Drapelul Roşu, octombrie 1969 (Anul 25, nr. 7691-7717)
1969-10-01 / nr. 7691
L • 2e Organizației de pionieri îi revin sarcini deosebit de importante pe linia dezvoltării la școlari a răspunderii față de principala lor Îndatorire — invățătura — pentru educarea unei atitudini înaintate față de muncă. Preocupare în această direcție au avut majoritatea unităților de pionieri din județul nostru. Ea s-a reflectat în rezultatele mai bune la învățătură obținute de elevii în ultimii ani. Activitățile desfășurate in unitățile și detașamentele de pionieri au contribuit menținerea și dezvoltarea interesele lor de cunoaștere, la educarea unei atitudini adecvate față de îndatoririle școlare. Una din problemele nerezolvate de unitățile din județul nostru pentru cultivarea dragostei de muncă și de cunoaștere la elevi a fost activitatea cu cartea, care ocupă un loc important în instruirea și educarea elevilor. La un sondaj al Consiliului județean al organizației pionierilor, întreprins la mai multe unități din județ, s-a constatat că mulți elevi citesc prea puțin (1—2 cărți pe an), iar alții se rezumă numai la lecturarea temelor din manual și a notițelor. Discuțiile purtate cu elevii care au citit 1—2 cărți (școlile generale nr. 6 Lugoj, cele din Lovrin, Izvin etc.), au arătat că ei nu cunosc cum să se folosească de lectură, nu reușesc să rețină esențialul în legătură cu motivarea acțiunii, cu caracterul personajelor, întrucit îndrumarea lecturii este o sarcină atît a profesorului, cît și a comandantului, era necesară delimitarea atribuțiilor în această direcție. Lectura recomandată de profesori are un caracter obligatoriu, încadrîndu-se in activitatea didactică. Ea este o lectură de studiu. Pentru ca elevii să afle și alte date despre problemele tratate la lecții, este nevoie de lectură suplimentară, facultativă, ea depinzînd de interesul manifestat de fiecare școlar. Comandanții recomandă lectură suplimentară, de informare și recreere. Caracterul facultativ al acesteia din urmă, atrage după sine și metode diferite — de selectare și valorificare a lecturii — accentul căzând, în cazul respectiv, nu numai pe valoarea lucrărilor, ci și pe gradul de atractivitate ce-l exercită. O carte de popularizare a științei și tehnicii are ca prim obiectiv instruirea , dar modul atrăgător în care sunt înfățișate problemele dau lecturii și o pronunțată notă de atractivitate, deci de recreere, contribuie la dezvoltarea interesului pentru știință și tehnică, pentru activitatea practică legată de fenomenul dezvoltat (deci o sarcină a activității pionierești). De aici și necesitatea de a pregăti psihologic copiii pentru activitățile ce se organizează prin anunțarea caracterului și scopului acțiunii. A asigura o pregătire psihologică, înseamnă a crea condiții favorabile pentru determinarea manifestărilor lor exterioare prin trăiri interioare. Motivația este unul din factorii care joacă un rol deosebit de important in acest sens, presupune existența unui scop în acțiune cunoscut de copii. Am ridicat această problemă, deoarece considerăm ca preocuparea permanentă a comandanților pentru lectura suplimentară a elevilor va ajuta școala, și organizația de pionieri, în mai mare măsură, la educația copiilor, la definirea etico-socială a viitoarei lor profesiuni, la cunoașterea sensurilor sale în contextul general al creației materiale și spirituale, a aptitudinilor și calităților ce se cer dezvoltate la cel ce a ales o meserie sau alta. Pe lângă aceasta, e necesar să se folosească, în mod mai eficient, presa pionierească. Simpla citire de către elevi nu este suficientă. Ei trebuie să aleagă și să folosească cu pricepere materialele cele mai adecvate în munca de educație, să organizeze discuții pe marginea unor materiale. La formarea personalității școlarilor contribuie și alți factori : televiziunea, cinematograful, radioul. Mass media însă accentuează diferența dintre cele învățate în școală și realitate. Relatarea evenimentelor trezește la tineri o dorință mai mare de a cunoaște și acționa și atunci cineva trebuie să le satisfacă această nevoie, să-i învețe alfabetul valorilor vieții sociale. Din această necesitate rezultă sarcini importante pentru unitățile de pionieri: creșterea eficienței activităților educative prin folosirea mijloacelor de propagandă cum ar fi filmul, diafilmul, presa, literatura pentru copii și în special literatura tehnico-științifică. O altă sarcină prioritară o constituie preocuparea susținută de a cultiva la elevi pasiunea pentru știință și tehnică. In această privință, activitatea pentru elevi este deosebit de folositoare. Trebuie să oferim posibilități concrete de organizare a experienței „Îndatoririi de a munci“, ridicînd pe școlari, prin intermediul unor acțiuni accesibile vîrstei și înțelegerii lor, la înălțimea cerințelor cărora sunt chemați să le facă față. Prin multiplele activități practice și aplicative, prin diverse forme de muncă social-obștească, unitățile de pionieri pot sprijini eforturile școlii în direcția pregătirii tineretului pentru viață. Frumoase preocupări în această direcție au avut unitățile de pionieri de la școlile generale din Sinersig, Orțișoara, Sînandrei, Topolovăț, Școala generală nr. 16 Timișoara, Coștei, Chevereșu Mare, Bethausen, Curtea, Liceul Sinnicolau Mare care în timpul vacanței de vară au antrenat elevii la amenajarea de baze sportive, la acțiunile de creștere a viermilor de mătase, la colectarea plantelor medicinale, la acțiuni de îmbogățire a muzeului școlar (Curtea), la pregătirea școlii în vederea deschiderii noului an școlar. Evidențiem in mod deosebit, unitățile de pionieri de la școlile generale din Sinersig, școlile generale nr. 16 Timișoara și nr. 6 din Lugoj, au rezultate bune în întrecerea „pentru cea mai bună bază sportivă“. Comandanții de unitate de la aceste școli (Tiberius Teodorescu — Sinersig, Rodica Barabaș, Timișoara și Letiția Târziu, Lugoj), în strânsă colaborare cu directorii școlii, au asigurat materiale pentru desfășurarea, baza în bune condițiuni, a activității sportive. Dezvoltarea dragostei pentru muncă trebuie să fie călăuzită de ideea fundamentală — îmbunătățirea continuă a conținutului activităților practice-aplicative. Numai asigurarea îmbogățirii modernizării conținutului acestor activități, mobilitatea și realismul tematicii lor contribuie la creșterea atractivității și la realizarea concretă a scopurilor propuse. La acestea se adaugă competența, și pasiunea celui ce făurește educația tinerei generații. Pe agenda organizațiilor de pionieri ACTIVITĂȚI CU LARGĂ REZONANȚĂ EDUCATIVĂ! Prof. Pavel Bordan, președintele Consiliului județean Timiș al organizației pionierilor flu SPĂLĂTORIA -poartă de intrare în oraș? (i) De o bună bucată de vreme mansardele, spălătoriile, uscătoriile și alte încăperi anexă de la ultimul etaj al blocurilor de locuit din Timișoara au început să fie invadate de tot felul de persoane certate fie cu ordinea, fie cu morala, dacă nu cu amindouă. Sub privirile neputincioase ale comitetului de locatari, indivizi fără buletin de oraș (uneori chiar cu locuri de muncă incerte) se instalează abuziv în odăițele deloc confortabile, bucurînduse totuși la gîndul că ele constituie primul pas pe drumul stabilizării în mediul urban. Mai zilele trecute, în puterea nopții, miliția a scos dintr-unul din frumoasele imobile de pe Piatra Craiului, un grup de tineri gălăgioși, fugiți de pe acasă, care-și aleseseră drept adăpost provizoriu spălătoria. In „zona gării“ alți locatari abuzivi. Exasperat de îndelungi insistențe infructuoase, comitetul de bloc de la una din clădiri a hotărît să acționeze prin forță și i-a luat pur și simplu pe sus pe chiriașii clandestini. Fără nici o jenă, aceștia s-au „mutat" în vecini la B-2, unde se zice că membrii din comitet sunt mai indulgenți. Să aruncăm o privire asupra lui B-2 și să vedem cum decurge conviețuirea cu oaspeții nepoftiți. O gospodină se plînge de apariția insectelor, asta se miră ce mijloace de subzistență pot avea unii oameni neangajați în cîmpul muncii cum sunt cei în cauză ; o adolescentă ne dă o declarație : „Subsemnata Rozalia țog, fiica locatarului principal Herdin apartamentul 1, cînd m-am dus să iau rufele din uscătorie am constatat că lipsesc două pulovere de lună și două fețe de pernă". Practic, aici, la fiecare din scările imobilului este ocupată de una din cele două uscătorii sau spălătorii. Facem cunoștință și cu cazul cel mai comentat din bloc : instalarea familiei mecanicului instalator loan Cerneanțu, de la scara B. loan Cerneanțu, salariat la I.L.L.T., a venit si ocupe spălătoria de la scara B, astă primăvară, după plecarea unui coleg de-al său, care, la graba mare „uitase“ să-și achite taxele laterale. La sosirea sa, comitetul i-a pus în vedere : „am tolerat pînă acum să ni se ocupe încăperile anexă de care avem nevoie, dar de-acum înainte nu vom mai permite nimănui acest lucru". Peste două zile omul a apărut cu un ordin de repartizare în toată legea... emis de I.L.L.T. Te întrebi: cu ce drept I.L.L.T. care administrează și nu repartizează fondul locativ de stat, se substituie S.C.L.-ului, singura instituție autorizată în asemenea operațiuni ? Descoperi apoi cu surprindere că Cerneanțu nu este singurul salariat al întreprinderii de locuințe și localuri adăpostit provizoriu in boxele noilor imobile. Numai la adresa amintită sălășluiesc alte două persoane care lucrează, sau au lucrat la I.L.L.T. la data stabilirii lor. Ba, ceva mai mult , chiar pe scara B a fost ocupată în același fel cu spălătoria și una din uscătorii. Grijulii să-și asigure justificările de rigoare, tovarășii de la I.L.L.T. ne arată o decizie (destul de veche) a comitetului executiv al Consiliului popular municipal Timișoara. Aceasta menționează că, avînd in vedere solicitările unității, i se acordă dreptul de a oferi temporar salariaților proprii încăperile anexă ale imobilelor din „zona gării". Trebuie să precizăm însă din capul locului că decizia este atacabilă ; nici o măsură pe plan local nu poate să contravină unor acte normative în vigoare. Or, pentru cazul în speță, există norme de contrucție egal valabile pe teritoriul întregii țări, care reglementează amenajarea unei spălătorii și uscătorii la cîte 20 de apartamente. Or, blocurile în cauză din „zona gării“ au 36 de apartamente pe o scară. Este de altfel greu de admis că o singură pereche de anexe poate deservi în bune condițiuni 36 de familii obișnuite tot la două săptămîni cu spălătura mare. Practica înscăunată la Timișoara de a ocupa abuziv camerele de serviciu din noile blocuri trebuie curmată, aceste camere urmnd să-și reia funcțiile lor de drept, după cum doresc și asociațiile de locatari. Chemată să participe cu toate mijloacele in această acțiune, I.L.L.T., trebuie să-și revizuiască mai întîi propriile îngăduințe ... M. SIRCA TELEVIZIUNE MIERCURI, 1 OCTOMBRIE 1969 11,45 Transmisia mitingului din Piața Romană, cu ocazia deschiderii noului an universitar. 14 Fotbal . Rapid — Vittoria Setubal (repriza a II-a) din cadrul competiției „Cupa europeană a tirgurilor“ 14,45 Desene animate. 15 Program de cîntece și jocuri populare. 15,30 Fotbal . Steaua — Glasgow Rangers — din cadrul competiției „Cupa cupelor“. 17,15 Marek Pistruiatul — film serial pentru copii. 17,40 România in finala Cupei Davis. 19 Anchetă internațională pe tema „Noi metode de planificare internă și comerțul exterior". 19,30 Telejurnalul de seară. 20,15 Actualitatea în agricultură. 20,30 Telecinemateca. „Crainquebille“. 22 Reflector. 22,15 Teleglob. Imagini filmate din R. P. Chineză. 22,30 Convorbiri literare. 23 Telejurnalul de noapte. VREMEA Timpul probabil pentru ziua de 1 octombrie 1969 : Vremea se menține relativ frumoasă cu cerul senin noaptea și cu îndurări mai accentuate spre sfîrșitul zilei. Vîntul va sufla moderat, cu intensificări temporare din sudvest și vest. Temperatura staționară , minimele, noaptea, vor fi cuprinse între 6 și 12 grade, iar maximele, ziua, între 20 și 26 grade Pentru următoarele două zile, Vremea devine schimbătoare, cu cerul noros. Spre sfîrșitul Intervalului se vor semnala ploi izolate. Pentru regiunea de munte : Vreme relativ frumoasă, cu cerul noros ziua. Temperatura staționară. Impulsionarea lucrărilor agricole (Urmare din pag. 1) răsesc tractoarele și pleacă“. Considerăm că o asemenea atitudine nu-și are rostul, mai ales acum cînd trebuie puse baze solide recoltei viitoare de grîu. Este deci absolut necesar ca atît conducerea cooperativei cit și cea a I.M.A. din Ciacova, să privească cu mai mult simț de răspundere respectarea indicilor de calitate. O slabă organizare a muncii de recoltare a culturilor de toamnă, de pregătire a terenului și însămințare a lui cu grîu se observă la cooperativa din Breștea. Aici mai sint de adunat de pe cîmp zeci de tone, de ardei gras, ardei, gogoșari și mari cantități de fasole verde și castraveți. Dar, cu toate acestea, la strînsul legumelor participă zilnic doar cite 7—8 femei. Din această pricină nici graficul de livrare întocmit de către consiliul de conducere al cooperativei de comun acord cu C.L.F.-ul, nu este nici pe departe respectat.rioada 22—27 septembrie a.e., Pe pedin cei 1.500 kg ardei grași, au fost livrați doar 660 kg, din 1.000 kg fasole verde, doar 140 kg iar din 6.000 kg cartofi, doar 280 kg. Dînd dovadă de lipsă de orientare, conducerea cooperativei a concentrat o bună parte din brațele de muncă, și mai ales elevii de la școala generală veniți în sprijinul C.A.P., la scosul cartofilor, in loc să-i repartizeze la adunatul fasolei, ardeilor și castraveților, legume, care, dată cu sosirea primelor brume, o se vor deprecia. Concluzia care se desprinde din exemplele de mai sus, este aceea că nu peste tot conducerile de unități, cadrele tehnice de specialitate și organizațiile de partid au pus în centrul preocupărilor lor problema organizării temeinice a lucrărilor agricole de sezon. Este deci imperios necesar ca lipsurile semnalate să fie grabnic înlăturate, ca recoltatul, pregătirea terenului și semănatul să se desfășoare din plin, cu maximum de intensitate ! La culesul fructelor in livada Cooperativei agricole de producție „Mureșul“ din Cenad. La poarta „Almei Armate din pag. Ilaborat pe larg în cadrul catedrei și a facultății și apoi aprobat de Ministerul Invățămîntului. Punem un accent deosebit, în cadrul ridicării nivelului general al predării la toate disciplinele tehnice, pe cuprinderea aspectelor noi survenite an de an, la nivel mondial și relevînd cuceririle din patria noastră. Începem noul an cu dorința fierbinte de a obține rezultate cît mai relevabile în munca didactică și educativă și vom depune eforturi, noi, cadrele didactice (și sînt convins că vom avea și aportul asociației studenților) să intensificăm contribuția facultății la educarea în spirit comunist, în spiritul unui larg orizont etico-cetățenesc al studenților". Aceleași preocupări le-am consemnat și la Institutul de medicina. Despre ele ne-a vorbit șeful de lucrări dr. GHEORGHE BACANU, prodecan al Facultății de medicină generală. „Acest prim an de după Congresul al X-lea — ne-a relatat interlocutorul nostru — este pentru cadrele didactice și studenți un prilej de a îmbunătăți întregul proces de invățămînt, de a îmbogăți formele de predare, prin utilizarea mai largă a mijloacelor tehnice, audio-vizuale, pentru îmbogățirea și actualizarea cursurilor. In institutul nostru se acordă o atenție specială studenților din anul I, fără a-i neglija, desigur, nici pe cei din anii de studiu superiori. Cele două cămine, cantinele institutului, sunt gata să-i primească și sublinieze preocupările în acest sens sunt demne de prețuire. Pe alt plan, suntem preocupați de lărgirea orizontului ideologic și cultural al studenților, cursul liber va fi simțitor îmbunătățit, sub conducerea personală a rectorului institutului. Dintre multele îndemnuri ale Congresului, pe care le-am reținut, țin să subliniez pe acela de a întări legătura cu unitățile medicale de bază, cu medicii din teren, condiție pentru cunoașterea aprofundată de către fiecare student a profesiei pe care a îmbrățișat-o, profesie de mare răspundere umană. Și acestui scop, cadrele institutului nostru îi vor acorda toata priceperea și toată capacitatea lor de muncă". „Faptul că începem noul an in condițiile create de aplicarea Directivelor C.C. al P.C.R. și a Legii învățămîntului însuflețește pe toți studenții, sensibili la prefacerile din toate domeniile vieții politice și sociale ale țării, ne spune tov. GHEORGHE CREȚU, președintele Consiliului pe centru universitar al Uniunii Asociațiilor Studențești. Desigur, nici unuia din cei 1ß.000 de studenți timișoreni nu-i vor scăpa diferențierile ce intervin an le an înspre mai bine, vizibile și în această frumoasă toamnă. Ele sunt toate menite să le dezvolte posibilitățile de studiu și afirmare, să le faciliteze un an de invățămînt rodnic. Ne încadrăm de aceea cu toții tumultului general care caracterizează viața din patria nostră. M-am întors abia zilele trecute de la București, un Mater de s-a ținut plenara Consiliului U.R.S.R. care a dezbătut sarcinile ce revin asociațiilor studențești în noul an, a stabilit programul de activitate și — pe baza mandatului celei de-a VII-a conferințe a Uniunii •— a aprobat Statutul U.R.S.R. In lumina sarcinilor stabilite, ne propunem și noi, cei din consiliul Centrului universitar timișorean, să ne desfășurăm întreaga activitate cu o exigență sporită, să aducem o contribuție cît mai însemnată în sprijinul procesului de învățămînt. Înțelegem să contribuim astfel efectiv la a ridica pe o treaptă mai înaltă,, nivelul politico-ideologic, pentru a dezvolta răspunderea personală a fiecărui student față de pregătirea sa profesională și politică". Am cunoscut în periplul prin centrul universitar și alte opinii studențești. Studentul ILIE VALUȘESCU din anul V al Facultății de matematicămecanică a Universității, ne-a vorbit întîi despre începuturile sale de student : „Locuiam acum cinci ani la căminul de la „Antenă", în condiții destul de modeste, dar dornici cu toții de învățătură. Fac comparații căci lucrez in consiliul asociației pe universitate la resortul social. Și constat schimbări uimitoare. Astăzi avem la dispoziție nu mai puțin decât șase cămine moderne, confortabile, în care peste 2.600 de studenți ai Universității au toate condițiile necesare unui student pentru a se dedica învățăturii. Cred că acesta este cu adevărat spiritul Congresului, spirit al unei dragoste părintești, care ne obligă să nu ne precupețim eforturile, și ne dedicam cu toate puterile învățăturii. Studenții noștri se întorc odihniți, au petrecut o vacanță plăcută în taberele de la Costinești, Pîrîul Rece, Timiș, Izvorul Mureșului. Mulți au fost chiar peste hotare“. Doi tineri studenți care solicită o cazare la căminul căsătoriților, ELENA HOARA din anul V matematică-mecanică și CONSTANTIN HOARA de la Facultatea de mecanică agricolă, își exprimă pe scurt bucuria de a putea locui în condiții deosebit de bune : „Terminăm astfel și curînd ne luăm statul, cu regretul că nu vom mai putea rămîne mult timp studenți". Și în încheiere cuvintele lui CORNEL POPOVICI, fost student al Institutului politehnic. S-a întors de curînd dintr-o excursie din Anglia, unde a vizitat centre studențești din Scoția, pe baza unui schimb cu un institut din Edinbourgh. de studenți români a vizitat Grupul monumente istorice, unități industriale, casele memoriale ale lui Walter Scott și Robert Burns și s-au întors cu neuitate impresii, legînd prietenii. „Ultima excursie studențească încheie în chip fericit anii de studii. Studenția la I.P.T., atît de bogată, mă determină să-mi încep activitatea cu un elan pe care îl dăruiesc, ca și toți colegii mei, patriei noastre socialiste, la a cărei înflorire suntem chemați să punem și noi umărul, pe măsura priceperii și a capacității noastre creatoare". Climpeie din ultima zi de septembrie . Aspecte multiple, dar un unic țel și o unică hotăire aceea de a contribui din plin la transpunerea în viață a programului măreț, însuflețitor, trasat cu mină sigură și clarvăzătoare de către al X-lea Congres al partidului. \ sersMWS OF DRAPELUL ROȘU—7.691 Văd și spun RECLAMANTUL VINOVAT Constantin Bătrînu, domiciliat în bv. Cetății nr. 37 și proprietar pe jumătate de casă la adresa de mai sus, a reclamat redacției că vecina lui, Ileana Panda, lasă găinile pe stradă, iar acestea ,„ne strică rondurile de flori, amenajate de vecini". Deplasindu-ne la fața locului, am constatat, ce-i drept, prezența orătăniilor, dar n-am văzut nici urmă de flori. In schimb — mare și făloasă — amplasată din plin pe trotuar o grădină cu cartofi, varză, roșii, vinete, felurite zarzavaturi și usturoi. Nu mică ne-a fost mirarea să aflăm că stăpînul ei e chiar reclamantul. Nu-i era lui de flori, va să zică. Dar dacă te gîndești că sus-numita grădină dăinuie nestînjenită de patru ani, te cuprinde și mai mult mirarea : în tot acest timp n-a trecut pe aici nimeni de la Consiliul popular municipal Timișoara ? ... ) GOSPODĂREASCA La începutul străzii Zurich, colț cu Kogălniceanu, se află un mic teren cu arbori înalți și umbroși, teren care, amenajat, ar putea deveni unul din cele mai frumoase scuaruri din Timișoara. Momentan în loc de bănci nu găsești decit cîteva magazii ale locatarilor din imobilul învecinat, iar într-o parte un fel de loc de parcare construit ad-hoc de salariații unei secții a întreprinderii ,,Electrometal", limitrofă părculețului. Cu puțină inițiativă, cu sprijinul locuitorilor din stradă și al salariaților de la cele două unități industriale aflate prin apropiere —secția „Electrometal" și Fabrica de ciorapi — credem că scuarul și-ar putea redobîndi faima lui de odinioară. O PROMISIUNE UITATA Locatarii din zona Tipografilor au cerut în urmă cu cîteva luni intervenția unor foruri de specialitate, ca să se găsească cea mai bună soluție pentru evitarea prafului de ciment și a zgomotelor care se propagă de la stația de betoane a T.B.C., aflată la circa 60 m distanță, peste linia ferată. Dar timpul trece și promisiunile se mai uită. Edilii orașului zic că-i stă in putere stației să ia măsuri (filtre, etanșeizare, dispozitiv de semnalizare automată cînd e prin silozul), iar stația viceversa că serviciul de gospodărie comunală ar trebui să planteze o perdea protectoare de plopi și să asfalteze ,șoseaua paralelă cu calea ferată !!... Pînă una alta, gospodinele de la Aip au hotărît să nu mai aerisească încăperile și să-și facă izolație fonică la apartament. FĂRĂ SIMT GOSPODĂRESC Un grup de locatari de pe străzile Viorelelor, Ovidiu și Renașterii din Timișoara, ne-au trimis o scrisoare în care este sesizat un fapt de ordin gospodăresc. Pe prima stradă, la nr. 12, există un gard „din scînduri putrezite“, lăsat în părăsire și care ajunge pînă la mijlocul drumului. Din această cauză „nu a putut fi terminată nici asfaltarea trotuarului, recent începută", iar circulația autovehiculelor este îngreunată. Vizavi există o casă lăsată în părăsire". Sesizăm la rîndu-ne secția de gospodărie comunală a Consiliului popular municipal care va trebui să întreprindă măsurile cuvenite pentru a înlătura o situație ce nu onorează pe bunul gospodar ! CULEGĂTORUL UE ȘTIULEȚI Pe ogoare se lucrează intens la culesul porumbului. Se cer eforturi deosebite, se muncește de dimineața pînă seara tirziu. Unii pleacă în lanurile de porumb și... noaptea , tot la cules. Dar necinstit. Așa a făcut și Petru Gheran, care s-a gîndit să dea... un „sac de ajutor“ cooperatorilor din Ciarda Roșie. .. tot cules la porumb pînă cînd, într-o noapte, a fost prins. Avea omul și sac cu el, plin cu vreo 120 de știuleți, unul mai frumos decît altul. Acasă, numărul lor era și mai mare, și cîntăreau 100 kg. Culegătorul de știuleți va avea acum timp să reflecteze la fapta sa necinstită și să „smulgă“ din rădăcini obiceiuri învechite. STOP ! Doi lucratori de miliție au cronometrat timp de două ore modul în care este încălcată una dintre cele mai elementare reguli de circulație și au ales punctul de intersecție dintre str. Jiului și br. Republicii (Timișoara). Aici există indicatorul de circulație „oprire la intersecție“ („stop"). In cele 120 de minute au fost amendați peste 20 de conducători auto, vinovați de ignorarea marcajului. Unii dintre ei, după ce au ascultat observațiile întemeiate ale agentului de circulație au achitat amenda cuvenită ; alții au început să vocifereze și chiar să-l jignească pe milițian. Conducătorul auto de pe autoturismul 1 TM-408 a etichetat ln fel și chip organele de miliție ; posesorul motoretei 6 TM-1233 era convins că „miliția caută nod în papură“, iar cel ce conducea mașina cu nr. 1 TM-586 a dat bir cu fugiții cînd a auzit fluierul lucrătorului de miliție. Același semn a fost neglijat total de bicicliști, căruțași și pietoni. Este cazul deci ca cei vizați să spună „stop" la astfel de atitudini înainte de a constitui motivul provocării unor accidente ! NU SĂRIȚI GARDUL! Am mai relatat cu alte prilejuri despre urmările pe care le poate avea încălcarea unor indicații elaborate în scopul prevenirii accidentelor. Suntem puși în situația de a reveni asupra acestui lucru, amintind de pericolul la care se supun călătorii aflați în stațiile C.F.R. atunci cînd sar peste gardurile despărțitoare dintre linii. In dreptul macazului 10 din stația C.F.R. Timișoara, s-a produs un accident grav. Nicolae Cruella, din Remetea, a escaladat un asemenea gard despărțitor și a fost lovit de locomotiva aflată în cursă. Totul s-a petrecut din vina unui om care nu a respectat o indicație elementară. Urmările, în asemenea situații, sunt dureroase, dar pot fi evitate. Depinde de noi. UN POD VOIAJOR Uzina mecanică din Timișoara își execută prompt obligațiile contractuale ; în multe cazuri, expediază către beneficiari cu mult înainte de termen produsele contractate. Dar nu tuturor, pentru ca printre ei se mai găsesc și niște încurcă lume din personalul tehnico-administrativ care știrbesc bunul renume cîștigat. Așa a fost cazul cu merceologul Nicolae Cantaragiu de la serviciul „desfacere", care, în una din zilele trecute, in loc să expedieze un pod de mărime sub 5 tone la beneficiarul care l-a solicitat, l-a încărcat fa unfrumos pe un vagon și i-a dat adresa localității Zăgujeni, adică tocmai acolo unde nu-l aștepta nimeni. „Noroc că am sesizat la timp eroarea — ne spune contabilul-șef al uzinei — și am intervenit ca podul să nu fie descărcat, ci să fie dirijat pe parcurs spre localitatea Ciorogirla — Ilfov, unde avem de livrat asemenea produse“. Podul voiajor n-a generat cheltuieli suplimentare, dar cazul e de natură să determine o poziție hotărîtă și categorică față de cei care încurcă treburile prin uzi nă. ÎNVĂȚĂMINTE PENTRU FUMĂTORI Din pricina unui muc de țigară aruncat neglijent se pot stîrni de multe ori incendii. Faptul este prea binecunoscut de cei care fumează, dar nu de toți. Suntem nevoiți să atragem atenția asupra lui pornind de la un exemplu tragic : Petru Sturm, din Parța, după ce a băut la bufet s-a dus acasă și a aprins o țigară și s-a culcat. A adormit, uitind restul țigării, care a ars lent, provocind și aprinderea lenjeriei de pe pat. Din cauza fumului, omul s-a asfixiat. Fumători, trageți învățăminte ! M ! m Nu e nici o greșeală ! Fotografia a fost plasată intr-o poziție corectă in pagină. De vină, este Aurel Galupa (mecanic auto șantierul „Electromontaj“ Timișoara) care a „așezat-o" în pozilația cu roatele în sus. Tată una din implicațiile conducerii fără permis ! Rubrică redactată de MAGDA SIRCA, NICOLAE PÂRVU, R VASILIEVICI, C, PETRE i