Drapelul Roşu, iunie 1970 (Anul 26, nr. 7895-7919)
1970-06-03 / nr. 7896
• 24 (Vrmmntin pag. I) PUTERNIC STIMMT PENTRU CREȘTEREA SUBSTANTIENI A PRODUCȚIEI ANIMALIERE, PENTRU BUNA PROVIZIIUNE A POPULTIEI Folosire mai deplină a bazei tehnice producătorilor individuali — creșterea și ameliorarea efectivelor de bovine fiind o problemă esențială in dezvoltarea zootehniei. De aici concluzia firească că acest stimulent trebuie să determine conducerile de unități, cadrele tehnice de specialitate și pe fiecare producător ia parte să crească și îngrijească toate vițelele bune de reproducție. De asemenea, scutirea de impozit a țăranilor cooperatori și a producătorilor individuali pentru un număr de vaci egal cu numărul de viței contractați și livrați organizațiilor socialiste de stat sau cooperatiste, va avea desigur un efect la fel de pozitiv. rni Mergînd pe calea dezvoltării și consolidăbazei tehnico-materiale a agriculturii statul se preocupă îndeaproape de construirea de complexe și ferme de creștere și ingrășare a animalelor de tip industrial și de extinderea celor existente. Așa după cum se prevede în Hotărîre o bună parte din fondurile necesare pentru majorarea prețurilor de cumpărare și acordarea celorlalte stimulente prevăzute, se va asigura din veniturile statului, iar o altă parte prin majorarea prețurilor cu amănuntul la unele produse de origină animală. Este de subliniat faptul că, în stabilirea noilor prețuri de vînzare cu amănuntul, potrivit Hotăririi, s-a avut în vedere să nu fie afectată ridicarea salariului real al oamenilor muncii prevăzută in actualul plan cincinal. După cum am arătat și in ziarul nostru de ieri atit lucrătorii ogoarelor cit și populația orașelor a primit cu bucurie și interes prevederile noii Hotăriri. Din dorința de a contribui într-o tot mai mare măsură la buna aprovizionare cu carne, lapte, ouă etc. și la lichidarea cit mai grabnică a efectelor dăunătoare ale inundațiilor, țăranii cooperatori și lucrătorii întreprinderilor agricole de stat, analizînd marile rezerve de care dispun unitățile din care fac parte, au hotărît să muncească în așa fel ca prevederile planului de dezvoltare a zootehniei, angajamentele luate să fie nu numai realizate, ci și depășite. Cooperatorii din Sinmihaiul Român, de exemplu, au stabilit să vîndă peste prevederile inițiale 51 de porci grași și 2.500 litri lapte de oaie, cei de la Beregsău Mare 100 porci grași și 10.000 litri lapte, de la Șag 3.000 kg carne, de la Beregsău Mic 100 porci și 5.000 litri lapte, de la Parța »uți 100 de porci grași etc. $i »umai din aceste exemple se poate vedea limpede hotărîrea țărănimii cooperatiste de a contribui, pe măsura marilor posibilități create de munca în comun și de sprijinul permanent și substanțial al statului, la satisfacerea cit mai deplină a cerințelor crescinde ale populației cu produse agroalimentare, la dezvoltarea unităților din care fac parte, la ridicarea propriei lor bunăstări, materiale Recenta Hotărîre privind îmbunătățirea prețurilor de cumpărare a animalelor și a produselor animaliere precum și măsurile de stimulare a dezvoltării zootehniei au fost primite cu entuziasm de salariații noștri. Majoritatea muncitorilor, prin intermediul radioteleviziunii și a presei au luat cunoștință de noile măsuri stabilite de către partid și guvern privind dezvoltarea creșterii animalelor. Ni se vor crea venituri bănești suplimentare, contribuind la creșterea eficienței ramurii zootehnice. Beneficiile suplimentare vor stimula și mai mult activitatea muncitorilor și a fermierilor. Numai din sporul de preț, de la livrarea producției de lapte, unitatea noastră va încasa, pînă la sfîrșitul anului, circa 300.000 lei în plus. De asemenea, sunt avantajoase sporurile ce se acordă la calitatea producției, fapt ce duce la o mai bună cointeresare in munca muncitorilor și la venituri suplimentare pentru întreprindere. Sarcina noastră este de a folosi din plin Întreaga bază tehnico-materială și resursele de care dispune in vederea sporirii efectivelor și a producției animaliere, asigurînd astfel cantități, tot mai mari de lapte și carne la fondul de stat. " Țin să amintesc că unitatea noastră și-a depășit, pină in prezent, la lapte, producția marfă stabilită pentru primul trimestru, livrînd 18.961 hl. Analizînd posibilitățile existente, consider că pină la sfîrșitul anului vom livra, peste plan, 3.000 hl lapte. Si la carnea de porc s intern in depășire cu cantitățile prevăzute in grafic , și vom livra in plus, pină la 31 decembrie, 60 de tone, adică cu 55 tone carne peste angajamentul luat. In prezent, muncitorii, și specialiștii care lucrează în sectorul zootehnic, hotăriți să răspundă cu cinste la chemarea partidului, și-au intensificat eforturile pentru o cea mai bună îngrijire a animalelor și asigurarea necesarului de furaje fibroase Ing FRANCISC FRANK directorul I.A.S Timișoara v_.J Posibilități mai bune de aprovizionare Am luat cunoștință de Hotărirea Comitetului Executiv al Comitetului Central al Partidului Comunist Român și a Consiliului de Miniștri al Republicii Socialiste România, privind îmbunătățirea prețurilor de cumpărare a animalelor și produselor animaliere, precum alte măsuri de stimulare a dezvolltării zootehniei și, personal, consider că e bine venită. Mă gîndesc bunăoară, să recenta Hotărîre are în primul rind menirea să stimuleze cointeresarea materială a tuturor producătorilor din agricultură și creșterea de animale și pe lucrătorii din unitățile industriei alimentare în diversificarea gamei de sortimente și creșterea calității lor. In felul acesta, piețele vor fi mai bine aprovizionate, iar magazinele alimentare mai variat asortate. Atit eu, cit și ceilalți cumpărători, vom putea astfel să ne aprovizionăm mai bine și mai repede cu ceea ce avem nevoie, pentru că, la urma urmei, acesta este lucrul esențial , să alce, și de unde să cumperi.. GHEORGHE RUSAN, șef de echipă — lăcătuș — la întreprinderea „6 Martie" in interesul nostru, al tuturor și am primit cu un mare interes o deosebită satisfacție Hotărirea Comitetului Executiv al Comitetului Central al Partidului Comunist Român și a Consiliului de Miniștri al Republicii Socialiste România, privind îmbunătățirea prețurilor de cumpărare a animalelor și produselor animaliere, precum și alte măsuri de stimulare a dezvoltării zootehniei. Am citit cu grijă fiecare cuvint și am înțeles, incă o dată că, aceste măsuri au menirea de a ne asigura nouă, tuturor, un trai mai bun și prosper nu numai astăzi, dar și în zilele care vin. Eu sunt casnică și locuiesc împreună cu copiii mei care sunt salariați. In fiecare zi, familia noastră consumă — ca să mă opresc asupra unui singur exemplu — o mare cantitate de produse lactate. Am discutat in familie și cu mulți dintre vecinii pe care-i cunosc despre prevederile recentei hotărîri. Părerea unanimă a fost aceea că puterea noastră de cumpărare — mai mare de la un an la altul — constituie unul dintre factorii care determină o sporire continuă a cerințelor de produse agroalimentare și mai ales de carne, lapte și ouă. Se impune, deci, o cointeresare materială mai mare a producătorilor, izvorul de unde ne vin nouă tocmai produsele de care avem nevoie zilnic. Le-am spus sincer că este normal și drept ca o anumită parte din aceste fonduri să se acopere prin majorarea prețurilor cu amănuntul la unele produse. Am reținut din hotărîre că pentru stimularea producătorilor de a livra cantități sporite la fondul de stat, se majorează prețul de cumpărare și la lapte. Atunci este firesc ca și prețul cu amănuntul la acest produs să crească cir 0,20 lei litru. Suma este mică, e adevărat, dar ne reține atenția un alt fapt și anume s in stabilirea noilor prețuri s-a avut în vedere ca să nu fie afectată sporirea salariului real. Este dovada certă că toate măsurile pe care partidul și statul nostru — și mă gîndesc la situația grea creată în țară în urma calamităților naturale — urmăresc un scop uman : nivelul nostru de trai, al tuturor să sporească continuu, ceea ce înseamnă că astăzi trăim mai bine ca ieri, iar mîine bunăstarea noastră va fi mai mare ca azi. MARIA FAGARAS casnică str. Romulus nr. 6 Timișoara Roade ale muncii suplimentare la aceste zile, cînd s-au înfăptuit adevărate acte de eroism — cunoscute sau anonime — atit în încleștarea dramatică cu natura dezlănțuită, cit și in fabrici, uzine, pe șantiere și ogoare oamenii muncii din județul Timiș, sub îndrumarea organelor și organizațiilor de partid, s-au încadrat în lupta Întregului nostru popor, intensificîndu-și eforturile in vederea diminuării și înlăturării pagubelor pricinuite de inundații. Astfel, muncitorii, tehnicienii și inginerii din întreprinderile industriei de stat a județului Timiș, ca și colectivele de muncă din celelalte ramuri ale economiei naționale, au hotărît ca, atit prin creșterea productivității muncii, cit și prin mărirea timpului de lucru, să dea economiei naționale un spor de producție. In urma acestei hotăriri, s-au organizat schimburi în zilele lucrătoare, suplimentare s-au transformat zilele de odihnă in zile de lucru, s-au mărit schimburile eazistente, astfel că, pînă la data de 30 mai a.c., s-a prestat suplimentar un număr de peste 272 mii de-om, pentru ajutorarea regiunilor sinistrate, în timpul lucrat suplimentar, pentru combaterea efectelor inundațiilor, întreprinderile industriale din județul nostru au dat economiei naționale Însemnate cantități de produse : 250 dinamuri și 300 relee („Electromotor“ Timișoara), 1.000 corpuri de iluminat fluorescent („Electrobanat“ Timișoara), 200 grinzi extensibile (întreprinderea „6 Martie" Timișoara) 58.600 mp țesături la Combinatul textil nr. 1 Timișoara, 24.300 mp și la Combinatul textil Lugoj 34.300 mp), 13.000 perechi de Încălțăminte, 3.800 perechi mănuși, 1.600 mp piei moi (Combinatul de pielărie și incălțăminte), 350 mp - covor P.C.V., 540 kg talpă cauciuc („Dermatina“), 13 tone paste făinoase, 32 tone biscuiți, 5,8 tone produse zaharoase (Combinatul de industrie alimentară) și altele. Toate aceste produse obținute de colectivele de muncă timișene se ridică la suma de aproape 18 milioane lei. E locul să amintim aici că eforturile depuse de colectivele de muncă ale marilor întreprinderi industriale din județul Timiș au făcut ca acestea să-și îndeplinească sarcinile de plan, pe primele 5 luni ale anului, cu mult înainte de termen. Intre acestea se numără „Mondial“ — Lugoj, „Dermatina“ — Timișoara, Uzina de reparații tractoare, „Ceramica“ — Jimbolia, „Ambalajul metalic“, „Ciocanul“ — Nădrag și multe altele. C. ZORLENȚEANU, economist i Pentru zonele calamitate . Alături de intregul nostru popor, greu încercat in această primăvară, și elevii Centrului școlar profesional și tehnic de maiștri din Timișoara își aduc contribuția la ajutorarea celor năpăstuiți de forțele dezlănțuite ale naturii. Din fondurile bănești, strinse în vederea organizării unei excursii la sfirșit de an școlar, ei au depus în „contul omeniei“ suma de 8.039 lei. Evidențiem în mod deosebit contribuția claselor 104 și 218 din anul II, tehnic, care au strîns 1.000 de lei și, de asemenea, pe elevii clasei 22] care au depus 1.650 lei. Din sumele organizației U.T.C., destinate tot unor excursii, au fost oferiți 2.000 de lei. In afara acestor contribuții, elevii absolvenți s-au angajat să doneze după încheierea cursurilor 300 de uniforme școlare și 50 de paltoane. Dind dovadă de un înalt simț de umanitate elevele acestei școli au confecționat in atelierele școlii, 100 de cămăși pentru copii. • In adunarea generală care a avut loc în ziua de 31 mai, membrii reuniunii de inmormîntare „Humanitas“ din Timișoara au hotărît să contribuie cu suma de zece mii lei pentru ajutorarea populației care a avut de suferit de pe urma inundațiilor. In acest sens adunarea a însărcinat pe președintele reuniunii, pensionarul Nicolae Săvulescu, să depună în „contul 2.000“ contul omeniei, suma respectivă. Un gest uman ca multe altele care caracterizează atunci cetățenii patriei noastre cînd trebuie învinse greutăți de asemenea proporții. • Intre unitățile economice, lugojene care contribuie la ajutorarea cu materiale și utilaje a zonelor calamitate, se află și întreprinderea de industrie locală extractiv-minieră. Colectivul acestei unități economice a expediat la Târnăveni și Satu Mare peste 100 tone de nisipuri speciale filtru, necesare instalațiilor de filtrare a apei. Alt colectiv — cel al Fabricii de calapoade — a devansat comenzile de produse ale fabricilor „Ardeleana“ din Alba Iulia, „8 Mai“ din Mediaș și întreprinderii de încălțăminte din Agnita. La rîndul lor, muncitorii de la Industria de morărit și panificație au produs și trimis în diferite localități ale județului Arad aproape 25 tone de pîine. (S. Nour). O tragere specială pentru ajutorarea sinistraților Pentru a contribui la acțiunile de ajutorare a celor sinistrați, ca urmare a calamităților naturale care s-au abătut asupra unor județe ale țării, Administrația de Stat Loto-Pronosport organizează o „TRAGERE SPECIALA PENTRU AJUTORAREA SINISTRAȚILOR". Se atribuie: PREMII ÎN AUTOTURISME :1 BANI, ÎN VALOARE TOTALA DE 7.500.000 lei. Prețul unui bilet : 5 lei. Procurarea biletelor pină cel mai tîrziu la 18 iunie 1970. Tragerea, la 21 iunie 1970. La această tragere se acorda : 10 AUTOTURISME DACIA 1300 ; 30 DACIA 1100; 40 SKODA 100 S. 100 PREMII A 10.000 LEI; 1.000 PREMII A 1.000 LEI ȘI 10.000 PREMII A 100 LEI. Mobilizarea tuturor resurselor producției (Urmare din pag. 1) în momentul de față, eforturile se îndreaptă spre consolidarea și definitivarea acestor măsuri, astfel încit indicatorii planificați să fie realizați și depășiți. In plus, spre a se putea răspunde cererilor sporite de pâmînturi colorate, se vor efectua modificări de instalații la secția din Arad care vor permite mecanizarea procesului de producție. O convorbire cu inginerul șef adjunct Romeo Munteanu, ne convinge că și în sectorul II detergenți sînt preocupări majore în vederea mobilizării a noi rezerve de producție, într-o ședință recentă, a consiliului tehnic, aflăm de la interlocutorul nostru, că au fost adoptate mai multe proiecte importante pentru sporirea producției și îmbunătățirea calității produselor. Ca urmare, la 23 mai a.c., a intrat în funcțiune o nouă linie pentru transportul pneumatic al perlanului, care, potrivit planului, trebuia realizată la 15 iunie a.c. Ne propunem apoi să amenajăm, în cursul trimestrului III, o nouă linie de „Timerel* și „Aldetal* folosind, In acest scop, instalațiile existente de asemena, reamenajarea liniei de fabricație a produselor „Far“ și ,,Trial“ va permite ambalarea lor mecanică, ceea ce va afecta favorabil productivitatea muncii, dar și aspectul comercial, prezentarea celor două produse. O preocupare susținută e îndreptată spre reutilizarea prafului de „Perian" prin granularea lui corespunzătoare, spre a se mări astfel cantitatea pusă la dispoziția comerțului. Inginerul șef Teodor Moldovan, ing. Sigismund Braun, șeful proiectării, ing. Ladislau Tamaș, operatorul chimist Vasile Zar Ieri și mulți alții desfășoară o susținută activitate in sprijinul înnoirilor tehnice. Rezultatele obținute în ultimul timp atestă eficiența măsurilor luate pe lângă depășirea sarcinilor de plan, au fost suplimentate cu 73 tone sarcinile la export.Demarajul făcut spre a răspunde marilor îndatoriri este, așadar, bun. Perseverînd spre realizarea obiectivelor stabilite, acționînd hotărît și operativ în vederea depășirii greutăților de moment, colectivul uzinei „Azur“ va reuși să obțină la sfirșitului anului rezultatele scontate de economia noastră națională, DRAPELUL ROȘU—7.896 T Săptămina culturală lugojeană“ O ZI CONSACRATĂ ARTEI $1 LITERATURII Lugoj (prin telefon). Mărfi a fost cea de-a treia zi a ,,Saptâminii culturale lugojene", manifestare care cunoaște incă de la inaugurare o largă popularitate. ■ Acțiunile pe care le programează rețin atenția publicului lugojean, constituind tot atâtea prilejuri de afirmare a unui mare număr de artiști, creatori de literatură și artă, artiști amatori. t Cea de-a treia zi a fost consacraartei și literaturii. Programul a început printr-o interesantă și documentată expunere a criticului de arta bucureștean Mircea Grozdea, care a vorbit despre tendințele artistice în arta plastică contemporană. A asistat un numeros public, care apoi, la ora 19, s-a adăugat asistenței ce a participat la vernisajul salonului inaugural al cenaclului lugojean al Uniunii Artiștilor Plastici. Sunt prezentate pe panourile expoziției literare de pictură, sculptură și grafică aparținind unor artiști ca Iulia Simu, Nicolae Lazăr, Silviu Orivițan-Crețu, Tudor Tudan, Constantin Onase, Vladimir Streleț, Simion Lucaciu, Florica Orăvițanu, Dindor Dure, Aurel Ardeleanu. Au fost invitați, de asemenea, și expună artiști amatori de talent ca Adrian Moga, Constantin Răducanu, Felicia Necșa și alții. La inaugurare au vorbit criticul de artă Mircea Grozdea, pictorul Silviu Orăvițanu-Crețu, secretarul cenaclului, și profesorul Gheorghe Luchescu, președintele Comitetului municipal pentru cultură și artă cât și sculptorul Victor Gaga, președintele Filialei timișorene a Uniunii Artiștilor Plastici. Expoziția impune atenției un grup de artiști de talent, animați de dorința de a afirma prin culori, desen și volume sculpturale sensibilitatea și modul de a gindi al lugojenilor. La inaugurare a fost prezent și un grup de artiști timișoreni. Ei constatau cu bucurie progresele sensibile ale membrilor cenaclului și in general ale artiștilor plastici din orașul de pe Timiș. „Lugojenii sunt foarte inimoși, dornici să facă lucruri mari, ne-a declarat pictorul timișorean Aurel Breileanu. Cunosc bine activitatea lor creatoare, am colaborat cu mulți dintre ei timp de cîțiva ani pe cind eram profesor la Școala populară de artă din Lugoj. Salonul inaugural dovedește că s-au dezvoltat simțitor, că ne putem aștepta din partea lor la cele mai promițătoare creații". In aceeași primitoare sală ..Dacia a avut loc in continuare, o plăcută și intimă seară de poezie. După cuvintul profesorului Gheorghe Oprescu președintele cenaclului literar a poartă numele lui Ion Popovici-Bănățeanul, poetul Constantin Miu-Lerca a prezentat auditoriului evocări literare lugojene, In continuare au citit din scrierile lor poeții Anișoara Odeanu, Gabriela Ioan și Lucian Bureriu, prozatorul Dan Rebreanu, numeroși tineri membrii ai cenaclului literar lugojean, iar actorii Tiberiu Ciorogaru și Eugen Gangan au rentat din poezia lugojeană de odinioară, din creațiile lui Victor Vlad Delamarina, Ion Popovici Bănățeanul, Casian Munteanu și alții. La ora cinc transmit aceste rânduri un numeros public asistă in sala Teatrului popular la spectacolul de estradă al clubului ITIL., spectacol intitulat :.Almanah pe portativ", realizat de Stelian Stanciu, in regia lui Micu Smaranda Dirijează prof R. Palade, iar coregrafia ii aparține lui M. Botscheller. Programul zilei de azi, miercuri, este dedicat in întregime artei, teatrale. La ora 15,30 este programat in sala Casei de cultură un simpozion dedicat teatrului popular la care și-au anunțat participarea oameni de teatru din București, Timișoara și Reșița. La ora 17, secția in limba germană a Teatrului popular prezintă piesă „Sosesc diseară" de Teodor Mușatescu, iar la ora 20 secția română a aceluiași teatru susține premiera piesei „Epoleții invizibili" de Silvia Andreescu și Teodor Mănescu. SIMION DIMA Expoziția de arte plastice deschisă la Lugoj. Cu mașinile, atelajele și cu brațele (Urmare din pag. I) ratorii de auci au scos de sub apă și 6 hectare cu lucernă prin saparea altui canal de scurgere. Acum toate forțele cooperativei sunt antrenate la prășitul sfeclei de zahăr și a altor plante și la plivitul buruienilor din cartofi intrucit pe aceste sole nu se poate incă intra cu forțe mecanice. Și la cooperativa agricolă din Bánti majoritatea culturilor se dezvoltă in condiții normale. Floarea soarelui, de exemplu, pe mai mult de jumătate din suprafață este prășită mecanic, iar la porumb se află in plină desfășurare prima lucrare cu sapa rotativă. O activitate susținută se desfășoară in aceste zile și la recoltatul, uscatul și depozitatul furajelor fibroase. La cooperativa din Jimbolias a și cosit, uscat pe capre și cu ajutorul ventilatoarelor, lucerna de pe 50 de hectare. Această lucrare deosebit de importantă in dezvoltarea zootehniei este pe terminate la cooperativa din Nerău și se afli in plină desfășurare la cea din Variaș și multe altele. lntirzierea lucrărilor agricole de gn sezon presupune luarea de urgență a unor măsuri eficiente de mobilizarea tuturor forțelor in primul rind la evacuarea apelor > de pe ogoare și apoi la pregătitul terenului, insămințări și, acolo unde este cazul, la reinsămințări >> in așa fel ca fiecare palmă de, pămint să fie cultivată. Conducerile de unități și specialiștii trei feni« sa organizeze in așa fel lu Scrul ca toate mijloacele mecanice, c< atelajele și brațele de muncă sd *s> fie folosite din plin. Nu trebuie << deloc neglijate nici lucrările de « întreținere a culturilor, prășit, pis> vit, combaterea dăunătorilor etc. ». Acolo unde terenul nu permite ini>trarea forțelor mecanice să se pe treacă la plivitul manual al bu >> rutenilor. << Acum este momentul cel TMi<i potrivit și pentru asigurarea unor >> stocuri cit mai mari de finuri. « Stadiul înaintat de vegetație al <<lucarnei impune grăbirea recoltăr>rii și depozitarea ei. In acelașin timp trebuie cosite și adunate toate rezervele de furaje de pe le marginile drumurilor, digurilor și șanțurilor. li contraste cotidiene Cerberul de la S.G.L. Cu motive absolut întemeiate, un mare număr de cetățeni se adresează, zilnic, cu diverse cereri Serviciului de gospodărie locativă din Timișoara. Petiționarul ar trebui să găsească, aici, ca la oricare altă instituție de stat, multă atenție și solicitudine, înțelegem ca salariații trebuie să lucreze în liniște, sunt justificate și orele de audiență, stabilite după un anumit program dar nu știm de ce primul salariat pe care solicitantul îl întilnește, este lipsit de amabilitate ? Marin Graur, precum și alții ca ea, care fac aici de serviciu, răspunde obraznic, pe un ton jignitor, pe toți cetățenii îi tratează cu ,,tuu sau folosește invariabilul imperativ: ,.nu este aiciu etc. Este nevoie de un asemenea cerber cu metode opuse politeței și bunului simț, la o instituție atât de mult solim citată de cetățeni ? Copiii sunt, zilnic, copii Este inexplicabil modul in care Consiliul popular al municipiului Timișoara soluționează sesizările pe care le inserăm în coloanele ziarului nostru. Concret, nu numai că nu am primit nici un rds..puns la nota ..Reclamă (vezi ,,Drapelul roșu“ din copiii“ 15 aprilie 1970), dar nici nu s-a deplasat cineva pinct in Parcul pionierilor. Aici, situația este aceeași pe care o sesizăm : multe jucării stricate, alei neamenajate, etc. S-ar putea ca, la amintita instituție, să existe opinia că parcul c al... copiilor numai de ziua lor și iarna, cind mai dă Moș Cerild pe aici ? Salariații care sunt ei inșiși părinți au uitat că in fiecare ,i copiii sunt copii și că au nevoie de joacă și recreiere ? Cele sesizate sunt reale... In urma apariției articolului C ..Pentru un climat de deplină lealitate" (Drapelul roșu din 28 aprilie a.c.) primim un răspuns C de la Combinatul industriei aliimentare Timișoara. Spicuim din C cuprins . ..Articolul a fost prelucrat cu salariații, luindu-se măsuri operative care să ducă la eliminarea celor Conducerea combinatului a sesizate. A aprobat înființarea a două posturi de r revizori de gestiune la Industria cărnii și un altul la Industria laptelui. La organele de miliție au fost cerute fișele de antecedente f penale pentru toți conducătorii auto și s-au întocmit dosare per [UNK] C somng, conform actelor normative in vigoare“. Semnează : Dumitru Mureșan, director economic, și Alexandru Bănică, director personal-învâțămînt C Săpunul care... I lipsește le Cetățeanul caree duce la băie ,,Neptun" din Timișoara are pretenția ca cel puțin aici să gasească o stare perfectă de cură- S fante, la care să se adauge gi ar mobilitatea celor care, de fapt, ti stau la dispoziție . Dacă i se spune că nu are apă caldă decit... ji căldură (el plătește pentru fier ? binte insă!) din pricina uzinei, f mai înțelege. Dar cind nu poate r găsi, contra cost, un săpun, o larmă pentru bărbierit, cind vede că la unele dușuri lipsesc rozetele, că există grătare de lemn ca vaie de lume, iar oglinzile sunt pătate, î, cetățeanul nu mai știe ce să creadă. Se mai întreabă dacă slujbașii ? de aici nu pot folosi alte expresii decât cele de genul : „ieși afara“, „să-și aducă săpun de-acasă“ etc. Poate se învrednicește zeul S mărilor, Neptun, sa trimită la S I.G.C.T. un „săpun“ care să ,,cu „ re te“ asemenea atitudini! . Așteptări zadarnice ! Peste 70 de elevi de la Școala generală din Copăcele (județul Caraș-Severin) au lucrat, in toamna trecută mai multe zile pe ogoarele I.A.S. din Lugoj (la brigada din Jena). După ce au recoltat o bună cantitate de porumb, li s-a spus că „pe drept, vor primi vreo 400 de lei“. Li s-a luat numele pentru a fi trecuți pe startul de plată și li s-a spus să îl aștepte. Au făcut-o, apoi au și cerut in scris drepturile lor dar e nici un răspuns. Ori așa, ori alt v fel... ca să știe școala să-și ia S gindul de la instrumentele muzicare și materialele sportive pe care preconizau sa le cumpere cu această sumă! Sau se așteaptă să vină toamna ? > Rubrică redactată de NICOLAE PÂRVU > 0