Drapelul Roşu, octombrie 1970 (Anul 26, nr. 7998-8024)

1970-10-01 / nr. 7998

<13 ^IOTECA JUDEȚEANĂ H>­S ' T­V PROLETARI DIN TOATE ȚĂRILE, UNIȚI VĂ­ ORGAN AL COMITETULUI JUDEȚEAN TIMIȘ AL P.C.R. ȘI AL CONSILIULUI POPULAR JUDEȚEAN Anul XXVII nr. 7.998 # Joi, 1 octombrie 1970 4 pagini, 30 bani JsmntimnaniminmiuiiM DEBUT ÎN NOUL AN UNIVERSITAR Notat an universitar debutează în acest an sub auspicii cu totul deo­sebite prin însemnătatea pe care o au hotărîrile conducerii partidului ți statului nostru, Legea privind dezvoltarea învățămîntului in ridi­carea învă­țămîntu­lui universitar pe noi culmi, în modernizarea la pregătirea optimă a viitorilor specia­­i­liști, care să contribuie, cu pricepe­re și elanul lor tineresc la înfăp­tuirea planului de cinci ani, continua înflorire a României sp­sa­cialiste. Este vorba în primul rînd de faptul că munca noastră înce­pe, ca pentru toți cetățenii patriei, sub semnul aniversării, în mai 1971, a semicentenarului Partidului Co­munist­­ Român, eveniment căruia îi închinăm, studenți și cadre didac­tice, toate strădaniile și realizările noastre. în al doilea rînd, însuși institu­tul nostru sărbătorește la 15 noiem­brie, semicentenarul existenței sa­le, cei 50 de ani de la înființarea vechii Școli politehnice, moment ce va rămine înscris cu litere de aur în istoria primei instituții de Invățămînt superior din Timișoara Anul universitar 1970—1971 este cel de-al treilea an de aplicare con­secventă a prefacerilor Înnoitoare preconizate de plenara C.C. P.C.R. din aprilie 1968 și concreti­ai­zate in Legea învățămîntului din mai 1938 și in actele normative e­ Prof. Ing. Constantin Avram membru corespondent al Academiei, rectorul Institutului politehnic din Timișoara mise de Ministerul Invățămintului. In condițiile unor planuri de învă­­țământ bine întocmite și ale unor programe în care se o­­glindesc pregnant ultimele cuceriri ale științei și vicii contemporane, procesul teh­in­­structiv-educativ și munca de cer­cetare științifică în noul an univer­sitar trebuie să stea sub semnul înaltei calități. Mersul înainte al societății noastre socialiste, multi­lateral dezvoltate, este condiționat, in etapa actuală, de calitate, iar calitatea nu poate fi asigurată nu­mai de mașini și instalații moder­ne ; ea­ are nevoie de specialiști pregătiți la cel mai înalt nivel po­sibil, de oameni cu o înaltă con­știință politică și cetățenească Străduința noastră principală va fi îndreptată în această direcție, pe care o considerăm hotărâtoare. în afara celor două aniversări amintite, anul de invățămînt 1970— 1971 aduce institutului nostru și al­te noutăți, unele din ele comune și celorlalte Institute tehnice supe­rioare de invățămînt din­ țară. Menționăm, mai întîi, îndeplinirea unor năzuinți mai vechi din aceas­tă parte a­ țării : înființarea în ca­drul institutului nostru, pe lângă cele 17 secții de ingineri și 5 de subingineri existente, a unei sec­ții de electronică aplicată pentru ingineri și a unei secții de arhitec­tură și urbanism. Cel de-al doilea aspect îl consti­tuie introducerea obligativității în­sușirii limbilor moderne pentru toți studenții institutului — cunoașterea uneia sau mai multor limbi moder­ne fiind absolut necesare specia­liștilor cu calificare superioară — precum și mărirea ponderii practi­cii în producție a studenților noș­tri, pentru o mai bună legare a teo­riei de necesitățile economiei țării noastre. O atenție deosebită vom acorda invățămintului programat, prin do­tarea și organizarea în continuare a centrului cu același nume înfiin­țat in anul trecut in institutul nos­tru. De asemenea, vom extinde fo­losirea de către studenți a calcula­toarelor electronice la elaborarea proiectelor de an și de diplomă, pentru a le ușura munca și a-i o­­bișnui încă din școală cu utilizarea acestor mașini de care­­ industria modernă nu se mai poate dispensa. Acest an universitar ne aduce și spații noi de invățămînt. In cursul verii s-au dat în folosință, la Fa­cultatea de electrotehnică, trei la­boratoare noi (centrale electrice, protecția prin relee, utilizarea e­­nergiei electrice), cu o suprafață totală de peste 300 m2. La Faculta­tea de mecanică intră în funcțiune încă de la începutul primului se­(Continuare în pag. a Il­ a) Peisajului arhitectonic al Institutului Politehnic din Timișoara i s-a adăugat, recent, un nou edificiu Pavilionul Facultății de mecanică. I „cor în I ] H NOUA I­I STAGIUNE DE­­ SPECTACOLE I­I­I­ I­7 octombrie este, printr-o fru­­g­u­moasă tradiție a culturii noastre g ■ socialiste, fi data reînceperii se­ ]­­­ionului artistic, a stagiunii de 5­­ spectacole muzicale, teatrale si x S folclorice. Incepînd de astăzi, g ■ spectatorii timișoreni sînt che- a 8 mați din nou de sunetul go»g«­ g g lut în sălile de spectacole, ce vor a 8 cunoaște iarăși freamătul carac­­t­e­teristic, atît de intim și de emo- n­­­ționant al contactului cu marea g­a artă, română și universală, care ■ ■ prin­­ grija statului nostru este ji ■ tot mai larg pusă la îndemîna a ■ maselor [UNK] In stagiunea care începe a 8. spectatorii timișoreni, fi în egală l­a măsură cei din orasele si comu­­­­­­nele județului Timiș, vor avea g g prilejul să asiste la spectacole de a 8 teatru cu un conținut emoțional * _. fi, de idei tot mai bogat, la spec­­t­­­tacolele de operă și operetă, la a 8 concerte simfonice, vocal-simfo­­n­o­nice corale, ori de muzică » g populară, la spectacole de teatru 8 g de pa puri si marionete. Simpla g g Înșiruire de mai sus oferă o ima­­a­g­gine a piesajului tot mai diver­­s g­sificat al vieții noastre artistice, * g expresie si aceasta a grijii ce se­­ g manifestă in orașul și județul g g nostru și în tara întreagă de g g altfel față de satisfacerea cerin­­ț g­­elor spirituale ale publicului, in g g fond­aie maselor celor mai largi, g g Scene în limbile română, germană g g fi maghiară isi dau contribuția g g la realizarea unor spectacole pe g 8 care oamenii muncii de diferite g 8 naționalități să le găsească și sa­u 8 le poată, gusta în limba maternă. a 8 In acest moment de plăcută emo­­l 8 ție pentru cadre artistice și spec­­u­­­tatori oferim cititorilor 8 despre spectacolul inaugural nostri a ai a­l Teatrului „Matei Millo“, prima a [ scenă dramatică a Timișoarei , S­i 3 ---------------------------------------------­­ (Continuare in pag. a II-a). * aaS Basaat Bieraariaaaassae aaasaaaet w ­ptembrie/ Noul pavilion al facultății de mecanicâ își primește studenții ...2 OCTOMBRIE 1969. Debu­­tul anului universitar a coincis, la Timișoara, cu un moment inedit : ■ atacarea lucrărilor de construcții la noul pavilion de învățămint destinat Facultății de mecanică a Institutului Poli­tehnic. ...1 OCTOMBRIE 1970. Oda­­tă cu începutul anului universi­tar, noul pavilion de invățămînt al Facultății de mecanică își primește studenții ! Terminat cu 60 de zile înain­te de termen, potrivit angaja­mentului asumat de Organizația județeană de partid Timiș, noul edificiu universitar totalizează 3.790 de metri pătrați suprafață desfășurată, în care vor ființa : două amfiteatre cu câte 160 de locuri, cinci laboratoare, șase săli de proiecte, patru de de­sen și patru de seminarii, bi­rourile decanatului și ale se­cretariatului Facultății de meca­nică. Tovarășul prof. dr. ing. Gheor­­ghe Savu­, decanul Facultății de mecanică a Institutului Politeh­nic Timișoara, ne-a precizat că noul pavilion, destinat comple­tării și dezvoltării actualelor spații de învățământ universitar, a fost executat în condiții cali­tative corespunzătoare — spre lauda constructorilor de la Șan­tierul 17 al T.C.T. MIREL BUATEȘ oŐ<f>~-------- - CONSILIUL DE STAT A RATIFICAT TRATATUL ROMÂNO-SOVIETIC În ziua de 30 septembrie 1970 a avut loc la Palatul Republicii șe­dința Consiliului de Stat prezi­dată de tovarășul CEAUȘESCU, președintele NICOLAE Consi­liului de Stat. în afara membrilor Consiliului de Stat, la ședință au luat parte tovarășul Ion Gheorghe Maurer, președintele Consiliului de Mi­niștri, miniștri, președinți ai unor comisii permanente ale Marii Adunări Naționale, reprezentanți ai presei. Tovarășul Ion Gheorghe Maurer a prezentat spre adoptare proiec­tul de decret pentru ratificarea Tratatului de prietenie, colaborare și asistență mutuală între Repu­blica Socialistă România și Uniu­nea Republicilor Sovietice Socia­liste. Din însărcinarea Consiliului de Stat proiectul de decret a fost exa­minat in prealabil de Comisiile pentru politică externă, pentru problemele de apărare și juridică ale Atarii Adunări Naționale care l-au avizat favorabil, propunînd a­­doptarea lui. La dezbaterea privind ratifica­­rea Tratatului au luat cuvîntul tovarășii Constantin Daicoviciu, Ion Spătărelu, Carol Király, Aurel Bozgan, Ion Coman și Ludovic Takacs, care și-au exprimat de­plinul acord în legătură cu ratifi­carea Tratatului, apreciindu-l ca o contribuție de seamă la întărirea continuă a prieteniei și colaborării intre cele două popoare, la cauza socialismului, păcii și colaborării internaționale, în Consiliul de Stat a adoptat apoi unanimitate Decretul pentru ratificarea Tratatului. După ratificare, a luat cuvîntul tovarășul NICOLAE CEAUȘESCU. Cuvântarea tovarășului NICOLAE CEAUȘESCU Stimați tovarăși, Ratificarea Tratatului de priete­nie, colaborare și asistență mutua­lă încheiat recent între Republi­ca Socialistă România și Uniunea Republicilor Sovietice Socialiste de către Consiliul de Stat, reprezin­tă un moment important și cores­punde năzuințelor și dorinței po­porului nostru. Semnarea la București a aces­tui Tratat­­ constituie un eveni­ment de seamă in evoluția ascen­dentă a relațiilor de colaborare multilaterală dintre România și Uniunea Sovietică, în întărirea prieteniei româno-sovietice. Având la bază principiile marxism-leni­­nismului și internaționalismului proletar actualizând în condițiu­­nile de astăzi prevederile vechiu­lui tratat — care a constituit te­melia trainică a legăturilor rodnice de alianță și prietenie dintre Ro­mânia și Uniunea Sovietică — ac­tualul Tratat stabilește pe o lun­gă perioadă de timp, 20 de ani. Cadrul colaborării multilaterale dintre cele două țări, în spiritul egalității depline în drepturi, respectării suveranității și inde­pendenței naționale, neamestecului în treburile interne, întrajutorării frățești și avantajului reciproc. Tratatul de prietenie româno­­sovietic se fundamentează pe în­delungatele tradiții de prietenie și solidaritate dintre cele două po­poare — prietenie cimentată prin lupta comună împotriva fascismu­lui și ridicată pe un plan supe­rior în condițiile construirii so­cialismului și comunismului ; legă­turile trainice care ne unesc își găsesc puternice resurse în comu­nitatea orînduirii sociale, a aspi­rațiilor fundamentale și țelurilor supreme care animă cele două țări. Tratatul deschide, totodată, largi perspective de viitor, creează un cadru propice pentru intensifica­rea și amplificarea continuă a co­laborării economice și tehnico­­științifice reciproc avantajoase, a cooperării în producție și în alte domenii dintre România și Uniu­nea Sovietică. Progresele pe care le obțin țările noastre în dezvol­tarea bazei tehnico-materiale a so­cietății, în înflorirea științei culturii constituie premise deose­bi­bit de favorabile pentru lărgirea și diversificarea schimburilor, colaborării și a cooperării în toa­a­te sectoarele de activitate. Tratatul consemnează voința ce­lor două state de a acționa in continuare pentru întărirea unită­ții și coeziunii statelor socialiste, pornind de la convingerea că a­­ceasta constituie izvonul principal al tăriei și invincibilității siste­mului socialist mondial. Prevederi­le Tratatului dau, totodată, expre­sie hotărîrii României și Uniunii Sovietice de a promova cu consec­vență în viața internațională po­litica coexistenței pașnice, de milita cu­ perseverență pentru pre­­a întîmpinarea unui nou război mon­dial, pentru rezolvarea marilor probleme care stau în fața ome­nirii contemporane prin mijloace pașnice, pe calea tratativelor, pentru salvgardarea păcii popoare­lor. Unul din obiectivele importante ale politicii celor două țări, în­scrise in Tratat, este lupta pentru îmbunătățirea atmosferei în E Europa, pentru înfăptuirea se­curității europene și întrona­rea în viața popoarelor de pe acest continent, atit de dure­ros încercat de-a lungul istoriei, a unui climat de pace și încrede­re, de prietenie și colaborare în­tre națiuni. Militînd pentru dezarmarea ge­nerală și totală, România și Uniu­nea Sovietică își exprimă totoda­tă hotărîrea de a respecta obliga­țiile asumate în cadrul Tratatului de la Varșovia a cărui existență o considerăm necesară atîta timp cît se va menține Pactul Nord- Atlantic, încheierea și ratificarea noului Tratat de prietenie, colaborare și asistență mutuală dintre țara noas­tră și Uniunea Sovietică, întărirea continuă a solidarității, alianței și prieteniei româno-sovietice se în­scriu la loc central în politica de stat a României socialiste, consti­tuie parte integrantă a activității internaționaliste desfășurate de partidul și guvernul țării noastre pentru dezvoltarea relațiilor de colaborare frățească cu toate țări­le socialiste, pentru creșterea con­­tinuă a forței și unității întregu­lui sistem socialist mondial. Ac­­ționînd astfel, partidul și poporul nostru își îndeplinesc una din înaltele lor obligații internaționale, își aduc contribuția la cauza ge­nerală a socialismului și păcii în lume. Totodată, consecventă principi­ilor coexistenței pașnice, România militează pentru lărgirea relațiilor de colaborare cu toate statele lu­mii, fără deosebire de orînduire socială, pentru destindere interna­țională. Luptăm, împreună cu celelalte popoare iubitoare de pace, pentru zădărnicirea politicii imperialista agresive pentru a se pune capăt folosirii forței și dictatului in­­ via­ța internațională, împotriva ori­cărui amestec străin în viața sta­telor, pentru respectarea dreptului sacru al fiecărui popor de a-și hotărî singur soarta, pentru in­staurarea în relațiile dintre țări a principiilor independenței și su­veranității naționale, egalității în drepturi a tuturor națiunilor. Consider că ratificarea în una­nimitate de către Consiliul de Stat al Republicii Socialiste România a Tratatului româno-sovietic cores­punde pe deplin intereselor po­porului nostru, ale întăririi prie­teniei și alianței dintre România și Uniunea Sovietică, dintre po­poarele noastre vecine, cauzei ge­nerale a socialismului și păcii în lume. Cuvîntarea tovarășului Ion Gheorghe Maurer Stimate tovarășe președinte. Tovarăși. Guvernul Republicii Socialiste România prezintă Consiliului de Stat spre adoptare proiectul de de­cret pentru ratificarea Tratatului de prietenie, colaborare și asisten­ță mutuală între Republica Socia­listă România și Uniunea Republi­cilor Sovietice Socialiste. Semnat la 7 iulie 1970, la Bucu­rești, în timpul vizitei în țara noastră a delegației de partid guvernamentale a U.R.S.S., trata­si­tul constituie un document de o deosebită importanță. El reflectă stadiul actul al rela­țiilor dintre cele două țări socia­liste vecine și dă, totodată, expre­sie voinței lor de a întări și în vi­itor, în spiritul internaționalismului socialist, prietenia și alianța din­tre popoarele român și sovietic, de a dezvolta colaborarea multilatera­lă dintre România și Uniunea So­vietică, pe baza respectării suvera­nității și independenței naționale, egalității in drepturi și neameste­cului in treburile interne, avanta­jului reciproc, în interesul ambelor popoare, al cauzei socialismului, păcii și colaborării internaționale. In Tratat este reafirmată, de a­­semenea, hotărîrea înaltelor părți contractante de a contribui la în­tărirea unității țărilor socialiste, de a dezvolta colaborarea cu toate statele indiferent de orînduirea socială, de a milita pentru înfăp­tuirea securității in Europa și în întreaga lume. Apreciind că prevederile Trata­tului de prietenie, colaborare și a­­sistență mutuală între România și Uniunea Sovietică corespund întru­­totul principiilor de bază ale poli­ticii externe a partidului și statu­lui nostru, intereselor fundamenta­le ale poporului român, iar obliga­țiile asumate nu contravin tratate­lor internaționale in vigoare, pro­pun adoptarea proiectului de de­cret pentru ratificarea lui. Proiectul de decret a fost exa­minat și avizat favorabil de comi­siile pentru politică externă, pen­tru problemele de apărare și juri­dică ale Marii Adunări Naționale. Tot astăzi, Tratatul româno-sovie­tic urmează să fie ratificat de Pre­zidiul Sovietului Suprem al U.R.S.S. i Perioada in care ne găsim este decisivă pentru viitoarea produc­ție de orz și grîu : fiecare zi și oră pierdută pot fi hotârîtoare in ba­lanța recoltei de cereale, însemnînd tone de produse in minus. De aceea, comitetele comunale de partid și organizațiile de partid din unități vor trebui să-și intensifice controlul asupra activității condu­cerilor de cooperative agricole și celorlalți factori răspunzători de executarea la timp și de bună ca­litate a tuturor lucrărilor din pre­zenta campanie agricolă, în raidul pe care l-am întreprins luni la cîteva cooperative agricole am constatat că există incă preocupări diferite fața de organizarea pro­ducției agricole, în cooperative din aceeași comună. Cooperatorii din Sînmartinu Sîr­­besc, de pildă, după cum m­-a in­format Miloș Jivanov, președintele unității, au de însămînțat în a­­ceastă toamnă 510 hectare grîu, 10­1 hectare orz și 55 hectare cu plan­te pentru masă verde. Pentru a se­­încadra in epoca optimă de semă­nat, consiliul de conducere, la în­drumarea comitetului comunal de partid și a organizației de partid din unitate, a trecut la reanalizarea amplasării griului, după culturi ca­re, în funcție de starea de vege­tație vor asigura eliberarea terenu­lui pina cel tîrziu la 5 octombrie S-au stabilit următoarele plante premergătoare : păioase — 317 hec­tare, floarea-soarelui — 140 hecta­re, porumb boabe — 33 hectare și borceag 20 hectare. Astfel, au mai rămas de arat doar 140 hectare, su­prafață cultivată cu floarea-soare­­lui, din care 100 hectare sînt elibe­rate și se fertilizează cu­­ cîte 300 kg superfosfat la hectar, iar de miercuri se trece la arat. Buna­ organizare a muncii a per­mis ca recoltatul florii-soarelui să fie destul de avansat. Zilnic par­ticipă la muncile din cîmp peste 280 de cooperatori. Pînă luni s-a adunat, cu patru, combine, producția de pe 100 de hectare iar pînă la sfîrșitul săptămînii acțiunea se va încheia pe toate cele 220 hec­tare, în scopul evitării pierderilor de producție, în urma combinelor, membrii cooperatori adună capi­­talele rămase și­ taie tu­lpinele, eli­­berind imediat terenul.. Totodată s-au recoltat și 64 hectare de po­rumb din cele 590 în cultură, tăin­­du-se și cocenii, care, peste cîteva zile vor fi transportați la depozitul de furaje. La cooperativă din Sînmartinu Sârbesc deci, pregăti­rile pentru viitoarea producție de grîu și orz se desfășoară bine, semănatul se va putea încadra în limitele epocii optime. Președintele cooperativei a pus însă problema sprijinirii cu tractoare din altă parte, care să efectueze arătura Analizînd împreună situația exis­tentă am ajuns la concluzia că cele 18 tractoare ale­ secției I.M.A pot să fie mai rațional și în loc de unul cu­ a fost folosite la arat pot să lucreze șase­ luni De asemenea, alte cinci tractoare care sunt utilizate la recoltatul soarelui și transport pot să florii­­exe­cute, seara, în schimb prelungit, fiecare cîte 1,5-2 hectare arătură Deci, cu forța existentă, în cinci zile se poate ara și restul de su­prafață prevăzută pentru grîu. Merită să fie scoasă în evidență și preocuparea consiliului de con­ducere pentru asigurarea unor condiții cit mai bune de lucru me­canizatorilor. Zilnic se transportă la cîmp mîncare caldă, consistentă, camerele amenajate, pentru dormit sînt bine iar pentru calitatea lucrărilor efectuate s-au acordat stimulente în bani și norme con­venționale. La rezultatele bune ob­ținute pînă acum un aport deosebit i-au adus comuniștii, care au fost in fruntea tuturor acțiunilor, con­tribuind, prin exemplul lor, la în­tărirea disciplinei în muncă și o bună participare a cooperatorilor la lucrările de sezon. In ședința de comitet, din 24 sep­tembrie, s-a analizat stadiul lu­crărilor din campania de toamnă, stabilindu-se măsuri pentru recu­perarea rămînerilor în­ urmă semănatul orzului, recoltarea grab­­a­nică și fără pierderi a culturilor din cîmp etc. Aici s-a arătat că, deși­­ e stă bine cu pregătirea te­renului, se intîrzie cu semănatul; ia orz, de exemplu, abia luni s-a început Se motivează că sămînța nu a fost corespunzătoare, și a trecut­­ timp pînă a fost schimbată Dar­ considerăm că această opera­ție se putea face mai devreme. De asemenea, de la Direcția agricolă am aflat că pentru această unitate s-a prevăzut semănatul unei supra­fețe de 110 hectare pentru masă verde, față de 55 cît am aflat la sediul cooperativei. Nu știm de ce consiliul de conducere permite o asemenea abatere, care va crea neajunsuri în balanța furajeră a anului viitor și, în final, va in­fluența nefavorabil producția ani­malieră. La cooperativa agricolă din Di­niaș, pe inginerul Bogdan Isacov l-am­ întâlnit verificînd calitatea semănatului la orz, lucrare începută abia luni și care se execută cu trei semănători. „În patru zile termi­năm cu cele 130 hectare prevăzute a fi semănate cu orz pentru boabe — ne spune ninsui. Am invrziat din cauza seminței care a fost necorespunzătoare. Tot din această cauză, în loc de 120 hectare cu masă verde se vor însămînța doar 30-50 hectare, în schimb sîntem avansați cu lucrările de pregătire a terenului". Intr-adevăr, prin măsurile luate, pînă sâmbătă se eliberează întrea­ga suprafață destinată griului. Dar, sunt deficiențe în modul de organizare a muncii. De exemplu tractoriștii lucrează la semănat fără a­ avea ordinul de lucru, ca­re trebuia emis, de inginerul șef al cooperativei, și să cuprindă in­dicatorii referitori termenul și calitatea la volumul­ lucrărilor. Nici sămînța de orz, văzută la se­mănători, nu corespunde cerințe­lor de calitate , sînt multe semin­­ ing A. RACHITOVAN (Continuare în pag a III-a) La cooperativele agricole din Sînmartinu Sirbesc și Diniaș Preocupări diferite față de organizarea muncii și­ Jocul de-a planul de însâmînțâri §§§ Tractoriști fără ordin de lucru (1 Inginer cere nu știe ce însamînțează Investiții feroviare în avans Printr-o mai bună organizare a muncii și aprovizionare rit­mică a locurilor de muncă cu materiale, colectivul întreprin­derii de construcții ți ferate Timișoara a terminat cu un devans de două luni mai multe lucrări de investiții, in­tre care se situează locuințele de serviciu, a cîte patru apar­tamente fiecare, în stațiile C.F.R. Săcălaz și Timișeni, iar în stațiile Găvojdia și Nădlac locuințele sunt din cîte două apartamente. Același harnic co­lectiv a terminat, în mod eșa­lonat, lucrarea de reconsoli­dare și refacere a 14 poduri de cale ferată, care permit mărirea tonajului și vitezei de circulație pe secțiile C.F.R. Orșova — Timișoara, Timi­șoara — Est — Radna și Sin­­tana — Brad.

Next