Drapelul Roşu, mai 1970 (Anul 26, nr. 7870-7894)
1970-05-03 / nr. 7870
PROLETARI DIN TOATE 1 ORGAN AL COMITETULUI JUDEȚEAN TIMIȘ AL P.C.R. ȘI AL CONSILIULUI POPULAR JUDEȚEAN Anul XXVII nr. 7.870 apelul roșu # Duminică, 3 mai 1970 ț 4 pagini, 30 bani Intr-o entuziastă atmosferă sărbătorească, zeci de mii de timișoreni au demonstrat cu prilejul zilei de 1 Mai exprimîndu-și hotărîrea fermă de a înfăptui prevederile Congresului al X-lea al P.C.R., de a da viață sarcinilor de plan și obiectivelor asumate în întrecerea socialistă. Pe fețele oamenilor muncii care au trecut prin fața tribunei se citeau dragostea și recunoștința fierbinte față de Comitetul Central al P.C.R., de conducerea sa, în frunte cu secretarul general al partidului, tovarășul Nicolae Ceaușescu. Oamenii muncii din județul Timiș — români, germani, maghiari, sîrbi și de alte naționalități — animați de dorința de a ridica România pe noi culmi ale progresului și civilizației, au purtat cu ei, la marea sărbătoare a solidarității tuturor oamenilor muncii, visuri și idealuri ale căror contururi străjuiesc zilele noastre viitoare, societatea socialistă multilateral dezvoltată. SUB SEMNUL UNITĂȚII DE GRANIT ÎN JURUL PARTIDULUI, A CONDUCERII SALE, OAMENII MUNCII DIN JUDEȚ AU SĂRBĂTORIT CU ENTUZIASM ZIUA DE 1 MAI ASPECT AL TRIBUNEI OFICIALE IN TIMPUL DEMONSTRAȚIEI. MITINGUL DE LA TIMIȘOARA 1 Mai a găsit Timișoara, ca de altfel întreaga țara, angajată intr-o activitate însuflețită, creatoare. Ca de obicei, colectivele intreprinderilor și instituțiilor — oameni ai muncii români, germani, maghiari, sîrbi și de alte naționalități, tineri și vîrstnici, s-au îndreptat, de dimineață, spre centrul orașului pentru a lua parte la mitingul și demonstrația organizate cu prilejul zilei de 1 Mai, ziua solidarității internaționale a celor ce muncesc, ziua frăției muncitorilor de pretutindeni, întregul oraș a îmbrăcat haina de sărbătoare. Pe străzi și bulevarde, pe fațadele blocurilor de locuințe și a edificiilor, în coloane, peste tot, steaguri roșii și tricolore, flori de primăvară, portrete ale marilor dascăli ai proletariatului și ale conducătorilor partidului și statului nostru, panouri și grafice care bilanțul muncii rodnice, ilustrează angajamentele pe care oamenii muncii timișoreni și le-au luat în întrecere. In faldurile desfășurate ale drapelelor, pe petalele florilor, dar înainte de toate pe chipurile oamenilor, sărbătoarea inițiului de Mai și-a lăsat puternic amprenta sa de bucurie și optimism. Este ora 8,30. Spre cele două tribune de pe bv. Republicii, festiv înveșmîntate, în care se aflau muncitori, ingineri, tehnicieni — fruntași în întrecerea socialistă, activiștii de partid și de stat, vechi militanți ai mișcării muncitorești, conducători de întreprinderi și instituții, ai organizațiilor de masă și obștești, generali, ofițeri, ziariști, se îndreaptă membrii Biroului Comitetului județean de partid și ai Comitetului executiv al Consiliului popular județean, membri ai biroului Comitetului municipal Timișoara al P.C.R., oameni de știință, artă și cultură, reprezentanți ai consiliilor oamenilor muncii aparținînd naționalităților conlocuitoare. Mulțimea aflată pe întinsul bulevardului aplaudă cu căldură și ovaționează pentru Partidul Comunist Român, în frunte cu secretarul său general, tovarășul Nicolae Ceaușescu, pentru patria noastră liberă și prosperă — Republica Socialistă România, pentru pace și colaborare între popoare, pentru socialism și comunism. Se intonează Imnul de stat al Republicii Socialiste România. Tovarășul Coriolan Pop, prim-secretar al Comitetului municipal de partid, primarul municipiului, declară deschis mitingul oamenilor muncii timișoreni. Despre semnificația Zilei de 1 Mai a vorbit tovarășul inginer TRANDAFIR COCIALĂ, membru supleant al C.C. al P.C.R., secretar al comitetului județean Timiș al P.C.R. (Cuvîntarea fost subliniată în repetate rînduri a de aplauze și ovații). A urmat sărbătoreasca demonstrație care a constituit o expresie vie a atașamentului poporului față de politica partidului și guvernului, a hotărîrii sale neabătute de a transpune cu consecvență în viață sarcinile fixate de Congresul al X-lea al Partidului Comunist Român spre binele și fericirea poporului, a înfloririi patriei noastre socialiste. Cuvîntarea tovarășului Trandafir Cocîrlă Dragi tovarăși și tovarășe, locuitori ai municipiului Timișoara, împreună cu clasa muncitoare din toate țările lumii, cu întreaga omenire progresistă, poporul nostru sărbătorește, într-o atmosferă de puternic optimism, ziua de 1 Mai — ziua frăției oamenilor muncii de pretutindeni in lupta pentru pace, democrație și socialism. Cu prilejul marii sărbători, vă rog să-mi permiteți ca, în numele Comitetului județean de partid, să vă transmit dumneavoastră locuitori ai municipiului Timișoara, tuturor muncitorilor, țăranilor și intelectualilor din județul Timiș — români, germani, maghiari, sîrbi și de alte naționalități — un fierbinte salut tovărășesc și cele mai calde felicitări pentru succesele repurtate în înfăptuirea obiectivelor planului de stat, a înțeleptei politici marxist-leniniste a Partidului Comunist Român ! In acest an, sărbătorirea zilei de 1 Mai cunoaște semnificații deosebite Recent, partidul și poporul nostru, împreună cu celelalte partide comuniste și muncitorești, cu toate forțele antiimperialiste, au adus omagiul memoriei genialului gînditor și conducător revoluționar, Vladimir Ilici Lenin, de la a cărui naștere s-a împlinit un secol. Peste cîteva zile, la 9 Mai, vom sărbători un alt eveniment de uriașă însemnătate pentru destinele omenirii : aniversarea a 25 de ani de la victoria luptei împotriva Germaniei fasciste. Vor rămâne înscrise, pentru totdeauna, cu litere de aur în istoria patriei, faptele de eroism ale armatei române care, alături de glorioasa armată sovietică, a luptat cu abnegație pentru eliberarea întregului teritoriu național, iar apoi a Ungariei și Cehoslovaciei, pînă la zdrobirea definitivă a Germaniei naziste. Poporul nostru, stăpîn pe destinele sale, sărbătorește ziua de 1 Mai 1970 , in condițiile profundelor transformări înnoitoare petrecute în România în anii revoluției și construcției socialiste. „In ultimul pătrar de veac — spunea recent tovarășul Nicolae Ceaușescu — România a parcurs o întreagă epocă istorică : socialismul a învins pe deplin la orașe și sate, țara noastră pășind astăzi pe calea făuririi societății socialiste, multilateral dezvoltate, corespunzător programului stabilit de Congresul al X-lea al Partidului Comunist Român". Avem o economie dinamică, înfloritoare. Roade deosebit de bogate a dat politica consecventă a partidului de industrializare socialistă a țării. Producția industriei românești — care a sporit în cursul ultimelor cincinale intr-un ritm anual de peste 13 la sută — este de 15 ori mai mare decit în anul 1938. In industrie, care a devenit ramura conducătoare a economiei, se realizează mai mult de 60 la sută din produsul social global. Agricultura, așezată pe temeliile trainice ale socialismului, cu o bază tehnico-materială mereu în creștere, asigură aprovizionarea populației și industriei cu cantități mereu sporite de produse agroalimentare. Aplicarea programelor naționale de perspectivă pentru In ropotul de aplauze se apropie de tribune gărzile patriotice. Ele exprimă decizia poporului român de a-și apăra cu strășnicie cuceririle socialiste. Bărbații și femeile, îmbrăcați în uniformă, string cu putere în mîini armele, aduc cu ei strămoșeasca vitejie a plăieșilor lui Ștefan cel Mare, a dorobanților de la 1877, a eroismului și dăruirii în luptă din vara fierbinte a anului 1944, a dorului de libertate, a multor truditori de pe acest pămînt care nu o dată a fost udat cu singe în bătăliile pentru independență și suveranitate, pentru libertate socială și națională. Citim în expresia fețelor lor hotărîrea de a se instrui în vederea îndeplinirii cu conștiinciozitate a misiunii încredințate. Intre bărbați și femei care compun plutoanele gărzilor, recunoaștem muncitori, ingineri și tehnicieni, dintre cei mai harnici din întreprinderile și instituțiile timișorene. Intr-o coloană aflăm pe sudorul Constantin Parascan, evidențiat in întrecerea socialistă 5 ani consecutiv, participant la gărzi încă de la înființarea lor. Alături recunoaștem pe Vlăduț Apreotesei, de asemenea muncitor fruntaș, cu bune rezultate la instrucție în cadrul gărzii. In coloana următoare se află sculerul Ion Ștef, planificatorul Nicolae Tudoreanu și mulți alții, nume bine-cunoscute cu care ne-am întilnit adesea in presă, la panourile de onoare ale întreprinderilor și instituțiilor. Pasul cadențat al gărzilor, ținuta demnă a luptătorilor, alinierea perfectă, toate vorbesc că acești muncitori, ingineri, tehnicieni și funcționari înarmați, constituie, alături de forțele militare, paza sigură a poporului român, a socialismului, a viitorului fericit al patriei, întregind imaginea proaspăt formată, gărzilor patriotice le urmează blocul tinerilor în haine albastre care se instruiesc pentru apărarea patriei. Sunt elevi și eleve, tineri conștienți că viața nouă, socialistă a patriei trebuie apărată prin eforturi comune. La îndemnul organelor și U.T.C., ei învață, cu organizațiilor sârguință, pe băncile școlilor, deslușind tainele științei și culturii dar își fac timpul necesar și pentru instrucție, cu scopul de a ști să mînuiască arma, și s-o folosească la nevoie. Mulțimea aplaudă cu căldură, neîntrerupt, cu deplină încredere. Sunt aplauze la adresa tinereții, a demnității, a răspunderii majore. 1% WVI ■ I Pavaza cuceririlor noastre socialiste (Continuare in pag. a II-a) Entuziasm, flori, adeziune unanimă față de partid — imagine semnificativă a lui I Mai 1970, 1 -