Drapelul Roşu, decembrie 1969 (Anul 25, nr. 7744-7769)

1969-12-02 / nr. 7744

ft 2 ft îndeplinirea sarcinilor de plan și a angajamentelor problemă centrală în activitatea economică REZULTATELE DIN PRODUCȚIE, CRITERIU DE APRECIERE A ORGANIZAȚIEI DE PARTID Pentru ttnărul colectiv de muncă al întreprinderii de prelucrare a tulpinelor de cînepă din Sînnicolaul Mare, 1969 a fost primul an în care, după terminarea lucrărilor de construcții montaj și a probelor tehnologice, noua unitate industrială și-a desfășurat activitatea de producție la parametrii proiectați. Acum, cînd primul an de activitate se apropie de sfîrșit, muncitorii și tehnicienii întreprinderii au certitudinea că sarcinile de plan ce le-au fost încredințate vor fi nu numai Îndeplinite ci și depășite. Faptul că pe 10 luni ale anului planul producției globale a fost depășit cu 6 la sută, iar cel al producției marfă vindută și încasată cu 5 la sută, ne întărește încrederea în forțele proprii, convingerea că am luat un start bun. In această perioadă s-au realizat economii la prețul de cost în valoare de 983.000 lei și s-a depășit planul beneficiilor cu 12 la sută. Trebuie subliniat că rezultatele menționate sunt rodul activității unui colectiv de muncitori care, în mare parte, nu au avut experiență in acest domeniu. Pornind de la situația specifică, adică de la faptul că 90 la sută din totalul muncitorilor nu erau calificați în meserie la venirea în Întreprindere, biroul organizației noastre de bază a sprijinit îndeaproape comitetul de direcție să organizeze, încă de la începutul anului, cursuri de calificare la locul de muncă. Astfel, în trimestrul î al anului au funcționat în întreprindere două cursuri de calificare — unul pentru muncitorii de la sectorul de prelucrare mecanică, iar altul pentru cei de la sectorul de topire. Conștienți de necesitatea ridicării nivelului lor de cunoștințe teoretice și practice muncitorii au participat la cursuri cîte 4 ore pe zi străduindu-se să-și însușească cit mai bine lecțiile predate. De asemenea, cunoscînd că la centrala termică, la macaralele portal, la electrostivuitoare și la alte utilaje numărul de cadre cu pregătire corespunzătoare era insuficient, biroul organizației de bază a ajutat comitetul de direcție la selecționarea a 22 de angajați care să urmeze cursuri de calificare speciale. Măsuri asemănătoare au fost luate și pe linia ridicării niveluui de cunoștințe tehnice al ajutoror de maiștri, ca ei să poată cunoaște cu mai bine noile utilaje cu care a fost dotată întreprinderea și fluxul tehnologic in continuă perfecționare. O deosebită atenție a dat organizația de partid și comitetul de direcție programului acestor cursuri și conținutului expunerilor. In același scop au fost cuprinși in rîndul lectorilor tovarăși cu munci de răspundere, cum sînt Ștefan Henz, directorul întreprinderii, Valeria Ardeleanu, inginer-șef, Victor Rădulescu, șeful serviciului tehnic. Pentru cursurile sau lecțiile care necesitau o specială s-a cerut chiar pregătire sprijinul institutelor de învățămînt superior. Concomitent cu sprijinirea conducerii în pregătirea profesională a noilor angajați, organizația de partid a desfășurat o activitate intensă pentru mobilizarea întregului colectiv de muncă la îndeplinirea sarcinilor de plan, la descoperirea și punerea în valoare a tuturor rezervelor de creștere a productivității muncii și de îmbunătățire a procesului tehnologic. Majoritatea adunărilor generale ale organizației de bază ținute in cursul acestui an au avut pe ordinea de zi probleme direct legate de producție. S-a încetățenit la noi obiceiul ca înaintea fiecărei adunări generale de partid sau ședințe de birou în care se dezbat probleme de producție să fie alcătuite colective de specialiști și muncitori mai bine pregătiți profesional, cu sarcina de a face un studiu amănunțit asupra problemei respective. Concluziile acestor studii constitutuie teme pe marginea cărora se organizează dezbateri, se stabilesc măsuri, se iau hotărîri în organizația de partid. Ca urmare a măsurilor stabilite de organizația de partid după un astfel de studiu, în sectorul de prelucrare mecanică producția de fibră pe un schimb a crescut de la 1.800—2.000 kg în trimestrul I la 2.900—3.200 kg în trimestrul IV. Nu de mult biroul organizației de bază a inițiat un studiu asupra felului cum este folosit în întreprindere fondul de timp productiv. Colectivul, format din comuniștii Ion Iovănescu, Marinca Babici, Elisabeta Lipitor, Sevastita Nagy și alții, care a studiat această problemă a constatat că în întreprindere fondul de timp destinat producției nu este folosit decit in proporție de 95,3 la sută, datorită in primul rînd numărului mare de învoiri, al absențelor nemotivate, al staționării nejustificate a unor utilaje în exploatare. Cunoscind aceste aspecte și cauzele lor, organizația de partid a sprijinit comitetul de direcție in stabilirea măsurilor corespunzătoare pentru a remedia deficiențele. In aceeași ordine de idei organizația de partid și-a propus, intre altele, sarcina inițierii și sprijinirii mișcării de inovații și raționalizări în cadrul noii noastre întreprinderi. Problema a fost discutată și în cadrul unei ședințe stabilindu-se o serie de măsuri Convorbirile avute pe această temă cu tehnicienii și cu muncitorii mai bine pregătiți profesional nu au rămas fără rezultat. Din luna martie și pină acum la cabinetul tehnic al întreprinderii au fost înregistrate zece propuneri de inovații din care 4 au și fost aplicate, iar celelalte se află in studiu. Numai inovațiile aplicate aduc întreprinderii economiii antecalculate in valoare de 460.000 lei pe an. Dintre inovații aș aminti modificarea suporților de la macaralele portal, care a determinat creșterea productivității acestor utilaje cu 33 la sută, precum și îmbunătățirea sistemului de imersie a baloților în bazinele de topit, reducîndu-se astfel procentul de rebuturi de circa 10 ori. Printre primii inovatori se numără ing. Gheorghe Alexa și muncitorii Lucian Truican și Ion Iovănescu. Rezultatele tot mai bune, pe care le obținem în mobilizarea întregului colectiv de muncă la îndeplinirea sarcinilor economice se datoresc în mare măsură creșterii forței și capacității de cuprindere a organizației de partid. De la începutul anului și pină acum organizația de bază a primit în rindul membrilor de partid 18 tovarăși; jumătate din cei aproape 90 de comuniști cîți numără organizația noastră, sunt femei. Startul bun pe care l-a luat tînărul nostru colectiv de muncă, succesele obținute in acest an constituie pentru fiecare muncitor și tehnician din cadrul întreprinderii, pentru organizația noastră de partid un imbold in activitatea viitoare, cînd sarcinile de producție vor fi mai mari și mai complexe. IACOB VENDELIN tehnician, membru în biroul organizației de bază, întreprinderea pentru prelucrarea tulpinelor de cînepă, Sinnicolaul Mare înaltul umanism al legislației (Urmare din pag.r te faptul că acest proces legislativ va continua și se va extinde. Legislatorilor, juriștilor li s-a stabilit ca obiectiv de seamă de către Congresul al X-lea elaborarea unui nou Cod al muncii, a unui Cod al familiei, legiuiri care să fie puse în acord cu schimbările structural calitative intervenite in societatea noastră, în ultimii 15-20 de ani. Umanismul profund și consecvent al orînduirii noastre de stat apare și prin măsurile deosebite de protecție și ocrotire a femeii, a mamei, a copilului și tineretului, a căsătoriei și familiei. Așa cum s-a stabilit la Congresul al IX-lea, în fața organului legiuitor suprem va sta sarcina de a perfecționa Codul familiei și Codul muncii. Se are în vedere adoptarea unor măsuri care să ducă la o mai mare stabilitate la locul de muncă, ori care să ocrotească celula de bază a societății, implicând garanții mai sigure pentru evitarea fenomenului evazionismului patern ori matern. In mod firesc, cetățenilor care au asigurată exercitarea drepturilor lor fundamentale le revin și îndatoriri, menite să asigure dezvoltarea și consolidarea societății. Intre drepturi și îndatoriri trebuie să existe o strînsă corelație, îndeplinirea îndatoririlor făcind posibilă o Cit mai deplină și mai largă exercitare a drepturilor. In acest fel, îndeplinirea îndatoririlor fundamentale cetățenești contribuie mod hotărîtor la asigurarea liberntății și demnității omului, la formarea multilaterală a personalității umane. Astfel, fiecare cetățean al Republicii Socialiste România este dator să respecte legile, să apere proprietatea socialistă, să contribuie la întărirea și dezvoltarea orinduirii socialiste. Ceea ce este important de subliniat acum, după Congresul partidului,este cerința de a transpune în viață ferm și neabătut de către organele judiciare, miliție, procuratură și justiție — înaltele principii ale umanismului socialist in cauzele ce le revin spre rezolvare. Sub îndrumarea și conducerea permanentă a partidului, aceste organe au în vedere atît umanismul privit sub aspectul drepturilor cit și sub acela al îndatoririlor cetățenești, ambele formînd un tot unitar, inseparabil. Dovedind fermitate și vigilență, veghe mereu trează în aplicarea înaltelor prevederi umaniste adoptate de Congresul partidului, noi, juriștii din județul Timiș, ne vom da contribuția la acțiunea de mare însemnătate pentru progresul social, de a ridica pe o treaptă sperioară principiile umanismului socialist în țara noastră. Concursul „Expediție pionierească“ In sala Casei armatei din Timișoara a avut loc, duminică, un original concurs radiodifuzat . ..Expediție pionierească". Au participat echipajele județelor Arad, Caraș-Severin și Timiș. La capătul unei întreceri viu disputate, copiii din județul Arad au câștigat, ocupând primul loc, urmați de școlarii din județul nostru. Susținând probele de literatură, istorie, matematici, chimie, geografie, fizică și sport, pionierii Mirela Leancu (Școala generală nr. 16), Mihai Adincu și Rigoleta Petcu (Liceul nr. 1), Zeno Bogdănescu și Andrei Kuhn (Liceul „Eftimie gu“), Afton Heller (Liceul Murnr. 2) și alții au dovedit cunoștințe bogate, reale însușiri artistice și sportive. O SĂRBĂTOAREA CIRIECIULUI (Urmare din pag. 1) munca rodnică depusă pe scenele căminelor culturale, pentru exemlplul de slujire fără preget a artei noastre populare. Cu viu interes este ascultat cuvîntul rostit de tovarășul Dumitru Preda, care aduce salutul Comitetului județean al P.C.R., al Consiliului popular județean. Vorbitorul își exprimă bucuria de a fi, în asemenea momente deosebite, alături de cei care slujesc cu credință și pasiune arta corală. Pasiunea cu care este ținută vie și dezvoltată la Sintești arta cîntatului și preluată din generație în generație este demnă de a constitui un frumos exemplu. De aceea, satul de lingă Margina e cunoscut în județul nostru, artiștii săi amatori bucurîndu-se de aprecierea celor mai înalte instituții culturale, iar acum de confirmarea înaltului for al țării, Consiliul de Stat al Republicii Socialiste România. Vestea conferirii corului a ordinului „MERITUL CULTURAL“, clasa a IlI-a, pentru cei 86 de ani de activitate a fost primită cu emoție și mîndrie. Cinstirea încununează eforturile neobosite în educarea artistică și patriotică a maselor, dragostea pentru arta corală. De asemenea, tovarășilor Simion Cureac, Vasile Lăzărescu, Aurel I. Tonea și Ioan P. Tonea, le-a fost înmînat Ordinul „MERITUL CULTURAL", clasa a IV-a. Cu același prilej au fost, de asemenea, distinși cu Ordinul „MERITUL CULTURAL", clasa a V-a alți membri ai corului : Smărăndica Căldăraș, loan Duțu, loan Iovănescu, Vasile Jurcă, Partenié Lupulescu, Simion Matei, Simion Oprescu, Vasile Jucu, Silvia Ursu și Simion Sava. Alți 17 coriști au primit Medalia „MERITUL CULTURAL", clasa I, iar 9 cîntăreți Medalia „MERITUL CULTURAL", clasa a II-a. Pentru merite deosebite și activitatea îndelungată în mișcarea artistică de amatori a fost conferită insigna „Evidențiat în munca culturală de masă“, unui număr de peste 50 de coriști. Concertul festiv susținut de formația sărbătorită, la care și-au adus aportul dirijori care au ajutat ani de-a rândul la ridicarea ținutei artistice a formației — ca : Simion Cureac, Nicolae Scobescu, Remus Tașcău și Costel Mihăiescu, a încheiat prima parte a sărbătorii de la Sintești. După-amiază, au fost prezente la festivitate alte cinci formații, cu renume din județ, între care corurile caselor de cultură din orașele Lugoj și Sinnicolaul Mare, cele ale căminelor culturale din • Igriș și Gătaia, precum și taraful căminului cultural din Cinstind evenimentul, cele Făget. • cinci colective artistice invitate, cu cîteva sute de mesageri ai muzicale din județul nostru, arteie au oferit o imagine grăitoare a infloririi artei muzicale amatoare timișene. Sintești, 30 noiembrie 1969. ./W WWV W WW W W W WWW W W WWW* S-a încheiat cea de-a X-a Conferință pe țară a cercurilor științifice studențești S-au încheiat lucrările celei de-a X-a Conferințe pe țară a cercurilor științifice studențești, care s-a desfășurat în tot cursul lunii noiembrie în centrele universitare București, Cluj, Iași, Timișoara, Brașov și Tg. Mureș. Comunicările prezentate cu acest prilej au relevat preocuparea studenților, atît din invățămintul universitar, cit și din invățămintul tehnic superior, de a aborda in cercetările lor probleme corespunzătoare cerințelor actuale ale economiei naționale. Din peste 500 de lucrări înscrise pe agenda reuniunii științifice aproape jumătate au fost distinse cu premii și mențiuni, acordate de Ministerul Invățămîntului și Uniunii asociațiilor studențești din România. (Agerpres). TELEVIZIUNE MARȚI. 2 DECEMBRIE 18,00 Deschiderea emisiunii. Lumea copiilor. Daniela și Așchiuță... eroi de basm. 18,30 Liceenii. „Note despre note“ (I). 19,00 Telejurnalul de seară. 19,20 Intermezzo coregrafic. 19,30 Atomul — această necunoscută. 20.00 Seară de teatru. „Candida" de G. B. Shaw. 22,00 Reflector — telefoileton cotidian. 22,10 Arte frumoase. 22,25 Telejurnalul de noapte. 22,40 Varietăți pe peliculă. 23,10 închiderea emisiunii VREMEA PENTRU 2 DECEMBRIE 1969 s Vreme nestabilă cu cer noros. Vor cădea precipitații sub formă de ploaie, lapoviță și ninsoare. Vintul va sufla moderat din sud-est. Local vintul va prezenta intensificări. Temperatura staționară — noaptea minimele vor fi cuprinse între 0 și 2 grade iar ziua maximele intre 2 și 6 grade. Era trecut de miezul nopții. Abia ațipisea, deodată, ca prin vis aud cum în broasca ușii ce dă în dormitor se învîrtește cheie. Ce-o fir — mă întreb eu o mirat. Nu apuc să aprind lumina de pe noptieră că o umbră cu un „colos“, cu o voce de bariton necultivată, îmi șoptește prietenos, atît de prietenos, nicit în următorul moment era să ajung sub masă. — Hai, scoală și îmbracă-te... Vii cu mine ! — Dar cine a îndrăznit să intre în casa mea ?... încerc eu că parez invitația, cu toate că arătam ca statuia lui Ramses. — Nu-mi plac comentariile, hai, pînă nu pun mina pe tine... — Domnule, am bon pe locuință, cu ștampilă, cu semnătura șefului S.G.L., n-ai dreptul să mă evacuezi, și mai cu seamă la o oră atît de tardivă. N-am mai apucat să scot un cuvînt, că m-a apucat el de braț, m-a luat pe sus și m-a dus ... jos... în „IAD". Aici mi-a fost dat să văd doi gestionari ce suflau sub un cazan cu smoală, un medic ginecolog care se juca cu o păpușă de ceară, un inginer agronom și vreo doi profesori de țară numărînd bețe de chibrite aprinse, pe semne că funcționau pe post de contabilist. Colosul se apropie de mine și mă informă . — După cîteva minute vine șeful meu. Avan unul nou ; cel vechi a fost retrogradat pentru că nu avea studii superioare, acum e drac de categoria a II-a. Vezi cum vorbești cu el, că ăsta nou e dat dracului. Dar nu apucă să-mi spună amănunte despre noul șef că el și apăru în fața noastră. — El e, șefule, raportă dracul de serviciu ce mă răpise. — Dar!... Deci tu ești ? — Eu, domnule șef, dar nu știu dacă sunt eu cel pe care îl căutați ! — Nu ești dumneata șofer la întreprinderea de livrări produse petroliere, depozitul nr. 2 și nu transporți butelii de aragaz celor ce nu dau comenzi, cei care au făcut comenzi iar pe îi ambni de pe o zi pe alta ? Am vrut să replic ceva, să arăt că nu sunt eu cel în cauză, dar parcă mi se încleștaseră maxilarele. — De ce, domnule, nu respecți comenzile ? — Cred că-i o greșeală la mijloc ... făcui eu un efort să mi se descleșteze gura. — Ce greșeală ?! Mai ai curajul să vorbești ? După ce că iți faci de cap jos pe pămînt, vrei să ne duci și pe noi, cei din iad? Stau oamenii și așteaptă 10—15 zile după butelii și la urmă îi servești pe cei ce iți bagă cîte 25 de lei în buzunar !!! — V-am spus că e o eroare, eu nu sunt șofer și nici nu lucrez la îmbutelierea buteliilor. Șeful dracilor mă analiză de parcă aș fi fost la un spectacol de teatru și mîncam bomboane învelite în celofan. — A... tu ești atunci cel de la depozitul de combustibil care Foileton vinde, pămînt și praf oamenilor, drept cărbune ? — Eu?... — Gura, în cazan cu el, că destul și-a făcut de cap pe pămînt și și-a nemulțumit semenii. . — V-am spus că e o greșeală. Eu sunt om serios... In timpul liber scriu umor... — Umorist și om conchise șeful dracilor, serios... drac de serviciu, pe cine Ascultă, mi-ai adus aici ? — Păi să vedeți, domnule șef, încearcă vechea mea cunoștință să se scuze. Eu am executat ordinul dumneavoastră, am procedat Întocmai cum mi-ați spus. A corespuns totul și blocul și cheile de la ușă, pînă și mobila din casă era cum mi-ați descris-o ... — Tu te iei după blocuri ? Sau după mobila din casă ? Tu nu știi că uneori sînt „șablon“ ? — Domnule, zic eu, cu mine cum rămîne ? Că la ora asta nu mai am nici troleibuz și nici tramvaie de taximetre să nu mai vorbim, că toate sînt în ... „Gara de nord”. Cum ajung eu acasă ? — Te duce colaboratorul meu. Dar mai întîi să-mi spui o glumă bună, că te lăudai că scrii umor. — Păi, nu prea am eu haz, dar mă mai formez pe parcurs, știi, frecventez ședințele cenaclului „RIDENDO“ și cum prind o glumă bună îți fac o vizită... — E clar, înseamnă, că n-am și te mai văd... Scaraoschi făcu semn dracului de serviciu care mă luă sub braț și mă duse acasă. Cînd să plece, i-am băgat 10 lei in chimir. Dracu’ se uită cu-n ochi la mine și cu celălalt la bancnotă, apoi din pragul ușii îmi spuse : —L-am păcălit pe șefu’ e nou și încă nu e „introdus". Crezi că nu știam unde locuiesc cei doi pe care-i caută ? Știam ! Dar nu voiam să spun: sunt favorizații mei! — Dar, va spune-mi așa de furios pe ei, șeful de ce e dumitale ? — Păi n-ai văzut că sub cazanul cu smoală era cărbune din cel cu praf și pămînt și așteptăm butelia de 20 de zile ? Ne-au păcălit pînă și pe noi. EMI, SEM Cum era sa dau de... dr 4 DRAPELUL ROȘU-7.744 Cei care au citit ecoul spectacolelor susținute în Capitală, au ascultat înregistrările sale pe disc, ori au rămas încîntați de frumusețea chipului Virginiei Zeani, și-au văzut împlinită bucuria de a o asculta și vedea în spectacolele Operei timișorene, de miercuri și vineri, în două capodopere verdiene, Traviata și Aida. Revenită în plină înflorire artistică pe meleagurile țării sale, soprana își etalează talentul cultivat în cele mai bune școli, cu o veritabilă maturitate artistică, talent sedimentat adesea în compania unor celebrități ai scenei lirice internaționale. Ceea ce ni se pare definitoriu pentru arta interpretativă a Virginiei Zeani este aceeași viziune sintetică, întîlnită de altfel și la soțul ei, basul Nicola Rossi-Lemeni. Actrița recompune, fără omisiuni, acel corolar de calități pe care un mare interpret trebuie să le posede : frumusețea glasului, farmec și seducție scenică, multă personalitate artistică, bun gust și cultură. Virginia Zeani captivează spectatorul încă de la apariție. O urmărești, o admiri pentru degajarea cu care umple scena, spărgînd cadrul salenard al Traviatei și insuflînd Violetei dimensiuni răscolitoare. In Aida, fraza este de o rară senzualitate, mișcările au o discretă undă de feminitate. Uneori, trăirile sale ating vehemența patetică, ca în dialogul cu Amonasro unde Iuliu Mare i-a servit replici la o tensiune asemănătoare. In Traviata, interpreta îți lasă mai puțin impresia unei spontaneități creatoare, cu a unei siguranțe în alegerea mijloacelor, căreia o îndelungată verificare îi conferă certe capacități de a impresiona. Rememorăm, în acest sens, scena morții Violetei, cu acea cădere largă de spectaculos efect. Alături de calitățile vocale demonstrate în Traviata, soprana a surprins pe mulți prin supralicitarea uzitării registrului de piept. Obișnuiți să gustăm în special glasuri de soprană lirică, pentru acest rol, am uitat că bătrânul Verdi își dorea pentru interpreta Violetei glasuri de o pronunțată culoare dramatică. In această situație, interpretarea cîștigă in profunzime, dar scade ca disponibilitate de redare a virtuozităților ce se cuvin etalate cu acuratețe, în cadența celebrei arii E’strano, a actului 1. Crescută la școala italiană, Virginia Zeani permis unele libertăți (în Aida și a cu mult mai puține), coroane și lărgiri, menite să-i îmbogățească expresivitatea cititului; a fost impresionantă maniera cu care a interpretat Addio del passato, folosind legato-uri pline de sensibilitate. Mai puțină rigoare la egalitatea cititului dovedește soprana în estomparea trecerii prin diferite registre, care „se aud" cu o claritate curioasă pentru cei crescuți in concepția parcurgerii lor insesizabile. Rafinamentul cu care își alege toaleta completează calitățile sale artistice înăscute. Iradierii de eleganță și bogăție de la începutul Traviatei, Virginia Zeani îi opune în Aida o adevărată sobrietate a liniei, culori lipsite de stridență, subliniat poate și mai mult care au jocul mistuitoarelor sentimente ale protagonistei. Entuziasmul acelor săli pline, calde și generoase, ca și darurile etalate de interpretă, au stimulat partenerii timișoreni la o adevărată emulație în afirmarea posibilităților lor. Incepînd cu dirijorii, artistul emerit Nicolae Boboc (Traviata) și M. Beleavcenco-Popescu (Aida), care și-au dat întreaga silință pentru a urmări și realiza o merituoasă omogenitate a spectacolelor, ca și o atmosferă cât mai sugestivă — se cuvin meritele întregului colectiv relevate de soliști. Din motive exclusiv de economie a spațiului — ne limităm a-i cita doar pe cei mai proeminenți : Mircea Emadhi — Alfredo, Ștefan Vasile — G. Germont, Mira Popescu — cu o inedită suită vestimentară in Amneris, Titus Moraru în Radames, Iuliu Mare în Amonasro, Marius Sola în Ramfis și Nicolae Popescu în Rege Corul (maestru, Ed. Wetzer) s-a impus prin momente de o reali frumusețe, ca de pildă prin pianissimoul obținut la „Templu". Orchestra s-a făcut relevabilă în special prin muzicalitatea cu care a salvat surprizele iscate de solista oaspete, cît și prin participarea sa, cu un susținut ritm interior, la ambele spectacole. DORU MURGU Polivalența unei mari personalități artistice Virginia Zeanî—în spectacolele Operei timișorene r: ■ [UNK]1 Cercetarea științifică (Urmare din pag. 1) comportarea la sudare a unor sorturi de electrozi care se găsesc în curs de asimilare la Uzina de sîrmă și produse de firmă din Buzău, iar sudarea prin puncte la rece a conductelor de aluminiu suprapuse, în prealabil răsucite, se aplică la întreprinderea „Instalații" din București. In șirul realizărilor muncii noastre de cercetare se mai înscriu studiul sudării unui rotor de pompă din materiale plastice pentru mediul coroziv la „Electroputere" Craiova, lipirea electrică prin presiunea alamei cu argintul la „Electrobanat" Timișoara și contribuții la automatizarea procedeului arc-aer — „Independența" — Sibiu. Vedem, așadar, că temele de cercetare și-au găsit aplicabilitatea directă in secțiile productive. Și aceasta datorită unei bune colaborări cu uzina „Electroputere“Craiova, Uzina constructoare de mașini din Reșița și „Independența“-Sibiu. In colectivele de cercetare de obicei, au fost incluși și ingineri sau tehnicieni din întreprinderile respective, iar unele părți ale aparatelor și utilajelor au fost realizate în întreprinderi. Totodată, unele experimentări s-au efectuat în cadrul unităților industriale colaboratoare. Cu toate acestea se poate spune că în momentul de față colaborarea cu întreprinderile nu se desfășoară la nivelul cerințelor și al posibilităților in ce privește baza tehnicomaterială a acestora. Tocmai de aceea eu aș întrevedea îmbunătățirea colaborării cercetării științifice pe mai multe căi. Ministerele economice și centralele industriale pot, de exemplu, să aibă mai multă înțelegere față de institutelor, atunci cind cercetările anumite întreprinderi declară disponibile utilaje și instalații pentru transferarea lor la laboratoarele institutelor de invățămint superior. Găsesc potrivit ca unele prototipuri și instalații realizate pe plan tehnic în întreprinderi să fie puse la dispoziția laboratoarelor institutelor de invățămint superior In vederea perfecționărilor și instruirii viitoarelor cadre de ingineri la aceste utilaje. Este necesară o reglementare în ceea ce privește posibilitățile de acoperire a cheltuielilor impuse de lucrările contractate intrucit întreprinderile nu posedă instrucțiuni din partea forurilor tutelare. Pentru anumite teme luate în studiu se recomandă formarea unor colective mixte superior și producție ,invățămint pentru ca obligațiile reciproce să fie mai operativ urmărite și realizate. Aceasta datorită faptului că o serie de analize chimice, metalografice, volumul mare de prelucrări, de probe pentru încercări mecanice și altele cer o strînsă colaborare. De asemenea, pentru anumite lucrări de atelier, strîns legate de temele de cercetare, ar fi bine ca unitățile colaboratoare din producție să pună la dispoziție sculeri sau tehnicieni de specialitate, care, sub îndrumarea cadrelor didactice, să execute în atelierele catedrei lucrările necesare, deoarece personalul existent în atelierele noastre abia acoperă obligațiile didactice în legătură cu pregătirea lucrărilor de laborator ale studenților. Pe linia stimulării colaborării dintre cercetarea științifică și producție ar fi util să se stabilizeze o formulă legală adecvată prin care unele cadre didactice cu experiență să poată colabora în cadrul unor întreprinderi in calitate de consilieri tehnici. In toate țările industriale acest fel de colaborare este legalizată cu avantaje reciproce de ambele părți. O asemenea simbioză se justifică prin aceea că producția beneficiază de specialiști cu pregătire teoretică superioară, care urmăresc cu atenție progresul tehnic în domeniile lor de specialitate, iar cadrul didactic fiind intr-o legătură organică, mai strînsă, cu producția participă nemijlocit la problemele ei curente — proiecte, tehnologie, prototipuri, dezvoltare etc., — imbinind astfel armonios experiența tuturor acelor realizatori ai programelor de construcție socialistă în tara noastră. Carnet cinematografic Din filmele programate pe ecrane, în săptămîna 1—7 decembrie, vă recomandăm : „Femeia îndărătnică", o a doua ecranizare, semnată de Franco Zeffirelli, din seria capodoperelor shakespeariene. Urmînd marelui succes înregistrat de „Romeo și Julieta", coproducția studiourilor americane și italiene ne prilejuiește revederea cu celebrul cuplu Elisabeth Taylor-Richard Burton. In program, la cinematograful „Modern“, „Galileo Galilei“, filmul Lilianei Cavani, a fost distins cu premiul „Cineforum", în cadrul Festivalului de la Veneția, ediția 1968. Coproducția bulgaro-italiană, evocînd traiectoria vieții genialului astronom și fizician italian, ars pe rug pentru culpa de erezie, va rula la cinematograful „Arta“. „Morții rămîn tineri", o producție a studiourilor Defa Berlin, după romanul cu același titlu al Annei Seghers, o frescă zguduitoare evocînd peisajul Germaniei interbelice, prin urmărirea paralelă a înfruntărilor dintre pături și grupări sociale. Regia filmului, pe care-l puteți viziona la cinematograful „Studio", este semnată de Joachim Kunert.