Drapelul Roşu, octombrie 1970 (Anul 26, nr. 7998-8024)
1970-10-01 / nr. 7998
<13 ^IOTECA JUDEȚEANĂ H>S ' TV PROLETARI DIN TOATE ȚĂRILE, UNIȚI VĂ ORGAN AL COMITETULUI JUDEȚEAN TIMIȘ AL P.C.R. ȘI AL CONSILIULUI POPULAR JUDEȚEAN Anul XXVII nr. 7.998 # Joi, 1 octombrie 1970 4 pagini, 30 bani JsmntimnaniminmiuiiM DEBUT ÎN NOUL AN UNIVERSITAR Notat an universitar debutează în acest an sub auspicii cu totul deosebite prin însemnătatea pe care o au hotărîrile conducerii partidului ți statului nostru, Legea privind dezvoltarea învățămîntului in ridicarea învățămîntului universitar pe noi culmi, în modernizarea la pregătirea optimă a viitorilor speciailiști, care să contribuie, cu pricepere și elanul lor tineresc la înfăptuirea planului de cinci ani, continua înflorire a României spsacialiste. Este vorba în primul rînd de faptul că munca noastră începe, ca pentru toți cetățenii patriei, sub semnul aniversării, în mai 1971, a semicentenarului Partidului Comunist Român, eveniment căruia îi închinăm, studenți și cadre didactice, toate strădaniile și realizările noastre. în al doilea rînd, însuși institutul nostru sărbătorește la 15 noiembrie, semicentenarul existenței sale, cei 50 de ani de la înființarea vechii Școli politehnice, moment ce va rămine înscris cu litere de aur în istoria primei instituții de Invățămînt superior din Timișoara Anul universitar 1970—1971 este cel de-al treilea an de aplicare consecventă a prefacerilor Înnoitoare preconizate de plenara C.C. P.C.R. din aprilie 1968 și concretiaizate in Legea învățămîntului din mai 1938 și in actele normative e Prof. Ing. Constantin Avram membru corespondent al Academiei, rectorul Institutului politehnic din Timișoara mise de Ministerul Invățămintului. In condițiile unor planuri de învățământ bine întocmite și ale unor programe în care se oglindesc pregnant ultimele cuceriri ale științei și vicii contemporane, procesul tehinstructiv-educativ și munca de cercetare științifică în noul an universitar trebuie să stea sub semnul înaltei calități. Mersul înainte al societății noastre socialiste, multilateral dezvoltate, este condiționat, in etapa actuală, de calitate, iar calitatea nu poate fi asigurată numai de mașini și instalații moderne ; ea are nevoie de specialiști pregătiți la cel mai înalt nivel posibil, de oameni cu o înaltă conștiință politică și cetățenească Străduința noastră principală va fi îndreptată în această direcție, pe care o considerăm hotărâtoare. în afara celor două aniversări amintite, anul de invățămînt 1970— 1971 aduce institutului nostru și alte noutăți, unele din ele comune și celorlalte Institute tehnice superioare de invățămînt din țară. Menționăm, mai întîi, îndeplinirea unor năzuinți mai vechi din această parte a țării : înființarea în cadrul institutului nostru, pe lângă cele 17 secții de ingineri și 5 de subingineri existente, a unei secții de electronică aplicată pentru ingineri și a unei secții de arhitectură și urbanism. Cel de-al doilea aspect îl constituie introducerea obligativității însușirii limbilor moderne pentru toți studenții institutului — cunoașterea uneia sau mai multor limbi moderne fiind absolut necesare specialiștilor cu calificare superioară — precum și mărirea ponderii practicii în producție a studenților noștri, pentru o mai bună legare a teoriei de necesitățile economiei țării noastre. O atenție deosebită vom acorda invățămintului programat, prin dotarea și organizarea în continuare a centrului cu același nume înființat in anul trecut in institutul nostru. De asemenea, vom extinde folosirea de către studenți a calculatoarelor electronice la elaborarea proiectelor de an și de diplomă, pentru a le ușura munca și a-i obișnui încă din școală cu utilizarea acestor mașini de care industria modernă nu se mai poate dispensa. Acest an universitar ne aduce și spații noi de invățămînt. In cursul verii s-au dat în folosință, la Facultatea de electrotehnică, trei laboratoare noi (centrale electrice, protecția prin relee, utilizarea energiei electrice), cu o suprafață totală de peste 300 m2. La Facultatea de mecanică intră în funcțiune încă de la începutul primului se(Continuare în pag. a Il a) Peisajului arhitectonic al Institutului Politehnic din Timișoara i s-a adăugat, recent, un nou edificiu Pavilionul Facultății de mecanică. I „cor în I ] H NOUA II STAGIUNE DE SPECTACOLE III I7 octombrie este, printr-o frugumoasă tradiție a culturii noastre g ■ socialiste, fi data reînceperii se ]ionului artistic, a stagiunii de 5 spectacole muzicale, teatrale si x S folclorice. Incepînd de astăzi, g ■ spectatorii timișoreni sînt che- a 8 mați din nou de sunetul go»g« g g lut în sălile de spectacole, ce vor a 8 cunoaște iarăși freamătul caracteteristic, atît de intim și de emo- nționant al contactului cu marea ga artă, română și universală, care ■ ■ prin grija statului nostru este ji ■ tot mai larg pusă la îndemîna a ■ maselor [UNK] In stagiunea care începe a 8. spectatorii timișoreni, fi în egală la măsură cei din orasele si comunele județului Timiș, vor avea g g prilejul să asiste la spectacole de a 8 teatru cu un conținut emoțional * _. fi, de idei tot mai bogat, la specttacolele de operă și operetă, la a 8 concerte simfonice, vocal-simfononice corale, ori de muzică » g populară, la spectacole de teatru 8 g de pa puri si marionete. Simpla g g Înșiruire de mai sus oferă o imaaggine a piesajului tot mai divers gsificat al vieții noastre artistice, * g expresie si aceasta a grijii ce se g manifestă in orașul și județul g g nostru și în tara întreagă de g g altfel față de satisfacerea cerinț gelor spirituale ale publicului, in g g fondaie maselor celor mai largi, g g Scene în limbile română, germană g g fi maghiară isi dau contribuția g g la realizarea unor spectacole pe g 8 care oamenii muncii de diferite g 8 naționalități să le găsească și sau 8 le poată, gusta în limba maternă. a 8 In acest moment de plăcută emol 8 ție pentru cadre artistice și specutatori oferim cititorilor 8 despre spectacolul inaugural nostri a ai al Teatrului „Matei Millo“, prima a [ scenă dramatică a Timișoarei , Si 3 --------------------------------------------- (Continuare in pag. a II-a). * aaS Basaat Bieraariaaaassae aaasaaaet w ptembrie/ Noul pavilion al facultății de mecanicâ își primește studenții ...2 OCTOMBRIE 1969. Debutul anului universitar a coincis, la Timișoara, cu un moment inedit : ■ atacarea lucrărilor de construcții la noul pavilion de învățămint destinat Facultății de mecanică a Institutului Politehnic. ...1 OCTOMBRIE 1970. Odată cu începutul anului universitar, noul pavilion de invățămînt al Facultății de mecanică își primește studenții ! Terminat cu 60 de zile înainte de termen, potrivit angajamentului asumat de Organizația județeană de partid Timiș, noul edificiu universitar totalizează 3.790 de metri pătrați suprafață desfășurată, în care vor ființa : două amfiteatre cu câte 160 de locuri, cinci laboratoare, șase săli de proiecte, patru de desen și patru de seminarii, birourile decanatului și ale secretariatului Facultății de mecanică. Tovarășul prof. dr. ing. Gheorghe Savu, decanul Facultății de mecanică a Institutului Politehnic Timișoara, ne-a precizat că noul pavilion, destinat completării și dezvoltării actualelor spații de învățământ universitar, a fost executat în condiții calitative corespunzătoare — spre lauda constructorilor de la Șantierul 17 al T.C.T. MIREL BUATEȘ oŐ<f>~-------- - CONSILIUL DE STAT A RATIFICAT TRATATUL ROMÂNO-SOVIETIC În ziua de 30 septembrie 1970 a avut loc la Palatul Republicii ședința Consiliului de Stat prezidată de tovarășul CEAUȘESCU, președintele NICOLAE Consiliului de Stat. în afara membrilor Consiliului de Stat, la ședință au luat parte tovarășul Ion Gheorghe Maurer, președintele Consiliului de Miniștri, miniștri, președinți ai unor comisii permanente ale Marii Adunări Naționale, reprezentanți ai presei. Tovarășul Ion Gheorghe Maurer a prezentat spre adoptare proiectul de decret pentru ratificarea Tratatului de prietenie, colaborare și asistență mutuală între Republica Socialistă România și Uniunea Republicilor Sovietice Socialiste. Din însărcinarea Consiliului de Stat proiectul de decret a fost examinat in prealabil de Comisiile pentru politică externă, pentru problemele de apărare și juridică ale Atarii Adunări Naționale care l-au avizat favorabil, propunînd adoptarea lui. La dezbaterea privind ratificarea Tratatului au luat cuvîntul tovarășii Constantin Daicoviciu, Ion Spătărelu, Carol Király, Aurel Bozgan, Ion Coman și Ludovic Takacs, care și-au exprimat deplinul acord în legătură cu ratificarea Tratatului, apreciindu-l ca o contribuție de seamă la întărirea continuă a prieteniei și colaborării intre cele două popoare, la cauza socialismului, păcii și colaborării internaționale, în Consiliul de Stat a adoptat apoi unanimitate Decretul pentru ratificarea Tratatului. După ratificare, a luat cuvîntul tovarășul NICOLAE CEAUȘESCU. Cuvântarea tovarășului NICOLAE CEAUȘESCU Stimați tovarăși, Ratificarea Tratatului de prietenie, colaborare și asistență mutuală încheiat recent între Republica Socialistă România și Uniunea Republicilor Sovietice Socialiste de către Consiliul de Stat, reprezintă un moment important și corespunde năzuințelor și dorinței poporului nostru. Semnarea la București a acestui Tratat constituie un eveniment de seamă in evoluția ascendentă a relațiilor de colaborare multilaterală dintre România și Uniunea Sovietică, în întărirea prieteniei româno-sovietice. Având la bază principiile marxism-leninismului și internaționalismului proletar actualizând în condițiunile de astăzi prevederile vechiului tratat — care a constituit temelia trainică a legăturilor rodnice de alianță și prietenie dintre România și Uniunea Sovietică — actualul Tratat stabilește pe o lungă perioadă de timp, 20 de ani. Cadrul colaborării multilaterale dintre cele două țări, în spiritul egalității depline în drepturi, respectării suveranității și independenței naționale, neamestecului în treburile interne, întrajutorării frățești și avantajului reciproc. Tratatul de prietenie românosovietic se fundamentează pe îndelungatele tradiții de prietenie și solidaritate dintre cele două popoare — prietenie cimentată prin lupta comună împotriva fascismului și ridicată pe un plan superior în condițiile construirii socialismului și comunismului ; legăturile trainice care ne unesc își găsesc puternice resurse în comunitatea orînduirii sociale, a aspirațiilor fundamentale și țelurilor supreme care animă cele două țări. Tratatul deschide, totodată, largi perspective de viitor, creează un cadru propice pentru intensificarea și amplificarea continuă a colaborării economice și tehnicoștiințifice reciproc avantajoase, a cooperării în producție și în alte domenii dintre România și Uniunea Sovietică. Progresele pe care le obțin țările noastre în dezvoltarea bazei tehnico-materiale a societății, în înflorirea științei culturii constituie premise deosebibit de favorabile pentru lărgirea și diversificarea schimburilor, colaborării și a cooperării în toaate sectoarele de activitate. Tratatul consemnează voința celor două state de a acționa in continuare pentru întărirea unității și coeziunii statelor socialiste, pornind de la convingerea că aceasta constituie izvonul principal al tăriei și invincibilității sistemului socialist mondial. Prevederile Tratatului dau, totodată, expresie hotărîrii României și Uniunii Sovietice de a promova cu consecvență în viața internațională politica coexistenței pașnice, de milita cu perseverență pentru prea întîmpinarea unui nou război mondial, pentru rezolvarea marilor probleme care stau în fața omenirii contemporane prin mijloace pașnice, pe calea tratativelor, pentru salvgardarea păcii popoarelor. Unul din obiectivele importante ale politicii celor două țări, înscrise in Tratat, este lupta pentru îmbunătățirea atmosferei în E Europa, pentru înfăptuirea securității europene și întronarea în viața popoarelor de pe acest continent, atit de dureros încercat de-a lungul istoriei, a unui climat de pace și încredere, de prietenie și colaborare între națiuni. Militînd pentru dezarmarea generală și totală, România și Uniunea Sovietică își exprimă totodată hotărîrea de a respecta obligațiile asumate în cadrul Tratatului de la Varșovia a cărui existență o considerăm necesară atîta timp cît se va menține Pactul Nord- Atlantic, încheierea și ratificarea noului Tratat de prietenie, colaborare și asistență mutuală dintre țara noastră și Uniunea Sovietică, întărirea continuă a solidarității, alianței și prieteniei româno-sovietice se înscriu la loc central în politica de stat a României socialiste, constituie parte integrantă a activității internaționaliste desfășurate de partidul și guvernul țării noastre pentru dezvoltarea relațiilor de colaborare frățească cu toate țările socialiste, pentru creșterea continuă a forței și unității întregului sistem socialist mondial. Acționînd astfel, partidul și poporul nostru își îndeplinesc una din înaltele lor obligații internaționale, își aduc contribuția la cauza generală a socialismului și păcii în lume. Totodată, consecventă principiilor coexistenței pașnice, România militează pentru lărgirea relațiilor de colaborare cu toate statele lumii, fără deosebire de orînduire socială, pentru destindere internațională. Luptăm, împreună cu celelalte popoare iubitoare de pace, pentru zădărnicirea politicii imperialista agresive pentru a se pune capăt folosirii forței și dictatului in viața internațională, împotriva oricărui amestec străin în viața statelor, pentru respectarea dreptului sacru al fiecărui popor de a-și hotărî singur soarta, pentru instaurarea în relațiile dintre țări a principiilor independenței și suveranității naționale, egalității în drepturi a tuturor națiunilor. Consider că ratificarea în unanimitate de către Consiliul de Stat al Republicii Socialiste România a Tratatului româno-sovietic corespunde pe deplin intereselor poporului nostru, ale întăririi prieteniei și alianței dintre România și Uniunea Sovietică, dintre popoarele noastre vecine, cauzei generale a socialismului și păcii în lume. Cuvîntarea tovarășului Ion Gheorghe Maurer Stimate tovarășe președinte. Tovarăși. Guvernul Republicii Socialiste România prezintă Consiliului de Stat spre adoptare proiectul de decret pentru ratificarea Tratatului de prietenie, colaborare și asistență mutuală între Republica Socialistă România și Uniunea Republicilor Sovietice Socialiste. Semnat la 7 iulie 1970, la București, în timpul vizitei în țara noastră a delegației de partid guvernamentale a U.R.S.S., tratasitul constituie un document de o deosebită importanță. El reflectă stadiul actul al relațiilor dintre cele două țări socialiste vecine și dă, totodată, expresie voinței lor de a întări și în viitor, în spiritul internaționalismului socialist, prietenia și alianța dintre popoarele român și sovietic, de a dezvolta colaborarea multilaterală dintre România și Uniunea Sovietică, pe baza respectării suveranității și independenței naționale, egalității in drepturi și neamestecului in treburile interne, avantajului reciproc, în interesul ambelor popoare, al cauzei socialismului, păcii și colaborării internaționale. In Tratat este reafirmată, de asemenea, hotărîrea înaltelor părți contractante de a contribui la întărirea unității țărilor socialiste, de a dezvolta colaborarea cu toate statele indiferent de orînduirea socială, de a milita pentru înfăptuirea securității in Europa și în întreaga lume. Apreciind că prevederile Tratatului de prietenie, colaborare și asistență mutuală între România și Uniunea Sovietică corespund întrutotul principiilor de bază ale politicii externe a partidului și statului nostru, intereselor fundamentale ale poporului român, iar obligațiile asumate nu contravin tratatelor internaționale in vigoare, propun adoptarea proiectului de decret pentru ratificarea lui. Proiectul de decret a fost examinat și avizat favorabil de comisiile pentru politică externă, pentru problemele de apărare și juridică ale Marii Adunări Naționale. Tot astăzi, Tratatul româno-sovietic urmează să fie ratificat de Prezidiul Sovietului Suprem al U.R.S.S. i Perioada in care ne găsim este decisivă pentru viitoarea producție de orz și grîu : fiecare zi și oră pierdută pot fi hotârîtoare in balanța recoltei de cereale, însemnînd tone de produse in minus. De aceea, comitetele comunale de partid și organizațiile de partid din unități vor trebui să-și intensifice controlul asupra activității conducerilor de cooperative agricole și celorlalți factori răspunzători de executarea la timp și de bună calitate a tuturor lucrărilor din prezenta campanie agricolă, în raidul pe care l-am întreprins luni la cîteva cooperative agricole am constatat că există incă preocupări diferite fața de organizarea producției agricole, în cooperative din aceeași comună. Cooperatorii din Sînmartinu Sîrbesc, de pildă, după cum m-a informat Miloș Jivanov, președintele unității, au de însămînțat în această toamnă 510 hectare grîu, 101 hectare orz și 55 hectare cu plante pentru masă verde. Pentru a seîncadra in epoca optimă de semănat, consiliul de conducere, la îndrumarea comitetului comunal de partid și a organizației de partid din unitate, a trecut la reanalizarea amplasării griului, după culturi care, în funcție de starea de vegetație vor asigura eliberarea terenului pina cel tîrziu la 5 octombrie S-au stabilit următoarele plante premergătoare : păioase — 317 hectare, floarea-soarelui — 140 hectare, porumb boabe — 33 hectare și borceag 20 hectare. Astfel, au mai rămas de arat doar 140 hectare, suprafață cultivată cu floarea-soarelui, din care 100 hectare sînt eliberate și se fertilizează cu cîte 300 kg superfosfat la hectar, iar de miercuri se trece la arat. Buna organizare a muncii a permis ca recoltatul florii-soarelui să fie destul de avansat. Zilnic participă la muncile din cîmp peste 280 de cooperatori. Pînă luni s-a adunat, cu patru, combine, producția de pe 100 de hectare iar pînă la sfîrșitul săptămînii acțiunea se va încheia pe toate cele 220 hectare, în scopul evitării pierderilor de producție, în urma combinelor, membrii cooperatori adună capitalele rămase și taie tulpinele, eliberind imediat terenul.. Totodată s-au recoltat și 64 hectare de porumb din cele 590 în cultură, tăindu-se și cocenii, care, peste cîteva zile vor fi transportați la depozitul de furaje. La cooperativă din Sînmartinu Sârbesc deci, pregătirile pentru viitoarea producție de grîu și orz se desfășoară bine, semănatul se va putea încadra în limitele epocii optime. Președintele cooperativei a pus însă problema sprijinirii cu tractoare din altă parte, care să efectueze arătura Analizînd împreună situația existentă am ajuns la concluzia că cele 18 tractoare ale secției I.M.A pot să fie mai rațional și în loc de unul cu a fost folosite la arat pot să lucreze șase luni De asemenea, alte cinci tractoare care sunt utilizate la recoltatul soarelui și transport pot să floriiexecute, seara, în schimb prelungit, fiecare cîte 1,5-2 hectare arătură Deci, cu forța existentă, în cinci zile se poate ara și restul de suprafață prevăzută pentru grîu. Merită să fie scoasă în evidență și preocuparea consiliului de conducere pentru asigurarea unor condiții cit mai bune de lucru mecanizatorilor. Zilnic se transportă la cîmp mîncare caldă, consistentă, camerele amenajate, pentru dormit sînt bine iar pentru calitatea lucrărilor efectuate s-au acordat stimulente în bani și norme convenționale. La rezultatele bune obținute pînă acum un aport deosebit i-au adus comuniștii, care au fost in fruntea tuturor acțiunilor, contribuind, prin exemplul lor, la întărirea disciplinei în muncă și o bună participare a cooperatorilor la lucrările de sezon. In ședința de comitet, din 24 septembrie, s-a analizat stadiul lucrărilor din campania de toamnă, stabilindu-se măsuri pentru recuperarea rămînerilor în urmă semănatul orzului, recoltarea grabanică și fără pierderi a culturilor din cîmp etc. Aici s-a arătat că, deși e stă bine cu pregătirea terenului, se intîrzie cu semănatul; ia orz, de exemplu, abia luni s-a început Se motivează că sămînța nu a fost corespunzătoare, și a trecut timp pînă a fost schimbată Dar considerăm că această operație se putea face mai devreme. De asemenea, de la Direcția agricolă am aflat că pentru această unitate s-a prevăzut semănatul unei suprafețe de 110 hectare pentru masă verde, față de 55 cît am aflat la sediul cooperativei. Nu știm de ce consiliul de conducere permite o asemenea abatere, care va crea neajunsuri în balanța furajeră a anului viitor și, în final, va influența nefavorabil producția animalieră. La cooperativa agricolă din Diniaș, pe inginerul Bogdan Isacov l-am întâlnit verificînd calitatea semănatului la orz, lucrare începută abia luni și care se execută cu trei semănători. „În patru zile terminăm cu cele 130 hectare prevăzute a fi semănate cu orz pentru boabe — ne spune ninsui. Am invrziat din cauza seminței care a fost necorespunzătoare. Tot din această cauză, în loc de 120 hectare cu masă verde se vor însămînța doar 30-50 hectare, în schimb sîntem avansați cu lucrările de pregătire a terenului". Intr-adevăr, prin măsurile luate, pînă sâmbătă se eliberează întreaga suprafață destinată griului. Dar, sunt deficiențe în modul de organizare a muncii. De exemplu tractoriștii lucrează la semănat fără a avea ordinul de lucru, care trebuia emis, de inginerul șef al cooperativei, și să cuprindă indicatorii referitori termenul și calitatea la volumul lucrărilor. Nici sămînța de orz, văzută la semănători, nu corespunde cerințelor de calitate , sînt multe semin ing A. RACHITOVAN (Continuare în pag a III-a) La cooperativele agricole din Sînmartinu Sirbesc și Diniaș Preocupări diferite față de organizarea muncii și Jocul de-a planul de însâmînțâri §§§ Tractoriști fără ordin de lucru (1 Inginer cere nu știe ce însamînțează Investiții feroviare în avans Printr-o mai bună organizare a muncii și aprovizionare ritmică a locurilor de muncă cu materiale, colectivul întreprinderii de construcții ți ferate Timișoara a terminat cu un devans de două luni mai multe lucrări de investiții, intre care se situează locuințele de serviciu, a cîte patru apartamente fiecare, în stațiile C.F.R. Săcălaz și Timișeni, iar în stațiile Găvojdia și Nădlac locuințele sunt din cîte două apartamente. Același harnic colectiv a terminat, în mod eșalonat, lucrarea de reconsolidare și refacere a 14 poduri de cale ferată, care permit mărirea tonajului și vitezei de circulație pe secțiile C.F.R. Orșova — Timișoara, Timișoara — Est — Radna și Sintana — Brad.