Drapelul Roşu, august 1970 (Anul 26, nr. 7947-7971)
1970-08-01 / nr. 7947
I Instantaneu estival Foto E. Robicsek Anul XXVII nr 7.947 Sîmbătă, 1 august 1970 In cooperativele agricoles RITM NESATISFACATOR LA RECOLTATUL GRIULUI ȘI SEMĂNATUL CULTURILOR DUBLE Din situația operativă, centralizată la Direcția agricolă județeană, rezultă că, pînă in seara zilei de 30 iulie, în cooperativele agricole s-au recoltat 59.250 hectare cu grîu, adică 71,1 la sută din suprafața in cultură. Ritmul de muncă la combine este încă nesatisfăcător, deși în ultimele zile au fost condiții foarte bune pentru recoltat. Joi, au lucrat 98 la sută din combine și s-a realizat doar 80 la sută din capacitatea lor zilnică de lucru, adică numai 3 hectare recoltate, în medie, pe utilaj, încă se manifestă realizări mult diferențiate la unități cu condiții de lucru asemănătoare. Astfel de diferențe se observă în special la I.M.A. care deservesc cooperativele din zona de deal. In timp ce întreprinderea pentru mecanizarea agriculturii din Bethausen a ajuns la 75 la sută cu recoltatul griului, ceea ce este peste media județului. I.M.A. din Lugoj și Fibiș stau mult mai prost, aproximativ 60 la sută. Diferențe mari sunt și între unitățile deservite de aceeași întreprindere pentru mecanizarea agriculturii ; în timp ce unele cooperative au terminat seceratul griului, altele mai au încă mult de recoltat. Situația este nesatisfăcătoare la balotatul paielor ; pînă joi se așiza, s-au efectuat 43.362 hectare, adică 58 la sută din suprafața, recoltată. Mai sunt multe prese defecte, iar din cele care lucrează, bună parte nu-și îndeplinesc noroma zilnică. Astfel, pe 30 iulie, din 548 prese existente la I.M.A., au lucrat doar 507, realizînd numai 86 la sută din capacitatea lor zilnică. Mult întârziată, pentru perioada în care ne găsim, este tnsămînțarea culturilor duble : 26.229 hectare, adică 44 la sută din plan. La porumbul pentru boabe s-a realizat 50,2 la sută din suprafața prevăzută. Și la legume, în cultură succesivă, din 6.330 hectare, s-au realizat abia 40 la sută. Această situație demonstrează că nu s-au concentrat toate forțele la recoltat, eliberat teren, arat și semănatul culturilor duble. Nu s-a respectat, în toate unitățile, indicația organelor agricole de a se munci în flux continuu. In multe cooperative agricole, semănatul culturilor duble nu s-a privit cu suficient simț de răspundere de către consiliile de conducere și specialiști. Numai așa se explică diferențele mari de la unitate la unitate. Așa, de exemplu, în timp ce la cooperativele agricole din Cheglevici și Teremia s-a terminat semănatul porumbului, pe 220 hectare, respectiv 150 hectare. Cherestur, față de 200 hectare plalanificate, nu apare nici o realizare, iar la Cenad II, doar 50 hectare din 270. La legume succesive, față de 1.026 hectare prevăzute pentru cooperativele agricole deservite de I.M.A. Sînnicolaul Mare, s-au însămînțat 341 hectare. Dacă cooperatorii de la Saravale, Sînnicolaul Mare și Dudeștii Vechi se apropie de suprafața planificată, nu același lucru îl putem spune despre cei de la Cenad II, Nerău, Cherestur și altele care neglijează această cultură. Trebuie să avem în vedere că au mai rămas puține zile din timpul favorabil pentru însămînțarea culturilor duble, iar condițiile climaterice din acest an asigură realizarea unor producții bune, care să recupereze din pierderile suferite de pe urma calamităților. De aceea, considerăm că este de datoria tuturor lucrătorilor din agricultură, ca, sub directa îndrumare a organizațiilor de partid, să mobilizeze toate forțele mecanice și manuale la recoltat și, în special la semănatul culturilor duble, în așa fel ca această acțiune să fie terminată în următoarele două-trei zile. De asemenea, se impune ca fiecare cooperativă agricolă să-și rețină, în această perioadă, necesarul de sămînță care să fie condiționată din timp. Conducerile I.M.A. vor trebui să organizeze foarte bine mișcarea combinelor, de la o unitate la alta, pentru a nu se pierde nici o oră bună de lucru, iar tractoarele să lucreze zi și noapte la arat. în pagina a ll-a Mai sănătos, mai viguros, mai echilibratrile sunt de aceeași rasă, dar slabul control lasă să se scurgă laptele în donițe străine É Creșterea beneficiuluicerință obiectivă a dezvoltării economice Recuperarea cît mai rapidă a pagubelor provocate economiei naționale de inundații, înfăptuirea vastului program de edificare a societății socialiste multilateral dezvoltate, adoptat de Congresul al X-lea al P.C.R., necesită sporirea continuă a acumulărilor bănești. In această privință o mare importanță o are creșterea rentabilității producției și sporirea volumului absolut al beneficiilor. Rentabilitatea constituie in același timp un criteriu esențial de apreciere a modului cum sunt gospodărite mijloacele materiale de muncă și bănești. Noile reglementări privind planificarea, repartizarea și vărsarea beneficiilor, amplifică și mai mult importanța acestui indicator sintetic în care se reflectă nivelul calitativ și cantitativ al activității desfășurate ca o pîrghie economică principală în ridicarea eficienței economice a întregii activități. In primul semestru al acestui an, ca urmare a eforturilor depuse de colectivele de muncitori, ingineri și tehnicieni din industria județului Timiș, pentru folosirea cit mai eficientă a mijloacelor economice de care dispun, îmbunătățirea organizării producției și a muncii, creșterea productivității muncii etc. s-au realizat beneficii suplimentare de peste 40 milioane lei. Aceste rezultate sunt o dovadă a hotărîrii cu care oamenii muncii din industrie, sub conducerea organelor și organizațiilor de partid, luptă pentru îndeplinirea tuturor indicatorilor de plan, cantitativi și calitativi, pentru obținerea unor rezultate financiare cât mai bune. Rezultate deosebite în depășirea planului de beneficii au obținut colectivele de salariați de la Uzina mecanică (4,8 milioane lei), Solventul, (6,8 milioane lei), Azur (4,3 milioane lei), Electrobanat (3,9 milioane lei), Combinatul de pielărie și încălțăminte, (2,4 milioane de lei), Combinatul textil nr. 2 din Timișoara, (1,8 milioane lei), Combinatul textil Lugoj, (0,6 milioane lei), întreprinderea poligrafică (2,1 milioane lei) și altele. O analiză profundă a bilanțului activității desfășurate ne arată însă că întreprinderile noastre industriale dispun încă de însemnate resurse de creștere a rentabilității. In primul rînd, trebuie arătat că mai există întreprinderi care nu și-au realizat planul de beneficii (Combinatul textil nr. 1 cu 645. 000 lei, C.E.I.S. cu 337.000 lei), au depășit nivelul costurilor de producție planificate (Electrobanat) sau care fabrică încă produse cu pierderi (Fructus, Mondial, Ceramica) care influențează negativ indicatorii globali, iar alte unități economice (Ciocanul Nădrag, Electromotor, Combinatul Industriei Alimentare 1,) deși au realizat sarcinile planificate înregistrează un volum ridicat de cheltuieli neproductive. Posibilități de sporire a beneficiilor există însă în toate întreprinderile. Datoria cadrelor de conducere, a inginerilor și tehnicienilor, a tuturor oamenilor muncii este de a le transforma în realitate. Cauzele principale care determină rentabilitatea scăzută la unele produse, sau fabricarea lor cu pierderi sunt legate în mare măsură de neajunsurile care se mai mențin în gospodărirea mijloacelor materiale, de muncă și bănești, de lipsurile ridicate de materii prime și materiale și nivelul scăzut al productivității muncii. Cheltuielile administrativo-gospodărești ridicate, pierderile din rebuturi, cheltuielile neeconomicoase majorează costul produselor și diminuează beneficiile. Avînd în vedere faptul că beneficiile reprezintă diferența dintre ION NICOARA economist (Continuare în pag. a ll-a) i 4 pagini, 30 bani NOUL TIP DE TRAMVAI CREAT LA TIMIȘOARA In atelierele întreprinderii de transport Timișoara stă gata de plecare, în prima sa cursă, noul tip de tramvai românesc, creație a colectivului de specialiști de la întreprinderea amintită. Conceput, proiectat și realizat în țară, noul tramvai însumează un ansamblu inedit, el prezentîndu-se ca un vehicul modern (în adevăratul și bunul sens al cuvîntului), arhitectonice cu linii simple, care se întîlnesc sau compun colțuri in diverse unghiuri. Privindu-l din exterior, chiar și un nespecialist își dă seama că sistemul de semnalizare corespunde celor mai reguli de exigente circulație : vehiculul dispune de semnalizatoare de direcție, stop, faruri cu fază lungă și scurtă etc. Urcarea se face pe o ușă (2 m lățime) centrală, iar coborârea, pe alte două laterale. Cum se prezintă interiorul ? Salonul iți dă de la început senzația de confort, de bună dispoziție și are bineînțeles o capacitate mare, ceea ce înseamnă și 159 de locuri. înlesni . Pentru o circulație cât mai rapidă a călătorilor, a fost amenajată o platformă mare de urcare. Trei aeroterme asigură în permanență aer iarna și rece cald în timpul călduros. Tavanul este perforat, ceea ce înlesnește o absorbție a zgomotelor. Biletele vor fi oferite, de la caz la caz, fie de automat, fie de taxator. Tramvaiul — producția căruia va începe din 1972 în noua fabrică ce se edifică la Timișoara — prezintă performanțe funcționale tehnicesuperioare, despre care doi buni specialiști, ing. Mircea Ispan, director și Gheorghe Bihoiu, șeful colectivului de proiectanți, amănunte relatează nu lipsite de semnificații. Se remarcă, în primul rînd, posibilitățile mari de circulație (vehiculul care are o lungime de 14,2 m poate dezvolta o viteză de pînă la 70 km/oră), dispunînd, totodată de mai multe sisteme de frînare. Sistemul de rulare este conceput pe elemente cauciuc, elastice de ceea ce va asigura un mers silențios la care contribuie și transmisia ce dispune de un angrenaj cu dinți în spirală (hipoidă). nu De altfel, aceasta este noutate, dar singura spațiul nu ne permite acum o detaliere a lor. Ne vom mărgini doar să amintim de de curent, captatorul executat ca un sistem nou, avînd numai 90 kg față de cele 300 kg ale predecesorului său. Lapidarele noastre însemnări se opresc aici, nu înainte de a-i felicita pe proiectanți și constructori pentru remarcabila lor realizare, care va cotribui nemijlocit la dezvoltarea și îmbunătățirea transportului în comun din toate orașele țării. N. PIRVU w vwwww CELEI DE-A 16-A CONFERINȚE INTERNAȚIONALE ÎMPOTRIVA BOMBELOR ATOMICE ȘI CU HIDROSEN—GENSUIKYO In numele poporului român și al Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România, am deosebita plăcere să adresez un cald salut participanților la cea de-a 16-a Conferință internațională împotriva bombelor atomice și cu hidrogen. Activitățile desfășurate de „Consiliul japonez împotriva bombelor atomice și cu hidrogen" — Gensuikyo — constituie un însemnat aport la lupta popoarelor împotriva planurilor agresive ale imperialismului și a politicii sale de dominație, pentru înfăptuirea dezarmării și în primul rînd a dezarmării nucleare, pentru asigurarea unui climat de pace, colaborare și securitate internațională. Este convingerea noastră fermă că a sosit timpul să se acționeze în modul cel mai hotărît pentru a pune capăt cursei înarmărilor, să se întreprindă măsuri practice în domeniul dezarmării generale și în primul rînd pentru distrugerea armelor de nimicire în masă, astfel incit fiecare popor să aibă certitudinea securității sale. Dînd expresie sentimentelor care animă întregul nostru popor, România, alături de forțele progresiste și democratice de pretutindeni, își va aduce și în viitor contribuția la această cauză nobilă. Ea va milita în continuare pentru zădărnicirea politicii de război promovată de cercurile imperialiste, pentru încetarea agresiunii imperialismului american împotriva popoarelor din Indochina, pentru stingerea focarelorxistente de tensiune și conflicteîn diferite regiuni ale lumii, pentru unirea în această luptă a tuturor forțelor antiimperialiste. Arez succes deplin lucrărilor Conferinței dumnevoastră și folosesc acest prilej pentru a reafirma atașamentul poporului român față de idealurile progresului social, democrației, independenței naționale, păcii și înțelegerii între popoare. Nicolae Ceaușescu, Președintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România In clișeu: Noul tramvai realizat de colectivul Întreprinderii de transport Timișoara. FOTO : G. PANTEA Cîteva perechi de ochi urmăresc atent foaia pe care o mină bronzată și vînjoasă caligrafiază migălos: „Dorim să lucrăm în continuare pe șantier“. Stiloul trece apoi din mină în mînă. Iscălesc , Dumitru Marin, Attila Turei, Matei Ochsenfeld, Dănilă Jurca. La cîteva sute de metri depărtare de Peciu Nou, o tabelă indică în alb-roșu „Șantierul tineretului“. La sfirșitul acestui an, aici se va da în folosință un modern complex intercooperatist de îngrășare a porcilor, cu o capacitate de 30. 000 de capete. Incepînd cu 13 iulie, ziua inaugurării noului șantier, 60 de elevi ai școlii profesionale U.M.T. și-au demonstrat, zi cu zi, pasiunea lor pentru muncă. Jurîmprejur, cu vezi cu ochii, șanțuri și „pahare“ prefigurind mari hale. Elevii muncitori au executat canale pentru 6 hale destinate reproducerii fie pentru îngrășări. Lucrările sunt impecabil executate, trase parcă cu echerul. Un canal de 180 mc pentru apă potabilă, 120 de vagoane cu piatră, alte zeci de balast descărcate completează bilanțul de pînă acum al muncii elevilor de la Școala profesională U.M.T. Se lucrează cite 6 ore pe zi, fiecare tînăr avind zilnic de realizat o normă de 3 mc, adică de săpat un canal fi de executat „paharul“ respectiv. Prima serie fi a realizat în întregime sarcinile ce-i reveneau pentru cele 13 zile de lucru. Mai mult chiar, putem consemna și „performanțe“ apropiate de cele ale unui lucrător cu experiență, rodul strădaniei tinerilor fruntași Trandafir Periatu și Gheorghe Feketeanul I K, Radencu Iancovici, Il A, Jiva Țucanov, I L și loan Puf, l ]■ In toiul discuției cu grupul de evidențiați (ale căror rezultate excelente vor fi confirmate și prin diploma Comitetului județean U.T.C.) se apropie de noi șeful șantierului, inginerul Ion Cosma, căruia îi solicităm opinii despre munca tinerelor sale ajutoare : „Numai sincere laude !“. Intervine în discuții contabilul șef al șantierului, remarcînd: „Da, ne-au scos nu o dată din încurcătură și cînd au sosit vagoanele cu balast. De nu erau ei să le descarce pe loc, plăteam sume mari pentru locații“. Consemnăm aprecierea chiar dacă atribuția descărcării revenea angajaților întreprinderii 13 construcții-montaj — al cărui nume revine adesea în relatările celui ce îndrumă activitatea elevilor prezenți pe acest șantier : „S-a muncit cu deosebită tragere de inimă, obținîndu-se rezultate foarte bune. Am întîmpinat însă o serie de greutăți provocate de insuficienta preocupare a întreprinderii de construcții privind bunul mers al activității noastre. Transportul de la locul de cazare pînă la șantier s-a efectuat cu întîrzieri considerabile — din această cauză am început lucrul în cîteva rînduri la ora 8,30 sau 9 în loc de 7. La terminarea programului aceeași situație , ajungeam la masă în jurul orei 16 în loc de 14. Deși conducerea întreprinderii ne-a repartizat un număr de salopete, acestea stau nefolosite în magazie , nu s-a emis încă un ordin de eliberare a acestora !“ La aceste observații adăugăm și pe cele relatate de însuși șeful șantierului : „Adăpătoarele pentru porci și un mare număr de grinzi au întîrziat cîteva zile, trimise fiind la Giroc unde, ce e drept, se construiește tot un complex intercooperatist, dar de creștere a păsărilor ...“ ... Aflați în ultima zi de lucru, în fața unui bilanț ce le face cinste, elevii deapănă cu plăcere și nostalgie firul zilelor petrecute pe șantier. După orele de muncă, urmează odihnă în dormitoarele primitoare și curate, partide de fotbal cu echipa liceului din Peciu Nou — ne informează Gheorghe Fekete, în trei rînduri s-au organizat, în colaborare cu liceul din localitate, seri cultural-distractive. Comitetul județean U.T.C. a manifestat o permanentă preocupare pentru desfășurarea în condiții optime a muncii și colorarea timpului liber cu acțiuni interesante, de substanță și calitate. La ora cînd apar aceste rînduri, ștafeta muncii a fost predată elevilor de la grupul școlar „Electromotor“, pe care îi călăuzește aceeași dorință : să dea întreaga dovadă a hărniciei lor tinerești. ILDICO SZATMÁRI Timiș ’70 — șantiere ale tineretului Ștafeta hărniciei și entuziasmului a ajuns la Peciu Nou Activitatea artisticăcartea de vizită a casei de cultură Pe marginea ședinței lărgite a biroului Comitetului județean pentru cultură și artă de cultură din județ și-au întocmit programe corespunzătoare, care își găsesc o judicioasă eșalonare in timp. Faptul permite publicului întîlnirea cu diverse ansambluri artistice din județ și din țară, inițierea acestora în problematica majoră a muncii politico-ideologice. Ultimele evenimente culturale din județul nostru „Săptămîna culturală lugojeană“, „Festivalul zonal Ion Vidu“, cît și „Zilele folclorului timișean“ au demonstrat — după părerea tov. Ioan Românu, directorul Filarmonicii de stat „Banatul* spiritul de organizare al activiștilor noștri culturali, priceperea cu care aceștia știu să aducă la lumină bogata tradiție culturală locală. Privite prin prisma spiritului organizatoric, eforturile lor se înfățișează într-o lumină strălucitoare. Nu la fel stau lucrurile — spunea vorbitorul — și sub aspectul calității. Urmărind evoluția corurilor noastre la manifestările amintite, am constatat că foarte puține au dovedit preocupare pentru primenirea repertoriului și pentru redarea pieselor la un nivel artistic evoluat. De mai bine de zece ani, auzim aceleași cîntece și tot de aba vreme o serie de compozitori locali valoroși, unii contemporani cu noi sunt ocoliți sistematic. Și aceasta — spunea directorul filarmonicii — se datorește faptului că între formațiile artistice amatoare și dirijorii instituțiilor profesioniste nu există o colaborare strînsă, permanentă. In continuare, el și-a afirmat părerea că în această direcție obligația principală revine casei județene a creației populare, în colaborare cu școlile populare de artă, instituții care ar trebui să organizeze frecvent întilniri cu caracter metodic, la care instructorii formațiilor să fie puși la curent cu cerințele actuale ale repertoriului și interpretării. Problema amintită și în referatul prezentat a fost abordată de numeroși vorbitori. De cele mai multe ori însă ea se realizează prin trimiterea caietelor de recomandări, căci prezența specialiștilor în mijlocul formațiilor de amatori se face simțită, aproape fără excepție, numai în preajma concursurilor. Un exemplu elocvent îl constituie colaborarea Casei de cultură din Buziaș cu Teatrul „Matei Maria Cristescu, directoarea Millo Casei de cultură din Buziaș, arăta că anul acesta a avut de întîmpinat necazuri serioase cu pregătirea formației de teatru. Deși încheiase o înțelegere cu regizoarea Nicoleta Toia, încă de la începutul anului, instruirea formației buzieșene a fost abandonată în favoarea altor colective teatrale, profesioniste, din țară. In intenția conducerii casei de cultură este și reactivizarea operetei, o formație cu tradiție în oraș. Realizarea acesteia rămîne însă la stadiul de dorință, deoarece instruirea ar trebui s-o facă tot un artist profesionist. Și cum treaba aceasta este lăsată în „limita timpului disponibil“ e ușor de aflat pe cînd vom asista la Buziaș la un asemenea gen de spectacol. Scurtarea timpului de pregătire a spectacolelor artiștilor amatori mai ales respectarea contractelor însi cheiate între regizorii timișoreni și formațiile de amatori ar putea fi realizate în termen cu un plus de exigență din partea inspectorilor organului de resort, având în vedere că atît instituțiile și cele din sistemul profesioniste cît culturale își desfășoară așezămintelor activitatea sub egida aceluiași for, Comitetul județean pentru cultură și artă. Argumente solide ne-au servit numeroși participanți la discuții. „Incer-ANTOANETA MAGURA (Continuare în pag. a Hl-a) O discuție cu directorii caselor de cultură din județ în cadrul forului tutelar era așteptată, lucru, de altfel, dovedit de larga participare a celor vizați si mai ales de problemele majore pe care le-au ridicat vorbitorii la recenta ședință a biroului Comitetului județean pentru cultură și artă. Au luat parte și directorii instituțiilor de artă din localitate, inspectori ai comitetului, astfel incit întîlnirea a prilejuit un amplu și viu dialog privind desfășurarea activităților artistice la casele de cultură din județ. Așa cum se sublinia în informarea prezentată de tovarășul Carol Kron, în ultima perioadă , casele A