Drapelul Roşu, octombrie 1969 (Anul 25, nr. 7691-7717)

1969-10-01 / nr. 7691

L • 2­e Organizației de pionieri îi revin sarcini deosebit de importante pe linia dezvoltării la școlari a răspun­derii față de principala lor Înda­torire — invățătu­ra — pentru edu­carea unei atitudini înaintate față de muncă. Preocupare în această direcție au avut majoritatea unită­ților de pionieri din județul nostru. Ea s-a reflectat în rezultatele mai bune la învățătură obținute de e­­levii în ultimii ani. Activitățile des­fășurate in unitățile și detașamen­tele de pionieri au contribuit menținerea și dezvoltarea interese­le lor de cunoaștere, la educarea unei atitudini adecvate față de îndato­ririle școlare. Una din problemele nerezolvate de unitățile din județul nostru pen­tru cultivarea dragostei de muncă și de cunoaștere la elevi a fost ac­tivitatea cu cartea, care ocupă un loc important în instruirea și edu­carea elevilor. La un sondaj al Con­siliului județean al organizației pio­nierilor, întreprins la mai multe unități din județ, s-a constatat că mulți elevi citesc prea puțin (1—2 cărți pe an), iar alții se rezumă nu­mai la lecturarea temelor din ma­nual și a notițelor. Discuțiile purta­te cu elevii care au citit 1—2 cărți (școlile generale nr. 6 Lugoj, cele din Lovrin, Izvin etc.), au arătat că ei nu cunosc cum să se folosească de lectură, nu reușesc să rețină e­­sențialul în legătură cu motivarea acțiunii, cu caracterul personajelor, întrucit îndrumarea lecturii este o sarcină atît a profesorului, cît și a comandantului, era necesară delimitare­a atribuțiilor în această­­ direcție. Lectura recomandată de profesori are un caracter obligato­riu, încadrîndu-se in activitatea di­dactică. Ea este o lectură de stu­diu. Pentru ca elevii să afle și alte date despre problemele tratate la lecții, este nevoie de lectură supli­mentară, facultativă, ea depinzînd de interesul manifestat de fiecare școlar. Comandanții recomandă lec­tură suplimentară, de informare și recreere. Caracterul facultativ al acesteia din urmă, atrage după sine și metode diferite — de selectare și valorificare a lecturii — accentul căzând, în cazul respectiv, nu numai pe valoarea lucrărilor, ci și pe gra­dul de atractivitate ce-l exercită. O carte de popularizare a științei și tehnicii are ca prim obiectiv instru­irea , dar modul atrăgător în care sunt înfățișate problemele dau lec­turii și o pronunțată notă de atrac­tivitate, deci de recreere, contribuie la dezvoltarea interesului pentru știință și tehnică, pentru activitatea practică legată de fenomenul dez­voltat (deci o sarcină a activității pionierești). De aici și necesitatea de a pregăti psihologic copiii pen­tru activitățile ce se organizează prin anunțarea caracterului și sco­pului acțiunii. A asigura o pregă­tire psihologică, înseamnă a crea condiții favorabile pentru determi­narea manifestărilor lor exterioare prin trăiri interioare. Motivația es­te unul din factorii care joacă un rol deosebit de important in acest sens, presupune existența unui scop în acțiune cunoscut de copii. Am ridicat această problemă, de­oarece considerăm ca preocuparea permanentă a comandanților pentru lectura suplimentară a elevilor va ajuta școala, și organizația de pio­nieri, în mai mare măsură, la edu­cația copiilor, la definirea etico-so­­cială a viitoarei lor profesiuni, la cunoașterea sensurilor sale în con­textul general al creației materiale și spirituale, a aptitudinilor și cali­tăților ce se cer dezvoltate la cel ce a ales o meserie sau alta. Pe lângă aceasta, e necesar să se folosească, în mod mai eficient, presa pionierească. Simpla citire de către elevi nu este suficientă. Ei trebuie să aleagă și să folosească cu pricepere materialele cele mai a­­decvate în munca de educație, să organizeze discuții pe marginea u­­nor materiale. La formarea perso­nalității școlarilor contribuie și alți factori : televiziunea, cinemato­graful, radioul. Mass media însă ac­centuează diferența dintre cele în­vățate în școală și realitate. Re­latarea evenimentelor trezește la tineri o dorință mai mare de a cu­noaște și acționa și atunci cineva trebuie să le satisfacă această ne­voie, să-i învețe alfabetul valorilor vieții sociale. Din această necesi­tate rezultă sarcini importante pen­tru unitățile de pionieri: creșterea eficienței activităților educative prin folosirea mijloacelor de pro­pagandă cum ar fi filmul, diafilmul, presa, literatura pentru copii și în special literatura tehnico-științifică. O altă sarcină prioritară o con­stituie preocuparea susținută de a cultiva la elevi pasiunea pentru ști­ință și tehnică. In această privință, activitatea pentru elevi este deose­bit de folositoare. Trebuie să oferim posibilități concrete de organizare a experienței „Îndatoririi de a munci“, ridicînd pe școlari, prin in­termediul unor acțiuni accesibile vîrstei și înțelegerii lor, la înălți­mea cerințelor cărora sunt chemați să le facă față. Prin multiplele ac­tivități practice și aplicative, prin diverse forme de muncă social-ob­­ștească, unitățile de pionieri pot sprijini eforturile școlii în direc­ția pregătirii tineretului pentru via­ță. Frumoase preocupări în această direcție au avut unitățile de pio­nieri de la școlile generale din Si­­nersig, Orțișoara, Sînandrei, Topo­­lovăț, Școala generală nr. 16 Timi­șoara, Coștei, Chevereșu Mare, Bet­­hausen, Curtea, Liceul Sinnicolau Mare care în timpul vacanței de vară au antrenat elevii la amena­jarea de baze sportive, la acțiunile de creștere a viermilor de mătase, la colectarea plantelor medicinale, la acțiuni de îmbogățire a muzeului școlar (Curtea), la pregătirea școlii în vederea deschiderii noului an școlar. Evidențiem in mod deose­bit, unitățile de pionieri de la șco­lile generale din Sinersig, școlile generale nr. 16 Timișoara și nr. 6 din Lugoj, au rezultate bune în în­trecerea „pentru cea mai bună ba­ză sportivă“. Comandanții de uni­tate de la aceste școli (Tiberius Teodorescu — Sinersig, Rodica Ba­­rabaș, Timișoara și Letiția Târziu, Lugoj), în strânsă colaborare cu di­rectorii școlii, au asigurat materiale pentru desfășurarea, baza în bune condițiuni, a activității sporti­ve. Dezvoltarea dragostei pentru muncă trebuie să fie călăuzită de ideea fundamentală — îmbunătăți­rea continuă a conținutului activită­ților practice-aplicative. Numai asi­gurarea îmbogățirii modernizării conținutului acestor activități, mo­bilitatea și realismul tematicii lor contribuie la creșterea atractivității și la realizarea concretă a scopuri­lor propuse. La acestea se adaugă competența, și pasiunea celui ce făurește educația tinerei generații. Pe agenda organizațiilor de pionieri ACTIVITĂȚI CU LARGĂ REZONANȚĂ EDUCATIVĂ! Prof. Pavel Bordan, președintele Consiliului județean Timiș al organizației pionierilor flu SPĂLĂTORIA -poartă de intrare în oraș? (i) De o bună bucată de vreme man­sardele, spălătoriile, uscătoriile și alte încăperi anexă de la ultimul etaj al blocurilor de locuit din Timișoara au început să fie invadate de tot felul de persoane certate fie cu ordinea, fie cu morala, dacă nu cu amindouă. Sub­­ privirile neputincioase ale comitetului de locatari, indivizi fără buletin de oraș (uneori chiar cu locuri de mun­că incerte) se instalează abuziv în o­­dăițele deloc confortabile, bucurîndu­­se totuși la gîndul că ele constituie primul pas pe drumul stabilizării în mediul urban. Mai zilele trecute, în puterea nopții, miliția a scos dintr-u­­nul din frumoasele imobile de pe Piatra Craiului, un grup de tineri gălăgioși, fugiți de pe acasă, care-și aleseseră drept adăpost provizoriu spălătoria. In „zona gării“ alți locatari abu­zivi. Exasperat de îndelungi insisten­țe infructuoase, comitetul de bloc de la una din clădiri a hotărît să acțio­neze prin forță și i-a luat pur și sim­plu pe sus pe chiriașii clandestini. Fă­ră nici o jenă, aceștia s-au „mutat" în vecini la B-2, unde se zice că membrii din comitet sunt mai indul­genți. Să aruncăm o privire asupra lui B-2 și să vedem cum decurge con­viețuirea cu oaspeții nepoftiți. O gos­podină se plînge de apariția insecte­lor, asta se miră ce mijloace de sub­zistență pot avea unii oameni nean­gajați în cîmpul muncii cum sunt cei în cauză ; o adolescentă ne dă o de­clarație : „Subsemnata Rozalia țog, fiica locatarului principal Her­­din apartamentul 1, cînd m-am dus să iau rufele din uscătorie am constatat că lipsesc două pulovere de lună și două fețe de pernă". Practic, aici, la fie­care din scările imobilului este ocu­pată d­­e una din cele două uscătorii sau spălătorii. Facem cunoștință și cu cazul cel mai comentat din bloc : in­stalarea familiei mecanicului instala­tor loan Cerneanțu, de la scara B. loan Cerneanțu, salariat la I.L.L.T., a venit si ocupe spălătoria de la sca­ra B, astă­ primăvară, după plecarea unui coleg de-al său, care, la graba mare „uitase“ să-și achite taxele la­terale. La sosirea sa, comitetul i-a pus în vedere : „am tolerat pînă acum să ni se ocupe încăperile anexă de care avem nevoie, dar de-acum înainte nu vom mai permite nimănui acest lu­cru". Peste două zile omul a apărut­ cu un ordin de repartizare în toată legea... emis de I.L.L.T. Te întrebi: cu ce drept I.L.L.T. ca­re administrează și nu repartizează fondul locativ de stat, se substituie S.C.L.-ului, singura instituție autoriza­tă în asemenea operațiuni ? Desco­peri apoi cu surprindere că Cerneanțu nu este singurul salariat al între­­prinderii de locuințe și localuri adă­postit provizoriu in boxele noilor imobile. Numai la adresa amintită să­lășluiesc alte două persoane care lu­crează, sau au lucrat la I.L.L.T. la da­ta stabilirii lor. Ba, ceva mai mult , chiar pe scara B a fost ocupată în a­­celași fel cu spălătoria și una din uscătorii. Grijulii să-și asigure justificările de rigoare, tovarășii de la I.L.L.T. ne a­­rată o decizie (destul de veche) a co­mitetului executiv al Consiliului popu­lar municipal Timișoara. Aceasta men­ționează că, avînd in vedere solicită­rile unității, i se acordă dreptul de a oferi temporar salariaților proprii în­căperile anexă ale imobilelor din „zona gării". Trebuie să precizăm în­să din capul locului că decizia este atacabilă ; nici o măsură pe plan local nu poate să contravină unor acte normative în vigoare. Or, pentru ca­zul în speță, există norme de con­­trucție egal valabile pe teritoriul în­tregii țări, care reglementează ame­najarea unei spălătorii și uscătorii la cîte 20 de apartamente. Or, blocurile în cauză din „zona gării“ au 36 de apartamente pe o scară. Este de alt­fel greu de admis că o singură pere­che de anexe poate deservi în bune condițiuni 36 de familii obișnuite tot la două săptămîni cu spălătura ma­re. Practica înscăunată la Timișoara de a ocupa abuziv camerele de serviciu din noile blocuri trebuie curmată, a­­ceste camere urm­nd să-și reia func­țiile lor de drept, după cum doresc și asociațiile de locatari. Chemată să participe cu toate mijloacele in a­ceastă acțiune, I.L.L.T., trebuie să-și revizuiască mai întîi propriile îngă­duințe ... M. SIRCA TELEVIZIUNE MIERCURI, 1 OCTOMBRIE 1969 11,45 Transmisia mitingului din Piața Romană, cu ocazia des­chiderii noului an universitar. 14 Fotbal . Rapid — Vittoria Se­­tubal (repriza a II-a) din cadrul competiției „Cupa europeană a tirgurilor“ 14,45 Desene anima­te. 15 Program de cîntece și jocuri populare. 15,30 Fotbal . Steaua — Glasgow Rangers — din cadrul competiției „Cupa cupelor“. 17,15 Marek Pistruiatul —­ film serial pentru copii. 17,40 România in finala Cupei Davis. 19 Anchetă internațională pe te­ma „Noi metode de planificare internă și comerțul exterior". 19,30 Telejurnalul de seară. 20,15 Actualitatea în agricultură. 20,30 Tele­cinemateca. „Crainquebil­­le“. 22 Reflector. 22,15 Teleglob. Imagini filmate din R. P. Chi­neză. 22,30 Convorbiri literare. 23 Telejurnalul de noapte. VREMEA Timpul probabil pentru ziua de 1 octombrie 1969 : Vremea se menține relativ frumoasă cu ce­rul senin noaptea și cu îndurări mai accentuate spre sfîrșitul zi­lei. Vîntul va sufla moderat, cu intensificări temporare din sud­­vest și vest. Temperatura sta­ționară , minimele, noaptea, vor fi cuprinse între 6 și 12 grade, iar maximele, ziua, între 20 și 26 grade Pentru următoarele două zile, Vremea devine schimbătoare, cu cerul noros. Spre sfîrșitul Inter­valului se vor semnala ploi izo­late. Pentru regiunea de munte : Vreme relativ frumoasă, cu ce­rul noros ziua. Temperatura sta­ționară. Impulsionarea lucrărilor agricole (Urmare din pag. 1) răsesc tractoarele și pleacă“. Con­siderăm că o asemenea atitudine nu-și are rostul, mai ales acum cînd trebuie puse baze solide re­coltei viitoare de grîu. Este deci absolut necesar ca atît conducerea cooperativei cit și cea a I.M.A. din Ciacova, să privească cu mai mult simț de răspundere respectarea in­dicilor de calitate. O slabă organizare a muncii de recoltare a culturilor de toamnă, de pregătire a terenului și însămin­­țare a lui cu grîu se observă la cooperativa din Breștea. Aici mai sint de adunat de pe cîmp zeci de tone, de ardei gras, ardei, gogoșari­­ și mari cantități de fasole verde și castraveți. Dar, cu toate acestea, la strînsul legumelor participă zil­nic doar cite 7—8 femei. Din a­­ceastă pricină nici graficul de li­vrare întocmit de către consiliul de conducere al cooperativei de co­mun acord cu C.L.F.-ul, nu este nici pe departe respectat.­rioada 22—27 septembrie a.e., Pe pe­din cei 1.500 kg ardei grași, au fost li­vrați doar 660 kg, din 1.000 kg fa­sole verde, doar 140 kg iar din 6.000 kg cartofi, doar 280 kg. Dînd dovadă de lipsă de orientare, con­ducerea cooperativei a concentrat o bună parte din brațele de muncă, și mai ales elevii de la școala ge­nerală veniți în sprijinul C.A.P., la scosul cartofilor, in loc să-i repar­tizeze la adunatul fasolei, ardeilor și castraveților, legume, care, dată cu sosirea primelor brume, o se vor deprecia. Concluzia care se desprinde din exemplele de mai sus, este aceea că nu peste tot conducerile de uni­tăți, cadrele tehnice de specialita­te și organizațiile de partid au pus în centrul preocupărilor lor proble­ma organizării temeinice a lucră­rilor agricole de sezon. Este deci imperios necesar ca lipsurile sem­nalate să fie grabnic înlăturate, ca recoltatul, pregătirea terenului și semănatul să se desfășoare din plin, cu maximum de intensitate ! La culesul fructelor in livada Cooperativei agricole de pro­ducție „Mureșul“ din Cenad. La poarta „Almei Armate din pag. I­­laborat pe larg în cadrul catedrei și a facultății și apoi aprobat de Minis­terul Invățămîntului. Punem un ac­cent deosebit, în cadrul ridicării ni­velului general al predării la toate disciplinele tehnice, pe cuprinderea aspectelor noi survenite an de an, la nivel mondial și relevînd cuceririle din patria noastră. Începem noul an cu dorința fierbinte de a obține rezul­tate cît mai relevabile în munca di­dactică și educativă și vom depune e­­forturi, noi, cadrele didactice (și sînt convins că vom avea și aportul aso­ciației studenților) să intensificăm contribuția facultății la educarea în spirit comunist, în spiritul unui larg orizont etico-cetățenesc al studenți­lor". Aceleași preocupări le-am consem­nat și la Institutul de medicina. Des­pre ele ne-a vorbit șeful de lucrări dr. GHEORGHE BACANU, prodecan al Facultății de medicină generală. „Acest prim an de după Congresul al X-lea — ne-a relatat interlocutorul nostru — este pentru cadrele didacti­ce și studenți un prilej de a îmbună­tăți întregul proces de invățămînt, de a îmbogăți formele de predare, prin utilizarea mai largă a mijloacelor teh­nice, audio-vizuale, pentru îmbogăți­rea și actualizarea cursurilor. In insti­tutul nostru se acordă o atenție spe­cială studenților din anul I, fără a-i neglija, desigur, nici pe cei din anii de studiu superiori. Cele două cămi­ne, cantinele institutului, sunt gata să-i primească și subliniez­e preocu­pările în acest sens sunt demne de prețuire. Pe alt plan, suntem­ preocu­pați de lărgirea orizontului ideologic și cultural al studenților, cursul liber va fi simțitor îmbunătățit, sub con­ducerea personală a rectorului insti­tutului. Dintre multele îndemnuri ale Congresului, pe care le-am reținut, țin să subliniez pe acela de a întări legătura cu unitățile medicale de ba­ză, cu medicii din teren, condiție pen­tru cunoașterea aprofundată de către fiecare student a profesiei pe care a îmbrățișat-o, profesie de mare răspun­dere umană. Și acestui scop, cadrele institutului nostru îi vor acorda toa­ta priceperea și toată capacitatea lor de muncă". „Faptul că începem noul an in con­dițiile create de aplicarea Directivelor C.C. al P.C.R. și a Legii învățămîntu­­lui însuflețește pe toți studenții, sen­sibili la prefacerile din toate domeni­ile vieții politice și sociale ale țării, ne spune tov. GHEORGHE CREȚU, președintele Consiliului pe centru u­­niversitar al Uniunii Asociațiilor Stu­dențești. Desigur, nici unuia din cei­ 1ß.000 de studenți timișoreni nu-i vor scăpa diferențierile ce intervin an le an înspre mai bine, vizibile și în această frumoasă toamnă. Ele sunt toate menite să le dezvolte posibilită­țile de studiu și afirmare, să le facili­teze un an de invățămînt rodnic. Ne încadrăm de aceea cu toții tumul­tului general care caracterizează via­ța din patria nostră. M-am întors a­­bia zilele trecute de la București, un­ Mater­ de s-a ținut plenara Consiliului U.R.S.R. care a dezbătut sarcinile ce revin asociațiilor studențești în noul an, a stabilit programul de activitate și — pe baza mandatului celei de-a VII-a conferințe a Uniunii •— a apro­bat Statutul U.R.S.R. In lumina sar­cinilor stabilite, ne propunem și noi, cei din consiliul Centrului universitar timișorean, să ne desfășurăm întreaga activitate cu o exigență sporită, să aducem o contribuție cît mai însem­nată în sprijinul procesului de învă­­țămînt. Înțelegem să contribuim ast­fel efectiv la a ridica pe o treaptă mai înaltă,, nivelul politico-ideologic, pen­tru a dezvolta răspunderea personală a fiecărui student față de pregătirea sa profesională și politică". Am cunoscut în periplul prin cen­trul universitar și alte opinii studen­țești. Studentul ILIE VALUȘESCU din anul V al Facultății de matematică­­mecanică a Universității, ne-a vorbit întîi despre începuturile sale de stu­dent : „Locuiam acum cinci ani la că­minul de la „Antenă", în condiții des­tul de modeste, dar dornici cu toții de învățătură. Fac comparații căci lu­crez in consiliul asociației pe universi­tate la resortul social. Și constat schimbări uimitoare. Astăzi avem la dispoziție nu mai puțin decât șase că­mine moderne, confortabile, în care peste 2.600 de studenți ai Universită­ții au toate condițiile necesare unui student pentru a se dedica învățăturii. Cred că acesta este cu adevărat spiri­tul Congresului, spirit al unei dra­goste părintești, care ne obligă să nu ne precupețim eforturile, și ne dedi­cam cu toate puterile învățăturii. Stu­denții noștri se întorc odihniți, au petrecut o vacanță plăcută în taberele de la Costinești, Pîrîul Rece, Timiș, Izvorul Mureșului. Mulți au fost chiar peste hotare“. Doi tineri studenți care solicită o cazare la căminul căsători­ților, ELENA HOARA din anul V matematică-mecanică și CONSTAN­TIN HOARA de la Facultatea de me­canică agricolă, își exprimă pe scurt bucuria de a putea locui în condiții deosebit de bune : „Terminăm astfel și cu­rînd ne luăm statul, cu regretul că nu vom mai putea rămîne mult timp studenți". Și în încheiere cuvin­tele lui CORNEL POPOVICI, fost stu­dent al Institutului politehnic. S-a în­tors de curînd dintr-o excursie din An­glia, unde a vizitat centre studențești din Scoția, pe baza unui schimb cu un institut din Edinbourgh. de studenți români a vizitat Grupul monu­mente istorice, unități industriale, ca­sele memoriale ale lui Walter Scott și Robert Burns și s-au întors cu neuita­te impresii, legînd prietenii. „Ultima excursie studențească încheie în chip fericit anii de studii. Studenția la I.P.T., atît de bogată, mă determină să-mi încep activitatea cu un elan pe care îl dăruiesc, ca și toți colegii mei, patriei noastre socialiste, la a cărei înflorire suntem­ chemați să punem și noi umărul, pe măsura priceperii și a capacității noastre creatoare". Climpeie din ultima zi de septem­brie . Aspecte multiple, dar un u­­nic țel și o unică hotă­ire aceea de a contribui din plin la transpunerea în viață a programului măreț, însu­­flețitor, trasat cu mină sigură și clar­văzătoare de către al X-lea Congres al partidului. \ sersMWS OF DRAPELUL ROȘU—7.691 Văd și spun RECLAMANTUL VINOVAT Constantin Bătrînu, domiciliat în bv. Cetății nr. 37 și proprietar pe jumătate de casă la adresa de mai sus, a reclamat redacției că vecina lui, Ileana Panda, lasă găi­nile pe stradă, iar acestea ,„ne stri­că rondurile de flori, amenajate de vecini". Deplasindu-ne la fața lo­cului, am constatat, ce-i drept, pre­zența orătăniilor, dar n-am văzut nici urmă de flori. In schimb — mare și făloasă — amplasată din plin pe trotuar o grădină cu car­tofi, varză, roșii, vinete, felurite zarzavaturi și usturoi. Nu mică ne-a fost mirarea să aflăm că stă­­pînul ei e chiar reclamantul. Nu-i era lui de flori, va­ să­ zică. Dar da­că te gîndești că sus-numita grădi­nă dăinuie nestînjenită de patru ani, te cuprinde și mai mult mi­rarea : în tot acest timp n-a tre­cut pe aici nimeni de la Consiliul popular municipal Timișoara ? ... ) GOSPODĂREASCA La începutul străzii Zurich, colț cu Kogălniceanu, se află un mic teren cu arbori înalți și umbroși, teren care, amenajat, ar putea de­veni unul din cele mai frumoase scuaru­ri din Timișoara. Momen­tan în loc de bănci nu găsești de­cit cîteva magazii ale locatarilor din imobilul învecinat, iar într-o parte un fel de loc de parcare con­struit ad-hoc de salariații unei secții a întreprinderii ,,Electrome­­tal", limitrofă părculețului. Cu pu­țină inițiativă, cu sprijinul locui­torilor din stradă și al salariați­lor de la cele două unități indus­triale aflate prin apropiere —sec­ția „Electrometal" și Fabrica de ciorapi — credem că scuarul și-ar putea redobîndi faima lui de odi­nioară. O PROMISIUNE UITATA Locatarii din zona Tipografilor au cerut în urmă cu cîteva luni in­tervenția unor foruri de speciali­tate, ca să se găsească cea mai bună soluție pentru evitarea prafu­lui de ciment și a zgomotelor care se propagă de la stația de betoa­ne a T.B.C., aflată la circa 60 m distanță, peste linia ferată. Dar timpul trece și promisiunile se mai uită. Edilii orașului zic că-i stă in putere stației să ia măsuri (filtre, etanșeizare, dispozitiv de semna­lizare automată cînd e prin silo­zul), iar stația viceversa­­ că servi­ciul de gospodărie comunală ar trebui să planteze o perdea pro­tectoare de plopi și să asfalteze ,șoseaua paralelă cu calea ferată !!... Pînă una­ alta, gospodinele de la A­ip au hotărît să nu mai aeri­sească încăperile și să-și facă izo­lație fonică la apartament. FĂRĂ SIMT GOSPODĂRESC Un grup de locatari de pe stră­zile Viorelelor, Ovidiu și Renaște­rii din Timișoara, ne-au trimis o scrisoare în care este sesizat un fapt de ordin gospodăresc. Pe pri­ma stradă, la nr. 12, există un gard „din scînduri putrezite“, lă­sat în părăsire și care ajunge pînă la mijlocul drumului. Din această cauză „nu a putut fi terminată nici asfaltarea trotuarului, recent în­cepută", iar circulația autovehicu­lelor este îngreunată. Viz­a­vi e­­xistă o casă lăsată în părăsire". Se­sizăm la rîndu-ne secția de gospo­dărie comunală a Consiliului popu­lar municipal care va trebui să în­treprindă măsurile cuvenite pentru a înlătura o situație ce nu onorea­ză pe bunul gospodar ! CULEGĂTORUL UE ȘTIULEȚI Pe ogoare se lucrează intens la culesul porumbului. Se cer eforturi deosebite, se muncește de diminea­ța pînă seara tirziu. Unii pleacă în lanurile de porumb și... noaptea , tot la cules. Dar necinstit. Așa a făcut și Petru Gheran, care s-a gîndit să dea... un „sac de aju­tor“ cooperatorilor din Ciarda Ro­șie. .. tot cules la porumb pînă cînd, într-o noapte, a fost prins. Avea omul și sac cu el, plin cu vreo 120 de știuleți, unul mai fru­mos decît altul. Acasă, numărul lor era și mai mare, și cîntăreau 100 kg. Culegătorul de știuleți va avea acum timp să reflecteze la fapta sa necinstită și să „smulgă“ din rădăcini obiceiuri învechite. STOP ! Doi lucratori de miliție au cro­nometrat timp de două ore modul în care este încălcată una dintre cele mai elementare reguli de cir­culație și au ales punctul de inter­secție dintre str. Jiului și br. Repu­blicii (Timișoara). Aici există in­dicatorul de circulație „oprire la intersecție“ („stop"). In cele 120 de minute au fost amendați peste 20 de conducători auto, vinovați de ignorarea marcajului. Unii din­tre ei, după ce au ascultat obser­vațiile întemeiate ale agentului de circulație au achitat amenda cuve­nită ; alții au început să vocifere­ze și chiar să-l jignească pe mili­țian. Conducătorul auto de pe autoturismul 1­ TM-408 a etichetat ln fel și chip organele de miliție ; posesorul motoretei 6­ TM-1233 e­­ra convins că „miliția caută nod în papură“, iar cel ce conducea ma­șina cu nr. 1­ TM-586 a dat bir cu fugiții cînd a auzit fluierul lucră­torului de miliție. Același semn a fost neglijat total de bicicliști, că­ruțași și pietoni. Este cazul deci ca cei vizați să spună „stop" la ast­fel de atitudini înainte de a con­stitui motivul provocării unor ac­cidente ! NU SĂRIȚI GARDUL! Am mai relatat cu alte prilejuri despre urmările pe care le poate a­­vea încălcarea unor indicații ela­borate în scopul prevenirii acci­dentelor. Suntem­ puși în situația de a reveni asupra acestui lucru, amintind de pericolul la care se supun călătorii aflați în stațiile C.F.R. atunci cînd sar peste gar­durile despărțitoare dintre linii. In dreptul macazului 10 din stația C.F.R. Timișoara, s-a produs un accident grav. Nicolae Cruella, din Remetea, a escaladat un asemenea gard despărțitor și a fost lovit de locomotiva aflată în cursă. Totul s-a petrecut din vina unui om ca­re nu a respectat o indicație ele­mentară. Urmările, în asemenea situații, sunt dureroase, dar pot fi evitate. Depinde de noi. UN POD VOIAJOR Uzina mecanică din Timișoara își execută prompt obligațiile con­tractuale ; în multe cazuri, expe­diază către beneficiari cu mult înainte de termen produsele con­tractate. Dar nu tuturor, pentru ca printre ei se mai găsesc și niște încurcă­ lume din personalul tehni­­co-administrativ care știrbesc bu­nul renume cîștigat. Așa a fost ca­zul cu merceologul Nicolae Canta­ragiu de la serviciul „desfacere", care, în una din zilele trecute, in loc să expedieze un pod de mări­me sub 5 tone la beneficiarul ca­re l-a solicitat, l-a încărcat fa un­­frumos pe un vagon și i-a dat a­­dresa localității Zăgujeni, adică tocmai acolo unde nu-l aștepta ni­meni. „Noroc că am sesizat la timp eroarea — ne spune contabi­­lul-șef al uzinei — și am interve­nit ca podul să nu fie descărcat, ci să fie dirijat pe parcurs spre localitatea Ciorogirla — Ilfov, un­de avem de livrat asemenea pro­duse“. Podul voiajor n-a generat cheltuieli suplimentare, dar cazul e de natură să determine o pozi­ție hotărîtă și categorică față de cei care încurcă treburile prin uzi­­ nă. ÎNVĂȚĂMINTE PENTRU FUMĂTORI Din pricina unui muc de țigară aruncat neglijent se pot stîrni de multe ori incendii. Faptul este prea binecunoscut de cei care fu­mează, dar nu de toți. Suntem­ ne­voiți să atragem atenția asupra lui pornind de la un exemplu tragic : Petru Sturm, din Parța, după ce a băut la bufet s-a dus acasă și­ a a­­prins o țigară și s-a culcat. A a­­dormit, uitind restul țigării, care a ars lent, provocind și aprinderea lenjeriei de pe pat. Din cauza fu­mului, omul s-a asfixiat. Fumă­tori, trageți învățăminte ! M ! m Nu e nici o greșeală ! Fotografia a fost plasată intr-o poziție co­­rectă in pagină. De vină, este Aurel Galupa (mecanic auto șantierul „Electromontaj“ Timișoara) care a „așezat-o" în pozi­la­ția cu roatele în sus. Tată una din implicațiile conducerii fără permis ! Rubrică redactată de MAGDA SIRCA, NICOLAE PÂRVU, R VASILIEVICI, C, PETRE i

Next