Drapelul Roşu, august 1970 (Anul 26, nr. 7947-7971)

1970-08-01 / nr. 7947

I Instantaneu estival Foto E. Robicsek Anul XXVII nr 7.947 Sîmbătă, 1 august 1970 In cooperativele agricoles RITM NESATISFACATOR LA RECOLTATUL GRIULUI ȘI SEMĂNATUL CULTURILOR DUBLE Din situația operativă, centraliza­tă la Direcția agricolă județeană, rezultă că, pînă in seara zilei de 30 iulie, în cooperativele agricole s-au recoltat 59.250 hectare cu grîu, adică 71,1 la sută din suprafața in cultură. Ritmul de muncă la combine es­te încă nesatisfăcător, deși în ul­timele zile au fost condiții foarte bune pentru recoltat. Joi, au lu­crat 98 la sută din combine și s-a realizat doar 80 la sută din ca­pacitatea lor zilnică de lucru, adică numai 3 hectare recoltate, în me­die, pe utilaj, încă se manifestă realizări mult diferențiate la unități cu condiții de lucru asemănătoare. Astfel de diferențe se observă în special la I.M.A. care deservesc cooperativele din zona de deal. In timp ce între­prinderea pentru mecanizarea agri­culturii din Bethausen a ajuns la 75 la sută cu recoltatul griului, ceea ce este peste media județului. I.M.A. din Lugoj și Fibiș stau mult mai prost, aproximativ 60 la sută. Diferențe mari sunt și între u­­nitățile deservite de aceeași între­prindere pentru mecanizarea agri­culturii ; în timp ce unele coope­rative au terminat seceratul griu­lui, altele mai au încă mult de re­coltat. Situația este nesatisfăcătoare la balotatul paielor ; pînă joi se a­și­za, s-au efectuat 43.362 hectare, a­­dică 58 la sută din suprafața, recol­tată. Mai sunt multe prese defec­te, iar din cele care lucrează, bună parte nu-și îndeplinesc nor­o­ma zilnică. Astfel, pe 30 iulie, din 548 prese existente la I.M.A., au lucrat doar 507, realizînd numai 86 la sută din capacitatea lor zilnică. Mult întârziată, pentru perioada în care ne găsim, este tnsămînțarea culturilor duble : 26.229 hectare, a­­dică 44 la sută din plan. La po­rumbul pentru boabe s-a realizat 50,2 la sută din suprafața prevăzu­tă. Și la legume, în cultură succe­sivă, din 6.330 hectare, s-au realizat abia 40 la sută. Această situație de­monstrează că nu s-au concentrat toate forțele la recoltat, eliberat teren, arat și semănatul culturilor duble. Nu s-a respectat, în toate unită­țile, indicația organelor agricole de a se munci în flux continuu. In multe cooperative agricole, semă­natul culturilor duble nu s-a privit cu suficient simț de răspundere de către consiliile de conducere și spe­cialiști. Numai așa se explică di­ferențele mari de la unitate la u­­nitate. Așa, de exemplu, în timp ce la cooperativele agricole din Cheglevici și Teremia s-a terminat semănatul porumbului, pe 220 hec­tare, respectiv 150 hectare. Cherestur, față de 200 hectare pla­la­nificate, nu apare nici o realizare, iar la Cenad II, doar 50 hectare din 270. La legume succesive, față de 1.026 hectare prevăzute pentru co­operativele agricole deservite de I.M.A. Sînnicolaul Mare, s-au în­­sămînțat 341 hectare. Dacă coope­ratorii de la Saravale, Sînnicolaul Mare și Dudeștii Vechi se apropie de suprafața planificată, nu ace­lași lucru îl putem spune despre cei de la Cenad II, Nerău, Cheres­tur și altele care neglijează aceas­tă cultură. Trebuie să avem în vedere că au mai rămas puține zile din timpul favorabil pentru însămînțarea cul­turilor duble, iar condițiile clima­terice din acest an asigură reali­zarea unor producții bune, care să recupereze din pierderile suferite de pe urma calamităților. De aceea, considerăm că este de datoria tu­turor lucrătorilor din agricultură, ca, sub directa îndrumare a orga­nizațiilor de partid, să mobilizeze toate forțele mecanice și manuale la recoltat și, în special la semăna­tul culturilor duble, în așa fel ca această acțiune să fie terminată în următoarele două-trei zile. De ase­menea, se impune ca fiecare coope­rativă agricolă să-și rețină, în a­­ceastă perioadă, necesarul de să­­mînță care să fie condiționată din timp. Conducerile I.M.A. vor tre­bui să organizeze foarte bine miș­carea combinelor, de la o unita­te la alta, pentru a nu se pierde nici o oră bună de lucru, iar trac­toarele să lucreze zi și noapte la arat. în pagina a ll-a Mai sănătos, mai viguros, mai echilibrat­­­rile sunt de aceeași rasă, dar slabul con­trol lasă să se scurgă laptele în donițe străine É Creșterea beneficiului­­cerință obiectivă a­­ dezvoltării economice Recuperarea cît mai rapidă a pagubelor provocate economiei na­ționale de inundații, înfăptuirea vastului program de edificare a societății socialiste multilateral dezvoltate, adoptat de Congresul al X-lea al P.C.R., necesită sporirea continuă a acumulărilor bănești. In această privință o mare impor­tanță o are creșterea rentabilității producției și sporirea volumului absolut al beneficiilor. Rentabili­tatea constituie in același timp un criteriu esențial de apreciere a modului cum sunt gospodărite mij­loacele materiale de muncă și bă­nești. Noile reglementări privind planificarea, repartizarea și vărsarea beneficiilor, amplifică și mai mult importanța acestui indicator sin­tetic în care se reflectă nivelul calitativ și cantitativ al activității desfășurate ca o pîrghie economică principală în ridicarea eficienței economice a întregii activități. In primul semestru al acestui an, ca urmare a eforturilor depuse de colectivele de muncitori, ingineri și tehnicieni din industria județu­lui Timiș, pentru folosirea cit mai eficientă a mijloacelor economice de care dispun, îmbunătățirea organizării producției și a muncii, creșterea productivității muncii etc. s-au realizat beneficii supli­mentare de peste 40 milioane lei. Aceste rezultate sunt o dovadă a hotărîrii cu care oamenii muncii din industrie, sub conducerea or­ganelor și organizațiilor de partid, luptă pentru îndeplinirea tuturor indicatorilor de plan, cantitativi și calitativi, pentru obținerea unor rezultate financiare cât mai bune. Rezultate deosebite în depășirea planului de beneficii au obținut colectivele de salariați de la Uzina mecanică (4,8 milioane lei), Solven­tul, (6,8 milioane lei), Azur (4,3 mi­lioane­ lei), Electrobanat (3,9 mili­oane lei), Combinatul de pielărie și încălțăminte, (2,4 milioane de lei), Combinatul textil nr. 2 din Timi­șoara, (1,8 milioane lei), Combina­tul textil Lugoj, (0,6 milioane lei), întreprinderea poligrafică (2,1 mi­lioane lei) și altele. O analiză profundă a bilanțului activității desfășurate ne arată însă că întreprinderile noastre in­dustriale dispun încă de însemnate resurse de creștere a rentabilității. In primul rînd, trebuie arătat că mai există întreprinderi care nu și-au realizat planul de beneficii (Combinatul textil nr. 1 cu 645. 000 lei, C.E.I.S. cu 337.000 lei), au depă­șit nivelul costurilor de producție planificate (Electrobanat) sau care fabrică încă produse cu pierderi (Fructus, Mondial, Ceramica) care influențează negativ indicatorii glo­bali, iar alte unități economice (Ciocanul Nădrag, Electromotor, Combinatul Industriei Alimentare 1,) deși au realizat sarcinile plani­ficate înregistrează un volum ri­dicat de cheltuieli neproductive. Posibilități de sporire a beneficiilor există însă în toate întreprinderile. Datoria cadrelor de conducere, a inginerilor și tehnicienilor, a tu­turor oamenilor muncii este de a le transforma în realitate. Cauzele principale care determi­nă rentabilitatea scăzută la unele produse, sau fabricarea lor cu pier­deri sunt legate în mare măsură de neajunsurile care se mai mențin în gospodărirea mijloacelor mate­riale, de muncă și bănești, de lip­surile ridicate de materii prime și materiale și nivelul scăzut al pro­ductivității muncii. Cheltuielile ad­­ministrativo-gospodărești ridicate, pierderile din rebuturi, cheltuielile neeconomicoase majorează costul produselor și diminuează bene­ficiile. Avînd în vedere faptul că bene­ficiile reprezintă diferența dintre ION NICOARA economist (Continuare în pag. a ll-a) i 4 pagini, 30 bani NOUL TIP DE TRAMVAI CREAT LA TIMIȘOARA In atelierele în­treprinderii de transport Timișoa­ra stă gata de ple­care, în prima sa cursă, noul tip de tramvai românesc, creație a colecti­vului de specialiști de la întreprinde­rea amintită. Conceput, pro­­iectat și realizat în țară, noul tramvai însumează un an­samblu inedit, el prezentîndu-se ca un vehicul modern (în adevăratul și bunul sens al cu­­vîntului), arhitectonice cu linii sim­ple, care se întîl­­nesc sau compun colțuri in diverse unghiuri. Privindu-l din exterior, chiar și un nespecialist își dă seama că siste­mul de semnaliza­re corespunde ce­lor mai reguli de exigente circula­­ție : vehiculul dis­­pune de semnaliza­toare de direcție, stop, faruri cu fa­ză lungă și scurtă etc. Urcarea se fa­ce pe o ușă (2 m­ lățime) centrală, iar coborârea, pe alte două laterale. Cum se prezintă interiorul ? Salonul iți dă de la înce­put senzația de confort, de bună dispoziție și are bineînțeles o capa­citate mare, ceea ce înseamnă și 159 de locuri. înlesni . Pentru o circula­ție cât mai rapidă a călătorilor, a fost amenajată o plat­formă mare de ur­care. Trei aeroter­­me asigură în per­manență aer iarna și rece cald în timpul călduros. Tavanul este per­forat, ceea ce în­lesnește o absorb­ție a zgomotelor. Biletele vor fi o­­ferite, de la caz la caz, fie de auto­mat, fie de taxa­tor. Tramvaiul — pro­ducția căruia va începe din 1972 în noua fabrică ce se edifică la Timișoa­ra — prezintă per­formanțe f­uncționale tehnice­­supe­rioare, despre care doi buni specialiști, ing. Mircea Ispan, director și Gheor­­ghe Bihoiu, șeful colectivului de pro­iectanți, amănunte relatează nu lip­site de semnifica­ții. Se remarcă, în primul rînd, posi­bilitățile mari de circulație (vehicu­lul care are o lun­gime de 14,2 m poate dezvolta o viteză de pînă la 70 km/oră), dispu­­nînd, totodată de mai multe sisteme de frînare. Siste­mul de rulare este conceput pe ele­mente cauciuc,­ elastice de ceea ce va asigura un mers silențios la care contribuie și transmisia ce dis­­pune de un angre­­naj cu dinți în spi­rală (hipoidă). nu De altfel, aceasta este noutate, dar singura spa­țiul nu ne permite acum o detaliere a lor. Ne vom măr­gini doar să amin­tim de de curent, captatorul execu­tat ca un sistem nou, avînd numai 90 kg față de cele 300 kg ale prede­cesorului său. Lapidarele noas­tre însemnări se o­­presc aici, nu înainte de a-i fe­licita pe proiec­tanți și construc­tori pentru remar­cabila lor realiza­re, care va cotri­­bui nemijlocit la dezvoltarea și îm­bunătățirea trans­portului în comun din toate orașele țării. N. PIRVU w vwwww CELEI DE-A 16-A CONFERINȚE INTERNAȚIONALE ÎMPOTRIVA BOMBELOR ATOMICE ȘI CU HIDROSEN—GENSUIKYO In numele poporului român și al Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România, am deosebita plăcere să adresez un cald salut participanților la cea de-a 16-a Conferință internațională împo­triva bombelor atomice și cu hi­drogen. Activitățile desfășurate de „Con­siliul japonez împotriva bombelor atomice și cu hidrogen" — Gen­­suikyo — constituie un însemnat aport la lupta popoarelor împotriva planurilor agresive ale imperialis­mului și a politicii sale de domina­ție, pentru înfăptuirea dezarmării și în primul rînd a dezarmării nu­cleare, pentru asigurarea unui cli­mat de pace, colaborare și securi­tate internațională. Este convingerea noastră fermă că a sosit timpul să se acționeze în modul cel mai hotărît pentru a pune capăt cursei înarmărilor, să se în­treprindă măsuri practice în do­meniul dezarmării generale și în primul rînd pentru distrugerea ar­melor de nimicire în masă, astfel incit fiecare popor să aibă certi­tudinea securității sale. Dînd expresie sentimentelor care animă întregul nostru popor, Româ­nia, alături de forțele progresiste și democratice de pretutindeni, își va aduce și în viitor contribuția la această cauză nobilă. Ea va mi­lita în continuare pentru zădărnici­rea politicii de război promovată de cercurile imperialiste, pentru încetarea agresiunii imperialismu­lui american împotriva popoarelor din Indochina, pentru stingerea fo­carelor­xistente de tensiune și conflict­e­­în diferite regiuni ale lumii, pentru unirea în această luptă a tuturor forțelor antiimpe­­rialiste. Arez succes deplin lucrărilor Conferinței dumnevoastră și folo­sesc acest prilej pentru a rea­firma atașamentul poporului român față de idealurile progresului so­­cial, democrației, independenței na­ționale, păcii și înțelegerii între popoare. Nicolae Ceaușescu, Președintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România In clișeu: Noul tramvai realizat de colectivul Întreprinderii de transport Timișoara. FOTO : G. PANTEA Cîteva perechi de ochi urmă­resc atent foaia pe care o mină bronzată și vînjoasă caligrafiază migălos: „Dorim să lucrăm­ în continuare pe șantier“. Stiloul trece apoi din mină în mînă. Is­călesc , Dumitru Marin, Attila Tur­ei, Matei Ochsenfeld, Dănilă Jurca. La cîteva sute de metri depăr­tare de Peciu Nou, o tabelă in­dică în alb-roșu „Șantierul tine­retului“. La sf­ir­șitul acestui an, aici se va da în folosință un modern complex intercooperatist de îngrășare a porcilor, cu o ca­­pacitate de 30. 000 de capete. Incepînd cu 13 iulie, ziua inaugurării noului șantier, 60 de elevi ai școlii profesionale U.M.T. și-au demonstrat, zi cu zi, pa­siunea lor pentru muncă. Jur­­împrejur, cu­ vezi cu ochii, șan­­țuri și „pahare“ prefigurind mari hale. Elevii­ muncitori au execu­tat canale pentru 6 hale destina­te reproducerii fi­e pentru în­­grășări. Lucrările sunt impecabil executate, trase parcă cu echerul. Un canal de 180 mc pentru apă potabilă, 120 de vagoane cu pia­tră, alte zeci de balast descărcate completează bilanțul de pînă a­­cum al muncii elevilor de la Școala profesională U.M.T. Se lucrează cite 6 ore pe zi, fiecare tînăr avind zilnic de rea­lizat o normă de 3 mc, adică de săpat un canal fi de executat „paharul“ respectiv. Prima serie fi­ a realizat în întregime sarcini­­le ce-i reveneau pentru cele 13 zile de lucru. Mai mult chiar, putem consemna și „performan­țe“ apropiate de cele ale unui lucrător cu experiență, rodul strădaniei tinerilor fruntași Tran­dafir Periatu și Gheorghe Fekete­anul I K, Radencu Iancovici, Il A, Jiva Țucanov, I L și loan Puf, l ]■ In toiul discuției cu grupul de evidențiați (ale căror rezultate excelente vor fi confirmate și prin diploma Comitetului jude­țean U.T.C.) se apropie de noi șeful șantierului, inginerul Ion Cosma, căruia îi solicităm opinii despre munca tinerelor sale aju­toare : „Numai sincere laude !“. Intervine în discuții contabilul șef al șantierului, remarcînd: „Da, ne-au scos nu o dată din încurcătură și cînd au sosit va­goanele cu balast. De nu erau ei să le descarce pe loc, plăteam sume mari pentru locații“. Con­semnăm aprecierea chiar dacă a­­tribuția descărcării revenea anga­jaților întreprinderii 13 construc­­ții-montaj — al cărui nume re­vine adesea în relatările celui ce îndrumă activitatea elevilor pre­zenți pe acest șantier : „S-a muncit cu deosebită tragere de inimă, obținîndu-se rezultate foarte bu­ne. Am întîmpinat însă o serie de greutăți provocate de insufi­cienta preocupare a întreprinde­rii de construcții privind bunul mers al activității noastre. Trans­portul de la locul de cazare pî­nă la șantier s-a efectuat cu în­­tîrzieri considerabile — din a­­ceastă cauză am început lucrul în cîteva rînduri la ora 8,30 sau 9 în loc de 7. La terminarea programului aceeași situație , a­jungeam la masă în jurul orei 16 în loc de 14. Deși conducerea întreprinderii ne-a repartizat un număr de salopete, acestea stau nefolosite în magazie , nu s-a emis încă un ordin de eliberare a acestora !“ La aceste observații adăugăm și pe cele relatate de însuși șe­ful șantierului : „Adăpătoarele pentru porci și un mare număr de grinzi au întîrziat cîteva zile, trimise fiind la Giroc unde, ce e drept, se construiește tot un com­plex intercooperatist, dar de creștere a păsărilor ...“ ... Aflați în ultima zi de lu­cru, în fața unui bilanț ce le face cinste, elevii deapănă cu plăcere și nostalgie firul zilelor petrecute pe șantier. După orele de muncă, urmează odihnă în dormitoarele primitoare și curate, partide de fotbal cu echipa li­ceului din Peciu Nou — ne in­formează Gheorghe Fekete, în trei rînduri s-au organizat, în colaborare cu liceul din localita­te, seri cultural-distractive. Co­mitetul județean U.T.C. a mani­festat o permanentă preocupare pentru desfășurarea în condiții optime a muncii și colorarea timpului liber cu acțiuni intere­sante, de substanță și calitate. La ora cînd apar aceste rînduri, ștafeta muncii a fost predată e­­levilor de la grupul școlar „Electromotor“, pe care îi călă­uzește aceeași dorință : să dea întreaga dovadă a hărniciei lor tinerești. ILDICO SZATMÁRI Timiș ’70 — șantiere ale tineretului Ștafeta hărniciei și entuziasmului a ajuns la Peciu Nou Activitatea artistică­­cartea de vizită a casei de cultură Pe marginea ședinței lărgite a biroului Comitetului județean pentru cultură și artă de cultură din județ și-au întocmit programe corespunzătoare, care își găsesc o judicioasă eșalonare in timp. Faptul permite publicului în­­tîlnirea cu diverse ansambluri artis­tice din județ și din țară, inițierea acestora în problematica majoră a muncii politico-ideologice. Ultimele evenimente culturale din județul nostru „Săptămîna culturală­­ lugojeană“, „Festivalul zonal Ion­­ Vidu“, cît și „Zilele folclorului timi­­șean“ au demonstrat — după păre­rea tov. Ioan Românu, directorul Filarmonicii de stat „B­an­atu­l* spiritul de organizare al activiștilor noștri culturali, priceperea cu care aceștia știu să aducă la lumină bo­gata tradiție culturală locală. Privi­te prin prisma spiritului organiza­toric, eforturile lor se înfățișează în­­tr-o lumină strălucitoare. Nu la fel stau lucrurile — spunea vorbitorul — și sub aspectul calității. Urmărind evoluția corurilor noastre la mani­festările amintite, am constatat că foarte puține au dovedit preo­cupare pentru primenirea repertoriu­lui și pentru redarea pieselor la un nivel artistic evoluat. De mai bine de zece ani, auzim aceleași cîntece și tot de ab­a vreme o serie de com­pozitori locali valoroși, unii contem­porani cu noi sunt ocoliți sistema­tic. Și aceasta — spunea directorul filarmonicii — se datorește faptului că între formațiile artistice amatoare și dirijorii instituțiilor profesioniste nu există o colaborare strînsă, per­manentă. In continuare, el și-a afir­mat părerea că în această direcție obligația principală revine casei județene a creației populare, în co­laborare cu școlile populare de artă, instituții care ar trebui să organi­zeze frecvent întilniri cu caracter metodic, la care instructorii forma­țiilor să fie puși la curent cu ce­rințele actuale ale repertoriului și interpretării. Problema amintită și în referatul prezentat a fost abordată de nume­roși vorbitori. De cele mai multe ori însă ea se realizează prin tri­miterea caietelor de recomandări, căci prezența specialiștilor în mij­locul formațiilor de amatori se face simțită, aproape fără excepție, nu­mai în preajma concursurilor. Un exemplu elocvent îl constituie cola­borarea Casei de cultură din Bu­­ziaș cu Teatrul „Matei Maria Cristescu, directoarea Millo Casei de cultură din Buziaș, arăta că anul acesta a avut de întîmpinat necazuri serioase cu pregătirea formației de teatru. Deși încheiase o înțelegere cu regizoarea Nicole­ta Toia, încă de la începutul anului, instruirea for­mației buzieșene a fost abandonată în favoarea altor colective teatrale, profesioniste, din țară. In intenția conducerii casei de cultură este și reactivizarea operetei, o formație cu tradiție în oraș. Realizarea acesteia rămîne însă la stadiul de dorință, deoarece instruirea ar trebui s-o facă tot un artist profesionist. Și cum treaba aceasta este lăsată în „limita timpului disponibil“ e ușor de aflat pe cînd vom asista la Buziaș la un asemenea gen de spectacol. Scurtarea timpului de pregătire a spectacolelor artiștilor amatori mai ales respectarea contractelor în­si cheiate între regizorii timișoreni și formațiile de amatori ar putea fi realizate în termen cu un plus de exigență din partea inspectorilor or­ganului de resort, având în vedere că atît instituțiile și cele din sistemul profesioniste cît culturale își desfășoară așezămintelor activitatea sub egida aceluiași for, Comitetul județean pentru cultură și artă. Ar­gumente solide ne-au servit nume­roși participanți la discuții. „Incer-ANTOANETA MAGURA (Continuare în pag. a Hl-a) O discuție cu directorii caselor de cultură din județ în cadrul forului tutelar era așteptată, lucru, de altfel, dovedit de larga participare a ce­lor vizați si mai ales de problemele majore pe care le-au ridicat vorbito­rii la recenta ședință a biroului Co­mitetului județean pentru cultură și artă. Au luat parte și directorii in­stituțiilor de artă din localitate, ins­pectori ai comitetului, astfel incit întîlnirea a prilejuit un amplu și viu dialog privind desfășurarea acti­vităților artistice la casele de cultu­ră din județ. Așa cum se sublinia în infor­marea prezentată de tovarășul Carol Kron, în ultima perioadă , casele A

Next