Drapelul Roşu, septembrie 1970 (Anul 26, nr. 7972-7997)

1970-09-01 / nr. 7972

V Pe șantierele de desecări Ca urmare a măsurilor lua­te de către factorii de răspun­dere la indicația Biroului Co­mitetului județean de partid, s-a îmbunătățit ritmul lucrări­lor pe șantierele de desecări In ultima perioadă se remarcă o mai bună participare a locui­torilor județului la săpatul ca­nalelor și la celelalte lucrări de hidroameliorații. Așa de exemplu s-a reușit ca la unele șantiere intercomunale să se disloce întreaga cantitate de pămînt prevăzută pentru acest an. Se pot evidenția șantierele de la Ghilad, cu 20.000 mc de pămînt săpat și Șipet cu 12.000 mc. Intr-un stadiu avansat sínt lucrările și la Teremia Mare — 87 la sută din plan și Cenei- Checea 86 la sută. Rămase in urmă sunt insă șantierele de la Cruceni, cu numai 24 la sută și Comloșul Mare, cu 25 la sută. S-a intensificat munca și la cele 23 de șantiere locale. De exemplu la Gătaia, Izvin și Je­­bel s-a terminat planul pe 1970, iar la Folea, Cerna și Răuți s-au efectuat peste 80 la sută din lucrări. In schimb, nesatis­făcătoare este activitatea la Sîn­­mihaiul Român, Beba Veche, Alioș, Uivar, Pustiniș, Sînmi­­haiul German. Zilele trecute a început activitatea și pe șantierul comunal din Săcălaz, lucrîn­­du-se in devansare pe ca­nalul R 6 din sistemul Vinga — Beregsău. Aici, numai duminică s-au săpat 200 mc pămînt, întrucît se apropie toamna și au rămas puține zile bune de lucru pe șantiere, se cere o ac­tivitate mai susținută din par­tea consiliilor populare comuna­le și a conducerilor de coopera­tive agricole, pentru asigurarea unei participări masive a cetă­țenilor la săpatul canalelor, în așa fel ca în cel mai scurt timp sarcinile pe 1970 să fie reali­zate. Anul XXVII nr. 7.972 Marți, 1 septembrie 1970 4 pagini, 30 bani Gama sortimentelor de scule și dispozitive fabricate de uzina „6 Martie" Timișoara — de unde vă prezentăm imaginea — sporește me­reu INTRODUCEREA TEHNICII NOI SE FACE CONCOMITENT CU CREȘTEREA EFICIENȚEI ÎNTREGII ACTIVITĂȚI ECONOMICE Angajate plenar în realizarea sarcinilor stabilite de partid în in­dustrie, colectivele de oameni ai muncii lugojeni, sub conducerea organizațiilor de partid, se preocu­pă intens de perfecționarea proce­selor de producție, dînd o atenție deosebită introducerii tehnicii noi în toate sectoarele de activitate. Principala cale de promovare a tehnicii noi o constituie înzestra­rea unităților cu mașini de înaltă productivitate. Numai în perioada ultimilor ani, Combinatul textil a montat în secțiile de producție mașini de bobinat, de canetat, o mașină de încleiat cu o producti­vitate de 60 mii ml in 24 ore față de 28 mii ml în 24 ore, la vechile instalații, războaie automate de țe­sut românești de înaltă producti­vitate, precum și alte instalații, a­­gregate, mașini pentru procesele de bază și auxiliare. Este demn de remarcat faptul că parametrii funcționali la care lu­crează instalațiile și utilajele, sunt la nivelul celor realizați în țâri cu o industrie ușoară avansată. ing. Gheorghe Copăceanu directorul Cabinetului municipal Lugoj pentru organizarea științi­fică a producției și a muncii Punerea in funcțiune înainte de termen a noilor capacități de pro­ducție (țesătorii modern utilate), precum și eforturile de reînnoire a capacităților existente vor crea posibilitatea depășirii producției globale a combinatului pe acest an cu mult peste 10 milioane lei. Pe baza studiilor de organizare științifică a producției și a muncii, întreprinse în 1969 și 1970 la Fi­latura de mătase naturală s-au a­­daptat mașini speciale șanting de filat pentru valorificarea gogoșilor duble — materie primă ce consti­tuia pînă nu de mult stoc supra­­normativ nevalorificabil. In acest fel, s-a reușit reducerea conside­rabilă a consumurilor specifice de materii prime, lichidarea imobili­zărilor de fonduri (care se menți­neau întotdeauna deasupra valorii de 1 milion lei), creșterea eficien­ței economice. Adunarea generală a salariaților de la această unitate, care a dez­bătut­­ sarcinile de plan pe 1971, precum și ultima ședință a Comi­tetului de direcție care a discutat sarcinile cincinalului 1971-1975, au fost străbătute de grija, răspunde­rea și maturitatea colectivului de salariați de la această unitate, pentru asigurarea unor indici de folosire a instalațiilor și agregate­lor la nivelul tehnicii mondiale, în scopul creșterii permanente a efi­cienței economice. Eforturi asemănătoare se depun și la alte unități economice lugo­jene. In plin proces de diversifica­re a producției, întreprinderea de industrie locală „Timișul“ a achi­ziționat diverse prese românești pentru operațiile de prelucrare a metalului, reușind ca în felul aces­ta să ridice productivitatea muncii la secția metal cu 15Vp peste sarci­nile inițiale prevăzute. Această uni­tate a mai achiziționat și montat aparate de tăiere, de sudură prin puncte, prese pentru aplicat fur­nir, mașină de aplicat adeziv și altele. Zestrea t­ehnică achiziționată de această importantă unitate a in­dustriei locale îi oferă acesteia po­sibilitatea organizării mai judi­cioase a proceselor de producție. Inginerul șef Milan Craia ne-a prezentat măsurile pe care le în­treprinde Comitetul de direcție pentru utlilizarea, în viitorul a­­propiat, a tuturor capacităților de producție la un înalt nivel, exis­­tând pentru aceasta condiții spe­ciale prin intrarea în funcțiune a obiectivelor noi din ramura metal. Studiile de organizare a produc­ției, în curs de aplicare, certifică înțelegerea de care dă dovadă co­mitetul de direcție in domeniul creșterii calității producției și a productivității muncii. (Continuare în pag. a II-a) Duminică, dis-de-dimi­­neață, reporterul a luat o sacoșă și a plecat după cumpărături prin­­­ cele patru mari piețe din Timișoara. S-au însoțit reprezentanți ai Inspec­ției comerciale și ai mi­liției economice. Spre deosebire de gospodinele care au făcut cumpără­turi obișnuite, pierzînd în unele cazuri ore în șir, noi am deschis ușa din spate a­ magazi­­i­nelor și cu o firească in­discreție am controlat locuri dosnice, unghere și lăzi bune și cu un anumit scop rezervate. După trei ore, sacoșa a devenit dol­dora de gazetărești, cumpărături... Faptele în­­tîlnite și consemnate ne permit să afirmăm că, la Timișoara, comerțul cu legume și fructe nu satisface, cel puțin deo­camdată, preferințele ab­solut firești fele gospodi­nei care se duce aproape zilnic la „Badea Cîrțan“, „1 Mai“, „Timișoara-700“, sau „Nicolae Bălcescu“. Să vedem, în ce mod prin urmare, se răspunde celor trei principale de­ziderate în comerțul cu legume și frumte ? — 1 — Nu s-ar putea spune că produsele de care gos­podina are nevoie, în fiecare dimineață, pen­tru a pregăti o masă cît mai gustoasă, nu se gă­sesc. Dimpotrivă. Ne-am convins la fața locului că unele sortimente sunt aduse în cantități atît de mari incit se strică ți ajung să fie aruncate. Este cazul roșiilor, ar­deilor, verzei, morcovi­lor, prunelor, pepenilor etc. Altele insă sunt defi­citare — și din cauze o­­biective — dar mai cu seamă din pricina unor­ nepermise carențe de or­din organizatoric. La Timișoara, aprovi­zionarea se realizează prin mai multe canale, cel principal fiind Cen­trul de legume-fructe. EI urmează magazinele in­­tercooperatiste pe care le coordonează U.J.C.A.P. Timiș, cele aparținind u­­nor I.A.S. și, în fine, pro­ducătorii individuali. Am constatat cu surprindere că duminică — zi de vîrf în acest sector al co­merțului nostru — apro­vizionarea „la zi“ nu se face prin primele trei canale. O singură ex­cepție o constituie tona de cartofi preambalați pe care a primit-o magazi­nul 25 (Piața „Timișoara­700“). Orientîndu-se cît se poate de bine, respon­sabilul Gheorghe Enache a dispus ca vînzarea să se facă operativ, chiar din camion. Ca să găseas­că deci un produs proas­păt, gospodina se vede ■hevoită să se ducă la ta­raba particularului și uneori, să-i dea și 8 lei pentru un kilogram de pătrunjel (vom asupra prețurilor). reveni tipic pentru modul defectuos în care se face aprovi­zionarea magazinului este exemplul intercoope­­ratist din piața „Nicolae Bălcescu“. — Ce ne oferiți de vînzare ?, o întrebăm pe gestionara Hilda Filote. — Ouă. — Altceva ? — 700 de ouă... — Legume ? — V-am spus : ouă ! Pare de neînțeles cum In plin sezon al legume­lor proaspete, cînd mul­te unități agricole dețin suprafețe intense culti­vate cu legume, maga­zinul special­iz­at al U.J.C.A.P. îi oferă gos­podinei un singur pro­dus?!? Ultima dată, apro­vizionarea s-a făcut cu 5 (da, ați citit bine , cinci !) zile în urmă. Oricît am căutat printre lăzile din magazie, ne-a fost im­posibil să găsim ceva; în schimb, la magazinul — tot intercooperatist — din piața „Badea Cîrțan“ am avut ce... descoperi. Puși bine, doi saci cu cartofi de toată frumu­sețea (circa 100 kg) aștep­tau doar să fie ridicați și transportați pe portița dosnică. Motivarea lui Dumitru ITomnoiu, vîn­­zător, cum că „sînt pen­tru o cantină“ nu e decît puerilă. „Virusul“ s-a extins și la vecinul din stingă, unitatea I.A.S. Timișoara, unde Stantin Manda și-a con­re­zervat, într-un colț întu­necos, cîteva zeci de ki­ Trei ore, cu sacoșa prin piețe Deziderate stringente la care comerțul cu le­gume și fructe nu răspunde corespunzător: 1 aprovizionare, 2 prezentare, 3 prețuri lograme din același pro­dus. Dar nu numai aici, ci și în piața Bălcescu“, unde „Nicolae intr-un fund de magazie a uni­tății nr. 2 (C.S.F.) un sac plin ochi cu cartofi avea aceeași menire. Respon­sabilul Mihalache Sandu a ridicat din umeri a... neștiință. Unor aseme­nea practici de dosire și rezervare a unor pro­duse trebuie să li se pună capăt cu hotărire și ne­­întîrziat !_ 2 _ Nu ne-am așteptat ca, în raidul nostru matinal să întîlnim peste gume și fructe cu­ tot le­mai atrăgătoare, să „ia ochii“ cumpărătorilor. Ce con­statăm însă ? Imaginea este generală și bine cu­noscută : produse învă­luite în straturi groase de pămînt uscat, putrede, veștejite și mucegăite, u­­nele stricate. Cumpărăto­rul le vede pentru stau în fața ochilor, că­ i le observă responsabilul u­­nității și subalternul său care se scuză repede : „asta am, asta dau, dacă nu vrei, nu cumperi“. E­­xemple ? Peste tot. Vîn­­zătoarea Florica Aștelea­­nu, de la magazinul C.S.F. din piața „Nicolae Băl­cescu“, a oferit spre vîn­zare vinete mucegăite. Deși expuse în vitrine frumoase, produsele­­ cas-Raid-anchetă realizat de : NICOLAE PIRVU (Continuare in pag. * ll-a) 1 Filatura de bumbac a fabricii „Teba“ Timișoara, dotată cu utilaje de înaltă tehnicitate o­­feră între altele și posibilitatea unei depline afirmări profesio­nale Sate în sărbătoare Două decenii de la constituirea cooperativelor agricole din Petrovaseio și Călacea La Petrovaseio sute de țărani co­operatori au venit duminică, in sala căminului cultural, să sărbătorească aniversarea a 20 de ani de la în­ființarea cooperativei lor. La ju­bileu a participat tovarășul inginer Ioan Oprea membru al Birou­lui Comitetului județean Timiș al P.C.R., vicepreședinte al Uniunii județene a cooperativelor agricole de producție, activiști de partid și de stat, reprezentanți ai unităților cooperatiste vecine și numeroși alți invitați. Bilanțul rodnic al celor 20 de ani de existență a cooperativei agricole din Petrovaseio a fost prezentat de către Nicolae Belici, președinte încă de la înființarea unității. Vorbitorul a relevat sprijinul permanent pri­mit din partea partidului și statu­lui, care, împreună cu munca harni­că a membrilor cooperatori, a dus la dezvoltarea, an de an, a coope­rativei și la ridicarea nivelului de trai al țăranilor asociați. Sporul de producție la hectar, comparativ cu anii dinaintea cooperativizării, este de peste 1.000 kg la grîu și 1.100 kg la porumb. In această perioada, valoarea unei normei de muncă a crescut cu 12 lei. Veniturile fru­moase obținute din munca în cooperativa agricolă, au permis ca 140 de familii să-și construiască case noi. Mulți țărani și-au cumpărat mobilă nouă, iar aparatele de radio, bicicletele și alte obiecte au ajuns să fie un lucru obșnuit in casele co­operatorilor. In ultimii ani, s-au ri­dicat, cu sprijinul statului și primii profesori, specialiști, alți intelectuali proveniți din copiii satului. Emoționant a fost momentul care pionierii au oferit flori condu­m­­cerii cooperativei și au prezentat sa­lutul lor, prin eleva Marta Belici. Au mai vorbit Milea Chevereșan, care muncește în unitate de la înființa­rea cooperativei ș.a. De asemenea, s-a mai adus salutul și din partea cooperativelor agricole vecine. Tovarășul ing. Ion Oprea a feli­citat pe cooperatori în numele Bi­roului Comitetului județean de partid și al Biroului executiv al Uniunii ju­dețene a C­ A.P. pentru rezultatele frumoase obținute in cei 20 de ani de existență a cooperativei. Vorbito­rul s-a referit la posibilitățile mari pe care le are unitatea in ceea ce privește sporirea producției vegetale și animale, indicind măsuri pentru o cia mai bună organizare a muncii, obținerea de recolte la nivelul sar­cinilor trasate agriculturii de către Congresul al X-lea al partidului. In continuare, au fost înmînate 30 de diplome cooperatorilor și mecaniza­torilor care și-au adus o contribuție deosebită la dezvoltarea unității. De o bună apreciere s-a bucurat programul artistic prezentat de că­tre formația căminului cultural din localitate, Casa de cultură din Lu­goj și clubul Filaturii de mătase na­(Continuare in pag a II-a Tovarășul Nicolae Ceaușescu a acordat un interviu televiziunii austriece Tovarășul Nicolae Ceaușescu, se­cretar general al Partidului Co­munist Român, președintele Con­siliului de Stat al Republicii So­cialiste România, a primit, luni la amiază, un grup de ziariști de la televiziunea austriacă. La primire a fost de față tova­rășul Dumitru Popescu, membru al Comitetului Executiv, secretar al C.C. al P.C.R. Cu acest prilej, tovarășul Nicolae Ceaușescu a acordat zia­­riștilor austrieci un interviu refe­­rindu-se la unele aspecte ale con­strucției socialismului in România și ale politicii externe a statului nostru. (Agerpres) MESAJUL președintelui Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România, NICOLAE CEAUȘESCU, adresat participan­ților la cel de-al XXII-lea Congres internațional de istoria medicinii în numele Consiliului de Stat, al guvernului Republicii Socialiste România și al meu personal, adre­sei participanților la cel de-al XXII-lea Congres internațional de istoria medicinii care își începe astăzi lucrările la București, un salut cordial. România este bucuroasă să a­­corde — pentru a doua oară — ospitalitate acestui înalt for știin­­țific internațional care reunește savanți și cercetători de prestigiu dintr-un însemnat număr de țări ale lumii. In epoca noastră, caracterizată prin profunde și continui prefaceri înnoitoare, știința este un aliat de nelipsit si popoarelor in lupta pentru o viață mai bună. In acest cadru, științele medicale au, prin însuși obiectul lor, un rol de o covîrșitoare însemnătate, fiind chemate să contribuie la apăra­rea sănătății și vieții celui mai prețios fond al societății — omul. Fără îndoială, cunoașterea preocu­părilor umaniste ale savanților și cercetătorilor din trecut, a uria­șelor investiții de gîndire și de strădanii ale omenirii în lupta Împotriva bolilor și a durerii con­stituie un factor prețios în efor­turile care se depun pentru a so­luționa cu succes problemele com­plexe ale medicinii contemporane. Apreciem de aceea în mod deose­bit această întîlnire a dumnea­voastră, menită să aducă noi con­tribuții la cunoașterea doctrinelor și practicilor medicale din trecut, să înlesnească, pe această bază, obținerea de noi progrese in me­dicina zilelor noastre. Lupta împotriva bolilor, apăra­rea sănătății oamenilor este cauză comună a tuturor popoare­o­lor, un domeniu in care savanții și cercetătorii din toate țările lumii Luni dimineața au început, in Sala mică a Palatului Republicii, lucrările celui de-al XXII-lea Congres internațional de istoria medicinii, organizat de Uniunea societăților de științe medicale din România, sub auspiciile So­cietății internaționale de istoria medicinii. La această importantă manifestare științifică iau parte numeroși delegați din aproape 40 de țări ale lumii, personalități proeminente ale istoriei medicinii internaționale, valoroși oameni de știință din țara noastră. In cuvîntul de deschidere ros­tit la ședința festivă, prof. dr. docent Valerian Bologa, vicepre­ședinte al Societății internațio­nale de istoria medicinii, preșe­dintele Comitetului de organizare pot colabora fructuos, cu bune re­zultate. In acest spirit este orien­tată activitatea oamenilor de știin­ță și a tuturor slujitorilor pe te­rimul medicinii din patria noas­tră, activitate căreia statul, guver­nul țării se străduiesc să-i creeze condiții tot mai bune de desfășu­rare. Avem convingerea că abor­darea în cadrul Congresului dum­neavoastră a temei relațiilor me­dicale ale României cu alte țări — așa cum se prevede in ordinea de zi a reuniunii — va înlesni mai buna cunoaștere și punere in lu­mină a realizărilor și a vocației umaniste a medicinii românești, dornică să conlucreze strîns cu școlile medicale de pretutindeni în lupta pentru ocrotirea sănătății individului și a colectivității, pen­tru împlinirea înaltelor dezidera­te de bunăstare și fericire, de pro­gres și pace ale popoarelor. Prin însăși natura ei, medicina slujește vieții, ocrotirii sănătății omului, păcii și, ca atare, ea este profund interesată ca popoarele să trăiască în pace, ca umanitatea să fie apărată de urgiile războiului, ca în lume să se instaureze relații de înțelegere și colaborare între toate națiunile. Progresul științelor, inclusiv al medicinii, este strîns legat de dez­voltarea largă a raporturilor mul­tilaterale dintre savanții și cerce­tătorii de pretutindeni, intensifi­carea cooperării dintre toate sta­tele pe baza deplinei egalități în drepturi, a respectului independen­ței și suveranității fiecărui popor. Arez succes deplin lucrărilor ce­lui de-al XXII-lea Congres inter­național de istoria medicinii, ex­­primîndu-mi convingerea că el va reprezenta un moment important in dezvoltarea științelor medicale, în întărirea colaborării internațio­nale a oamenilor de știință­ a Congresului, după ce a făcut o sumară trecere în revistă a dez­voltării studiului istoriei medicinii și a învățământului de speciali­tate, a relevat înalta apreciere de care se bucură în țara noastră activitatea desfășurată in acest domeniu. Cu viu interes și profundă sa­tisfacție, exprimate prin puternice aplauze, a primit întreaga asis­tență Mesajul președintelui Con­siliului de Stat al Republicii So­cialiste România Nicolae Ceaușescu, adresat partici­panților la cel de-al XXII-lea Congres internațional de istoria medicinii. Mesajul a fost citit de :Continuare în pag. a ll-a) V. In pagina alll-a SPORT: • începerea celei de-a 53-a ediții a Campionatelor naționale de fotbal • „Cupa tineretului" de la sate • Rela­tări de la întrece­rile de handbal, popice și box Arnăut (nr. 16) s-a remarcat în jocul liniei de apărare în meciul cu Electroputere Cra­iova; atunci cînd era nevoie, el se avunta și un atac așa cum se vede în clișeul de față. s

Next