Drapelul Roşu, septembrie 1970 (Anul 26, nr. 7972-7997)
1970-09-01 / nr. 7972
V Pe șantierele de desecări Ca urmare a măsurilor luate de către factorii de răspundere la indicația Biroului Comitetului județean de partid, s-a îmbunătățit ritmul lucrărilor pe șantierele de desecări In ultima perioadă se remarcă o mai bună participare a locuitorilor județului la săpatul canalelor și la celelalte lucrări de hidroameliorații. Așa de exemplu s-a reușit ca la unele șantiere intercomunale să se disloce întreaga cantitate de pămînt prevăzută pentru acest an. Se pot evidenția șantierele de la Ghilad, cu 20.000 mc de pămînt săpat și Șipet cu 12.000 mc. Intr-un stadiu avansat sínt lucrările și la Teremia Mare — 87 la sută din plan și Cenei- Checea 86 la sută. Rămase in urmă sunt insă șantierele de la Cruceni, cu numai 24 la sută și Comloșul Mare, cu 25 la sută. S-a intensificat munca și la cele 23 de șantiere locale. De exemplu la Gătaia, Izvin și Jebel s-a terminat planul pe 1970, iar la Folea, Cerna și Răuți s-au efectuat peste 80 la sută din lucrări. In schimb, nesatisfăcătoare este activitatea la Sînmihaiul Român, Beba Veche, Alioș, Uivar, Pustiniș, Sînmihaiul German. Zilele trecute a început activitatea și pe șantierul comunal din Săcălaz, lucrîndu-se in devansare pe canalul R 6 din sistemul Vinga — Beregsău. Aici, numai duminică s-au săpat 200 mc pămînt, întrucît se apropie toamna și au rămas puține zile bune de lucru pe șantiere, se cere o activitate mai susținută din partea consiliilor populare comunale și a conducerilor de cooperative agricole, pentru asigurarea unei participări masive a cetățenilor la săpatul canalelor, în așa fel ca în cel mai scurt timp sarcinile pe 1970 să fie realizate. Anul XXVII nr. 7.972 Marți, 1 septembrie 1970 4 pagini, 30 bani Gama sortimentelor de scule și dispozitive fabricate de uzina „6 Martie" Timișoara — de unde vă prezentăm imaginea — sporește mereu INTRODUCEREA TEHNICII NOI SE FACE CONCOMITENT CU CREȘTEREA EFICIENȚEI ÎNTREGII ACTIVITĂȚI ECONOMICE Angajate plenar în realizarea sarcinilor stabilite de partid în industrie, colectivele de oameni ai muncii lugojeni, sub conducerea organizațiilor de partid, se preocupă intens de perfecționarea proceselor de producție, dînd o atenție deosebită introducerii tehnicii noi în toate sectoarele de activitate. Principala cale de promovare a tehnicii noi o constituie înzestrarea unităților cu mașini de înaltă productivitate. Numai în perioada ultimilor ani, Combinatul textil a montat în secțiile de producție mașini de bobinat, de canetat, o mașină de încleiat cu o productivitate de 60 mii ml in 24 ore față de 28 mii ml în 24 ore, la vechile instalații, războaie automate de țesut românești de înaltă productivitate, precum și alte instalații, agregate, mașini pentru procesele de bază și auxiliare. Este demn de remarcat faptul că parametrii funcționali la care lucrează instalațiile și utilajele, sunt la nivelul celor realizați în țâri cu o industrie ușoară avansată. ing. Gheorghe Copăceanu directorul Cabinetului municipal Lugoj pentru organizarea științifică a producției și a muncii Punerea in funcțiune înainte de termen a noilor capacități de producție (țesătorii modern utilate), precum și eforturile de reînnoire a capacităților existente vor crea posibilitatea depășirii producției globale a combinatului pe acest an cu mult peste 10 milioane lei. Pe baza studiilor de organizare științifică a producției și a muncii, întreprinse în 1969 și 1970 la Filatura de mătase naturală s-au adaptat mașini speciale șanting de filat pentru valorificarea gogoșilor duble — materie primă ce constituia pînă nu de mult stoc supranormativ nevalorificabil. In acest fel, s-a reușit reducerea considerabilă a consumurilor specifice de materii prime, lichidarea imobilizărilor de fonduri (care se mențineau întotdeauna deasupra valorii de 1 milion lei), creșterea eficienței economice. Adunarea generală a salariaților de la această unitate, care a dezbătut sarcinile de plan pe 1971, precum și ultima ședință a Comitetului de direcție care a discutat sarcinile cincinalului 1971-1975, au fost străbătute de grija, răspunderea și maturitatea colectivului de salariați de la această unitate, pentru asigurarea unor indici de folosire a instalațiilor și agregatelor la nivelul tehnicii mondiale, în scopul creșterii permanente a eficienței economice. Eforturi asemănătoare se depun și la alte unități economice lugojene. In plin proces de diversificare a producției, întreprinderea de industrie locală „Timișul“ a achiziționat diverse prese românești pentru operațiile de prelucrare a metalului, reușind ca în felul acesta să ridice productivitatea muncii la secția metal cu 15Vp peste sarcinile inițiale prevăzute. Această unitate a mai achiziționat și montat aparate de tăiere, de sudură prin puncte, prese pentru aplicat furnir, mașină de aplicat adeziv și altele. Zestrea tehnică achiziționată de această importantă unitate a industriei locale îi oferă acesteia posibilitatea organizării mai judicioase a proceselor de producție. Inginerul șef Milan Craia ne-a prezentat măsurile pe care le întreprinde Comitetul de direcție pentru utlilizarea, în viitorul apropiat, a tuturor capacităților de producție la un înalt nivel, existând pentru aceasta condiții speciale prin intrarea în funcțiune a obiectivelor noi din ramura metal. Studiile de organizare a producției, în curs de aplicare, certifică înțelegerea de care dă dovadă comitetul de direcție in domeniul creșterii calității producției și a productivității muncii. (Continuare în pag. a II-a) Duminică, dis-de-dimineață, reporterul a luat o sacoșă și a plecat după cumpărături prin cele patru mari piețe din Timișoara. S-au însoțit reprezentanți ai Inspecției comerciale și ai miliției economice. Spre deosebire de gospodinele care au făcut cumpărături obișnuite, pierzînd în unele cazuri ore în șir, noi am deschis ușa din spate a magaziinelor și cu o firească indiscreție am controlat locuri dosnice, unghere și lăzi bune și cu un anumit scop rezervate. După trei ore, sacoșa a devenit doldora de gazetărești, cumpărături... Faptele întîlnite și consemnate ne permit să afirmăm că, la Timișoara, comerțul cu legume și fructe nu satisface, cel puțin deocamdată, preferințele absolut firești fele gospodinei care se duce aproape zilnic la „Badea Cîrțan“, „1 Mai“, „Timișoara-700“, sau „Nicolae Bălcescu“. Să vedem, în ce mod prin urmare, se răspunde celor trei principale deziderate în comerțul cu legume și frumte ? — 1 — Nu s-ar putea spune că produsele de care gospodina are nevoie, în fiecare dimineață, pentru a pregăti o masă cît mai gustoasă, nu se găsesc. Dimpotrivă. Ne-am convins la fața locului că unele sortimente sunt aduse în cantități atît de mari incit se strică ți ajung să fie aruncate. Este cazul roșiilor, ardeilor, verzei, morcovilor, prunelor, pepenilor etc. Altele insă sunt deficitare — și din cauze obiective — dar mai cu seamă din pricina unor nepermise carențe de ordin organizatoric. La Timișoara, aprovizionarea se realizează prin mai multe canale, cel principal fiind Centrul de legume-fructe. EI urmează magazinele intercooperatiste pe care le coordonează U.J.C.A.P. Timiș, cele aparținind unor I.A.S. și, în fine, producătorii individuali. Am constatat cu surprindere că duminică — zi de vîrf în acest sector al comerțului nostru — aprovizionarea „la zi“ nu se face prin primele trei canale. O singură excepție o constituie tona de cartofi preambalați pe care a primit-o magazinul 25 (Piața „Timișoara700“). Orientîndu-se cît se poate de bine, responsabilul Gheorghe Enache a dispus ca vînzarea să se facă operativ, chiar din camion. Ca să găsească deci un produs proaspăt, gospodina se vede ■hevoită să se ducă la taraba particularului și uneori, să-i dea și 8 lei pentru un kilogram de pătrunjel (vom asupra prețurilor). reveni tipic pentru modul defectuos în care se face aprovizionarea magazinului este exemplul intercooperatist din piața „Nicolae Bălcescu“. — Ce ne oferiți de vînzare ?, o întrebăm pe gestionara Hilda Filote. — Ouă. — Altceva ? — 700 de ouă... — Legume ? — V-am spus : ouă ! Pare de neînțeles cum In plin sezon al legumelor proaspete, cînd multe unități agricole dețin suprafețe intense cultivate cu legume, magazinul specializat al U.J.C.A.P. îi oferă gospodinei un singur produs?!? Ultima dată, aprovizionarea s-a făcut cu 5 (da, ați citit bine , cinci !) zile în urmă. Oricît am căutat printre lăzile din magazie, ne-a fost imposibil să găsim ceva; în schimb, la magazinul — tot intercooperatist — din piața „Badea Cîrțan“ am avut ce... descoperi. Puși bine, doi saci cu cartofi de toată frumusețea (circa 100 kg) așteptau doar să fie ridicați și transportați pe portița dosnică. Motivarea lui Dumitru ITomnoiu, vînzător, cum că „sînt pentru o cantină“ nu e decît puerilă. „Virusul“ s-a extins și la vecinul din stingă, unitatea I.A.S. Timișoara, unde Stantin Manda și-a conrezervat, într-un colț întunecos, cîteva zeci de ki Trei ore, cu sacoșa prin piețe Deziderate stringente la care comerțul cu legume și fructe nu răspunde corespunzător: 1 aprovizionare, 2 prezentare, 3 prețuri lograme din același produs. Dar nu numai aici, ci și în piața Bălcescu“, unde „Nicolae intr-un fund de magazie a unității nr. 2 (C.S.F.) un sac plin ochi cu cartofi avea aceeași menire. Responsabilul Mihalache Sandu a ridicat din umeri a... neștiință. Unor asemenea practici de dosire și rezervare a unor produse trebuie să li se pună capăt cu hotărire și neîntîrziat !_ 2 _ Nu ne-am așteptat ca, în raidul nostru matinal să întîlnim peste gume și fructe cu tot lemai atrăgătoare, să „ia ochii“ cumpărătorilor. Ce constatăm însă ? Imaginea este generală și bine cunoscută : produse învăluite în straturi groase de pămînt uscat, putrede, veștejite și mucegăite, unele stricate. Cumpărătorul le vede pentru stau în fața ochilor, că i le observă responsabilul unității și subalternul său care se scuză repede : „asta am, asta dau, dacă nu vrei, nu cumperi“. Exemple ? Peste tot. Vînzătoarea Florica Așteleanu, de la magazinul C.S.F. din piața „Nicolae Bălcescu“, a oferit spre vînzare vinete mucegăite. Deși expuse în vitrine frumoase, produsele cas-Raid-anchetă realizat de : NICOLAE PIRVU (Continuare in pag. * ll-a) 1 Filatura de bumbac a fabricii „Teba“ Timișoara, dotată cu utilaje de înaltă tehnicitate oferă între altele și posibilitatea unei depline afirmări profesionale Sate în sărbătoare Două decenii de la constituirea cooperativelor agricole din Petrovaseio și Călacea La Petrovaseio sute de țărani cooperatori au venit duminică, in sala căminului cultural, să sărbătorească aniversarea a 20 de ani de la înființarea cooperativei lor. La jubileu a participat tovarășul inginer Ioan Oprea membru al Biroului Comitetului județean Timiș al P.C.R., vicepreședinte al Uniunii județene a cooperativelor agricole de producție, activiști de partid și de stat, reprezentanți ai unităților cooperatiste vecine și numeroși alți invitați. Bilanțul rodnic al celor 20 de ani de existență a cooperativei agricole din Petrovaseio a fost prezentat de către Nicolae Belici, președinte încă de la înființarea unității. Vorbitorul a relevat sprijinul permanent primit din partea partidului și statului, care, împreună cu munca harnică a membrilor cooperatori, a dus la dezvoltarea, an de an, a cooperativei și la ridicarea nivelului de trai al țăranilor asociați. Sporul de producție la hectar, comparativ cu anii dinaintea cooperativizării, este de peste 1.000 kg la grîu și 1.100 kg la porumb. In această perioada, valoarea unei normei de muncă a crescut cu 12 lei. Veniturile frumoase obținute din munca în cooperativa agricolă, au permis ca 140 de familii să-și construiască case noi. Mulți țărani și-au cumpărat mobilă nouă, iar aparatele de radio, bicicletele și alte obiecte au ajuns să fie un lucru obșnuit in casele cooperatorilor. In ultimii ani, s-au ridicat, cu sprijinul statului și primii profesori, specialiști, alți intelectuali proveniți din copiii satului. Emoționant a fost momentul care pionierii au oferit flori condumcerii cooperativei și au prezentat salutul lor, prin eleva Marta Belici. Au mai vorbit Milea Chevereșan, care muncește în unitate de la înființarea cooperativei ș.a. De asemenea, s-a mai adus salutul și din partea cooperativelor agricole vecine. Tovarășul ing. Ion Oprea a felicitat pe cooperatori în numele Biroului Comitetului județean de partid și al Biroului executiv al Uniunii județene a C A.P. pentru rezultatele frumoase obținute in cei 20 de ani de existență a cooperativei. Vorbitorul s-a referit la posibilitățile mari pe care le are unitatea in ceea ce privește sporirea producției vegetale și animale, indicind măsuri pentru o cia mai bună organizare a muncii, obținerea de recolte la nivelul sarcinilor trasate agriculturii de către Congresul al X-lea al partidului. In continuare, au fost înmînate 30 de diplome cooperatorilor și mecanizatorilor care și-au adus o contribuție deosebită la dezvoltarea unității. De o bună apreciere s-a bucurat programul artistic prezentat de către formația căminului cultural din localitate, Casa de cultură din Lugoj și clubul Filaturii de mătase na(Continuare in pag a II-a Tovarășul Nicolae Ceaușescu a acordat un interviu televiziunii austriece Tovarășul Nicolae Ceaușescu, secretar general al Partidului Comunist Român, președintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România, a primit, luni la amiază, un grup de ziariști de la televiziunea austriacă. La primire a fost de față tovarășul Dumitru Popescu, membru al Comitetului Executiv, secretar al C.C. al P.C.R. Cu acest prilej, tovarășul Nicolae Ceaușescu a acordat ziariștilor austrieci un interviu referindu-se la unele aspecte ale construcției socialismului in România și ale politicii externe a statului nostru. (Agerpres) MESAJUL președintelui Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România, NICOLAE CEAUȘESCU, adresat participanților la cel de-al XXII-lea Congres internațional de istoria medicinii în numele Consiliului de Stat, al guvernului Republicii Socialiste România și al meu personal, adresei participanților la cel de-al XXII-lea Congres internațional de istoria medicinii care își începe astăzi lucrările la București, un salut cordial. România este bucuroasă să acorde — pentru a doua oară — ospitalitate acestui înalt for științific internațional care reunește savanți și cercetători de prestigiu dintr-un însemnat număr de țări ale lumii. In epoca noastră, caracterizată prin profunde și continui prefaceri înnoitoare, știința este un aliat de nelipsit si popoarelor in lupta pentru o viață mai bună. In acest cadru, științele medicale au, prin însuși obiectul lor, un rol de o covîrșitoare însemnătate, fiind chemate să contribuie la apărarea sănătății și vieții celui mai prețios fond al societății — omul. Fără îndoială, cunoașterea preocupărilor umaniste ale savanților și cercetătorilor din trecut, a uriașelor investiții de gîndire și de strădanii ale omenirii în lupta Împotriva bolilor și a durerii constituie un factor prețios în eforturile care se depun pentru a soluționa cu succes problemele complexe ale medicinii contemporane. Apreciem de aceea în mod deosebit această întîlnire a dumneavoastră, menită să aducă noi contribuții la cunoașterea doctrinelor și practicilor medicale din trecut, să înlesnească, pe această bază, obținerea de noi progrese in medicina zilelor noastre. Lupta împotriva bolilor, apărarea sănătății oamenilor este cauză comună a tuturor popoareolor, un domeniu in care savanții și cercetătorii din toate țările lumii Luni dimineața au început, in Sala mică a Palatului Republicii, lucrările celui de-al XXII-lea Congres internațional de istoria medicinii, organizat de Uniunea societăților de științe medicale din România, sub auspiciile Societății internaționale de istoria medicinii. La această importantă manifestare științifică iau parte numeroși delegați din aproape 40 de țări ale lumii, personalități proeminente ale istoriei medicinii internaționale, valoroși oameni de știință din țara noastră. In cuvîntul de deschidere rostit la ședința festivă, prof. dr. docent Valerian Bologa, vicepreședinte al Societății internaționale de istoria medicinii, președintele Comitetului de organizare pot colabora fructuos, cu bune rezultate. In acest spirit este orientată activitatea oamenilor de știință și a tuturor slujitorilor pe terimul medicinii din patria noastră, activitate căreia statul, guvernul țării se străduiesc să-i creeze condiții tot mai bune de desfășurare. Avem convingerea că abordarea în cadrul Congresului dumneavoastră a temei relațiilor medicale ale României cu alte țări — așa cum se prevede in ordinea de zi a reuniunii — va înlesni mai buna cunoaștere și punere in lumină a realizărilor și a vocației umaniste a medicinii românești, dornică să conlucreze strîns cu școlile medicale de pretutindeni în lupta pentru ocrotirea sănătății individului și a colectivității, pentru împlinirea înaltelor deziderate de bunăstare și fericire, de progres și pace ale popoarelor. Prin însăși natura ei, medicina slujește vieții, ocrotirii sănătății omului, păcii și, ca atare, ea este profund interesată ca popoarele să trăiască în pace, ca umanitatea să fie apărată de urgiile războiului, ca în lume să se instaureze relații de înțelegere și colaborare între toate națiunile. Progresul științelor, inclusiv al medicinii, este strîns legat de dezvoltarea largă a raporturilor multilaterale dintre savanții și cercetătorii de pretutindeni, intensificarea cooperării dintre toate statele pe baza deplinei egalități în drepturi, a respectului independenței și suveranității fiecărui popor. Arez succes deplin lucrărilor celui de-al XXII-lea Congres internațional de istoria medicinii, exprimîndu-mi convingerea că el va reprezenta un moment important in dezvoltarea științelor medicale, în întărirea colaborării internaționale a oamenilor de știință a Congresului, după ce a făcut o sumară trecere în revistă a dezvoltării studiului istoriei medicinii și a învățământului de specialitate, a relevat înalta apreciere de care se bucură în țara noastră activitatea desfășurată in acest domeniu. Cu viu interes și profundă satisfacție, exprimate prin puternice aplauze, a primit întreaga asistență Mesajul președintelui Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România Nicolae Ceaușescu, adresat participanților la cel de-al XXII-lea Congres internațional de istoria medicinii. Mesajul a fost citit de :Continuare în pag. a ll-a) V. In pagina alll-a SPORT: • începerea celei de-a 53-a ediții a Campionatelor naționale de fotbal • „Cupa tineretului" de la sate • Relatări de la întrecerile de handbal, popice și box Arnăut (nr. 16) s-a remarcat în jocul liniei de apărare în meciul cu Electroputere Craiova; atunci cînd era nevoie, el se avunta și un atac așa cum se vede în clișeul de față. s