Drapelul Roşu, iulie 1970 (Anul 26, nr. 7920-7946)
1970-07-01 / nr. 7920
Anul XXVII nr. 7.920 * Miercuri, 1 iulie 1970 URGENTA LUCRĂRILOR DIN CÎMP RECLAMĂ PARTICIPAREA TUTUROR COOPERATORILOR LA MUNCĂ! In perioada în care ne găsim, datorită și condițiilor climatice nefavorabile, o seamă de lucrări agricole sunt rămase în urmă, s-au aglomerat, s-au suprapus. In unele unități a început recoltatul orzului, în timp ce mai există suprafețe nesemănate și de reînsămînțat, trebuie adunate furajele și întreținute culturile. Situația impune ca toți lucrătoriii din agricultură să participe la muncă pentru recuperarea rămînerilor în urmă, asigurarea unei recolte bogate, cultivarea fiecărei palme de pămînt ! Marea majoritate a țăranilor răspund cu cinste chemării partidului, participînd activ lucrările din cîmp, munca cinci dis-de-dimineață și pînă se lasă noaptea. Dar sînt și unii care se sustrag de la muncile agricole, ei devenind un fel de paraziți ai satelor, e drept, puțini la număr ; ei nu respectă prevederile Statutului C.A.P., hotărîrile adunărilor generale ale unității. Aceștia își găsesc alte îndeletniciri : plimbările la oraș, pescuit sau pur și simplu preferă să stea la umbră. In comuna Giroc de pildă, cooperativa agricolă are de executat un volum mare de lucrări: recoltarea legumelor și mazărea păstăi de pe 120 hectare, adunarea finului de pe 133 hectare, prășitul manual al florii-soarelui, (din 188 hectare prima sapă a fost executată doar pe jumătate), semănatul porumbului pe suprafețele unde a băltit apa etc. Fără participarea tuturor țăranilor cooperatori la aceste lucrări și folosirea din plin a fiecărei zile și ore bune de lucru, cooperativa din Giroc nu-și va putea realiza producția planificată și îndeplini angajamentele luate. Intr-una din zilele trecute, la brigada I-a, condusă de Iosif Boia, din 33 brațe apte de muncă au lucrat doar 16; la ferma legumicolă, de asemenea, patru cooperatori au absentat nemotivat. Au lipsit oameni și de la celelalte brigăzi. Analizînd cauzele neparticipării la muncă a acestora a rezultat că o parte a fost la Timișoara cu produse pe piață sau pentru alte treburi ne-esențiale. De exemplu, Maria Rotaru a fost la piață, a vîndut căpșuni și caș de oaie, rezervîndu-și, de asemenea, sa mai stea o zi acasă pentru a prăși o parcelă personală cu căpșuni. Iată cum a irosit două zile bune, în timp ce culturile cooperativei agricole reclamă urgentarea lucrărilor de întreținere. O altă categorie , de țărani cooperatori caută să efectueze norme de muncă la unele activități mai ușoare în iarnă, ca, acum, să nu mai participe in mod regulat la diferite lucrări. Astfel, Vichente Calea, a efectuat pînă la 1 iunie, 96 norme convenționale, din care 40 în decembrie și ianuarie , și Ion Cajea, deși are 87 norme convenționale, în ultimele două luni n-a mai lucrat în cooperativa agricolă. Dar ambii se ocupă intens cu pescuitul pe Timiș , au fost prinși și în delict de braconaj, pescuind fără permis. Modul acesta de a privi lucrurile din partea unor cetățeni contrastează cu atitudinea cinstită celorlalți membri cooperatori, dintre care, mulți sînt mai în vîrstă. 11 putem da ca exemplu pe Petru Vasi, care, deși are peste 60 de ani, a efectuat în aceeași perioadă 104 norme convenționale. Analizînd fișele de pontaj și graficul în care sunt trecute normele convenționale executate de fiecare cooperator din Giroc se constată diferențe mari de la om la om. Alături de muncitori buni se găsesc și ing. A. RACHITOVAN Continuare in pag. all-a La Giroc mai sunt rezerve în folosirea deplină a forței de muncă Plenara Consiliului Uniunii județene a cooperativelor agricole de producție în după-amiaza zilei de ieri, a avut loc plenara lărgită a Consiliului Uniunii județene Timiș a cooperativelor agricole de producție. Pe lângă membrii consiliului, au participat președinții cooperativelor, cadre de conducere și specialiști de la Direcția agricolă, cercetători de la Stațiunea experimentală Lovrin, cadre didactice de la Institutul agronomic, reprezentanți ai filialei Băncii Agricole, ai organelor de contractare, activiști de partid și de stat etc. Lucrările plenarei au fost prezidate de tovarășul Trifon Darie, secretar al Comitetului județean de partid, președintele Uniunii cooperatiste. Plenara a dezbătut o serie de probleme de mare importanță privind consolidarea economico-organizatorică a cooperativelor agricole, sporirea avuției obștești și creșterea aportului acestora la dezvoltarea economiei naționale. Astfel, s-a dezbătut, in lumina măsurilor stabilite de recenta plenară a U.N.C.A.P., felul în care se îndeplinesc sarcinile ce revin agriculturii cooperatiste a județului nostru din cele două programe naționale privind gospodărirea rațională a apelor, extinderea irigațiilor și a celorlalte lucrări de îmbunătățiri funciare, precum și dezvoltarea în perspectivă a zootehniei, adoptate de Plenara C.C. al P.C.R. din martie 1970. Pe această temă a fost prezentată o amplă informare de către tovarășul ing. Ioan Oprea, prim-vicepreședinte al Uniunii cooperatiste. De asemenea, pe ordinea de zi au figurat și probleme legate de dezbaterea în fiecare unitate a proiectului Legii organizării producției și a muncii în agricultură, a proiectului regulamentului asociațiilor intercooperatiste agricole. Pe marginea problemelor supuse dezbateri au luat cuvîntul : ing. Vladimir Vidaicu, președintele C.A.P. din Ghiroda, Ioan Josu, președintele C.A.P. din Topolovățul Mare, Iosif Demeter, președintele C.A.P. din Nerău, Pascu Stănescu, președintele C.A.P. din Honorici, ing. Emilia Neagu de la C.A.P. din Becicherecul Mic, prof. dr. Nicolae Gluhovschi, decanul Facultății de medicină veterinară, Petru Feneși, președintele C.A.P. din Tomnatic, ing. Oprea Segărceanu, cercetător principal la Stațiunea experimentală agricolă din Lovrin, ing. Alexandru Pîrvu, președintele C.A.P. din Iecea Mare, ing. dr. Constantin Anderca de la Facultatea de agronomie, Cornel Cerpatovici, directorul filialei județene a Băncii Agricole și ing. loan Gheorghiu, directorul Direcției agricole județene, în încheierea lucrărilor plenarei a luat cuvîntul tovarășul Trifon Darie, care a subliniat sarcinile ce revin organelor și organizațiilor de partid, Uniunii cooperatiste, Direcției agricole, conducerilor de cooperative și specialiștilor în îndeplinirea exemplară a amplului program elaborat de partid de intensificare și modernizare a producției agricole. Știința în slujba producției Ieri, un grup de 40 de cadre didactice de la Institutul agronomic Timișoara, condus de prof. dr. Iulian Drăcea, rectorul institutului, și prof. dr. doc. C. V. Oprea au plecat cu autocarul intr-o deplasare de studii, de mai multe zile, în cîmpia de vest a țării, intre Timișoara și Satu Mare. Studiul se efectuează ca urmare a sarcinilor primite din partea Ministerului Agriculturii și Silviculturii de a întocmi o lucrare de sinteză cu privire la urmările inundațiilor din toată partea de vest a țării. Delegația cuprinde specialiști din domeniul pedologiei, îmbunătățiri funciare, agrotehnică, fitotehnie, legumicultura, cultura T* plantelor de nutreț, combaterea bolilor și dăunătorilor, zootehnie și medicină veterinară. Cadrele didactice, împreună cu organele locale și de specialitate, vor studia terenurile acoperite de nul, indicînd totodată măsurile imediate pentru punerea lor în valoare. De asemenea, în funcție de stadiul de dezvoltare al plantelor se stabilesc lucrările ce trebuie efectuate pe ogoare, în legumicultura, pe pășuni etc., pentru recuperarea pagubelor pricinuite economiei naționale de către calamitățile naturale. Concomitent, se vor indica și măsurile pentru redresarea zootehniei, asigurarea bazei furajere și combaterea bolilor. 7 / /\ in pag. a ll-a Anul de învățămînt de partid s-a încheiat pregătirea oamenilor continuă 4 pagini, 30 bani 1 ^ Astăzi, 1 iulie, în jurul orei 9,45 ^ posturile noastre de radio și teeviziune vor transmite plecarea din Capitală a Maiestăților Lor Imperiale — Șahinșahul Iranului, Mohammad Reza Pahlavi Aryamehr, și împărăteasa Fa ^ rah. (Agerpres) ^ \ \ J ADUNAREA FESTIVI PRU.EJUITA DE „ZINA ÎNVĂȚĂTORULUI“ In sala Operei de stat din Timișoara a avut loc ieri adunarea festivă cu prilejul „Zilei învățătorului“. Au participat numeroși profesori, învățători, alte cadre didactice din învățămîntul de toate gradele din județul Timiș. Festivitatea a fost deschisă de tovarășul Coriolan Pop, prim-secretar al Comitetului municipal Timișoara al P.C.R., primarul municipiului. Despre însemnătatea „Zilei învățătorului“ a vorbit tovarășul conf. univ. ing. Trandafir Cocîrlă, membru supleant al C.C. al P.C.R., secretar al Comitetului județean Timiș al P.C.R. După ce a transmis un călduros salut adresat slujitorilor școlii din partea Comitetului județean de partid, a Biroului său și a Consiliului popular al județului Timiș, vorbitorul s-a referit la importantele realizări din economie, știință, cultură și artă, reliefînd înfăptuirile din domeniul învățămîntului, care s-au concretizat și în județul Timiș ca urmare grijii partidului și statului nostru. In continuare, vorbitorul a evidențiat munca și rezultatele obținute de cadrele didactice din județul Timiș, subliniind, totodată, sarcinile de mare responsabilitate socială care revin școlii, întregului corp profesoral pentru formarea generației viitoare, cu înalte trăsături etice și civice, vrednici constructori ai societății socialiste, în cadrul aceleiași adunări, fost citite Decretul Consiliului au de Stat al Republicii Socialiste România prin care au fost conferite titlul de profesor emerit, ordine și medalii, precum și Ordinele Ministrului învățământului prin care au fost acordate gradații de merit, titlul de evidențiat și gradul I unor cadre didactice din județul Timiș. ...Moment solemn, în sală se fac auzite trompetele pionierești. O delegație de elevi, aducînd cu ei flori, emoții, cuvinte de mulțumire, s-au adresat dascălilor care sădesc cu dragoste în inimile lor sentimentul puternic al dragostei față de țară, față de părintele iubit Partidul Comunist Român. Au vorbit în continuare: Mihai Perian, director al Liceului de muzică Timișoara, Maria Vasiliu, învățătoare la Liceul nr. 7 Timișoara, prof. Doina Atanasescu, de la Liceul nr. 11, prof. Wiliam Merschdorf, de la Grupul școlar textil, care au adresat cuvinte de mulțumire pentru înalta apreciere pe care partidul o acordă muncii dascălilor. S-a dat citire textului unei telegrame adresată Comitetului Central al Partidului Comunist Român, personal tovarășului NICOLAE CEAUȘESCU, prin care întregul corp didactic din municipiul Timișoara își exprimă adeziunea deplină la politica P.C.R., hotărîrea fermă de a înfăptui neabătut sarcinile care îi revin în nobila misiune de formare a tinerelor generații. La sfârșitul adunării, ansamblul folcloric „Timișul“ a prezentat un program artistic. Echipa feminină de handbal „Universitatea“primită la Comitetul județean de partid în cursul zilei de ieri, echipa feminină de handbal „Universitatea“ Timișoara a fost primită la Comitetul județean Timiș al P.C.R., cu prilejul obținerii titlului de campioană a țării în ediția 1939/1970. Au luat parte tovarășii Mihai Telescu, membru al Comitetului Central al P.C.R., prim-secretar al Comitetului județean Timiș al P.C.R., președintele Consiliului popular județean, Coriolan Pop, prim-secretar al Comitetului municipal Timișoara al P.C.R., primarul municipiului, prof. dr. docent Ioan Curea, rectorul Universității, conf. Petru Stanciu, prorector al Universității, președintele secției de handbal, Cornel Iialița, președintele C.J.E.F.S. Timiș, prof. Cornel Iovănescu, decanul Facultății de educație fizică și sport. Luînd cuvîntul, tovarășul Mihai Telescu, a adresat echipei „Universitatea“ calde felicitări, în numele Comitetului județean de partid, al Consiliului popular județean, pentru frumoasele rezultate obținute pe terenul de sport și la învățătură. Subliniind comportarea meritorie a formației, a făcut, totodată, recomandări prețioase lotului de jucătoare, conducerii tehnice și a clubului privind activitatea competițională viitoare și mai ales comportarea în confruntările internaționale. Mulțumind pentru înaltele aprecieri, pentru recomandările făcute, tovarășii conf. Petru Stanciu, lector Constantin Lache, antrenorul echipei de handbal și Elena Onofraș, componentă a lotului, au exprimat hotărîrea întregii formații, a conducerii clubului de a reedita succesele de pînă acum, de a ridica prestigiul handbalului timișorean pe noi trepte de afirmare. II, pui Ml. MOHAMMAD IIIZA PAHLAVI ARYAMEHR, ÎMPREUNA CU PREȘEDINTEIE CONSIMIENI DE STAT, NICOLAE CEAUȘESCU, AU VIZITAT CRAIOVA După cum este cunoscut, timp de două zile, Șahinșahul Iranului soția sa au fost oaspeți ai litorașimului Mării Negre. Marți, împreună cu președintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România, Nicolae Ceaușescu, Șahinșahul Mohammad Reza Pahlavi Aryamehr a vizitat Craiova. Au sosit, de asemenea, la Craiova vicepreședintele Consiliului de Stat, Emil Bodnaraș, și oficialitățile române atașate pe lângă șeful statului iranian , Constantin Stătescu, secretar al Consiliului de Stat, Pavel Silard, ambasadorul României la Teheran, general-locotenent Constantin Popa, locțiitor al șefului Marelui Stat Major, precum și Ardeshiz Zahedi, ministrul afacerilor externe al Iranului, Soltan Sanandaji, ambasadorul Iranului la București, și alte persoane iraniene care-l însoțesc pe Șahinșah. Drapele ale celor două țări împodobeau străzile străvechii cetăți a banilor, iar portretele Șahinșahului și al soției sale erau expuse în vitrinele magazinelor. Și, bineînțeles, subiectul la ordinea zilei al volubilelor craioveni era sosirea în urbea lor a celor doi șefi de stat. Discuțiile se centrau invariabil asupra semnificației întîlnirii dintre șeful statului român și șeful statului iranian, asupra bunelor relații statornicite între Iran și România. România și Iranul au un limbaj comun în foarte importante probleme ale contemporaneității : respectarea suveranității și independenței, respectul reciproc, colaborare reciproc avantajoasă. Animate de dorința de a’" sluji cauza înțelegerii în viața internațională România și Iranul acționează pentru cooperarea și prietenia între popoarele lumii și oferă prin ceea ce întreprind în planul relațiilor bilaterale, un model de colaborare între state cu orînduiri sociale diferite. Exprimînd sentimentele de adevărată prietenie și stimă ale întregii populații a acestui mare oraș al țării, care este Craiova, zeci de mii de cetățeni i-au întîmpinat în vizita lor pe suveranul Iranului și pe președintele Consiliului de Stat cu explozive manifestări de bucurie, cu flori, cu urale. Constantin Băbălău, președintele Consiliului popular al județului Dolj, primarul municipiului Craiova, Ion Zăvăleanu, precum și alte notabilități locale prezente la aeroport au adresat Șahinșahului și președintelui Consiliului de Stat urări de bun venit pe meleagurile oltenești. O gardă militară prezintă onorul. Un grup de copii oferă Maiestății Sale, Șahinșahului Iranului, Mohammad Reza Pahlavi Aryamehr, și președintelui Nicolae Ceaușescu buchete de flori. In uralele și aplauzele craiovenilor veniți în întîmpinare la aeroport, cortegiul oficial se îndreaptă spre oraș. (Continuare în pag. a IV-a) Ecourile sărbătorilor folclorice încă nu s-au stins. Imortalizate pe pelicule de film imaginile acestor zile readuc în memorie timișorenilor farmecul și bogăția creațiilor populare din cîmpia timișeană. In fotografie , tineri igrișeni îmbrăcați în străvechiul port specific locului. Eternul feminin in ipostază intelectuală Numele primei femei medic sau al primei inginere a trecut de mult în custodia enciclopediilor. Azi nimănui nu i-ar mai trece prin minte să pună la îndoială capacitățile intelectuale ale sexului... slab, ori să-i conteste dreptul la cutare profesiune și nici nu se mai miră nimeni că le găsește reprezentate în cele mai diverse sectoare de activitate. Azi ne rămîne doar să admirăm, transpuse în munca intelectualei trăsături din paleta eternului femenin : conștiinciozitate, sîrguință, răbdare, perseverență. Ca asistentă la disciplina de ortopedie stomatologică a Institutului de medicină din Timișoara, un lucru nu îngăduie dr. Maria Lungu : intervențiile. Se vede parcă pe ea cu ani în urmă — o adolescentă timidă, îmbrăcată intr-o rochiță simplă, bătînd la porțile impunătoare ale institutului, în orășelul natal, la Sînnicolaul Mare, fusese o elevă eminentă ; învățase totdeauna singură, dintr-un imbold propriu, trebăluind și in gospodărie, pentru că mama ei abia mai răzbea intr-un serviciu greu și cu cei trei copii acasă. Dar aici cine știe ?... Primele încercări au fost eșecuri. Și poate ne-am sfii să pomenim acum de asta, dacă notele obținute în tot cursul anilor universitari, și mai ales media de la absolvire, nu ar dovedi cu prisosință că locul tinerei, ce se numea pe atunci Maria Paitici, a fost categoric în meseria pentru care simțise o irezistibilă chemare. Imediat după examenul de stat s-a înscris la concursul pentru ocuparea unor posturi de asistenți, a reușit și, de atunci ajută la formarea cadrelor de medici stomatologi. O căutăm și nu ne e greu s-o găsim la Policlinica nr. 1, unde de obicei supraveghează studenții la efectuarea lucrărilor practice. Nu tie e greu — pentru că o cunosc cu toții în această aripă a policlinicii. Ea e mereu prezentă, intervine activ (cînd e cazul) pentru corectarea lucrării începută de student, așează ea însăși lingă scaunul pasedentului în perioadele aglomerate. Ne interesăm dacă, încercind să spargă rutina ocupațiilor cotidiene, nu cumva are în vedere vreo temă de cercetare științifică, dacă mai există — și mai pot exista — puncte albe, neabordate, in ortopedia dentară. Da, studiază, chiar actualmente, face parte dintr-un colectiv care, sub conducere dr. Radu Roșiu, șeful disciplinei, urmărește eficiența masticatorie la ulcerași. Încerc o discuție pe... tema timpului liber (vom mai reveni asupra timpului liber al femeii). — Vă gîndiți la vorbele de adineauri. E drept, la noi numărul orelor de muncă e mai mare, dar nu-i nimic! Mie îmi place să stau pe aici; azi de exemplu nu am zi de lucru cu studenții. Mă simt bine în cabinet. ★ — Ați avut multe colege la institut ? — Foarte multe. Eram mai multe fete decât băieți. ...Semn că știința chimiei a intrat cert în predilecțiile feminine. Ing. Octavia Ceaușu, lucrează la „Azur“ din anul repartizării în producție. La început a făcut cunoștință cu specialitatea de tehnolog în secția de lacuri — a fost perioada de învățare a alfabetului producției — pe urmă a trecut în laboratorul de analiză pentru materii prime și ulterior în laboratorul de cercetare. Acum numele ei se leagă direct de eforturile de depășire ale binecunoscutei mărci „Azur“. Uzina dispune de două laboratoare de cercetare, primul pentru lacuri și vopsele, iar al doilea pentru detergenți. Lor le revin sarcini de maximă importanță cum ar fi: îmbunătățirea calității produselor, elaborarea unor sortimente noi, înlocuirea unor materii prime costisitoare sau din import cu materii indigene la fel de eficiente sau chiar mai mult. Laboratorul se afirmă, astfel, ca un fel de inimă a secțiilor productive, o inimă al cărei puls energic nu stagnează și nu va stagna atîta vreme cit mai există loc pentru căutări, cu alte cuvinte — niciodată. Sortimentul uzinei „Azur“ la vopsele și lacuri atinge cifra de 300 și totuși, după cum ne mărturisește inginera Ceaușu... — ...Suntem departe de a fi mulțumiți ! — Matematica, „spaima amintirilor“ pentru mulți care n-au MAGDA SIRCA (Continuare in pag. a IlI-a) Femeia — muncitoare, gospodină, mamă (IV) ★ . Teatrul Sterija din Vîrșeț din nou la Timișoara In cadrul schimburilor prietenești de spectacole statornicite între Teatrul „Matei Millo“ din Timișoara și Teatrul Sterija din Vîrșeț (R.S.F. Iugoslavia) se află la Timișoara colectivul artistic al teatrului iugoslav, începînd din 28 iunie și pînă la 1 iulie artiștii din Vîrșeț prezintă în județul nostru patru spectacole cu comedia „Popa Cica și popa Spira“ de Stevan Sremac, în regia lui Milan Novac. Aseară spectacolul a fost prezentat pentru publicul timișorean. Cu prilejul acestui turneu, primit cordial de către public și spectatorii din comunele Diniaș și Sînmartinul Sîrbesc iar astăzi, și cei din Variaș, au prilejul să asiste pe scenele căminelor culturale din cele trei localități la spectacolele teatrului oaspete. Menționăm că direcțiunea teatrului oaspete a hotărît ca venitul rezultat din încasări să fie depus în contul de ajutorare a zonelor care au suferit de pe urma calamităților naturale. Aseară, în timpul reprezentației, artistul emerit Gh. Leahu a mulțumit călduros pentru gestul de largă umanitate al oaspeților de astăzi, care este încă noștru un semn al prieteniei ce leagă tot mai strîns nu numai cele două colective teatrale ci și popoarele noastre.