Drapelul Roşu, noiembrie 1969 (Anul 25, nr. 7718-7743)

1969-11-01 / nr. 7718

I PM 1 SE DI TOATE ACJlUflIIEE DIRI CAMPANIA AGRICOLĂ, SĂ NU SE ÎNCETINEASCĂ NICI O CLIPĂ RITMUL DE LUCRU . kUUllisHZ. Kț — “K' iHOHuuui cuuwi mc­luomufi, am in mireprinerii ® |­S agricole de stat cît și In cooperative, s-au creat condiții de intensifi­­­­care a ritmului lucrărilor la recoltat, la transportul produselor, ară­­n­ături adinei, Insilozări de furaje etc. Combinele de recoltat porumb au­­­ putut fi deservite mai bine de un număr sporit de tractoare și remorci. 1 . Prin Încheierea unor acțiuni urgente din campanie, forța de munci­r­e manuală și mecanică a putut fi concentrată la un număr mai restrîns ^ N de unități și activități, grăbindu-se in acest fel ritmul lucrărilor. l I încheierea grabnică a recoltării porumbului, a sfeclei de zahăr și­­ a altor culturi care se mai află în cîmp, preluarea integrală a canti­­­­tăților de marfă contractată cu statul, ca și a produselor suplimen­­­­tare pe care cooperativele agricole se angajează să le livreze, sunt doar a cîteva din urgențele de campanie care nu suportă amînare. Cu atât g mai mult nu trebuie îngăduită tărăgănarea resimțită in ultimele zile *in numeroase unități din județ, chiar la lucrări care își așteaptă grab­ F fie Încheierea. încetinirea ritmului poate fi sesizată și din datele cen­­­tralizate la Direcția agricolă județeană și Trustul zonal al I.A.S. In S situația operativă din 30 octombrie. E cu totul nemulțumitor că, față­­ de situația de la sfîrșitul săptimînii trecute, recoltatul porumbului­­ marchează o diferență doar de două procente și ceva. Astfel, atît în­­ cooperativele agricole cît și în întreprinderile agricole de stat, lucra­­­­rea amintită a ajuns la 94 la sută din suprafață. E de apreciat că 851­­ de cooperative agricole și numeroase ferme de stat aveau, la 30 oc­­­­tombrie, încheiat recoltatul, acționând acum cu forțe sporite la tran­­­­­sportul produselor, eliberarea terenului de coceni, efectuarea ogoare­ , v­a­lor de toamnă etc. Dar nu se poate trece cu vederea că pe terenurile cooperativelor­­ agricole au mai rămas nerecoltate în jur de 5.000 de hectare de po­­­­o­rumb, iar mii de tone de știuleți se găsesc în grămezi. Și în I.A.S. mai , trebuie recoltat și cărat porumbul de pe circa 2.000 de hectare și de l­a transportat alte aproximativ 8.000 tone de știuleți din cîmp. Parcă­­­­ nu-ți vine să crezi că in timp ce majoritatea unităților au încheiat sau s­S sunt pe terminate cu recoltatul, în altele mai sînt sute de hectare ne-­­­i culese, deși timpul de lucru a fost cît se poate de bun. La C.A.P. Gä­­i­s­vojdia, de exemplu, erau recoltate, pînă joi, doar 290 de hectare din­­ I 690 cultivate, la Gătaia — 647 din 967 hectare, la Lenauheim — 470 din I­F 690, la Utvin 300 din 420 hectare etc. Serioase rămîneri în urmă cu re­­­­­­coltatul consemnăm și la C.A.P. Iecea Mică, Denta, Stamora Germană, I N Gad, Moravița, la I.A.S. Jimbolia, Grabați, Banloc, Cenei și la altele.­­O mult mai mare operativitate se impune la eliberarea terenului de l S coceni, pentru a face loc tractoarelor să poată efectua arăturile de­ I toamnă. Ori, pe raza de activitate a I.M.A. Bîled, Ciacova, Peciu Nou,­­ I K­ariaș etc., a fost eliberată de coceni abia 34-38 la sută din suprafață.1 Avind în vedere că vremea dă semne evidente de înrăutățire, se s­e impune o deosebită intensificare a ritmului la recoltatul sfeclei de za­­ț Iahăr, la transportul și însilozarea ei cu cea mai mare grijă, pentru a s­e evita degradarea și diminuarea producției. Aceasta cu atît mai mult cu t­oț cît, pe lingă cele peste 3.500 de hectare nerecoltate încă, pe timp se I­e mai află importante cantități netransportate. Trebuie să se acorde ,­­ prioritate la recoltat și transportat de pe tarlalele, spre care, pe timp­u­l ploios, drumurile devin greu practicabile. . I Așadar, campania agricolă nu s-a încheiat încă. Se cer deci eforturi­l­e susținute pentru ca în următoarele zile, prin participarea la muncă a­­­ tuturor forțelor, prin utilizarea cu maximum de randament a mij­­l­­­­oacelor de transport, întreaga recoltă să ajungă la locuri sigure de l­a depozitare. . Tinerii naturaliști de la Liceul nr. 10 din Timișoara, la una din orele de practică, invățînd să îngrijească plantele. 0 fabrică de porțelan în construcție La Alba Iulia au intrat într-o nouă etapă lucrările de con­strucție a fabricii de porțelan pentru menaj. Astfel a început montajul halei monobloc de fa­bricație care va avea o supra­față utilă de 40.000 mp. Conco­mitent se lucrează intens la in­stalarea pe fundații și posta­mente a stîlpilor, grinzilor și a plăcilor din beton în zona cup­toarelor de ardere. începerea acestor lucrări a fost precedată de excavarea, transportarea și nivelarea a peste 60.000 mc de pămînt și turnarea unui volum însemnat de betoane. A început, de asemenea, mon­tarea unei conducte în lungime de 1,8 km pentru alimentarea cu apă a fabricii și s-au făcut totoda­tă o serie de pregătiri pentru des­fășurarea activității pe șantier în condiții optime in anotim­pul friguros. PROLETARI DIN TOATE ȚARILE­ UNIȚI CA­ ORGAN AL COMITETULUI JUDEȚEAN TIMIȘ AL P.C.R. ȘI AL CONSILIULUI POPULAR JUDEȚEAN Anul XXVI nr. 7.718 Simbătă, 1 noiembrie 1969 4 pagini, 30 bani «run­ti iuti i­ne illkk I Wikkl UI. PRODUCȚIE MINIME— RENTABILITATE MAXIMĂ Directivele Congresului al X-lea al P.C.R. cu privire la dezvoltarea viitoare a economiei patriei, pri in fața întreprinderilor, ca o orientare de bază, creșterea eficienței econo­mice a activității productive prin reducerea sistematică a cheltuieli­lor de producție și creșterea renta­bilității. Aceasta impune intensifi­carea preocupărilor pentru valori­ficarea superioară a rezervelor in­terne, folosirea mai deplină a ca­pacităților de producție, a timpu­lui de lucru și forței de muncă, sporirea productivității muncii etc., eliminarea cheltuielilor neproduc­tive și a pierderilor de orice fel. In vederea ridicării calitative a Întregii activități economice au fost întocmite numeroase studii și ana­lize vizind stabilirea unor măsuri care să contribuie la rentabilizarea produselor, reducerea normelor de consum de materiale, materii pri­me, eliminarea rebuturilor etc. Ca urmare a măsurilor tehnico-organi­­z­atori­ce reieșite din studii, unele întreprinderi au rentabilizat toate produsele și au obținut însemnate economii și beneficii suplimentare, însumînd peste 100 milioane lei. In acest an, s-a continuat acțiunea de lichidare a pierderilor din econo­mie, și au fost rentabilizate alte 65 de produse. De asemenea, ca ur­mare a eforturilor depuse de oa­menii muncii, sub conducerea orga­nelor și organizațiilor de partid, pentru reducerea cheltuielilor de producție s-au realizat 27 milioane lei economii peste plan, iar nivelul cheltuielilor de producție ce revin la 1.000 lei producție marfă In pre­țuri cu ridicata s-a redus cu 3,82 lei peste sarcina planificată, ceea ce exprimă creșterea corespunză­toare a rentabilității activității pro­ductive. Merită să fie evidențiate pentru volumul ridicat al economiilor rea­lizate peste plan, colectivele de la uzina „Ciocanul“ Nădrag (1,2 mili­oane lei), „Tehnometal" (2,9 mili­oane lei), Uzina mecanică Timișoara (4,5 milioane lei), Tăbăcăria mine­rală (2,7 milioane lei), „Industria lunii“ (1,9 milioane lei), Iprofit Deta (964 mii lei), întreprinderea de in­dustrie locală „Banatul“ (cu aproa­pe 1 milion lei), Industria laptelui (2,3 milioane lei) și altele, care au acordat atenție bunei gospodăriri a fondurilor materiale și bănești. Relevînd succesele obținute trebuie să pierdem din vedere nu că în activitatea întreprinderilor se mai mențin unele neajunsuri, se înregistrează un consum ridicat de materiale, indici scăzuți în folosi­rea mașinilor, utilajelor și a tim­pului de lucru, nu se urmărește prevenirea și înlăturarea unor de­ficiențe tehnice și organizatorice ca­re intervin pe parcurs. Ca urmare, întreprinderile „Fructus", „Indus­tria cărnii“, Fabrica de zahăr, „Modern“, Combinatul de indus­trie locală din Timișoara, Fabrica de Încălțăminte din Jimbolia și I.F. Lugoj au depășit prețul de cost pla­nificat cu 17 milioane lei, iar 7 în­treprinderi industriale dintre care „Mondial‘‘-Lugoj și întreprinderea poligrafică Timișoara — nivelul chel­tuielilor la 1.000 lei producție mar­fă. Se mai constată, de asemenea, că și la întreprinderile care pe to­tal au realizat economii și beneficii suplimentare există încă însemnate rezerve nevalorificate. Astfel, nu ne poate lăsa indiferenți faptul că vo­lumul pierderilor din rebuturi și calități inferioare la întreprinderile „Ceramica"-Jimbolia, ,,Electromo­tor“, „Electrobanat“, Uzina mecani­că , „Industria linii“ din Timișoara, uzina „Ciocanul“-Nădrag și altele, se ridică pe total la 12,3 milioane lei, iar volumul cheltuielilor nepro­ductive la întreprinderile „Solven­tul“, „Victoria“, „Tehnolemn“, Fa­ I. NICOARA economist (Continuare in pag. a III-a) „ELECTO-RE­VISTA“ Artiștii amatori de la uzina I „Electromotor" Timișoara pre­­­ gătesc un spectacol de estradă­­ cu tema „Electro-revista". A fost terminat textul, semnat de Emil Sein, sub conducerea căruia vor­­ fi făcute și repetițiile. Spectaco­­l­­ul, pe care 11 vom putea vizio­­­­na peste cel mult o lună, va fi susținut de un corp de ansam­blu, dansatori, două orchestre, 6 soliști. IN „AULA" UNIVERSITĂȚII POPULARE In noul an de activitate. In cadrul Universității populare­­ din Lugoj vor fi organizate șase cursuri, la care vor participa circa 340 de muncitori, ingineri,­­ tehnicieni, profesori, elevi etc. <> % din toate întreprinderile și in­­­­stituțiile municipiului. Tre- po<x›ooo<››››x››xxxxx›ooc>o›v țoo de ani de pe Inaugurarea liniei ferate București-Blurgln A­dunarea festivă din C­apitală La Palatul C.F.R. din Capitală a avut loc, vineri după-amiază, o a­­dunare festivă consacrată împlinirii a 100 de ani de la inaugurarea li­niei ferate București — Filaret — — Giurgiu, organizată de Ministerul Transporturilor și Uniunea Genera­lă a Sindicatelor din România. Au participat Pavel Ștefan, mi­nistrul transporturilor, membri ai conducerii acestui minister, repre­zentanți ai Uniunii Generale a Sin­dicatelor, ai organelor municipale de partid și de stat, al unor insti­tuții centrale și organizații obștești, lucrători din transporturi, pensi­onari C.F.R., numeroși oameni ai muncii din întreprinderi și institu­ții bucureștene. Adunarea a fost deschisă de ing. Alexandru Grecu, președintele Con­siliului Uniunii Sindicatelor lucră­torilor din transporturi și telecomu­nicații. A luat apoi cuvîntul ing. Pavel Ștefan, ministrul transportu­rilor. Subliniind că primul drum de fier inaugurat acum 100 de ani a reprezentat un moment de cotitură în evoluția transporturilor în Româ­nia, vorbitorul a făcut un scurt is­toric al dezvoltării transporturilor în România. In continuare, minis­trul transporturilor a spus : Parti­dul și guvernul au acordat perma­nent o mare atenție dezvoltării că­ilor ferate, astfel ca acestea să poa­tă face față cu succes creșterii di­mensiunilor economiei naționale. De-a lungul anilor construcției so­cialiste s-a întărit și s-a lărgit baza tehnico-materială a căilor ferate. Căile ferate române dispun astăzi de largi posibilități, expresie a u­­nui înalt nivel tehnic : vagoane de marfă de diferite tipuri, universale și specializate; vagoane moderne de călători ; locomotive Diesel și electrice de mare putere și viteză ; instalații de centralizare electrodi­­namică ; instalații de bloc automat de linie ; instalații de dispecer de nod și altele. Pe o lungime de cir­­ca 3.000 km de linie s-a realizat ca­lea fără joante , este în curs de re­alizare un amplu program de dub­lări de linii, pe traseele încărcate. In acest an a fost electrificată ma­gistrala București — Brașov, a in­trat în funcție Centrul de calcul mecanizat și electronic și s-a trecut la faza finală de pregătire în vede­rea sporirii pe noi porțiuni a vite­zelor de circulație până la 140 km/h. Mijloacele moderne cu care au fost înzestrate căile ferate și munca de­votată a ceferiștilor, a spus vorbi­torul, au permis ca cea mai import­­tantă întreprindere de transport a țării noastre să facă față cu succes cerințelor crescînde impuse de dez­voltarea economiei naționale. In cei 25 ani trecuți de la eliberarea țării, traficul de mărfuri a crescut de a­­proape opt ori, iar cel de călători de circa trei ori. In încheierea cu­­vîntării, ministrul transporturilor a subliniat sarcinile sporita ce revin căilor ferate din Directivele Con­gresului al X-lea al partidului. Participanții la adunare au adop­tat intr-o atmosferă de puternic en­tuziasm o telegramă adresată Co­mitetului Central al Partidului Co­­munist Român, tovarășului Nicolae Ceaușescu. I De la o zi la a­ u­zește un larg interes faptul­­­­ că anul acesta vor funcționa ci­­t­â­teva cursuri noi, printre care și <­n cel cu tema „Tineretul și con­­­­­­temporaneitatea", „Mari desco­­­­co­periri“ și altele. Vor fi inau­­­­u­gurate și 3 cursuri pentru in­ <­n­vățarea limbilor străine, la care <­u și-au anunțat participarea a­­­ a­proape 80 de cursanți. In co- i­­­laborare cu comitetul sindica­l O titlul de la Industria textilă, <­e aici își va începe activitatea un < O curs de informare tehnică —< X formă care a trezit interes în f r­ndul muncitorilor și specialiș­­­tilor din această unitate textilă. CENACLUL „RIDENDO“ . La începutul săptămînii vii­­­­­toare, va fi inaugurată activita­­­­­tea unui nou cenaclu, intitulata A „Ridendo". El este organizat de­­­ către Comitetul județean Timiș - O pentru cultură și artă și Asocia­­ț­­­­ia scriitorilor din­­ începerea activității Timișoara. S cenaclului/ 0 va fi marcată de o ședință festi­v­i­vă care va avea loc luni, 3 no­­­­­­iembrie 1969, ora 18, în sala Ca­ £ O­sei prieteniei din Piața V. Roal-­ <a­tă nr. / Neam întilnit sîmbăta seara. Confratele meu de breas­lă, Cornel Popovici, a trans­mis prin intermediul unui raid-anchetă („Drapelul ro­șu“ din 25 octombrie 1969) o foarte actuală invitație nu numai pentru tineri, ci mai ales pentru cei răspunzători nemijlocit de organizarea plăcută și instructivă a tim­pului liber, în aceeași zi am dat curs amabilei invitații: „Hai să ne-ntîlnim simbătă seara”, împreună cu tova­rășii Alexandru Vaida, Er­win Simon activiști ai Co­mitetului județean U.T.C., cpt. Gh. Grindiș, St. loan Sava de la Miliția munici­piului Timișoara „ne-am întîlnit simbătă seara" la cluburi și cămine culturale cu numeroși tineri și mai puțini organizatori. Insis­­tînd, pe aceștia din urmă, i-am întîlnit, totuși, în zi­lele imediat următoare. In­­tîlnirea s-a dovedit a fi u­­tilă atît pentru noi cît și pentru unii dintre tinerii cu care am stat de vorbă a­­trași fiind de... aspectul lor exterior cu totul ieșit din comun. Evident, nota dominantă o constituie imaginea de­centă, bunul gust, ținuta co­rectă, civilizată și compor­tarea manierată. Nu lip­sesc însă străduințele pe ca­re le-am semnalat la clubu­rile C.F.R., „Tehnoloma“, la căminul cultural din cartie­rul „între vii“ etc. Să in­vităm la dans, de pildă, trei tineri: Peri Vidosa, mun­citoare la fabrica de încăl­țăminte „Banatul“ Timișoa­ra, Lucia Mezei, de la fabri­ca „1­ Decembrie“ și Vic­toria Năstase, taxatoare la I.T.T. Nu au împlinit nici 20 de ani, au venit să se distreze, le place dansul, dar ținuta lor nu se înca­drează nici în cele mai ele­mentare reguli ale unor ast­fel de manifestări tinerești. Stăm nedumeriți în fața lor, le întrebăm de ce au o asemenea ținută și moti­vează candid : „așa-mi pla­ce“, „la ora 19 am ieșit de la lucru“, „da, i-am la comandă“ (ironic, făcut des­pre pantaloni!). Am „re­nunțat“ discret la intenția de a dansa și am întrebat cîțiva băieți dacă ar face același lucru ca și noi. E­­lectricianul Gheorghe Con­­trea (la care remarcăm cos­tumul impecabil aranjat, cravată asortată, cămașă imaculată), este intransi­gent : „Nu sînt născut în oraș, am venit de la sat și am adus cu mine niște obi­ceiuri bune, pe care nu vreau să le schimb, îmi displace o asemenea ținu­tă la o domnișoară și, rău, nu aș invita-o la dans“. îmbrăcat tot așa de îngri­jit, tînărul Ernest Sipoș, ospătar la restaurantul „Ci­na“, este de altă părere : — Pe mine nu mă deran­jează ținuta. La un „șeic“ merge cu pantalonul... — Ați invita, deci, la dans... — Sigur că da. — Logodnicei sau sofiei i-ați permite să vină la o seară de dans în pantaloni ? — Asta-i altceva ! Cate­goric, nu ! Nu ne surprinde ultimul răspuns, în schimb nu pu­tem califica ținuta cu to­tul ieșită din comun a u­­nor băieți, tineri și ei, care ne declară sincer că obțin lunar salarii bune, că aca­să au două, sau chiar mai multe costume de haine. Dintre portretele pe care le-am întilnit în aceeași seară l-am ales pe cel ofe­rit de Marinei Bold, de la I.C.R.M.T. : pantalon necăl­cat, murdar, pantofii ne­făcuți, o cămașă „peste“, viu și strident colorată, ne­­tuns, nebărbierit. A plecat seara de acasă, a spus pă­rinților că va veni la clu­bul „Tehnolemn" și aceștia nu i-au adus aminte că în dulap are un costum co­respunzător ! Ni-l imagi­năm, invitînd-o la dans pe Maria Epure, elevă în clasa a IX-a la seral, îmbrăcată îngrijit, care ne declară sin­cer : „Nu aș accepta invita­ția unui asemenea tînăr“. Am rămas neplăcut impre­sionați de ținuta unor tineri cu plete lungi pînă peste guler, încît te întrebi dacă nu cumva i te poți adresa cu: „domnișoara dansea­ză ?". Zugravul Tănase Moldovan, de la întreprin­derea ,,ia construcții“. Reportaj-anchetă realizat de NICOLAE PÎRVU (Continuare în pag. a II-a) Din nou prin sălile cluburilor și căminelor culturale Elogii pentru ansamblul „Timișul“ C.F.R.—File de Istorie IMPEDIMENTE IN STIMULAREA COLABORĂRII CERCETARE-PRODUCTIE (IV) Domeniul utilizărilor energiei electrice, constituie azi, în e­­vul efervescentei revoluții teh­­nico-științifice, un vast teren de investigație prin multitudinea pro­blemelor ridicate, prin posibilită­țile permanente de contact bilateral cu producția. La facultatea de e­­lectrotehnică, catedra de utilizări, acționări și tracțiune electrică re­prezintă un nucleu valoros de in­gineri, preocupat de ridicarea ni­velului științific al temelor de cer­cetare, de punere în aplicare a căutărilor dovedite a fi eficiente. Acest colectiv a obținut rezultate deosebite pînă acum, fiind sufici­ent să amintim doar de rezolvarea cîtorva teme de o deosebită im­portanță pentru economia naționa­lă. Prima, legată de combaterea perturbațiilor ce apar în liniile de telecomunicații din apropierea căi­lor ferate electrificate în curent monofazat la 50 Hz, iar a doua în­ legătură cu acționarea laminoru­lui bluming la Combinatul siderur­gic Hunedoara, temă ce a avut ca obiectiv ridicarea capacității de producție a acestui laminor. In acest context și în speranța unor concluzii utile și interesante am avut o discuție cu conf. dr. ing. VLAD VAIDAUȚEANU. Pen­tru început, legat de tematica spe­cifică de cercetare de la această catedră, domnia sa ne-a declarat: — Din capul locului trebuie să vă mărturisesc că temele incluse în planul de cercetări al catedrei trebuie să intre în specificul mun­cii noastre și să fie in același timp de major interes pentru întreprin­deri. De altfel, în acest an colabo­­rea între catedră și întreprinderi a avut la bază trei categorii de teme: 1) teme pregătite anterior de colectivul de catedră pe baza necesităților de perspectivă ale în­treprinderilor (pentru unele pre­văzîndu-se chiar încheierea de contracte și convenții), 2) teme an­gajate de catedră ca urmare a chemării la întrecere lansate de in­stitutele de proiectare și cercetare ale sectorului VII al municipiu­lui București, chemare lansată in cinstea celui de-al X-lea Congres al P.C.R., 3) teme solicitate direct de întreprinderi ca necesități i­­mediate. Pentru a păstra în permanență eficacitatea dialogului cu produc­ția, planul nostru de cercetare este întocmit pe baza informațiilor directe ale cadrelor didactice, la întreprinderi, pe baza sesiunilor de comunicări științifice legate nemij­locit de problemele producției și, în sfîrșit, din discuțiile ce au loc cu prilejul diverselor simpozioane și mese rotunde cu participarea spe­cialiștilor din întreprinderi. Din păcate de multe ori, această cola­borare este frînată de factori, o­­biectivi pentru unii, dar iu fond subiectivi, credem noi. Aportul in­suficient și lipsa de preocupare din partea unor întreprinderi este e­­vidențiată și prin trimiterea la ma­nifestările științifice de care vor­beam anterior, a unor delegați ca­re nu sunt cei mai in măsură să contribuie la dezvoltarea rodnică a colaborării întreprindere-catedră. Trebuie să semnalez și faptul că unele întreprinderi, nu continuă cercetarea științifică (experimenta­re pe instalații pilot), cu atît mai paradoxal pare acest aspect cu cît se știe că factorul stimulare a relațiilor principal de catedră-în­­treprindere, îl constituie tocmai, fi­­nalizarea și valorificarea rezultate­lor cercetării în producția materia­lă. Consider ca imperios necesară continuarea cercetării pînă la da­rea în exploatare a agregatului, tocmai de către acei oameni care i-au semnat actul de naștere. Pe de altă parte unele întreprinderi manifestă un interes minor pentru ing. MIRCEA SACUI CORNELIU POPOVICI (Continuare în­ pag. a lll­ a) i

Next