Drapelul Roşu, noiembrie 1969 (Anul 25, nr. 7718-7743)
1969-11-01 / nr. 7718
I PM 1 SE DI TOATE ACJlUflIIEE DIRI CAMPANIA AGRICOLĂ, SĂ NU SE ÎNCETINEASCĂ NICI O CLIPĂ RITMUL DE LUCRU . kUUllisHZ. Kț — “K' iHOHuuui cuuwi mcluomufi, am in mireprinerii ® |S agricole de stat cît și In cooperative, s-au creat condiții de intensificare a ritmului lucrărilor la recoltat, la transportul produselor, arănături adinei, Insilozări de furaje etc. Combinele de recoltat porumb au putut fi deservite mai bine de un număr sporit de tractoare și remorci. 1 . Prin Încheierea unor acțiuni urgente din campanie, forța de muncire manuală și mecanică a putut fi concentrată la un număr mai restrîns ^ N de unități și activități, grăbindu-se in acest fel ritmul lucrărilor. l I încheierea grabnică a recoltării porumbului, a sfeclei de zahăr și a altor culturi care se mai află în cîmp, preluarea integrală a cantităților de marfă contractată cu statul, ca și a produselor suplimentare pe care cooperativele agricole se angajează să le livreze, sunt doar a cîteva din urgențele de campanie care nu suportă amînare. Cu atât g mai mult nu trebuie îngăduită tărăgănarea resimțită in ultimele zile *in numeroase unități din județ, chiar la lucrări care își așteaptă grab F fie Încheierea. încetinirea ritmului poate fi sesizată și din datele centralizate la Direcția agricolă județeană și Trustul zonal al I.A.S. In S situația operativă din 30 octombrie. E cu totul nemulțumitor că, față de situația de la sfîrșitul săptimînii trecute, recoltatul porumbului marchează o diferență doar de două procente și ceva. Astfel, atît în cooperativele agricole cît și în întreprinderile agricole de stat, lucrarea amintită a ajuns la 94 la sută din suprafață. E de apreciat că 851 de cooperative agricole și numeroase ferme de stat aveau, la 30 octombrie, încheiat recoltatul, acționând acum cu forțe sporite la transportul produselor, eliberarea terenului de coceni, efectuarea ogoare , valor de toamnă etc. Dar nu se poate trece cu vederea că pe terenurile cooperativelor agricole au mai rămas nerecoltate în jur de 5.000 de hectare de poorumb, iar mii de tone de știuleți se găsesc în grămezi. Și în I.A.S. mai , trebuie recoltat și cărat porumbul de pe circa 2.000 de hectare și de la transportat alte aproximativ 8.000 tone de știuleți din cîmp. Parcă nu-ți vine să crezi că in timp ce majoritatea unităților au încheiat sau sS sunt pe terminate cu recoltatul, în altele mai sînt sute de hectare ne-i culese, deși timpul de lucru a fost cît se poate de bun. La C.A.P. Gäisvojdia, de exemplu, erau recoltate, pînă joi, doar 290 de hectare din I 690 cultivate, la Gătaia — 647 din 967 hectare, la Lenauheim — 470 din IF 690, la Utvin 300 din 420 hectare etc. Serioase rămîneri în urmă cu recoltatul consemnăm și la C.A.P. Iecea Mică, Denta, Stamora Germană, I N Gad, Moravița, la I.A.S. Jimbolia, Grabați, Banloc, Cenei și la altele.O mult mai mare operativitate se impune la eliberarea terenului de l S coceni, pentru a face loc tractoarelor să poată efectua arăturile de I toamnă. Ori, pe raza de activitate a I.M.A. Bîled, Ciacova, Peciu Nou, I Kariaș etc., a fost eliberată de coceni abia 34-38 la sută din suprafață.1 Avind în vedere că vremea dă semne evidente de înrăutățire, se se impune o deosebită intensificare a ritmului la recoltatul sfeclei de zaț Iahăr, la transportul și însilozarea ei cu cea mai mare grijă, pentru a se evita degradarea și diminuarea producției. Aceasta cu atît mai mult cu toț cît, pe lingă cele peste 3.500 de hectare nerecoltate încă, pe timp se Ie mai află importante cantități netransportate. Trebuie să se acorde , prioritate la recoltat și transportat de pe tarlalele, spre care, pe timpul ploios, drumurile devin greu practicabile. . I Așadar, campania agricolă nu s-a încheiat încă. Se cer deci eforturile susținute pentru ca în următoarele zile, prin participarea la muncă a tuturor forțelor, prin utilizarea cu maximum de randament a mijloacelor de transport, întreaga recoltă să ajungă la locuri sigure de la depozitare. . Tinerii naturaliști de la Liceul nr. 10 din Timișoara, la una din orele de practică, invățînd să îngrijească plantele. 0 fabrică de porțelan în construcție La Alba Iulia au intrat într-o nouă etapă lucrările de construcție a fabricii de porțelan pentru menaj. Astfel a început montajul halei monobloc de fabricație care va avea o suprafață utilă de 40.000 mp. Concomitent se lucrează intens la instalarea pe fundații și postamente a stîlpilor, grinzilor și a plăcilor din beton în zona cuptoarelor de ardere. începerea acestor lucrări a fost precedată de excavarea, transportarea și nivelarea a peste 60.000 mc de pămînt și turnarea unui volum însemnat de betoane. A început, de asemenea, montarea unei conducte în lungime de 1,8 km pentru alimentarea cu apă a fabricii și s-au făcut totodată o serie de pregătiri pentru desfășurarea activității pe șantier în condiții optime in anotimpul friguros. PROLETARI DIN TOATE ȚARILE UNIȚI CA ORGAN AL COMITETULUI JUDEȚEAN TIMIȘ AL P.C.R. ȘI AL CONSILIULUI POPULAR JUDEȚEAN Anul XXVI nr. 7.718 Simbătă, 1 noiembrie 1969 4 pagini, 30 bani «runti iuti ine illkk I Wikkl UI. PRODUCȚIE MINIME— RENTABILITATE MAXIMĂ Directivele Congresului al X-lea al P.C.R. cu privire la dezvoltarea viitoare a economiei patriei, pri in fața întreprinderilor, ca o orientare de bază, creșterea eficienței economice a activității productive prin reducerea sistematică a cheltuielilor de producție și creșterea rentabilității. Aceasta impune intensificarea preocupărilor pentru valorificarea superioară a rezervelor interne, folosirea mai deplină a capacităților de producție, a timpului de lucru și forței de muncă, sporirea productivității muncii etc., eliminarea cheltuielilor neproductive și a pierderilor de orice fel. In vederea ridicării calitative a Întregii activități economice au fost întocmite numeroase studii și analize vizind stabilirea unor măsuri care să contribuie la rentabilizarea produselor, reducerea normelor de consum de materiale, materii prime, eliminarea rebuturilor etc. Ca urmare a măsurilor tehnico-organizatorice reieșite din studii, unele întreprinderi au rentabilizat toate produsele și au obținut însemnate economii și beneficii suplimentare, însumînd peste 100 milioane lei. In acest an, s-a continuat acțiunea de lichidare a pierderilor din economie, și au fost rentabilizate alte 65 de produse. De asemenea, ca urmare a eforturilor depuse de oamenii muncii, sub conducerea organelor și organizațiilor de partid, pentru reducerea cheltuielilor de producție s-au realizat 27 milioane lei economii peste plan, iar nivelul cheltuielilor de producție ce revin la 1.000 lei producție marfă In prețuri cu ridicata s-a redus cu 3,82 lei peste sarcina planificată, ceea ce exprimă creșterea corespunzătoare a rentabilității activității productive. Merită să fie evidențiate pentru volumul ridicat al economiilor realizate peste plan, colectivele de la uzina „Ciocanul“ Nădrag (1,2 milioane lei), „Tehnometal" (2,9 milioane lei), Uzina mecanică Timișoara (4,5 milioane lei), Tăbăcăria minerală (2,7 milioane lei), „Industria lunii“ (1,9 milioane lei), Iprofit Deta (964 mii lei), întreprinderea de industrie locală „Banatul“ (cu aproape 1 milion lei), Industria laptelui (2,3 milioane lei) și altele, care au acordat atenție bunei gospodăriri a fondurilor materiale și bănești. Relevînd succesele obținute trebuie să pierdem din vedere nu că în activitatea întreprinderilor se mai mențin unele neajunsuri, se înregistrează un consum ridicat de materiale, indici scăzuți în folosirea mașinilor, utilajelor și a timpului de lucru, nu se urmărește prevenirea și înlăturarea unor deficiențe tehnice și organizatorice care intervin pe parcurs. Ca urmare, întreprinderile „Fructus", „Industria cărnii“, Fabrica de zahăr, „Modern“, Combinatul de industrie locală din Timișoara, Fabrica de Încălțăminte din Jimbolia și I.F. Lugoj au depășit prețul de cost planificat cu 17 milioane lei, iar 7 întreprinderi industriale dintre care „Mondial‘‘-Lugoj și întreprinderea poligrafică Timișoara — nivelul cheltuielilor la 1.000 lei producție marfă. Se mai constată, de asemenea, că și la întreprinderile care pe total au realizat economii și beneficii suplimentare există încă însemnate rezerve nevalorificate. Astfel, nu ne poate lăsa indiferenți faptul că volumul pierderilor din rebuturi și calități inferioare la întreprinderile „Ceramica"-Jimbolia, ,,Electromotor“, „Electrobanat“, Uzina mecanică , „Industria linii“ din Timișoara, uzina „Ciocanul“-Nădrag și altele, se ridică pe total la 12,3 milioane lei, iar volumul cheltuielilor neproductive la întreprinderile „Solventul“, „Victoria“, „Tehnolemn“, Fa I. NICOARA economist (Continuare in pag. a III-a) „ELECTO-REVISTA“ Artiștii amatori de la uzina I „Electromotor" Timișoara pre gătesc un spectacol de estradă cu tema „Electro-revista". A fost terminat textul, semnat de Emil Sein, sub conducerea căruia vor fi făcute și repetițiile. Spectacolul, pe care 11 vom putea viziona peste cel mult o lună, va fi susținut de un corp de ansamblu, dansatori, două orchestre, 6 soliști. IN „AULA" UNIVERSITĂȚII POPULARE In noul an de activitate. In cadrul Universității populare din Lugoj vor fi organizate șase cursuri, la care vor participa circa 340 de muncitori, ingineri, tehnicieni, profesori, elevi etc. <> % din toate întreprinderile și instituțiile municipiului. Tre- po<x›ooo<››››x››xxxxx›ooc>o›v țoo de ani de pe Inaugurarea liniei ferate București-Blurgln Adunarea festivă din Capitală La Palatul C.F.R. din Capitală a avut loc, vineri după-amiază, o adunare festivă consacrată împlinirii a 100 de ani de la inaugurarea liniei ferate București — Filaret — — Giurgiu, organizată de Ministerul Transporturilor și Uniunea Generală a Sindicatelor din România. Au participat Pavel Ștefan, ministrul transporturilor, membri ai conducerii acestui minister, reprezentanți ai Uniunii Generale a Sindicatelor, ai organelor municipale de partid și de stat, al unor instituții centrale și organizații obștești, lucrători din transporturi, pensionari C.F.R., numeroși oameni ai muncii din întreprinderi și instituții bucureștene. Adunarea a fost deschisă de ing. Alexandru Grecu, președintele Consiliului Uniunii Sindicatelor lucrătorilor din transporturi și telecomunicații. A luat apoi cuvîntul ing. Pavel Ștefan, ministrul transporturilor. Subliniind că primul drum de fier inaugurat acum 100 de ani a reprezentat un moment de cotitură în evoluția transporturilor în România, vorbitorul a făcut un scurt istoric al dezvoltării transporturilor în România. In continuare, ministrul transporturilor a spus : Partidul și guvernul au acordat permanent o mare atenție dezvoltării căilor ferate, astfel ca acestea să poată face față cu succes creșterii dimensiunilor economiei naționale. De-a lungul anilor construcției socialiste s-a întărit și s-a lărgit baza tehnico-materială a căilor ferate. Căile ferate române dispun astăzi de largi posibilități, expresie a unui înalt nivel tehnic : vagoane de marfă de diferite tipuri, universale și specializate; vagoane moderne de călători ; locomotive Diesel și electrice de mare putere și viteză ; instalații de centralizare electrodinamică ; instalații de bloc automat de linie ; instalații de dispecer de nod și altele. Pe o lungime de circa 3.000 km de linie s-a realizat calea fără joante , este în curs de realizare un amplu program de dublări de linii, pe traseele încărcate. In acest an a fost electrificată magistrala București — Brașov, a intrat în funcție Centrul de calcul mecanizat și electronic și s-a trecut la faza finală de pregătire în vederea sporirii pe noi porțiuni a vitezelor de circulație până la 140 km/h. Mijloacele moderne cu care au fost înzestrate căile ferate și munca devotată a ceferiștilor, a spus vorbitorul, au permis ca cea mai importtantă întreprindere de transport a țării noastre să facă față cu succes cerințelor crescînde impuse de dezvoltarea economiei naționale. In cei 25 ani trecuți de la eliberarea țării, traficul de mărfuri a crescut de aproape opt ori, iar cel de călători de circa trei ori. In încheierea cuvîntării, ministrul transporturilor a subliniat sarcinile sporita ce revin căilor ferate din Directivele Congresului al X-lea al partidului. Participanții la adunare au adoptat intr-o atmosferă de puternic entuziasm o telegramă adresată Comitetului Central al Partidului Comunist Român, tovarășului Nicolae Ceaușescu. I De la o zi la a uzește un larg interes faptul că anul acesta vor funcționa citâteva cursuri noi, printre care și <n cel cu tema „Tineretul și contemporaneitatea", „Mari descocoperiri“ și altele. Vor fi inauugurate și 3 cursuri pentru in <nvățarea limbilor străine, la care <u și-au anunțat participarea a aproape 80 de cursanți. In co- ilaborare cu comitetul sindical O titlul de la Industria textilă, <e aici își va începe activitatea un < O curs de informare tehnică —< X formă care a trezit interes în f rndul muncitorilor și specialiștilor din această unitate textilă. CENACLUL „RIDENDO“ . La începutul săptămînii viitoare, va fi inaugurată activitatea unui nou cenaclu, intitulata A „Ridendo". El este organizat de către Comitetul județean Timiș - O pentru cultură și artă și Asociația scriitorilor din începerea activității Timișoara. S cenaclului/ 0 va fi marcată de o ședință festivivă care va avea loc luni, 3 noiembrie 1969, ora 18, în sala Ca £ Osei prieteniei din Piața V. Roal- <ată nr. / Neam întilnit sîmbăta seara. Confratele meu de breaslă, Cornel Popovici, a transmis prin intermediul unui raid-anchetă („Drapelul roșu“ din 25 octombrie 1969) o foarte actuală invitație nu numai pentru tineri, ci mai ales pentru cei răspunzători nemijlocit de organizarea plăcută și instructivă a timpului liber, în aceeași zi am dat curs amabilei invitații: „Hai să ne-ntîlnim simbătă seara”, împreună cu tovarășii Alexandru Vaida, Erwin Simon activiști ai Comitetului județean U.T.C., cpt. Gh. Grindiș, St. loan Sava de la Miliția municipiului Timișoara „ne-am întîlnit simbătă seara" la cluburi și cămine culturale cu numeroși tineri și mai puțini organizatori. Insistînd, pe aceștia din urmă, i-am întîlnit, totuși, în zilele imediat următoare. Intîlnirea s-a dovedit a fi utilă atît pentru noi cît și pentru unii dintre tinerii cu care am stat de vorbă atrași fiind de... aspectul lor exterior cu totul ieșit din comun. Evident, nota dominantă o constituie imaginea decentă, bunul gust, ținuta corectă, civilizată și comportarea manierată. Nu lipsesc însă străduințele pe care le-am semnalat la cluburile C.F.R., „Tehnoloma“, la căminul cultural din cartierul „între vii“ etc. Să invităm la dans, de pildă, trei tineri: Peri Vidosa, muncitoare la fabrica de încălțăminte „Banatul“ Timișoara, Lucia Mezei, de la fabrica „1 Decembrie“ și Victoria Năstase, taxatoare la I.T.T. Nu au împlinit nici 20 de ani, au venit să se distreze, le place dansul, dar ținuta lor nu se încadrează nici în cele mai elementare reguli ale unor astfel de manifestări tinerești. Stăm nedumeriți în fața lor, le întrebăm de ce au o asemenea ținută și motivează candid : „așa-mi place“, „la ora 19 am ieșit de la lucru“, „da, i-am la comandă“ (ironic, făcut despre pantaloni!). Am „renunțat“ discret la intenția de a dansa și am întrebat cîțiva băieți dacă ar face același lucru ca și noi. Electricianul Gheorghe Contrea (la care remarcăm costumul impecabil aranjat, cravată asortată, cămașă imaculată), este intransigent : „Nu sînt născut în oraș, am venit de la sat și am adus cu mine niște obiceiuri bune, pe care nu vreau să le schimb, îmi displace o asemenea ținută la o domnișoară și, rău, nu aș invita-o la dans“. îmbrăcat tot așa de îngrijit, tînărul Ernest Sipoș, ospătar la restaurantul „Cina“, este de altă părere : — Pe mine nu mă deranjează ținuta. La un „șeic“ merge cu pantalonul... — Ați invita, deci, la dans... — Sigur că da. — Logodnicei sau sofiei i-ați permite să vină la o seară de dans în pantaloni ? — Asta-i altceva ! Categoric, nu ! Nu ne surprinde ultimul răspuns, în schimb nu putem califica ținuta cu totul ieșită din comun a unor băieți, tineri și ei, care ne declară sincer că obțin lunar salarii bune, că acasă au două, sau chiar mai multe costume de haine. Dintre portretele pe care le-am întilnit în aceeași seară l-am ales pe cel oferit de Marinei Bold, de la I.C.R.M.T. : pantalon necălcat, murdar, pantofii nefăcuți, o cămașă „peste“, viu și strident colorată, netuns, nebărbierit. A plecat seara de acasă, a spus părinților că va veni la clubul „Tehnolemn" și aceștia nu i-au adus aminte că în dulap are un costum corespunzător ! Ni-l imaginăm, invitînd-o la dans pe Maria Epure, elevă în clasa a IX-a la seral, îmbrăcată îngrijit, care ne declară sincer : „Nu aș accepta invitația unui asemenea tînăr“. Am rămas neplăcut impresionați de ținuta unor tineri cu plete lungi pînă peste guler, încît te întrebi dacă nu cumva i te poți adresa cu: „domnișoara dansează ?". Zugravul Tănase Moldovan, de la întreprinderea ,,ia construcții“. Reportaj-anchetă realizat de NICOLAE PÎRVU (Continuare în pag. a II-a) Din nou prin sălile cluburilor și căminelor culturale Elogii pentru ansamblul „Timișul“ C.F.R.—File de Istorie IMPEDIMENTE IN STIMULAREA COLABORĂRII CERCETARE-PRODUCTIE (IV) Domeniul utilizărilor energiei electrice, constituie azi, în evul efervescentei revoluții tehnico-științifice, un vast teren de investigație prin multitudinea problemelor ridicate, prin posibilitățile permanente de contact bilateral cu producția. La facultatea de electrotehnică, catedra de utilizări, acționări și tracțiune electrică reprezintă un nucleu valoros de ingineri, preocupat de ridicarea nivelului științific al temelor de cercetare, de punere în aplicare a căutărilor dovedite a fi eficiente. Acest colectiv a obținut rezultate deosebite pînă acum, fiind suficient să amintim doar de rezolvarea cîtorva teme de o deosebită importanță pentru economia națională. Prima, legată de combaterea perturbațiilor ce apar în liniile de telecomunicații din apropierea căilor ferate electrificate în curent monofazat la 50 Hz, iar a doua în legătură cu acționarea laminorului bluming la Combinatul siderurgic Hunedoara, temă ce a avut ca obiectiv ridicarea capacității de producție a acestui laminor. In acest context și în speranța unor concluzii utile și interesante am avut o discuție cu conf. dr. ing. VLAD VAIDAUȚEANU. Pentru început, legat de tematica specifică de cercetare de la această catedră, domnia sa ne-a declarat: — Din capul locului trebuie să vă mărturisesc că temele incluse în planul de cercetări al catedrei trebuie să intre în specificul muncii noastre și să fie in același timp de major interes pentru întreprinderi. De altfel, în acest an colaborea între catedră și întreprinderi a avut la bază trei categorii de teme: 1) teme pregătite anterior de colectivul de catedră pe baza necesităților de perspectivă ale întreprinderilor (pentru unele prevăzîndu-se chiar încheierea de contracte și convenții), 2) teme angajate de catedră ca urmare a chemării la întrecere lansate de institutele de proiectare și cercetare ale sectorului VII al municipiului București, chemare lansată in cinstea celui de-al X-lea Congres al P.C.R., 3) teme solicitate direct de întreprinderi ca necesități imediate. Pentru a păstra în permanență eficacitatea dialogului cu producția, planul nostru de cercetare este întocmit pe baza informațiilor directe ale cadrelor didactice, la întreprinderi, pe baza sesiunilor de comunicări științifice legate nemijlocit de problemele producției și, în sfîrșit, din discuțiile ce au loc cu prilejul diverselor simpozioane și mese rotunde cu participarea specialiștilor din întreprinderi. Din păcate de multe ori, această colaborare este frînată de factori, obiectivi pentru unii, dar iu fond subiectivi, credem noi. Aportul insuficient și lipsa de preocupare din partea unor întreprinderi este evidențiată și prin trimiterea la manifestările științifice de care vorbeam anterior, a unor delegați care nu sunt cei mai in măsură să contribuie la dezvoltarea rodnică a colaborării întreprindere-catedră. Trebuie să semnalez și faptul că unele întreprinderi, nu continuă cercetarea științifică (experimentare pe instalații pilot), cu atît mai paradoxal pare acest aspect cu cît se știe că factorul stimulare a relațiilor principal de catedră-întreprindere, îl constituie tocmai, finalizarea și valorificarea rezultatelor cercetării în producția materială. Consider ca imperios necesară continuarea cercetării pînă la darea în exploatare a agregatului, tocmai de către acei oameni care i-au semnat actul de naștere. Pe de altă parte unele întreprinderi manifestă un interes minor pentru ing. MIRCEA SACUI CORNELIU POPOVICI (Continuare în pag. a lll a) i