Drapelul Roşu, octombrie 1969 (Anul 25, nr. 7691-7717)

1969-10-14 / nr. 7702

PROLETARI DIN TOATE ȚĂRILE, UNIȚI VĂ­ ORGAN AL COMITETULUI JUDEȚEAN TIMIȘ AL P.C.R. ȘI AL CONSILIULUI POPULAR JUDEȚEAN Anul XXV, nr. 7.702 * Marți, 14 octcm­­brie 1969 4 pagini, 30 bani Vizita tovarășilor Nicolae Ceaușescu și Ion Gheorghe Maurer în India Plecarea din Capitală Duminică dimineața a părăsit Capitala, plecînd spre India, pre­ședintele Consiliului de Stat al Re­publicii Socialiste România, Nicolae Ceaușescu, împreună cu soția, Elena Ceaușescu, și președintele Consi­liului de Miniștri, Ion Gheorghe Maurer, împreună cu soția, Elena Maurer, care, la invitația președin­telui Republicii India, Varahagiri Venkata Giri, și a primului minis­tru al Indiei, Indira Gandhi, vor face o vizită oficială în India. Președintele Consiliului de Stat și președintele Consiliului de Mi­niștri sunt însoțiți de Corneliu Mănescu, ministrul afacerilor ex­terne, Cornel Burtică, ministrul comerțului exterior, și Ion Morega, adjunct al ministrului industriei construcțiilor de mașini. Ea plecase pe aeroportul Bănea­­sa, erau prezenți tovarășii Paul Ni­­culescu-Mizil, Gheorghe Pană, Gheorghe Rădulescu, Virgil Trofin, The Verdeț, Maxim Berghianu, Flo­rian Dănălache, Constantin Drăgan, Emil Drăgănescu, Janos Fazekas, Petre Lupu, Manea Mănescu, DU­DELHI IS. — Trimișii speciali Agerpres, Nicolae Ionescu și Ion Putinelu, transmit: Sentimentele de prietenie, stimă și prețuire care leagă dincolo de spațiile geografice popoarele român și indian au găsit o convingătoare reafirmare în cor­­­dialitatea cu care au fost întîmpi­­nați solii României pe străvechiul pămînt al Indiei. Președintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România, Nicolae Ceaușescu, și președinte­le Consiliului de Miniștri, Ion Gheorghe Maurer, sînt purtătorii unui mesaj de pace și bună înțele­gere, de prietenie și colaborare, soli ai dorinței poporului român de a contribui la dezvoltarea con­tinuă a bunelor relații statornicite între cele două țări și popoare, ba­zate pe respectarea neabătută a principiilor suveranității și inde­pendenței naționale, egalității în drepturi, neamestecului în trebu­rile interne, avantajului reciproc. Primirea cordială făcută oaspe­ților români în capitala Indiei, a­­tit de înaltele oficialități indiene, cît și de populația orașului, con­firmă din plin dorința unei mai bune cunoașteri și conlucrări în in­teresul ambelor popoare, în spriji­nul consolidării unui climat de pace și înțelegere între popoarele în­tregii lumi. Ora 12,30. Pe aeroportul militar din Delhi aterizează din avionul prezidențial, la bordul căruia a sosit președintele Consiliului de Stat, Nicolae Ceaușescu, împreună cu soția, Elena Ceaușescu, și pre­ședintele Consiliului de Miniștri, Ion Gheorghe Maurer, împreună cu soția, Elena Maurer, pentru a face o vizită oficială în India la invitația președintelui Republicii India, Varahagiri Venkata Giri, și a primului ministru, Indira Gandhi. Drapelele de stat român și indian flutură pe aeroport, profi­­lindu-se spre albastrul ce­rului. Frontispiciul clădirii aero­gării este dominat de portretul șe­fului statului român. Dedesubt poate fi citită urarea : „Adresăm un cordial bun venit Excelenței Sale Nicolae Ceaușescu, președin­tele Consiliului de Stat al Repu­blicii Socialiste România“. In sunetele fanfarei, pe treptele scării avionului își fac apariția președintele Nicolae Ceaușescu, cu soția, și premierul Ion Gheorghe Maurer, cu soția. Momentul este marcat de puternice ovații. In semn de salut sunt trase 21 de sal­ve de artilerie. La coborîrea din avion, înalții oaspeți români sunt intîmpinați și salutați cu cordiali­tate de președintele Indiei, Va­­rahagiri Venkata Giri, de primul ministru, Indira Gandhi, și de ministrul afacerilor externe, Di­­mesh Singh. Primarul orașului Delhi, Hanses Raj Gupta, oferă oaspeților ro­mâni, tradiționalele ghirlande de mitru Popescu, Lieonte Răutu, Gheorghe Stoica, Vasile Vîlcu, Ște­fan Voitec, Iosif Banc, Petre Bla­­jovici, Mihai Gere, Ion Iliescu, Ion Ioniță, Vasile Patilineț, Ion Stă­­nescu, membri ai Consiliului de Stat și ai Consiliului de Miniștri, conducători de instituții centrale și organizații obștești, generali, zia­riști. Erau de față B.D. Goswami, în­sărcinatul cu afaceri ad-interim al Indiei la București, și membri ai Ambasadei Indiei, șefi ai misiuni­lor diplomatice acreditați în țara noastră. Pe aeroportul Băneasa erau arbo­rate drapelele de stat ale Republicii Socialiste România. Un mare număr de bucureșteni, prezenți la aeroport, au salutat cu deosebită căldură pe președintele Consiliului de Stat și pe președin­tele Consiliului de Miniștri. ★ In drum spre India, avionul pre­zidențial român a făcut o escală la Tașkent flori, simboluri ale ospitalității indiene. Președintele Indiei prezintă con­ducătorilor de stat ai persoanele oficiale indiene României venite în întîmpinare . Fakruddin Ali Ahmed, ministrul dezvoltării in­dustriale și comerțului interior, C. M. Poonacha, ministrul oțelu­lui și industriei grele, Swaran Singh, ministrul apărării, Cha­­van Yeshwantrao, ministrul de interne, Jagjivan Ram, ministrul agriculturii și alimentației, Bhamu Prakash Singh, ministrul de stat pentru comerțul exterior, Darshan, ministrul de stat Bhakat pentru educație, mareșalul forțelor aerie­ne, C. P. Lai, generali și ofițeri superiori. Președintele Consiliului de Stat, Nicolae Ceaușescu, prezintă apoi președintelui Indiei persoanele ofi­ciale române care îl însoțesc : Corneliu Mănescu, ministrul aface­rilor externe, Cornel Burtică, mi­nistrul comerțului exterior, și Ion Morega, adjunct al ministrului in­dustriei construcțiilor de mașini. Pe aeroport se află, de asemenea, Petre Tănăsie, ambasadorul Româ­niei în India, și membrii ambasa­dei. Sunt prezenți șefi ai misiuni­lor diplomatice acreditați la Delhi. Președintele, Nicolae Ceaușescu este invitat pe podiumul de onoa­re. Sunt intonate imnurile de stat ale celor două țări. Șeful statu­lui român trece în revistă garda de onoare. Apoi, împreună cu președintele țării gazdă se în­dreaptă spre o platformă special amenajată, de unde cei doi șefi de stat rostesc scurte cuvîntări de salut. Un grup de tinere fete, îmbră­cate în frumoase costume naționa­le, presară înaintea tovarășului Nicolae Ceaușescu și a soției sale petale de trandafiri și desenează pe frunțile înalților oaspeți sem­nul roșu, tradițional de bun sosit, denumit „tilak“. Cei doi președinți iau loc apoi într-o mașină deschisă. însoțită de o escortă de motocicliști, co­loana mașinilor oficiale se în­dreaptă spre Delhi. Pe întreg tra­seul de la aeroport la reședință, președintele Nicolae Ceaușescu și președintele Varahagiri Venkata Giri sunt salutați de numeroase grupuri de cetățeni aflați de o parte și de alta a șoselei. Zeci de mii de oameni își manifestă sim­patia fluturînd stegulețe, aruncind flori în calea oaspeților. De-a lungul bulevardelor sunt arborate drapelele de stat român și indian, precum și portrete ale președinte­lui Nicolae Ceaușescu. oficială străbate bulevarde Coloana mo­derne, străjuite de impunătoare construcții: „Bun venit oaspeți români“, „Trăiască înalților prie­tenia indo-română“, „Bine ați ve­nit prieteni din România“ sunt ură­rile ce pot fi citite pe uriașele pa­nouri ce domină întregul traseu. In „Connaught Place“, coloana mașinilor oficiale străbate un ade­vărat fluviu de oameni îmbrăcați în costume multicolore, care, in ciuda unui soare torid ce ridică mercurul termometrelor pînă 35 de grade, s-au adunat aici pen­t­­tru a face o entuziastă primire înalților oaspeți români. Din mul­țimea de oameni, aflată deo parte și de alta a bulevardelor, răsună ovații prelungi, sînt aruncate con­­fete și flori. Mașina deschisă din fruntea coloanei, în care se află cei doi președinți, se oprește în dreptul unei peluze de gazon, un­de grupuri de școlari execută o suită de dansuri populare indiene. In această piață centrală a ora­șului, mulțimea a înconjurat mași­na în care se afla președintele Nicolae Ceaușescu,­­ stringîndu-i mina, oferindu-i flori. Coloana de mașini oficiale își continuă drumul străbătund Jan Path-ul, unul din cele mai frumoa­se bulevarde ale orașului, care fost transformat în această zi in­n­tr-un imens arc de triumf alcătuit din flori. Din Jan Path, coloana mașinilor ce duce la pătrunde spre intrarea — reședința „Rashtrapati Bhavan“ rezervată șefului sta­tului român în timpul vizitei sale în India. In fața palatului, o gar­dă militară prezintă onorul. Un escadron de cavalerie înconjoară Președintele Republicii India, Varahagiri Venkata Giri, și soția sa, au oferit, luni seara, în saloa­nele Palatului prezidențial „Rash­trapati Bhavan“, un dineu oficial în onoarea președintelui Consiliu­lui de Stat al Republicii Socialiste România, Nicolae Ceaușescu, și a soției sale, Elena Ceaușescu. La dineu au luat parte președin­tele Consiliului de Miniștri, Ion Gheorghe Maurer, cu soția, Corne­liu Mănescu, ministrul afacerilor externe, Cornel Burtică, ministrul comerțului exterior, Ion Morega, adjunct al ministrului industriei construcțiilor de mașini, și Petre Tănăsie, ambasadorul României in India. Din partea indiană au participat Primul-ministru Indira Gandhi, G.S. Dhillon, președintele Camerei populare a Indiei, M. Hidayatullan, președintele Curții Supreme a In­diei, Dinesh Singh, ministrul aface­rilor externe, V- B. Charan, minis­mașina oficială și îi conduce pe oaspeți până la intrarea în clădirea de reședință. Deasupra corpului de clădiri de stat al unduiește lin drapelul Republicii Socialiste România. în după-amiaza primei zile a vi­zitei oaspeților români în India, președintele Consiliului de Mi­niștri al Republicii Socialiste România, Ion Gheorghe Maurer, a făcut o vizită protocolară primu­lui ministru al Indiei, Indira Gandhi. Cei doi premieri au avut o con­vorbire, care s-a desfășurat in­tr-o atmosferă prietenească, cor­dială. ★ Ministrul afacerilor­­ externe al Republicii Socialiste România, Corneliu Mănescu, care îi însoțeș­te pe președintele Consiliului de Stat, Nicolae Ceaușescu, și pe pre­ședintele Consiliului de Miniștri, Ion Gheorghe Maurer, în vizita pe care o întreprind în India, a fost luni după-amiază oaspetele omologului său indian, Dinesh Singh. La întrevedere, care s-a desfă­șurat într-o atmosferă prieteneas­că, a participat Mircea­­ Nicolaescu, ambasador în Ministerul Afacerilor Externe al României, Jiul de interne, Jagjivan Ram, mi­nistrul agriculturii și alimentației, Bhagat Bali Ram, ministrul comer­țului exterior și al aprovizionării, C.M. Popnadha, ministrul oțelului și industriei grele, V.K. Rao, mi­nistrul educației și problemelor ti­neretului, Triguna Sen, ministrul pentru petrochimie, minelor și me­talurgiei, Violet Alva, vicepreșe­dinte al Consiliului statelor, Hanses Raj Gupta, primarul orașului, de­putați, oameni de artă,, știință și cultură, oameni de afaceri, ziariști. In timpul dineului, care s-a des­fășurat intr-o atmosferă de cordială, prietenească, deosebit cei doi șefi de state au rostit toasturi. Au fost intonate imnurile de stat ale celor două țări. Îa încheierea dineului, a fost pre­zentat un program de muzică și dansuri indiene, inspirate din ines­timabilul tezaur folcloric al acestei țări. (Continuare în pag. a IV-a) Sosirea la Delhi Dineul oferit de președintele Republicii India, Varahagiri Venkata Giri, in onoarea președintelui Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România, Nicolae Ceaușescu f v/ 0 Duminici, tractoarele și semănătorile nu au fost folosite la întreaga lor capacitate Din situația operativă centralizată la Direcția agricolă județeană rezul­tă că, pînă în seara zilei de 12 octombrie, în coope­rativele agricole griul s-a însămînțat pe 60.358 hecta­re, adică 66 la sută din suprafața planificată cu a­­ceastă cultură. Pe unități, insă, realizările diferă mult de la o cooperativă la alta. Faptul reiese și din harta de sus care reprezintă stadiul însă­­mînțării griului, pe raze­le de activitate ale între­prinderilor pentru meca­nizarea agriculturii. In timp ce cooperativele a­­gricole din raza LM.A. Biled și Gottlob au ajuns la 83 la sută, și respectiv 81 la sută, la unitățile ve­cine, ce sunt deservite de către SM.A. Variaș, semă­natul abia a ajuns la 65 la sută, deși au condiții de muncă cel puțin tot așa de bune. Mult rămase în urmă sunt cooperative­le agricole din raza de activitate a I.M.A. Fibiș (55 la sută), Remetea Mare (58 la sută), și Lugoj (59 la sută), printre bună parte sunt în care o zona de deal și pentru a asigu­ra o recoltă mai bună, trebuiau să fie pe termi­nate cu semănatul griu­lui. De asemenea, este încă scăzut ritmul de recoltare a porumbului. Această lucrare s-a efectuat pe numai 47.795 hectare, ceea ce reprezintă 58,6 la sută din suprafețele rămase in cultură. Printre lucrările rămase în urmă este și însămînțarea culturilor pentru masă 10.085 hectare verde, cele reprezen­tând numai 75 la sută din plan. Se pare că în unele unități se neglijează ac­țiunea de însilozare, din care cauză, pe județ, co­operativele agricole au realizat numai 61 la sută din cit s-a prevăzut. Nu putem vorbi deci de o ba­ză furajeră îndestulătoa­re, deși în acest an sunt suficiente resurse pentru asigurarea nutrețului su­culent, tuturor tractoarelor și mașinilor la întreaga lor capacitate. Comitetele co­munale de partid și orga­nizațiile de bază din co­operativele agricole să sprijine mai bine consi­liile de conducere, pentru a mobiliza la muncă pe toți țăranii cooperatori. Porumbul trebuie să a­­jungă repede în hambare, iar celelalte produse, ca strugurii, fructele, legu­mele să fie imediat recol­tate și valorificate, con­form contractelor înche­iate cu unitățile benefi­ciare. In același timp, să nu se neglijeze nici ac­țiunea de asigurare a fu­rajelor necesare animale­lor pentru perioada de stabulație. Timpul este înaintat, ceea ce impune folosirea Ultima săptămînă pentru semănatul griului. Să nu o irosim! Am intrat în ultima săptămină din perioada optimă de însămînța­­re a griului. Pe ogoare, se observă 0, intensificare­a ritmului lucrărilor de sezon. Specificul activității din marile campanii agricole, cum te și cea actuală, îi determină ei­pe lucrătorii ogoarelor să muncească fără răgaz în zi de lucru sau săr­bătoare, ziua și noaptea. Aceasta, tocmai pentru că lucrările sunt mul­tiple, deopotrivă de importante, iar de executarea fiecăreia la timpul optim stabilit depinde soarta pro­ducției prezente și a celei viitoa­re. Marea majoritate a unităților a­­gricole din județ au înțeles aceasta și au făcut și din duminica de 12 octombrie zi de lucru plină. La întreprinderea agricolă de stat din Sînandrei am întîlnit diminea­ța, în cîmp, toate tractoarele aces­teia. Pe una din tarlalele fermei nr. 1, mecanizatorul Heinrich Pitzer ur­mărea foarte atent mersul semănă­torii pentru a respecta indicii de calitate. — Lucrez cu două semănători în cuplaj — spune interlocutorul nos­tru. In felul acesta pot realiza zil­nic între 22—25 ha. Dar urmăresc permanent și executarea unui se­mănat de bună calitate , respect adîncimea de introducere a boabe­lor în pămînt și densitatea stabilită de către șeful fermei. Azi, de exem­plu, am început activitatea la ora 7 și stau pînă se inserează. Intr-adevăr, atît aici, cît și pe ce­lelalte tarlale ale I.A.S., se vede strădania specialiștilor și a meca­nizatorilor de a asigura semănatul și pregătirea terenului prin lucrări de un bun nivel calitativ. Despre activitatea fermei nr. 2 a­­flăm, chiar de la inginerul Ștefan Boanță, conducătorul acestei uni­tăți, că cele 13 tractoare, pe care le are la dispoziție, lucrează ast­fel : 5 la arat, 8 la discuit, 2 la se­mănat și 1 la tăvălugit. — In prezent, toate forțele le-am concentrat pentru terminarea se­mănatului in cadrul epocii optime — ne spune șeful de fermă. Azi, realizăm 30 de hectare, lucrăm cu trei semănători, din care două sunt in cuplaj. Toți mecanizatorii își desfășoară munca în schimburi prelungite și cite 1—2 și în schimbul NI, în felul acesta depășim zilnic viteza planificată. De exemplu, la arat, fiecare tractorist realizează cite 6 hectare în loc de 4,5 hectare, cît este norma. Cifra care reprezintă stadiul la semănat indică o oarecare rămîne­­re în urmă. Față de 550 hectare planificate cu grîu, s-au realizat doar 360. Ritmul cu care se lucrea­ză, cite 30 ha arătură și semănat zilnic, dovedește că sunt toate con­ Intr-o notă apărută în ziarul „Drapelul roșu“ din 29 august a.c. intitulată „Informare care dezin­formează“ erau criticate unele de­ficiențe în activitatea stației C.F.R. Timișoara Nord, la care conducerea Direcției regionale C.F.R. ne răspunde : „Din cercetările făcute rezultă, că intr-adevăr, in cursul lunii au­gust, au fost 4 cazuri cînd trenul accelerat 223 Timișoara—București a fost garat și expediat de la li­nia 4 în loc de linia a 2-a peron ca­re este trecută în tabloul de garare. Această schimbare de linie s-a da­torat unor cauze obiective de lu­crări tehnice la linia a 2-a și de formarea unor trenuri suplimen­tare de călători, care au impus a­­cest lucru. De menționat că în toa­te cazurile schimbarea liniei de plecare față de cea prevăzută în grafic a fost adusă la cunoștința publicului călător, prin megafoane­­le de pe peronul stației, cit și prin biroul de informații. In prezent toate trenurile sosesc și pleacă de la linia afectată in grafic, conform tabloului de garare afișat­. Acesta este răspunsul prin care conducerea Regionalei informea­ză redacția. Din păcate, neconcor­­danța dintre tabloul de garare a­­fișat și realitatea garării și ple­cării trenurilor continuă. Ne-am­ convins personal de acest lucru în una din zilele trecute cînd cîteva garnituri de trenuri care circulă spre și dinspre Reșița n-au făcut gararea pe liniile inițiale. Și nu numai a­ceste garnituri au avut abateri de la „regulă“, ci și alte­le, din care motiv­e lesne de înțeles cîte necazuri se ivesc : călătorii grăbiți care nu se mai uită la plă­­cile indicatoare de pe vagoane se urcă cu convingerea că vor ajunge arînd la destinație și cînd colo se pomenesc în altă parte. In câ­nd­ cînd trenul vine pe o altă linie neajunsul îl suportă cei ce așteap­tă precum și călătorii așteptați, o­­bligați fiind să alerge în sus și-n jos, să traverseze linii etc. • Contrazicerile dintre răspunsul Direcției regionale C.F.R. și reali­tatea din gară rezultă, de altfel, și din spusele tovarășului Cornel Moga, adjunct de șef de stație la Timișoara Nord.­­ Schimbarea liniilor de garare este o problemă care nu se va re­glementa niciodată și aceasta din cauză că se înregistrează mereu întîrzieri și intervin des lucrăr tehnice. Schimbările se anunță însă publicului călător prin mega­­foanele de pe peronul stației și prin alte mijloace. Sunt, intr-adevăr, cazuri cînd megafoanele anunță astfel de mo­­lificări, dar în majoritatea cazu­rilor asemenea lucru se întîmplă rar. Și aceasta pentru că mulți din cei însărcinați cu astfel de treburi ignoră atribuțiile de serviciu pro­­f­itînd de lipsa de control a supe­riorilor. De altfel in stația C.F.R. Timișoara Nord se constată și alte neajunsuri care afectează nefavo­rabil deservirea­ publicului călă­tor. Sunt momente, îndeosebi la tre­nurile de dimineață, cînd in fața a două-trei ghișee se îmbulzesc zeci și sute de călători care soli­cită legitimații de călătorie în cele mai diferite direcții. După minu­te de așteptare și „luptă“ unii reu­șesc să-și cumpere bilete de tren, dar alții sunt nevoiți să se uite cum pleacă trenul. Aflîndu-te în­tr-o asemenea postură te întrebi de ce ? Că ghișeele de deservire sunt cu duiumul dar stau cu o­­bloanele trase. La asemenea între­bări, tovarășul Ioan Brizu, șeful biroului de călători din serviciul de resort al Regionalei dă următo­rul răspuns : — Practic n-ar trebui să se în­­tîmple așa. In baza unui studiu stabilit în funcție de mersul trenu­rilor și afluenței publicului călă­tor s-a fixat un program cores­punzător de folosire a celor 24 ca­sieri pe care trebuie să-i aibă sta­ția. Față de această normă au în minus doar un casier. Cei care funcționează au fost repartizați în așa fel ca în zilele aglomerate și la orele de vîrf să existe deschise cîte 8 case de bilete , in rest cite 3—6 case. Dacă nu se respectă a­­ceste indicații semnate și de direc­­ t. PETRE (Continuare tn pag. a ll-a) Pe urmele articolelor publicate 1 RĂSPUNS FORMAL ȘI DEFICIENTE CARE SE MENȚIN dițiile pentru ca această acțiune să se termine la data arătată de șeful fermei. Trebuie să menționăm însă că, la ferma nr. 2, s-a terminat re­coltatul celor 218 ha cu porumb pentru boabe, încă de acum două săptămîni. Producția realizată .st* Ing. A. RACHITOVA!* GAVRIL MAL­AI (Continuare în pag. a .ll-a) Reîncep cenaclurile literare Anghel Dumbraveanu Asociația scriitorilor din Timișoara pregătește în aceste zile redeschide­rea activității cenaclurilor literare, ca­re activează sub egida sa. Acțiunea, de maximă importanță în viața profe­sională organizată a scriitorilor timi­șoreni, are loc în condiții deosebite față de cele din anii trecuți, Asocia­ția recent constituită avînd menirea de a da un impuls nou activității li­terare din această parte a țării, de a așeza această activitate pe temeiuri etice, profesionale, organizatorice ca­litativ superioare. Este necesar să subliniem că, în cele cîteva luni de la constituire, Asocia­ția și-a lărgit simțitor cadrele, prin­­tr-o­ acțiune susținută de considerare a activității scriitorilor de­ aici și prin primirea de către adunarea ei gene­rală a unui număr însemnat de noi membri titulari și stagiari. Acțiunea aceasta, care va continua în viitor, are un remarcabil efect stimulator, fapt care se va răsfrînge, nu ne în­doim, asupra întregii noastre activi­tăți literare. Acest proces firesc de îm­bogățire a cadrelor este urmarea dez­voltării continue a muncii scriitori­cești de aici, a afirmării prin lucrări literare merituoase a unui număr sporit de scriitori, printre care, mulți tineri de autentic talent. Cenaclurile literare ale asociației noastre trebuie să devină tribunele de afirmare a ideilor estetice înainta­te și a experienței profesionale a tu­turor scriitorilor noștri; ele trebuie să înlesnească un nestingherit schimb de opinii, menit să polarizeze și să potențeze o literatură de un nivel ar­tistic mai înalt, o literatură a uma­nismului socialist pătrunsă de idealu­rile nobile ale poporului nostru, im­petuos angajat în opera de edificare a societății socialiste multilateral dez­voltate în România. Comitetul de con­ducere al Asociației își propune ca cenaclurile ei să devină intr-adevăr o necesitate profesională a scriitorilor, îmbogățind și diversificînd preocupă­rile și formele de manifestare a aces­tor întîlniri scriitoricești. Propunînd în conducerile cenaclurilor scriitori maturi și tineri, comitetul asociației pornește de la dorința de a stimula (Continuare tn pag. a ll-a)

Next