recentă. „ Parcă e mai interesant decât o aventură... Am devenit foarte cu­rios și am dat curs invitației de a conversa.­­ O crimă ? O spargere ? Un furt V — Nici, una, nici alta ! E vorba de un fapt simplu în aparență, dar nu chiar atît de obișnuit. A început, de­ fapt, în ziua c­înd Nicolae Ior­­dache din Timișoara s-a hotărît să economisească unele, sume de bani, fără ca soția lui, Irina, să știe. Cînd și-a pus problema unde să s­ ascundă mai bine această originală și neînțeleasă „surpriză“, soțul a stat in cumpănă. In cele din urmă, a ales o haină. „E veche, n-o mai­ folosește nimeni, așa că aici nu caută“ — si-a zis bărbatul și a tre­cut de la gind la faptă. A pus pri­mele sume, străduindu-se să le as­cundă ci mai bine. Umbla la ascun­zătoare doar din cînd în cînd, adi­că în zilele în care putea mări „fondul“ destinat unor obiecte mai costisitoare. A constatat, într-o bu­nă zi că economia a ajuns, nici mai mult, nici mai puțin decît la 20.000 de lei ! Tocmai se bucura de sur­priza deosebit de plăcută pe care putea s-o facă soției, cînd s-a pro­dus faptul la care nu se aștepta. — ...consoarta a găsit banii ! — am încercat să pun punctul pe „i“ — Nu. La insistențele unui ne­gustor de haine vechi, venit acasă în­ lipsa soțului, femeia a oferit și haina... doldora de bani. Negusto­rul, fără să știe de „norocul“ căzut pe capul lui, a oferit, în schimbul hainelor vechi, o sumă derizorie, a spus bună ziua și... ia­r de . unde nu-i. Cînd a sosit acasă, soțul se pregătea (poate !) să facă o nouă „depunere“ secretă, cînd­ ia haina dacă mai ai ce. Nu i-a venit să creadă ! A aflat că haina a fost da­tă unui negustor oarecare. Cum îl cheamă, unde stă, cum arata ? Ci­ne poate ști ? Soția a rămas și mai înmărmurită la auzul veștii despre cei 20.000 de lei, pe care, fără să știe i-a oferit unei persoane despre ■ care nu știa nimic. — Au plecat, bănuiesc, la mili­ție ? — Da, au venit la noi, s-au plîns, ne-au rugat să facem totul ca să găsim... acul in carul cu fin.­ Misi­unea a fost încredințată maiorului Ivașcu. — Adică da ? mi-am îndreptat privirea înspre ofițerul pe fața că­ruia încercam, totuși, să dezleg fi­nalul unei povești adevărate. — Am înțeleg disperarea și neca­zul acestor oameni — continuă dîn­­sul discuția — și chiar a doua zi m-am dus în cartierul u­nde-i ști­am pe negustorii de haine vechi. Peste tot mi se spunea : „n-am fost io pe strada Timocului“. L-am chemat atunci pe mai marele lor și i-am spus că banii trebuie să fie la mine peste cel mult două zile. Ori așa ori altfel, noi tot vom face cercetări și-i vom găsi. Acestea mi-au fost ultimele vorbe și am plecat, fără prea mari speranțe. A trecut o zi, a doua, în a treia nici un semn, mă pregăteam să încep cercetările dintr-un alt unghi, cînd, în a patra zi, aud că mă caută șap­te oameni. Mă uitam la ei și nu știam care anume cumpărase haina cu pricina. „El, Dumitru Gabor, a luat-o“ — mi l-au arătat ceilalți pe un tînăr din mijlocul lor. „Acum îmi va fi ușor să scot banii de la el“ — mi-am zis în sine-mi. — In cele din urmă, cred că ați reușit ? — Mai ușor de cum vă imaginați. In clipa următoare, tînărul din fa­ța mea a început să scoată bancno­tele de care se bucurase, totuși, în Cele patru zile, „I-am adus pe toți“, a zis simplu și ,scurt, rușinat că n-a venit singur, ci a trebuit să-l însoțească mai marii lui. Am ascultat relatarea fără să no­tez ceva și abia acum, cînd scriu aceste rînduri mă gîndesc la cei care puteau ușor rămîne păgubași, la cei care i-au ajutat să nu piardă o sumă destinată­­ unei surprize. Bine că a fost, în cele din urmă, plăcută! . * NICOLAE PIRVU 20.000 lei într-o haină înstrăinată me,,­"­­■••*•••••"•*•••••••••••••••#•••• •••••••••••••••••• " Vom avea suficiente conserve de legume? (Urmare.­ din pag. 1) reușit să combată dăunătorii. Con­sider că din trista lor experiență in amplasarea culturii de vinete lingă cartofii timpurii vor învăța și alții. In ceea ce privește efectul tratamentului aplicat, va trebui ca specialiștii de la Direcția agricolă județeană să stabilească încă de pe acum substanțele ce se pot folosi și, prin Consiliul Supe­rior al Agriculturii, să ia măsuri de procurare a lor. La Cruceni, deși importante su­prafețe cu legume s-au compromis din cauza inundațiilor, totuși co­operatorii recoltează la timp pro­ducția ce a mai rămas. In ziua raidului, 2.500 kilograme de roșii așteptau să fie preluate de către „Fructus“. Am întîlnit însă o si­tuație ce trebuie grabnic rezolvată de către Uniunea județeană C.A.P. Aproximativ 15.000 kg prine­a din soiuri valoroase, bune pentru compot și gem, nu-și găsesc be­neficiar. Întreprinderea „Fruc­­tus“ nu le preia, nefiind trecute în contract. Oare nu se poate găsi o altă plasare corespunzătoare a acestei producții ? Mai ales că cooperativa agricolă a suferit pierderi la alte culturi și ar putea să-și realizeze unele venituri bănești. O situație, deloc mulțumitoare, există la cooperativa agricolă Sînmihaiul Român: din 200 tone de castraveți s-au livrat contractați cu Fructus doar 7 tone. Faptul ne surprinde, întrucât cooperatorii de aici sunt recunoscuți ca buni cultivatori de castraveți. Anul trecut,­­ de­ exemplu, de pe 50 hectare au realizat 921.000 lei, pentru ca în 1969 de pe aceeași su­prafață să obțină numai 140.000 lei. Speranțe mai sînt în cele 14 hectare însămînța­te din cultură dublă;­ ele se prezintă bine puțind asigura, dacă se vor întreține la timp­ frumoase venituri bănești. Pe lângă unele pagube provocate de inundații și ploi au fost și cauze subiective. In acest an, nu s-a acordat atenția cuvenită acestei culturi,­­ nu s-au antrenat sufi­cienți cooperatori pentru executa­rea la timp a lucrărilor. Unii membri ai consiliului de condu­cere caută să mai justifice nereal­izările pe seama soiului, diferit de cel din anul trecut, și care nu produce legume de calitate. Argu­mentul e valabil doar în parte. Aceeași sămînță au­ primit și co­operatorii din Pocul Nou și Diniaș. Producțiile de castraveți­ sînt apropiate de nivelul anului trecut. Intr-adevăr, așa cum spun președinții și brigadierii din aceste­­unități, în 1968 sămînța a fost mult mai bună. De aceea, orga­nele agricole județene, împreună cu unitățile beneficiare și Agro­­sein-ul ar trebui să elucideze dată problema calității semințelor,­­ iar cei vinovați de producerea unei semințe necorespunzătoare să fie trași la răspundere, să suporte pagubele. Situația din unități arată că, în general, producția de legume este îndestulătoare putîndu-și asi­gura cantitățile prevăzute în contract. Este nevoie doar ca în aceste zile să se mobilizeze un număr mai mare de cooperatori pentru recoltarea cu mai multă operativitate a întregii cantități de legume din câmp. SPECTACOLE MARTI, 2 SEPTEMBRIE 1969 CINEMATOGRAFE : Modern : TIGRUL (8, 14,30, 16,45, 19, 21,15) la grădină (211). M­ Arta : CONTESA COSEL, seriile I și II (8,45, 11,15, 14,30, 17, 20). m. Parc : CAVALERII AERU­LUI (10, 14, 16 48, 20). IS Studio: RISCURILE ME­­SERIEI (11, 15, 17, 19, 21). GR Melodia : MICA ROMAN­ȚA DE VARA (19, 21) și PRIN M­ERISERVI I­L A ER­ATIC (9 11, 15, 17). W Victoria : PE URMELE ȘOIMULUI (10, 14, 16, 18,15, 20,30). ® i Muncitoresc-Fratelia : SUR­PRIZELE DAGOSTEI (17, 19, 21) la grădină (20). Bi Steaua roșie-Mehala : ÎN­ȚELEPTUL DE PE MUNTELE BLESTEMAT (17, 19). R Clubul C.F.R . LA EST DE EDEN (10, 16. 1*, 20). LUGOJ B5 Victoria : TATA. B I.T.L. : RĂZBUNĂTORII B1JZIAȘ B Dinamo : CUȚITUL ÎN APA. sâNnicolaui. mare B Popular : AM DOUA MA­ME ȘI DOI TAȚI. JIMBOLIA GR Flacăra : ROȘII ȘI ALBII 19 30 Decembrie : DAGOSTEA UNEI BLONDE. DETA B Parc : PIPELE. FĂGET - 30 Decembrie : TAFFY ȘI VIN VIORI I. TELEVIZIUNE MARȚI, 2. SEPTEMBRIE 1969 17,30 Buletin de știri. 17,35 Lu­mea copiilor. Cei mai mici spor­tivi. 17,50 Studioul școlarilor. Vă place muzica ? 18,20 Criterii. Gong. Dramaturgia contempo­rană în noua stagiune — premi­ere., Masă rotundă — anchetă 18,41­ Din lumea științei : Grefă de cord experimental. Reportaj filmat la Spitalul de urgență București. 19.10 Prim plan. A­cad. Prof. Vasile Rășcanu. 19.30 iTelejurnalul de seară. Buletinul meteorologic. 20 Festivalul concursul internațional de fol­și clor — România’69. 20.15 Film­­ artistic „Răscoala“ — producție studioului cinematografic „București“, 22 A 24-a aniversa­re a proclamării independen­ței Vietnamului — documentar, 22,20 Telejurnalul de noapte 22,50 Cîntec,­­9o și voie bună.

Next