Drapelul Roşu, iunie 1970 (Anul 26, nr. 7895-7919)

1970-06-03 / nr. 7896

• 24 (Vrmmn­tin pag. I) PUTERNIC STIMMT PENTRU CREȘTEREA SUBSTANTIENI A PRODUCȚIEI ANIMALIERE, PENTRU BUNA­­ PROVIZI­IUNE A POPULTIEI Folosire mai deplină a bazei tehnice­ producătorilor individuali — creșterea și a­­meliorarea efectivelor de bovine fiind o pro­blemă esențială in dezvoltarea zootehniei. De aici concluzia firească că acest stimulent trebuie să determine conducerile de unități,­ cadrele tehnice de specialitate și pe fiecare producător ia­ parte să crească și îngrijească toate vițelele bune de reproducție. De ase­menea, scutirea de impozit a țăranilor coope­­ratori și a producătorilor individuali pentru un număr de vaci egal cu numărul de viței contractați și livrați organizațiilor socialiste de stat sau cooperatiste, va avea desigur un efect la fel de pozitiv. rni Mergînd pe calea dezvoltării și consolidă­bazei tehnico-materiale a agriculturii statul se preocupă îndeaproape de construi­rea de complexe și ferme de creștere și in­­grășare a animalelor de tip industrial și de extinderea celor existente. Așa după cum se prevede în Hotărîre o bună parte din fondurile necesare pentru majorarea prețurilor de cumpărare și acor­darea celorlalte stimulente prevăzute, se va asigura din veniturile statului, iar o altă par­te prin majorarea prețurilor cu amănuntul la unele produse de origină animală. Este de subliniat faptul că, în stabilirea noilor prețuri de vînzare cu amănuntul, potrivit Hotăririi, s-a avut în vedere să nu fie afec­tată ridicarea salariului real al oamenilor muncii prevăzută in actualul plan cincinal. După cum am arătat și in ziarul nostru de ieri atit lucrătorii ogoarelor cit și popu­lația orașelor a primit cu bucurie și interes prevederile noii Hotăriri. Din dorința de a contribui într-o tot mai mare măsură la bu­na aprovizionare cu carne, lapte, ouă etc. și la lichidarea cit mai grabnică a efectelor dăunătoare ale inundațiilor, țăranii coope­ratori și lucrătorii întreprinderilor agricole de stat, analizînd marile rezerve de care dispun unitățile din care fac parte, au hotă­­rît să muncească în așa fel ca prevederile planului de dezvoltare a zootehniei, angaja­mentele luate să fie nu numai realizate, ci și depășite. Cooperatorii din Sinmihaiul Român, de exemplu, au stabilit să vîndă peste prevederile inițiale 5­1 de porci grași și 2.500 litri lapte de oaie, cei de la Bereg­­său Mare 100 porci grași și 10.000 litri lapte, de la Șag 3.000 kg carne, de la Beregsău Mic 100 porci și 5.000 litri lapte, de la Parța »uți 100 de porci grași etc. $i »umai din a­­ceste exemple se poate vedea limpede ho­­tărîrea țărănimii cooperatiste de­ a contribui, pe măsura marilor posibilități create de mun­ca în comun și de sprijinul permanent și substanțial al statului, la satisfacerea cit mai deplină a cerințelor crescinde ale popu­lației cu produse agroalimentare, la dezvol­tarea unităților din care fac parte, la ridi­carea propriei lor bunăstări, materiale Recenta Hotărîre­ pri­vind îmbunătățirea pre­țurilor de cumpărare a a­nimalelor și a produselor animaliere precum și măsurile de stimulare a dezvoltării zootehniei au fost­ primite cu entuziasm de salariații noștri. Majoritatea muncitori­lor, prin intermediul ra­­dioteleviziunii și a presei au luat cunoștință de noile măsuri stabilite de către partid și guvern privind dezvoltarea creș­terii animalelor. Ni se vor crea venituri bănești suplimentare, con­tribuind la creșterea efi­cienței ramurii zootehni­ce. Beneficiile suplimen­tare vor stimula și mai mult activitatea muncito­rilor și a fermierilor. Numai din sporul de preț, de la livrarea pro­ducției de lapte, unitatea noastră va încasa, pînă la sfîrșitul anului, circa 300.000 lei în plus. De asemenea, sunt a­­vantajoase sporurile ce se acordă la calitatea producției, fapt ce duce la o mai bună cointeresa­re in munca muncitori­lor și la venituri supli­mentare pentru între­prindere. Sarcina noastră este de a folosi din plin Întreaga bază tehnico-materială și resursele de care dis­pune in vederea spo­ririi efectivelor și a producției animaliere, a­­sigurînd astfel cantități, tot mai mari de lapte și carne la fondul de stat. " Țin să amintesc că u­­nitatea noastră și-a depă­șit, pină in prezent, la lapte, producția marfă stabilită pentru primul trimestru, livrînd 18.961 hl. Analizînd posibilitățile existente, consider că pi­nă la sfîrșitul anului vom livra, peste plan, 3.000 hl lapte. Si la carnea de porc s intern in depășire cu cantitățile prevăzute in grafic , și vom livra in plus, pină la 31 decem­brie, 60 de tone, adică cu 55 tone carne peste anga­jamentul luat. In prezent, muncitorii, și specialiștii care lucrea­ză în sectorul­ zootehnic, hotăriți să răspundă cu cinste la chemarea parti­dului, și-au intensificat eforturile pentru o cea mai bună îngrijire a ani­malelor și asigurarea ne­cesarului de furaje fi­broase Ing FRANCISC FRANK directorul I.A.S Timi­șoara v_.J Posibilități mai bune de aprovizionare Am luat cunoștință de Hotărirea Comitetului Executiv al Comitetu­lui Central al Partidului Comunist Român și a Consiliului de Miniș­tri al Republicii Socialiste Româ­nia, privind îmbunătățirea prețuri­lor de cumpărare a animalelor și produselor animaliere, precum alte măsuri de stimulare a dezvol­­l­tării zootehniei și, personal, consi­­der că e bine venită. Mă gîndesc bunăoară, să recenta Hotărîre are în primul rind meni­rea să stimuleze cointeresarea ma­terială a tuturor producătorilor din agricultură și creșterea de anima­le și pe lucrătorii din unitățile in­dustriei alimentare în diversifica­rea gamei de sortimente și crește­rea calității lor. In felul acesta, piețele vor fi mai bine aprovizio­nate, iar magazinele alimentare mai variat asortate. Atit eu, cit și ceilalți cumpără­tori, vom putea astfel să ne apro­vizionăm mai bine și mai repede cu ceea ce avem nevoie, pentru că, la urma urmei, acesta este lucrul esențial , să al­ce, și de unde să cumperi.. GHEORGHE RUSAN, șef de echipă — lăcătuș — la în­treprinderea „6 Martie" in interesul nostru, al tuturor și am primit cu un mare interes o deosebită satisfacție Hotă­rirea Comitetului Executiv al Co­mitetului Central al Partidului Comunist Român și a Consiliului de Miniștri al Republicii Socia­liste România, privind îmbunătăți­­rea prețurilor de cumpărare a ani­malelor și produselor animaliere, precum și alte măsuri de stimu­lare a dezvoltării zootehniei. Am citit cu grijă fiecare cuvint și am înțeles, incă o dată că, a­­ceste măsuri au menirea de a ne asigura nouă, tuturor, un trai mai bun și prosper nu numai astăzi, dar și în zilele care vin. Eu sunt casnică și locuiesc împreună cu copiii mei care sunt salariați. In fiecare zi, familia noastră consu­mă — ca să mă opresc asupra u­­nui singur exemplu — o mare cantitate de produse lactate. Am discutat in familie și cu mulți dintre vecinii pe care-i cunosc despre prevederile recentei hotă­­rîri. Părerea unanimă a fost a­­ceea că puterea noastră de cum­părare — mai mare de la un an la altul — constituie unul dintre factorii care determină o sporire continuă a cerințelor de produ­se agroalimentare și mai ales de carne, lapte și ouă. Se impune, deci, o cointeresare materială mai mare a producătorilor, izvorul de unde ne vin nouă tocmai produ­sele de care avem nevoie zilnic. Le-am spus sincer că este normal și drept ca o anumită parte din aceste fonduri să se acopere prin majorarea prețurilor cu amănun­tul la unele produse. Am reținut din hotărîre că pentru stimularea producătorilor de a livra cantități sporite la fondul de stat, se ma­jorează prețul de cumpărare și la lapte. Atunci este firesc ca și prețul cu amănuntul la acest pro­dus să crească cir 0,20 lei litru. Suma este mică, e adevărat, dar ne reține atenția un alt fapt și anume s in stabilirea noilor pre­țuri s-a avut în vedere ca să nu fie afectată sporirea salariului real. Este dovada certă că toate măsurile pe care partidul și sta­tul nostru — și mă gîndesc la si­tuația grea creată în țară în ur­ma calamităților naturale — ur­măresc un scop uman : nivelul nostru de trai, al tuturor să spo­rească continuu, ceea ce înseamnă că astăzi trăim mai bine ca ieri, iar mîine bunăstarea noastră va fi mai mare ca azi. MARIA FAGARAS casnică str. Romulus nr. 6 Timișoara Roade ale muncii suplimentare la aceste zile, cînd s-au înfăp­tuit adevărate acte de eroism — cunoscute sau anonime — at­it în încleștarea dramatică cu natura dezlănțuită, cit și in fabrici, uzi­ne, pe șantiere și ogoare oamenii muncii din județul Timiș, sub în­drumarea organelor și organizați­ilor de partid, s-au încadrat în lupta Întregului nostru popor, in­­tensificîndu-și eforturile in vede­rea diminuării și înlăturării pa­gubelor pricinuite de inundații. Astfel, muncitorii, tehnicienii și inginerii din întreprinderile indus­triei de stat a județului Timiș, ca și colectivele de muncă din cele­lalte ramuri ale economiei națio­nale, au hotărît ca, atit prin creș­terea productivității muncii, cit și prin mărirea timpului de lucru, să dea economiei naționale un spor de producție. In urma acestei hotăriri, s-au organizat schimburi în zilele lucrătoare, suplimentare s-au trans­format zilele de odihnă in zile de lucru, s-au mărit schimburile e­­azistente, astfel că, pînă la data de 30 mai a.c., s-a prestat suplimen­tar un număr de peste 272 mii d­e-om, pentru ajutorarea regiuni­lor sinistrate, în timpul lucrat suplimentar, pentru combaterea efectelor inun­dațiilor, întreprinderile industriale din județul nostru au dat econo­miei naționale Însemnate cantități de produse : 250 dinamuri și 300 relee („Electromotor“ Timișoara), 1.000 corpuri de iluminat fluores­cent („Electrobanat“ Timișoara), 200 grinzi extensibile (între­prinderea „6 Martie" Timișoara) 58.600 mp țesături la Combinatul textil nr. 1 Timișoara, 24.300 mp și la Combinatul textil Lugoj 34.300 mp), 13.000 perechi de­­ Încălțămin­te, 3.800 perechi mănuși, 1.600 mp piei moi (Combinatul de pielărie și incălțăminte), 350 mp - covor P.C.V., 540 kg talpă cauciuc („Der­­matina“), 13 tone paste făinoase, 32 tone biscuiți, 5,8 tone produse zaharoase (Combinatul de industrie alimentară) și altele. Toate aces­te produse obținute de colectivele de muncă timișene se ridică la suma de aproape 18 milioane lei. E locul să amintim aici că efor­turile depuse de colectivele de muncă ale marilor întreprinderi in­dustriale din județul Timiș au fă­cut ca acestea să-și îndeplinească sarcinile de plan, pe primele 5 luni ale anului, cu mult înainte de ter­men. Intre acestea se numără „Mondial“ — Lugoj, „Dermatina“ — Timișoara, Uzina de reparații tractoare, „Ceramica“ — Jimbolia, „Ambalajul metalic“, „Ciocanul“ — Nădrag și multe altele. C. ZORLENȚEANU, economist i Pentru zonele calamitate . Alături de intregul nostru popor, greu încercat in această primăvară, și elevii Centrului școlar profesional și tehnic de maiștri din Timișoara își aduc contribuția la ajutorarea celor năpăstuiți de forțele dezlănțuite ale naturii. Din fondurile bă­nești, strinse în vederea orga­nizării unei excursii la sfirșit de an școlar, ei au depus în „contul omeniei“ suma de 8.039 lei. Evidențiem în mod deosebit contribuția claselor 104 și 218 din anul II, tehnic, care au strîns 1.000 de lei și, de aseme­nea, pe elevii clasei 22] care au depus 1.650 lei. Din sumele organizației U.T.C., destinate tot unor excursii, au fost oferiți 2.000 de lei. In afara acestor contribuții, elevii absolvenți s-au angajat să doneze după în­cheierea cursurilor 300 de uni­forme școlare și 50 de paltoane. Dind dovadă de un înalt simț de umanitate elevele acestei școli au confecționat in atelie­rele școlii, 100 de cămăși pentru copii. • In adunarea generală care a avut loc în ziua de 31 mai, membrii reuniunii de inmor­­mîntare „Humanitas“ din Timi­șoara au hotărît să contribuie cu suma de zece mii lei pentru ajutorarea populației care a a­­vut de suferit de pe urma inun­dațiilor. In acest sens aduna­rea a însărcinat pe președinte­le reuniunii, pensionarul Nico­­lae Săvulescu, să depună în „contul 2.000“ contul omeniei, suma respectivă. Un gest uman ca multe altele care caracteri­zează atunci cetățenii patriei noastre cînd trebuie învinse greutăți de asemenea proporții. • Intre unitățile economice, lugojene care contribuie la aju­torarea cu materiale și utila­je a zonelor calamitate, se află și întreprinderea de industrie locală extractiv-minieră. Colec­tivul acestei unități economice a expediat la Târnăveni și Sa­tu Mare peste 100 tone de nisi­puri speciale filtru, necesare in­stalațiilor de filtrare a apei. Alt colectiv — cel al Fabricii de calapoade — a devansat comen­zile de produse ale fabricilor „Ardeleana“ din Alba Iulia, „8 Mai“ din Mediaș și întreprinde­rii de încălțăminte din Agnita. La rîndul lor, muncitorii de la Industria de morărit și panifi­cație au­ produs și trimis în di­­ferite­ localități ale județului Arad aproape 25 tone de pîine. (S. Nour). O tragere specială pentru ajutorarea sinistraților Pentru a contribui la acțiunile de ajutorare a celor sinistrați, ca urmare a calamităților naturale care s-au abătut asupra unor ju­dețe ale țării, Administrația de Stat Loto-Pronosport organizează o „TRAGERE SPECIALA PENTRU AJUTORAREA SINISTRAȚI­­LOR". Se atribuie: PREMII ÎN AUTOTURISME :1 BANI, ÎN VA­LOARE TOTALA DE 7.500.000 lei. Prețul unui bilet : 5 lei. Procurarea biletelor pină cel mai tîrziu la 18 iunie 1970. Tragerea, la 21 iunie 1970. La această tragere se acorda : 10 AUTOTURISME DACIA 1300 ; 30 DACIA 1100; 40 SKODA 100 S. 100 PREMII A 10.000 LEI; 1.000 PREMII A 1.000 LEI ȘI 10.000 PREMII A 100 LEI. Mobilizarea tuturor resurselor producției (Urmare din pag. 1) în momentul de față, eforturile se îndreaptă spre consolidarea și defi­nitivarea acestor măsuri, astfel în­cit indicatorii planificați să fie rea­lizați și depășiți. In plus, spre a se putea răspunde cererilor sporite de pâmînturi colorate, se vor efectua modificări de instalații la secția din Arad care vor permite meca­nizarea procesului de producție. O convorbire cu inginerul șef adjunct Romeo Munteanu, ne con­vinge că și în sectorul II deter­genți sînt preocupări majore în ve­derea mobilizării a noi rezerve de producție, într-o ședință recentă, a consiliului tehnic, aflăm de la in­­terlocutorul nostru, că au fost a­­doptate mai multe proiecte impor­tante pentru sporirea producției și îmbunătățirea calității produselor. Ca urmare, la 23 mai a.c., a intrat în funcțiune o nouă linie pen­t­ru transportul pneumatic al perlanu­­lui, care, potrivit planului, trebu­ia realizată la 15 iunie a.c. Ne pro­punem apoi să amenajăm, în cursul trimestrului III, o nouă linie de „Timerel* și „Aldetal* folosind, In acest scop, instalațiile existente­­ de asemena, reamenajarea liniei de fabricație a produselor „Far“ și ,,Trial“ va permite ambalarea lor mecanică, ceea ce va afecta favo­rabil productivitatea muncii, dar și aspectul comercial, prezentarea ce­lor două produse. O preocupare susținută e îndreptată spre reutili­­zarea prafului de „Perian" prin granularea lui corespunzătoare, spre a se mări astfel cantitatea pu­să la dispoziția comerțului. Inginerul șef Teodor Moldovan, ing. Sigismund Braun, șeful pro­iectării, ing. Ladislau Tamaș, ope­ratorul chimist Vasile Zar Ieri și mulți alții desfășoară o susținută activitate in sprijinul înnoirilor tehnice. Rezultatele obținute în ultimul timp atestă eficiența măsurilor lua­te­­ pe lângă depășirea sarcinilor­­ de plan, au fost suplimentate cu 73 tone sarcinile la export.­­Demarajul făcut spre a răspunde marilor în­datoriri este, așadar, bun. Perseve­­rînd spre realizarea obiectivelor stabilite, acționînd hotărît și opera­tiv în vederea depășirii greutăți­lor de moment, colectivul uzinei „Azur“ va reuși să obțină la sfirși­­tului anului rezultatele scontate de economia noastră națională, DRAPELUL ROȘU—7.896 T Săptămina culturală lugojeană“ O ZI CONSACRATĂ ARTEI $1 LITERATURII Lugoj (prin telefon). Mărfi a fost cea de-a treia zi a ,,Saptâminii cul­turale lugojene", manifestare care cu­noaște incă de la inaugurare o largă popularitate. ■ Acțiunile pe care le programează rețin atenția publicului lugojean, constituind tot atâtea pri­lejuri de afirmare a unui mare nu­măr de artiști, creatori de literatură și artă, artiști amatori. t­ Cea de-a treia zi a fost consacra­artei și literaturii. Programul a început printr-o interesantă și docu­mentată expunere a criticului de ar­ta bucureștean Mircea Grozdea, care a vorbit despre tendințele artistice în arta plastică contemporană. A asistat un numeros public, care apoi, la ora 19, s-a­ adăugat asistenței ce a par­ticipat la vernisajul salonului inau­gural al cenaclului lugojean al Uniu­nii Artiștilor Plastici. Sunt prezentate pe panourile ex­poziției literare de pictură, sculptură și grafică aparținind unor artiști ca Iulia Simu, Nicolae Lazăr, Silviu O­­rivițan-Crețu, Tudor Tudan, Con­stantin Onase, Vladimir Streleț, Si­mion Lucaciu, Florica Orăvițanu, Dindor Dure, Aurel Ardeleanu. Au fost invitați, de asemenea, și expu­nă artiști amatori de talent ca Adrian Moga, Constantin Răducanu, Felicia Necșa și alții. La inaugurare au vor­bit criticul de artă Mircea Grozdea, pictorul Silviu Orăvițanu-Crețu, se­cretarul cenaclului, și­­ profesorul Gheorghe Luchescu, președintele Co­mitetului municipal pentru cultură și artă cât și sculptorul Victor Gaga, președintele Filialei timișorene a U­­niunii Artiștilor Plastici. Expoziția impune atenției un grup de artiști de talent, animați de dorința de a afir­ma prin culori, desen și volume sculpturale sensibilitatea și modul de a gindi al lugojenilor. La inaugurare a fost prezent și un grup de artiști timișoreni. Ei con­statau cu bucurie progresele sensibi­le ale membrilor cenaclului și in ge­neral ale artiștilor plastici din orașul de pe Timiș. „Lugojenii sunt foarte inimoși, dornici să facă lucruri mari, ne-a declarat pictorul timișorean Au­rel Breileanu. Cunosc bine activitatea lor creatoare, am colaborat cu mulți dintre ei timp de cîțiva ani pe cind eram profesor la Școala populară de artă din Lugoj. Salonul inaugural do­vedește că s-au dezvoltat simțitor, că ne putem aștepta din partea lor la cele mai promițătoare creații". In aceeași primitoare sală ..Dacia a avut loc in continuare, o plăcută și intimă seară de poezie. După cuvin­tul profesorului Gheorghe Oprescu președintele cenaclului literar a poartă numele lui Ion Popovici-Bă­­nățeanul, poetul Constantin Miu-Ler­ca a prezentat auditoriului evocări literare lugojene, In continuare au citit din scrierile lor poeții Anișoara Odeanu, Gabriela Ioan și Lucian Bu­­reriu, prozatorul Dan Rebreanu, nu­meroși tineri membrii ai cenaclului literar lugojean, iar actorii Tiberiu Ciorogaru și Eugen Gangan au re­ntat din poezia lugojeană de odi­nioară, din creațiile lui Victor Vlad Delamarina, Ion Popovici Bănățea­nul, Casian Munteanu și alții. La ora cinc transmit aceste rân­­duri un numeros public asistă in sa­la Teatrului popular la spectacolul de estradă al clubului I­TIL., spectacol intitulat :.Almanah pe portativ", rea­liz­at de Stelian Stanciu, in regia lui Micu­ Smaranda Dirijează prof R. Palade, iar coregrafia ii aparține lui M. Botscheller. Programul zilei de azi, miercuri, este dedicat­ in întregime artei, tea­trale. La ora 15,30 este programat in sala Casei de cultură un simpozion dedicat teatrului popular la care și-au anunțat participarea oameni de tea­tru din București, Timișoara și Re­șița. La ora 17, secția in limba ger­mană a Teatrului popular prezintă piesă „Sosesc diseară" de­ Teodor Mu­­șatescu, iar la ora 20 secția română a aceluiași teatru susține premiera­ piesei „Epoleții invizibili" de Silvia Andreescu și Teodor Mănescu. SIMION DIMA Expoziția de arte plastice deschisă la Lugoj. Cu mașinile, atelajele și cu brațele (Urmare din pag. I)­ ratorii de auci au scos de sub apă și 6 hectare cu lucernă prin saparea altui canal de scurgere. Acum toate forțele cooperativei sunt antrenate la prășitul sfeclei de zahăr și a altor plante și la plivitul buruienilor din cartofi in­­trucit pe aceste sole nu se poate incă intra cu forțe mecanice. Și la cooperativa agricolă din Bánti majoritatea culturilor se dezvoltă in condiții normale. Floa­rea soarelui, de exemplu, pe mai mult de jumătate din suprafață este prășită mecanic, iar la po­rumb se­­ află in plină desfășura­re prima lucrare cu sapa rotativă. O activitate susținută se desfă­șoară in aceste zile și la recolta­tul, uscatul și depozitatul furaje­lor fibroase. La cooperativa din Jimbolia­s a și cosit, uscat pe ca­pre și cu ajutorul ventilatoarelor, lucerna de pe 50 de hectare. A­­ceastă lucrare deosebit de impor­tantă in dezvoltarea zootehniei este pe terminate la cooperativa din Nerău și se afli in plină des­fășurare la cea din­­ Variaș și mul­te altele. lntirzierea lucrărilor agricole de gn sezon presupune luarea de urgen­­ță a unor măsuri eficiente de mobilizarea tuturor forțelor in primul rind la evacuarea apelor >­ de pe ogoare și apoi la pregătitul terenului, insămințări și, acolo­­­ unde este cazul, la reinsămințări >> in așa fel ca fiecare palmă de­­, pămint să fie cultivată. Conduce­­rile de unități și specialiștii tre­­i­ feni« sa organizeze in așa fel lu­ S­­crul ca toate mijloacele mecanice, c< atelajele și brațele de muncă sd *s> fie folosite din plin. Nu trebuie << deloc neglijate nici lucrările de « întreținere a culturilor­­, prășit, p­i­­s> vit, combaterea dăunătorilor etc. ». Acolo unde terenul nu permite in­­i>­trarea forțelor mecanice să se pe treacă la plivitul manual al bu­ >> rutenilor. << Acum este momentul cel TMi<i potrivit și pentru asigurarea unor >> stocuri cit mai mari de finuri. « Stadiul înaintat de vegetație al <<­lucarnei impune grăbirea recoltă­­r>­rii și depozitarea ei. In același­­n timp trebuie cosite și adunate toate rezervele de furaje de pe le marginile drumurilor, digurilor și­­­ șanțurilor. li contraste cotidiene Cerberul de la S.G.L. Cu motive absolut întemeiate, un mare număr de cetățeni se­­ adresează, zilnic, cu diverse cereri Serviciului de gospodărie locati­­vă din Timișoara. Petiționarul ar trebui să găsească, aici, ca la ori­care altă instituție de stat, multă atenție și solicitudine, înțelegem ca salariații trebuie să lucreze în liniște, sunt justi­ficate și orele de audiență, sta­bilite după un anumit program dar nu știm de ce primul sa­lariat pe care solicitantul îl întilnește, este lipsit de amabili­tate ? Marin Graur, precum și alții ca ea, care fac aici de serviciu, răspunde obraz­nic, pe un ton jignitor, pe toți cetățenii îi tratează cu ,,tuu sau­ folosește invariabilul imperativ: ,.nu este aici­­u etc. Este nevoie de un asemenea cerber cu metode opuse politeței și bunului simț, la o instituție atât de mult solim citată de cetățeni ? Copiii sunt, zilnic, copii Este inexplicabil modul in care Consiliul popular al municipiului Timișoara soluționează sesizările pe care le inserăm în coloanele ziarului nostru. Concret, nu nu­mai că nu am primit nici un rds­..­puns la nota ..Reclamă (vezi ,,Drapelul roșu“ din copiii“ 15 a­­prilie 1970), dar nici nu s-a de­plasat cineva pinct in Parcul pio­nierilor. Aici, situația este aceeași pe care o sesizăm : multe jucării stricate, alei neamenajate, etc. S-ar putea ca, la amintita insti­tuție, să existe opinia că parcul c al... copiilor numai de ziua lor și iarna, cind mai dă Moș Ce­­rild pe aici ? Salariații care sunt ei inșiși părinți au uitat că in fiecare ,i copiii sunt copii și că au nevoie de joacă și recreiere ? Cele sesizate sunt reale... In urma­ apariției articolului C ..Pentru un climat de deplină le­­­­­alitate" (Drapelul roșu din 28­­ aprilie a.c.) primim un răspuns C de la Combinatul industriei ali­­i­mentare Timișoara. Spicuim din C cuprins . ..Articolul a fost prelu­­­­crat cu salariații, luindu-se­­ măsuri operative care să du­­­­că la eliminarea celor Conducerea­ combinatului a sesizate. A apro­­­­bat înființarea a două­­ posturi de r revizori de gestiune la Industria­­ cărnii și un altul la Industria­­ laptelui. La organele de miliție au­­ fost cerute fișele de antecedente f penale pentru toți conducătorii­­ auto și s-au întocmit dosare per [UNK] C somn­g, conform actelor normati­­­­ve in vigoare“. Semnează : Du­­­­mitru Mureșan, director economic,­­ și Alexandru Bănică, director per­­­­sonal-învâțămînt C Săpunul care... I lipsește­­ le Cetățeanul care­­e duce la băi­­e ,,Neptun" din Timișoara are­­ pretenția ca cel puțin aici să ga­­­­sească o stare perfectă de cură- S fante, la care să se adauge gi a­­r mobilitatea celor care, de fapt, ti­­ stau la dispoziție . Dacă i­­ se spu­­­­ne că nu are apă caldă decit... ji căldură (el plătește pentru fier­ ? binte insă!) din pricina uzinei, f mai înțelege. Dar cind nu poate r găsi, contra cost, un săpun, o la­­r­mă pentru bărbierit, cind vede că­­ la unele dușuri lipsesc rozetele, că există grătare de lemn ca vai­e de lume, iar oglinzile sunt pătate, î, cetățeanul n­u mai știe ce să crea­­­­­dă. Se mai întreabă dacă slujbașii ? de aici nu pot folosi alte expre­­­­sii decât cele de genul : „ieși afa­­­­ra“, „să-și aducă săpun de-aca­­­­să“ etc. Poate se învrednicește zeul S mărilor, Neptun, sa trimită la S I.G.C.T. un „săpun“ care să ,,cu­ „ re te“ asemenea atitudini! . Așteptări zadarnice ! Peste 70 de elevi de la Școala­­ generală din Copăcele (județul­­ Caraș-Severin) au lucrat, in toam­­­­na trecută mai multe zile pe o­­­­goarele I.A.S. din Lugoj (la bri­­­­gada din Jena). După ce au re­­­­coltat o bună cantitate de porumb,­­ li s-a spus că „pe drept, vor pri­­mi vreo 400 de lei“. Li s-a luat­­ numele pentru a fi trecuți pe sta­­­r­tul de plată și li s-a spus să îl aștepte. Au făcut-o, apoi au­­ și cerut in scris drepturile lor dar e nici un răspuns. Ori așa, ori alt­ v­ fel... ca să știe școala să-și ia S gindul de la instrumentele muzi­­­­­care și materialele sportive pe­­ care preconizau sa le cumpere cu­­ această sumă! Sau se așteaptă­­ să vină toamna ? > Rubrică redactată de­­ NICOLAE PÂRVU > 0

Next