Drapelul Roşu, noiembrie 1970 (Anul 26, nr. 8025-8048)
1970-11-01 / nr. 8025
ORGAN AL COMITETULUI JUDEȚEAN TIMIȘ AL P.C.R. ȘI AL CONSILIULUI POPULAR JUDEȚEAN Anul XXVII nr. 8.025 Duminică, 1 noiembrie 1970 6 pagini, 30 bani «ObbOOOOOOOOOOOOOOOOOOO Dimensiunea respectului Respectul, ca orice formă aplicată a eticii, se lasă greu abordat din punct de vedere teoretic, pretîndu-se, fără echivoc și îndeosebi, practicii diurne a relațiilor dintre indivizi. O „Cei șapte ani de acasă“ este expresia clasică a zestrei de educație cu care se prezintă inndividul în societate, mai bine zis în mediul social organizat. ^ Căci și copilăria e o societate O bine determinată, cu legile și cu limitele ei —o societate care își lasă de cele mai multe ori amprenta asupra omului, chemată să contribuie la desăvîrșirea unui ideal,a unei comenzi sociale, printr-un comportament X și un efort care să se conjuge In cooperativele agricole de producție Fondurile imobilizate grabnic puse în valoare Folosirea, cu înalt randament, a mijloacelor bănești de care dispun cooperativele agricole constituie un factor de mare însemnătate pentru creșterea puterii lor economice. In acest scop este necesar ca la efectuarea cheltuielilor de producție și de investiții să se manifeste o deosebită grijă, pentru a preîntîmpina imobilizarea fondurilor în stocuri de materiale și utilaje inactive, care aduc pierderi în dauna averii obștești. Cu toate că în această direcție se remarcă, de o vreme, mai mare preocupare, trebuie să scoatem în evidență faptul că rezultatele nu sunt peste tot pozitive. Se cunoaște că pentru satisfacerea nevoilor reale ale producției au fost aplicate, an de an, măsuri de lărgire a drepturilor privind utilizarea fondurilor de care dispun unitățile. Acest lucru presupune, totodată, creșterea spiritului gospodăresc, o preocupare susținută în ceea ce privește urmărirea și controlul riguros al cheltuielilor mijloacelor bănești, rezultate din valorificarea producției, ori împrumutate de la stat. Trebuie reținut că orice sumă cheltuită și nematerializată intr-un spor de producție și venituri nu permite asigurarea fondurilor necesare dezvoltării economice a unităților. Utilizarea rațională a mijloacelor bănești nu poate să ducă decit la sporirea venitului net, in raport de care se constituie fondul de acumulare și de retribuire a muncii. Din păcate, în multe unități se mai mențin încă situații cînd însemnate fonduri, în loc să urmeze circuitul economic prevăzut prin plan, se regăsesc, la un moment dat, în stocuri fără întrebuințare și utilaje neproductive și care, cu timpul, se pierd parțial sau în totalitate. Nu arareori, din cauza imobilizării fondurilor în stocuri fără mișcare și utilaje nefolosite, unitățile ajung să-și creeze singure greutăți in satisfacerea, la timp, a cheltuielilor stricte de producție. In urma analizelor făcute în cursul acestui an asupra folosirii fondurilor de către unități s-a reliefat, în multe cazuri, existența unor importante stocuri de materiale și utilaje inactive cît și efectuarea de cheltuieli lipsite de eficiență. Așa, de pildă, cooperativa agricolă de producție din Buziaș deține o serie de utilaje — hrănitoare automate pentru pui, mașină de împrăștiat îngrășăminte chimice, tocătoare de sfeclă, cu motor electric, cositoare de fîn, rame pentru răsadnițe etc. în valoare de aproape 40 mii lei — care, deși în stare de funcționare, nu se folosesc. Sunt de altfel, numeroase unitățile care dețin în stoc, de mai mulți ani, diferite mașini și utilaje, pentru care s-au plătit sume importante și care nu și-au adus aportul cuvenit la creșterea producției și a veniturilor. In această situație se află și cooperativa agricolă din Denta, — care are în stoc 30 adăpători automate, cea din Diniaș — cu un uscător de lucernă în valoare de 76 mii lei, în cea mai mare parte neutilizat, și cea din Biled — care a procurat, în 1968, o tocătoare de fibroase în valoare de 36 mii lei și nu este folosită etc. Situațiile acestea explică, într-o oarecare măsură, și rezultatele nesatisfăcătoare obținute în realizarea veniturilor planificate. De asemenea, este inexplicabilă măsura luată de conducerea cooperativei agricole din Sînmihaiul care a făcut aprovizionări, Român, peste necesar, cu diverse materiale, în cantități importante și de valori mari, din cauza cărora unitatea are dificultăți financiare în efectuarea plăților privind activitatea curentă de producție. De pildă, la ora actuală, are în stoc, peste necesar, 15 tone ciment, 100 mi bușteni rășinoase, 70 mii bucăți cărămidă, care împreună totalizează peste 150 mii lei. Această practică denotă superficialitate în orientarea cheltuielilor, cu implicații negative asupra activității de producție tocmai datorită imobilizărilor nejustificate de fonduri bănești. De aceea, considerăm că în etapa actuală, cînd pentru agricultură, partidul și statul au stabilit sarcini mari în direcția dezvoltării multilaterale a unităților, nu e permis să-și facă loc astfel de practici păgubitoare. Față de aceste situații, este necesar să se întărească munca de analiză, iar la luarea hotărîrilor să se aibă în vedere, mai mult decit pînă acum, criteriul eficienței economice, cauzele care produc o asemenea stare de lucruri. Sunt numeroase unitățile, la care, urmărindu-se cu perseverență folosirea din plin a utilajelor, o serie de lucrări s-au putut executa mecanizat și în condiții de calitate superioară. In acest fel s-au înregistrat economii de norme convenționale, iar forța de muncă a putut să fie mai bine utilizată în alte sectoare importante, cum ar fi legumicultura, zootehnia etc. Dar, nu în puține cazuri, astfel de preocupări au fost mai limitate și nu și-au găsit suficient CONSTANTIN MATEI director adjunct al Sucursalei județene a Băncii Agricole (Continuare în pag. a III-a) In secția construcții metalice de la binecunoscuta uzină timișoreană U.M.T. cuvinte potrivite ’ armonios cu cele ale semenilor. 1 Respectul ar fi, cu alte cuvinte, un deziderat destinat nu , numai relațiilor cu membrii societății, ci față de societatea însăși, ca și față de sine. E de altfel greu să-ți imaginezi ca un om ce nu respectă societatea să se respecte pe sine. Modelele clasice ale respectului, nemodernizate însă, se așează vizavi de vîrstă, de sex, de profesie, de persoane necunoscute și, odată mențin un echilibru, înfăptuite, , fără de care universul uman ar șchiopăta cu siguranță. Dar sfera , de influență a respectului, în cazurile de fertil proces etic.se' extinde și în cadrul aceleiași , familii , intre indivizi de aceeași vîrstă, de același sex, de ' aceeași profesie, cunoscuți sau ' necunoscuți. 1 ' Ca să fii respectat, începe prin a te respecta tu însuți, spunea Arghezi. Intr-adevăr a ne respecta pe noi înșine e o artă cu , implicații profunde în lumea ' exterioară. Intre scriitori respectul uneori se uită din pricina, să , zicem, a unei polemici, a falsului orgoliu, a unui crez estetic. Totdeauna însă, marii creatori " " au știut să treacă peste astfel , de momente, dind cîștig de ■ cauză unui singur factor : CALITATEA ACTULUI ARTIS■TIC. Iată o marcă sui-generistă a respectului scriitorului față de sine și față de societate. O ION VELICAN O<>000<X><><><X>0<><X><>00<><>0<>0<> Au încheiat recoltatul porumbului Folosind din plin zilele bune de lucru și mijloacele mecanice și manuale, multe unități agricole socialiste din județul nostru au reușit să strîngă recolta de porumb de pe întreaga suprafață cultivată. Din evidențele județean al I.A.S. Inspectoratului rezultă că, pînă în ziua de 31 octombrie, lucrătorii întreprinderii agricole de stat din Variaș au strîns porumbul de pe 1.330 din cele 1.390 hectare cultivate, de la Sînnicolaul Mare de pe 1.300, din cele 1.589 hectare, Sînandrei, de pe 1.800 din cele 2.316 hectare, Cenei, de pe 950 din cele 1.224 hectare cultivate etc. In patru întreprinderi, această importantă lucrare a și fost încheiată. Urmare a intensificării ritmului de recoltat, pe inspectorat a fost strînsă recolta de pe 88 la sută din suprafața cultivată. Și în cooperativele agricole de producție, datorită mobilizării forței de lucru manuale și a utilizării din plin a mijloacelor mecanice puse la dispoziție de către întreprinderile pentru mecanizare, ritmul de recoltare a porumbului a sporit simțitor. S-a reușit astfel ca pe județ să se realizeze 85 la sută din planul de recoltare a acestei importante culturi cerealiere. Intrucît în unele întreprinderi de stat și cooperative agricole mai există încă mari suprafețe de recoltat, iar în multe unități știuleții culeși n-au fost transportați de pe cîmp, se impune ca, in aceste zile, toate forțele să fie concentrate la încheierea grabnică a strînsului porumbului, recoltei din cîmp în transportul hambare și a îndeplinirii obligațiilor față de stat la acest produs. Concomitent cu strînsul recoltei de porumb, trebuie tăiați cocenii și eliberate terenurile, în vederea trecerii efective la executarea ogoarelor. Exemplul unităților fruntașe la această lucrare trebuie să fie peste tot urmat. Este de datoria organelor agricole județene de a îndruma și sprijini efectiv unitățile rămase în urmă la recoltat, de a organiza, acolo unde este cazul, acțiuni practice de întrajutorare. Este necesar ca la recoltatul porumbului să se evite orice risipă. in pagina a lll-a in pagina a IV-a — Reducerea consumului specific. — In întâmpinarea semicentenarului o acțiune continuă Partidului Comunist Român - Prin măsuri concrete și prin sprijin eficient - Un spectacol de înaltă ținută vom impulsiona lucrările de campanie - Afirmări promițătoare PE DUNĂRE, ÍN JOS... Pe marele șantier hidroenergetic ți de navigație de la Porțile de Fier s-a petrecut un nou eveniment de seamă : prin ecluza de pe malul iugoslav al Dunării a trecut primul convoi de nave. Acest fapt creează condiții pentru trecerea la nouă etapă de construcție a sistemului- In continuare, pe malul românesc al fluviului, colectivul grupului de șantiere Porțile de Fier al Întreprinderii de construcții hidroenergetice Bucurețti va turna, în partea din amonte a ecluzei, încă 40.000 mc de betoane, înălțîndu-i actualul nivel cu circa 9 m, în vederea dării ecluzei in exploatare definitivă cu funcționare in două trepte, ața cum prevăd proiectele. In legătură cu modul în care ecluza românească ți-a îndeplinit rolul pentru care a fost realizată ți cu perspectivele ce se vor deschide navigației prin punerea în funcțiune a instalațiilor de pe ambele maluri ale fluviului, inginerul ALEXANDRU PETRESCU, reprezentantul României în Comitetul Administrației fluviale Porților de Fier, a declaarat corespondentului „Agerpres“, Marin I Coandă : „După cum este cunoscut, de la 11 august 1969 ți pînă în prezent, navigația în zona șantierelor Sistemului hidroenergetic ți de navigație „Porțile de Fier“ a fost dirijată prin ecluza de pe malul românesc al Dunării, care în această fază de exploatare provizorie a funcționat numai într-o singură treaptă. In acest interval, pe aici au trecut aproape 30.000 de nave sub felurite pavilioane, avînd aproximativ 22.300.000 tone capacitate. Condițiile bune de navigație au permis o continuă creștere traficului fluvial. Sectorul a Porților de Fier, între 77. Severin și Moldova Veche, de exemplu, a fost traversat în 1963 de un număr de vase fluviale care au însumat 11 834.999 tonecapacitate, în anul următor de 14.018.207 tone, în 1967 de 13.836.072 tone, în 1968, cînd au fost condiții hidrologice deosebit de favorabile, de 16.424.483 tone, în 1969 de 13.927.986 tone pentru ca in perioada 2 ianuarie- 30 octombrie 1970 să se înregistreze necapacitate. 14.300.000 to- Numai în cursul lunii iunie 1970, bunăoară, navele care au traversat sectorul au totalizat 2.011.770 tone-capacitate, sumă ce reprezintă cel mai ridicat trafic de nave realizat într-o lună în istoria navigației prin această zonă- Din datele prezentate rezultă că și în perioada construcției Sistemului hidroenergetic și de navigație „Porțile de Fier“, circulația navală pe Dunăre se desfășoară normal. Se poate spune că examenul susținut de toți factorii care au contribuit la construcția și exploatarea ecluzei românești — Uzina constructoare de mașini Reșița, Șantierul naval Galați, Uzina de construcții metalice și mașini agricole Bocșa, Întreprinderea de construcții hidroenergetice ți Întreprinderea Declarație consemnată de MARIN COANDA (Continuare in pag. a 111-a) Ampla operă constructivă de la Porțile de Fier se apropie de cota finală. In pagina a ll-a 200 DE ANI DE LA NAȘTEREA LUI CONSTANTIN DIACONOVICI-LOGA : Înflăcărat patriot și pedagog Pe urmele istoriei Zilele trecute, 40 de pionieri ai Școlii generale nr. 16 din Tirmișoara, împreună cu un grup de profesori,au întreprins sub conducerea profesorului de istorie, tovarășul Vasile Cernea, o drumeție de-a lungul Văii Mureșului, spre cetatea Șoimoș. Aici pionierii au urmărit o interesantă lecție legată de semnificația cetăților medievale de tipul celei de la Șoimoț, despre lupta maselor împotriva asupririlor vremii ; lécraslui spre Jia a avut ca deznodămînt coala de sub conducerea Gheorghe Doja. In drum cetate, copiii au văzut urmările calamităților naturale provocate în primăvara acestui an de revărsarea Mureșului, dar și hărnicia oamenilor pentru refacerea distrugerilor. Partea instructiv educativă a secției a fost completată cu jocuri pionierești, orientări în natură, cu descrierea frumuseților autumnale ale acesteia. Centrul cultural al Banatului, temelie a unor străvechi tradiții meșteșugărești cuib în care s-au născut și ți-au desfățurat activitatea personalități marcante ale mișcarii progresiste, Lugojul a constituit în lungul existenței sale un blazon al vitalității bănățenilor, statorniciei lor pe aceste pămînturi ți, totodată, al geniului cu care au făurit cîntecul ți înflorit cojoacele, au dăltuit stihuri sau proză, au măcinat în inimi scînteiile libertății ți le-au vrut înscrise pe steagul întregii Românii. Intr-un asemenea context, existența sau mai exact fundamentarea unei școli românești acum 200 de ani în orațul străbătut de apele domoale ale Timișului nu surprinde pe nimeni. De fapt, numai absența unor documente științifice ne împiedică să afirmăm că înființarea unei școli românești cu caracter calvin s-a produs încă din a doua jumătate a secolului al XVI-lea. Cert este că in anii 1768—1769 oberchinezul Gavril Gureanu construiețte, pe locul unde se află astăzi localul Școlii generale nr. 3, o școală care, în anul următor iți începe cursurile. Estimind materialul de construcție utilizat: trei uși, 9 ferestre, două sobe etc. ne putem da seama cit de modest a fost conceput. Paginile albe ale cronicii acestei școli nu ne îngăduie să scriem despre profesorii ți elevii începutului. Abia pe baza informațiilor furnizate de acte datînd din 1818 aflăm că ea purta denumirea de Școala normală capitală și funcționa cu două clase la care predau doi învățători : Dionesiu Dumitru și Nicolae Marcovici. Pe parcurs școala și-a adăugat, după cum menționează epitropul Constantin Udrea în 1839, încă o clasă, iar în 1869 s-a zidit „o chilie pentru bibliotecă“. Nu cu mult mai tîrziu, in 1884 cînd societatea de lectură de la actualul Liceu „Coriolan Brediceanu“ este urmărită de autorități, biblioteca ei este dată în păstrare Școlii normale capitale. Urcind treptele istoriei ajungem la anul 1888 cînd se face numirea învățătorului Ion Vidu. Pînă in 1919 renumitul compozitor ți dirijor va funcționa la această școală selecționînd dintre elevii săi, dar nu numai dintre ei, membri pentru corul de copii al școlii, pe care-i va antrena apoi și în Reuniunea de ciat și muzică. Cu puțin timp înaintea venirii lui Vidu, la aceeași școală a funcționat ca învățător o altă personalitate a lumii muzicale, Timotei Popovici. Unirea Transilvaniei și Banatului cu România, înălțător act istoric pentru înfăptuirea căruia lugojenii au luptat cu înflăcărare, constituie un reviriment și in viața școlilor. Numărul elevilor 200 de ani de la înființarea Școlii generale nr. 3 DECANUL DE AL ȘCOLII LUGOJENE crește, se schimbă în bine climatul în care cadrele didactice își desfășoară activitatea instructiveducativă. în cartea de onoare a școlii din acea vreme figurează numele învățătorilor Marat, Ștefan Lipovan, Nicolae Vasile Nicolescu, Gheorghe Ghinea, Constantin Liuba, Gheorghe Joantza, Alexandru Onae, Sofia Florescu, Gheorghe Onae, Romulus Roman, Sidonia Vidu și alții. Pasiunea cu care ei au ostenit pentru știința de carte făcut ca în pofida condițiilor materiale sărace, din rîndul foștilor elevi ai școlii să se ridice personalități de mare prestigiu, cunoscute și apreciate nu numai în Banat, ci și pe plan național: Brediceanu, Victor Coriolan Vlad Delamarina, Ion Popovici- Bănățeanul, Tiberiu Brediceanu, temporani iar dintre IonDimitrie Stan, Filaret Barbu, Ioan Dimitrie Sucut Anii de construcție a socialismului în patria noastră au dat adevăratul sens și o dezvoltare fără precedent și școlii. La cele 7 clase cu un număr de 198 de elevi din anul școlar 1948—1949 ION MARIN ALMAJAN (Continuare în pag. * V-a) —- —-■ omul familia, societatea Cine sínt absenții? m Constatări după zece ore într-un raid cu un ofițer de miliție In momentul în care lucrătorul de miliție se apropie de tine, te salută amabil, și, apoi, ți se adresează politicos solicitîndu-ți getele la control“, încerci un sentiment aparte față de omul legii. El se află in exercițiul funcțiunii, are de îndeplinit, poate, o misiune și oricare cetățean i-ar putea fi de folos în elucidarea unei fapte neclarificate. Să-l urmărim, pas cu pas, pe unul din lucrătorii Inspectoratului miliției județului Timiș într-o incursiune pe care a făcut-o, timp de zece ore, prin Timișoara. Dialogăm împreună, avînd impresia că îi sîntem colegi de breaslă atunci cînd are de elucidat o situație pe care nu ne-am dorit-o, prin excelență, senzațională. ROLAND VASILIEVICI : Ideea de a vă transforma într-un ofițer de miliție mi se pare interesantă și o putem realiza cu prisosință astăzi (sîmbătă, 24 octombrie 1970 — n.a.) deoarece vom participa la o acțiune comună organizată in colaborare cu Comitetul județean Timiș al U.T.C. Obiectivul pe care ni-l propunem este bine conturat : ce motive îi determină, pe unii tineri (dar și vîrstnici) ca la sfîrșitul săptâmînii să „asalteze“ cofetăriile, barurile, restaurantele, nelipsind dintre ei elevi și studenți. Seara vrem să vizităm locurile unde tinerii își petrec timpul liber : cluburile NICOLAE PÎRVU . Nu ținem, neapărat, tovarășe căpitan, să vă însoțim în urmărirea unui infractor periculos, sau a unor versați delapidatori; o temă ca aceia pe care ne-ați împărtășit-o mi si pare mult mai importantă, mai ales că nu pentru prima dată au avut loc, în municipiul nostru, astfel de acțiuni. De eficiența lor am avut prilejul să ne convingem. Totuși pornim la drum cu o oarecare incertitudine: îl vom întîlni sau nu pe elevul fugar, pe tînărul care face un scandal, sau chiulește de la locul ii de muncă ? I R. V. : De ce să ne punem prostblema în felul acesta și nu invers ? Chiar dacă nu-i întîlnim să vom avea prilejul, sînt sigur, să-i vedem pe cei care știu sarși petreacă timpul liber, unde și cum i s-o facă. Dar, cum munca unui lucrător de miliție este plină de ’ neprevăzut.... ^ N. P. : . .. să pornim în în itîmpinarea lui ! ^ R. V. . La ora 11,30 elevul care are cursuri de dimineață ar trebui să fie la școală. Simplu și ț obligatoriu. De ce oare tînărul acesta, cu nr. 661 părăsește, tocmai acum, cofetăria „Flora“ ? N. P. : Să stăm de vorbă cu el și cu colegul lui. Procedăm caatare și răminem consternați. Doi elevi al Liceului nr. 1, loan Radu și Dorin Bechir nici măcar n-au fost, astăzi, la școală. De dimineață Ionel s-a dus la Dorin și ' au .. . învățat la matematică [UNK] !' Apoi au venit la „Flora" uitînd de cele mai elementare obligații si pe care le incumbă calitatea de elev Ii' R. V. . Cred că este util să semnalăm cazul în sine, în speranța că organizația U.T.C. — ii ai cărei membri sînt — va combate atitudinea lor, nerămînînd indiferente nici familiile celor doi elevi Dincolo de cazul acesta particular trebuie să relevăm că, din păcate, semnalăm aproape zilnic prezența elevilor timișoreni în cafenele, baruri, cofetari etc. Să fim bine înțeleși: nu sintem împotriva lor, dar de ce preferă unii dintre ei, ca ,feaua, matematicii sau lecției ) NICOLAE PIRVU ROLAND VASILIEVICI t ---------------------------------------------- (Continuare în pag. a ll a) \