Drapelul Roşu, noiembrie 1970 (Anul 26, nr. 8025-8048)
1970-11-22 / nr. 8043
ORGAN AL COMITETULUI JUDEȚEAN TIMIȘ AL P.C.R. ȘI AL CONSILIULUI POPULAR JUDEȚEAN Anul XXVII nr. 8.043 * Duminică, 22 noiembrie 1970 ,5 pagini, 30 bani DELEGAȚIA DE PARTID ȘI GUVERNAMENTALĂ, CONDUSĂ DE TOVARĂȘUL NICOLAE CEAUȘESCU, ȘI-A ÎNCHEIAT VIZITA ÎN R.P. BULGARIA Trimisul special Agerpres, I. Ionescu, transmite : Mii de locuitori ai Sofiei au venit, sîmbătă dimineața, la aeroportul din capitala Bulgariei pentru a saluta la plecare delegația de partid și guvernamentală a Republicii Socialiste România condusă de tovarășul Nicolae Ceaușescu. Clădirea aerogării era împodobită cu mari drapele românești și bulgare. Portretul tovarășului Nicolae Ceaușescu era Încadrat de portretele tovarășilor Todor Jivkov și Gheorghi Traikov. De la reședința guvernamentală Vrania, tovarășul Nicolae Ceaușescu și membrii delegației române au fost conduși de tovarășii Todor Jivkov, prim-secretar al Comitetului Central al P.C. Bulgar, președintele Consiliului de Miniștri, Gheorghi Traikov, președintele Prezidiului Adunării Populare R.P. Bulgaria, Boris Velcev, memabru al Biroului Politic, secretar al Comitetului Central al P.C. Bulgar, Lîcezar Avramov, membru supleant al Biroului Politic al Comitetului Central al P.C. Bulgar, vicepreședinte al Consiliului de Miniștri, Ivan Bașev, ministrul afacerilor externe, Konstantin Teslalov, șeful Secției de politică externă și relații internaționale a C.C. al P.C.R., Spas Gospodov, ambasadorul Bulgariei la București. La sosirea pe aeroport, garda militară a trupelor garnizoanei Sofia prezintă raportul tovarășului Nicolae Ceaușescu. Se intonează imnurile de stat ale Republicii Socialiste România și Republicii Populare Bulgaria. Tovarășul Nicolae Ceaușescu, împreună cu tovarășii Todor Jivkov și Gheorghi Traikov, trece în revistă garda de onoare. Tovarășul Nicolae Ceaușescu și membrii delegației române își iau rămas bun de la persoanele oficiale bulgare venite să-l conducă. Șeful statului nostru salută, apoi, pe șefii misiunilor diplomatice acreditați la Sofia, precum și pe membrii ambasadei române. Este ora 9,00 dimineața. Tovarășul Nicolae Ceaușescu își ia rămas bun de la tovarășii Todor Jivkov și Gheorghi Traikov. Conducătorii celor două țări își string călduros mîinile, se îmbrățișează. Pionieri oferă oaspeților români buchete de flori. De pe scara avionului, tovarășul Nicolae Ceaușescu salută din nou, prietenește, pe cei veniți să-i conducă la aeroportul La invitația Comitetului Central Partidului Comunist Bulgar, Prezidiului Adunării Populare și Consiliului de Miniștri ale Republicii Populare Bulgaria, o delegație de partid și guvernamentală a Republicii Socialiste România, condusă de tovarășul Nicolae Ceaușescu, secretar general al Partidului Comunist Român, președintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România, a făcut o vizită oficială în Republica Populară Bulgaria, intre 18 și 21 noiembrie 1970. In timpul vizitei a fost semnat noul Tratat de prietenie, colaborare și asistență mutuală între Republica Socialistă România și Republica Populară Bulgaria. Delegația a vizitat orașele Botevgrad și Vrața. Combinatul chimic Vrața, s-a intilnit cu numeroși oameni ai muncii și cu reprezentanți ai organelor locale de partid și de stat, luind cunoștință de realizările poporului bulgar in construirea socialismului, de preocupările Partidului Comunist Bulgar privind dezvoltarea în continuare a economiei, științei și culturii, ridicarea nivelului de viață al poporului, pentru asigurarea progresului multilateral al societății socialiste, înalților pretutindeni oaspeți li s-a rezervat o primire cordială, expresie a prieteniei frățești tradiționale dintre popoarele român și bulgar. Intre delegațiile de partid și guvernamentale ale celor două țări au avut loc convorbiri, la care au participat: Din partea română : Nicolae Ceaușescu, secretar general al Partidului Comunist Român, președintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România, Ilie Verdeț, membru al Comitetului Executiv, al Prezidiului Permanent al C.C. al P.C.R., prim-vicepreședinte al Consiliului de Miniștri, Leonte Răutu, membru al Comitetului Executiv al C.C. al P.C.R., vicepreședinte al Consiliului de Miniștri, Vasile Patilineț, membru supleant al Comitetului Executiv, secretar al C.C. al P.C.R., Corneliu Mănescu, membru al C.C. al P.C.R., ministrul afacerilor externe, Vasile Vlad, membru supleant al C.C. al P.C.R., șeful secției Relații Externe a C.C. al P.C.R., Nicolae Blejan, ambasadorul extraordinar și plenipotențiar al Republicii Socialiste România la Sofia. Din partea bulgară , Todor Jivkov, prim-secretar al Comitetului Central al Partidului Comunist Bulgar, președintele Consiliului de Miniștri al Republicii Populare Bulgaria, Gheorghi Traikov, președintele Prezidiului Adunării Populare, Boris Velcev, membru al Biroului Politic, secretar al C.C. al P.C. Bulgar, Licezar Avramov, membru supleant al Biroului Politic al C.C. al P.C. Bulgar, vicepreședinte al Consiliului de Miniștri, Ivan Bașev, membru al C.C. al P.C. Bulgar, ministrul afacerilor externe, Konstantin Tesialov, membru supleant al C.C. al P.C. Bulgar, șeful secției de politică externă și relații internaționale a C.C. al P.C. Bulgar, Spas Gospodov, membru al C.C. al P.C Bulgar, ambasadorul extaaordinar și plenipotențiar al R. P. Bulgaria la București. La convorbiri au participat, de asemenea, consilieri și experți ai celor două delegații. In cursul convorbirilor, care s-au desfășurat intr-o atmosferă de prietenie și înțelegere reciprocă, delegațiile s-au informat asupra stadiului construcției socialiste în cele două țări. Delegația de partid și guvernamentală a Republicii Populare Bulgaria a luat cunoștință de rezultatele obținute de poporul român in edificarea socialismului, de activitatea desfășurată în prezent de oamenii muncii din România, sub conducerea Partidului Comunist Român, pentru creșterea in ritm susținut nale, ridicarea a economiei naționivelului de trai (Continuare în pag. a VI-a) COMUNICAT cu privire la vizita delegației de partid și guvernamentale a Republicii Socialiste România în Republica Populară Bulgaria VIZITA TOVARĂȘULUI NICOLAE CEAUȘESCU IN JUDEȚUL OLT Avionul cu care a călătorit de la Sofia spre patrie delegația de partid și guvernamentală a Republicii Socialiste România, condusă de tovarășul Nicolae Ceaușescu, care a făcut o vizită oficială în țara vecină și prietenă, a făcut o escală, datorită condițiilor atmosferice nefavorabile din București, pe aeroportul din Craiova. In întîmpinarea conducătorului partidului și statului nostru, a tovarășilor Ilie Verdeț, Leonte Răutu, Vasile Patilineț, Corneliu Mănescu, Vasile Vlad, membri ai delegației, au venit tovarășul Constantin Bălălău, primsecretar al Comitetului județean Dolj al Partidului Comunist Român, președintele Consiliului popular județean, reprezentanți ai organelor locale de partid și de stat. Numeroși cetățeni ai Craiovei, aflînd vestea sosirii în orașul lor a tovarășului Nicolae Ceaușescu, au ținut să fie prezenți pe aeroport pentru a-i saluta cu deosebită căldură și dragoste, pentru a-și exprima și cu acest prilej, profundul atașament față de politica internă și externă a partidului și statului, pusă în slujba intereselor fundamentale ale poporului român, a cauzei socialismului și păcii, în Balșul industrial De la aeroport, tovarășul Ceaușescu, ceilalți membri ai delegației, se îndreaptă spre orașul Balș, unde a fost construită una din cele mai tinere unități industriale ale țării, Fabrica de osii și boghiuri. Și aici, ca pretutindeni pe cuprinsul patriei, semnul înnoirilor este evident. „Ridicarea la putere“ a acestui oraș, rod al politicii partidului de dezvoltare armonioasă a tuturor zonelor țârii, a dus nemijlocit la schimbarea înfățișării Balșului. Directorul uzinei, inginerul Teodor Jercan, informează pe oaspeți că în prima etapă uzina va produce osii și roți monolit pentru vagoane, iar în etapa a doua și boghiuri. In această lună urmează să fie pusă în funcțiune linia de prelucrare la cald a osiilor. De altfel, în perioada probelor tehnologice au și fost livrate beneficiarilor peste 2.000 de osii simple. Conducătorii de partid și de stat . vizitează halele unde se află linia de forjare a osiilor. Se parcurge, pe fluxul de producție, drumul pe care îl face lingoul de oțel, cu diametrul de aproape jumătate de metru, pînă la produsul finit — roata. Procesul tehnologic este complet mecanizat și automatizat. Tovarășul Nicolae Ceaușescu se interesează îndeaproape de preocupările privind extinderea uzinei, de stadiul construcției turnătoriei și oțelăriei. Secretarul general al partidului dă indicații ca proiectanții să manifeste o înaltă responsabilitate în folosirea judicioasă a terenului, pentru a se evita scoaterea din circuitul agricol a unor suprafețe prea mari. In același timp, cere să se întocmească studii pentru ca la Balș să fie concentrată producția turnătoriei și oțelăriei în așa fel încît acestea să fie in măsură (Continuare in pag. a VI-a) à ÍN PAGINA A I//-A /N PAGINA A IV-A # Extindem mecanizarea lucrărilor • PERMANENTA din zootehnie REALISMULUI absolvenți?... 1 «ȘEZĂTOAREA | mm? DECADA CĂRȚII ROMÂNEȘTI Suntem în plină desfășurare a unei ample manifestări culturale organizate pe plan național, „DECADA CARȚII ROMANEȘTI" (20—29 noiembrie). Menită să mijlocească cititorilor cunoașterea îndeaproape a planurilor și perspectivelor de dezvoltare a editurilor noastre, ca și unitățile editoriale, ea va cuprinde o seamă de acțiuni ce se vor desfășura prin intermediul celor mai reprezentative librării din principalele orașe ale țării. La Timișoara inaugurarea „Decadei cărții românești“ a avut loc vineri la librăria „Mihai Eminescu“, în prezența președintelui Comitetului județean pentru cultură și artă, tov. conf. univ. dr. Traian Bunescu. Ieri după-amiază, la aceeași librărie redactorul Ștefan Blăjan de la Editura Eminescu a prezentat romanul „încotro“ al lui Francisc Munteanu, în prezența autorului. Luni la librăria „Mihail Sadoveanu“ va avea loc o intilnire intre cititorii din orașul Timișoara și redactori ai Editurii tehnice. Asemenea întilniri vor mai avea loc in cursul Decadei cărții românești și la librăriile „Universității" din Timișoara și „Ion Vidu“ din Lugoj. Vor participa ca oaspeți redactori ai editurilor „Eminescu", „Minerva", „Cartea românească", „Univers", „Dacia", „Kriterion" etc. scriitori, critici literari. Se vor deschide, de asemenea, expoziții de carte și se vor asigura expuneri pe marginea noutăților editoriale. Acțiuni de popularizare și difuzare a cărții vor mai fi organizate și in instituții, școli și întreprinderi, în marile biblioteci sătești. REDUCEREA CONSUMURILOR SPECIFICE presupune o intervenție activă pe tot parcursul fabricației Economisirea materiilor prime și materialelor — metalul, lemnul, firele textile, pielea etc. — care au pondere mare în structura prețului de cost al produselor, înlocuirea celor scumpe cu altele mai ieftine, e necesar să polarizeze energiile colectivelor de muncă din unitățile industriale. Un barometru eficient al valorificării raționale a acestor resurse îl constituie, fără îndoială, modul de realizare a normelor de consum, stabilite în mod judicios. Examinarea felului în care întreprinderile din județul Timiș s-au încadrat în consumurile specifice planificate pe primele trei trimestre ale acestui an, duce la concluzia unei preocupări sporite, ceea ce s-a materializat în obținerea de economii la prețul de cost în valoare de peste 21 milioane lei. La obținerea acestui rezultat a contribuit în mare parte transpunerea în practică a planului de măsuri privind reducerea consumului de materii prime, materiale, combustibil și energie aprobat de plenara Comitetului județean Timiș al P.C.R. din aprilie 1970. In vederea aplicării obiectivelor stabilite, cele 9 întreprinderi mari consumatoare de metal din municipiul Timișoara au prevăzut pe anul 1970 un număr de 195 măsuri menite să ducă la realizarea de economii anuale in jur a 1.200 tone de metal. Prin acțiunile întreprinse pe linia reproiectării unor produse și repere, înlocuirea metalelor cu mase plastice, îmbunătățirea tehnologiei de fabricație etc. concretizate în 186 măsuri aplicate: Uzinele mecanice, Tehnometal, Electrometal, Uzina de reparații, Electrobanat, întreprinderea 6 Martie și altele eu economisit peste 1.800 tone metal. Eforturile depuse in vederea reducerii consumului de metal și in general a cheltuielilor materiale pe unitate de produs au condus, în linii esențiale, la încadrarea unităților în normele de consum planificate. Din cele 202 norme de consum cuprinse în planul de stat, departamentale și uzinale, întreprinderile constructoare de mașini din Timișoara au înregistrat economii la 133, cu o valoare de peste 5 milioane lei, iar cele trei combinate timișorene din cadrul industriei ușoare au reușit să reducă normele de consum la 110 repere, cu o eficiență de peste 3 milioane lei. Sarcinile mobilizatoare de reducere a consumurilor specifice nu au fost îmbrățișate cu toată energia de unele colective de muncă din care cauză la unele produse și repere s-au consumat suplimentar cantități însemnate de materii prime și materiale. Așa de exemplu, la „Industria linii“ s-au înregistrat depășiri la 16 norme, cu o influență negativă de 851 mii lei, în secțiile productive ale fabricii „13 Decembrie" 37 norme uzinale — din cele 76 aprobate — au fost depășite, utilizîndu-se un plus față de prevederi peste 1.800 kg, elastic, panglică tafta, bandă metalurgică, asbest; la fabrica Garofița s-au folosit în plus însemnate cantități de fire viscoză și acetat. E drept, depășirea consumurilor specifice se datorește în unele cazuri calității necorespunzătoare a unor materii prime și materiale, ca de exemplu a pieilor brute. Nu mai puțin adevărat este însă că o serie de cauze interne, subiective, constînd in nerespectarea tehnologiei, a greutății produselor, a nerealizării unor obiective din planul M.T.O. au influențat nivelul utilizării materiilor prime. La întreprinderea „6 Martie” Timișoara, de exemplu, nu s-au realizat 4 din măsurile prevăzute pentru reducerea consumului de metal, din care trei privesc Înlocuirea materialului feros cu mase plastice. Datorită rebuturilor, o cantitate însemnată de produse nu a fost dată în circuitul economic, pe lângă faptul că acestea au influențat negativ cheltuielile materiale pe unitate de produs. Astfel la U.M.T. pierderile din rebuturi înregistrate pe 9 luni au reprezentat 0,28 la sută din valoarea producției efectuate, față de 0,25 la sută în 1968 și 0,23 la sută în 1969. Creșterile consemnate la acest capitol e necesar să determine mobilizarea hotărîtă a întregului colectiv în jurul sarcinilor de îmbunătățire a calității, începînd de la recepția materiilor prime, elaborarea și finisarea produsului, pînă la expedierea lui. O atenție deosebită se cere acordată respectării stricte a tehnologiei de fabricație. Investigațiile au stabilit că depășirile de consum la țesăturile pentru rochițe, produse ale Combinatului textil nr. 2, se datoresc pierderilor semnalate la diferite faze de lucru cît și neîncadrării țesăturilor finite în greutatea prescrisă de norma internă, în plus, la cîteva articole, ca la modelele 460-20, 468-17 și 467-20 a MARIN MATEESCU director adjunct Banca Națională, Sucursala județului Timiș (Continuare in pag. a II-a) ANCHETA ECONOMICA 1 Producția anului viitor impune ca Arăturile adînci de toamnă să fie cît mai grabnic terminate Ritm necorespunzător la cooperativele agricole din Jamu Mare și Lățunaș Importanța arăturilor adînci de toamnă, pentru producția anului viitor, este binecunoscută de către toți specialiștii din agricultură și de conducătorii unităților agricole. Dar, cu toate acestea, mai vedem la unele cooperative agricole nejustificată tărăgănarea lucrărilor din cîmp. Și, ca urmare, deși ne aflăm spre sfîrșitul lunii noiembrie, mai sînt unități cooperatiste mult rămase în urmă cu pregătirea solului pentru însămînțările din primăvară. La cooperativa agricolă din Jamu Mare, de exemplu, pînă marți, din 1.261 hectare prevăzute a seara in toamnă, s-au realizat doar 298 hectare. Situația pare cu atît mai gravă cu cît se cunoaște efectul negativ al arăturilor executate primăvara pe solurile de tip lăcoviște, care predomină în această zonă. Iată ce ne spune și tovarășul Gheorghe Bugar, secretarul comitetului de partid din unitate, brigadier cu multă experiență la producția vegetală : — In condițiile noastre, diferența de recoltă este de cel puțin 50 la sută. In anul 1969, de exemplu, pe 480 hectare arate in toamnă, s-au obținut, in medie, cite 3.500 kg porumb știuleți, pe cinci pe alte 370 hectare, arate în primăvară, producția la hectar a fost de numai 1.500 kg. De aceea, dacă nu vom reuși să avem ogoarele de toamnă pregătite la timp, nu ne putem aștepta la o producție corespunzătoare în anul viitor... — Ne-am Îngrijit să avem front de lucru pentru tractoare, astfel că tot terenul este eliberat de coceni — completează Gheorghe Țolea, președintele cooperativei. Dar stăm prost cu ogoarele de toamnă, fiindcă încărcătura pe tractor este mare, iar pe de altă parte și realizările sunt destul de mici. Graficul întocmit, pentru ultimele 10 zile, a fost îndeplinit numai in proporție de 50 la sută. Cu forțele din cadrul secției de mecanizare, care ne deservește pe noi, nu vom face față la volumul mare de arătură ce mai trebuie executat. Așteptăm să fim ajutați cu tractoare de la unități care sînt mai avansate cu ogoarele de toamnă. Intr-adevăr, cooperativa agricolă Jamu Mare, avînd 2.229 hectare teren arabil, este deservită de către I.M.A. Gătaia cu 17 tractoare, revenind 131 hectare pe un tractor. Dar, practic aici lucrează doar 14 tractoare: unul este pentru pomicultură, iar două sunt în medie defecte. De altfel și marți, 11 mecanizatori au fost la arat, 3 la transportul gunoiului, iar restul au stat. Curios este și felul in care s-a întocmit graficul pentru arături: conducerea cooperativei a prevăzut cite 3 hectare zilnic de fiecare tractor, iar șeful secției de mecanizare, Ion Ungureanu, și-a însușit doar 2,5 hectare. Și, astfel, realizările totale au ajuns abia la jumătate, deși se afirmă că se lucrează în schimburi prelungite, de la ora 6 dimineața și pînă la ora 22. De aceea, considerăm că este timpul ca această unitate să fie mai bine sprijinită de către conducerea I.M.A. dan Gătaia, cu atît mai mult cu cit sînt unități vecine cu arăturile de toamnă pe terminate. De asemenea, se cere o intervenție mai energică și din partea comitetului comunal de partid deoarece la Clopodia, cooperativă deservită de 9 tractoare, au fost arate 435 de hectare, rămînînd de executat numai 21 de hectare. Deci se puteau dirija forțe mecanice la unitățile rămase în urmă. Situația, privind ogoarele de toamnă, este necorespunzătoare și la cooperativa agricolă din Lățunaș. Pînă marți, din 490 hectare, s-au arat aproximativ 200, este însă faptul că tractoarele Grav au un front de lucru de numai 20 hectare, pe restul de 270 hectare rămînînd coceni netrasportați, iar pe anumite porțiuni, tulpinele de ing. A. RACHITOVAN (Continuare în pag. a III-a) Tinerețea cîntecului Corul din Igriș la 75 de ani Totdeauna Igrișul, această localitate puternic dezvoltată din șesul Banatului, cu străzi largi și drepte, cu case mari și atît de îngrijite mi-a creat un sentiment de admirație și de bucurie. Poate pentru că știu că oamenii acestor locuri, greu încercați de capriciile Mureșului, au făcut din așezarea lor, fără excepție în fiecare an, o adevărată citadelă. Împotrivirile cu aceste dezlănțuiri ale naturii sunt aprige; ele vorbesc de cutezanță și biruință. Igrișenii spun că din aceste clipe de mari emoții s-a născut cîntecul, adevărat tezaur încărcat de visuri și de împliniri. Cîți ani ar fi de-atunci ? Nimeni nu poate preciza. Ei știu însă că pe aceste locuri cîntecul s-a ridicat slobod ca vîntul, de nimeni bănuit la început, căci el stăruia în sufletul mulțimii, în veselia și durerea ei, în însăși viața de zi cu zi a fetelor și băieților, în fluieratul molcom și duios al ciobanilor, în strune de vioară mîngîiate de degetele aspre ale bătrînilor. Urmașii l-au îmbogățit și l-au înfrumusețat dîndu-i amplificarea unor adînci rezonanțe sufletești. Corul s-a înființat însă mult mai tîrziu, acum 75 de ani, numai din bărbăți, căci lor le-a fost dat aici să poarte greul coarnelor de plug și să apere holdele de griș; de aceea, tot lor le-a revenit datoria să facă cunoscut adevăratul sens emoțional al zestrei lor sufletești, dînd cîntecelor despre acest pămînt, despre trecutul lui de lupta și despre ființa națională un univers sonor. Și bărbații Igrișului ne-au obișnuit și pe noi, spectatorii de astăzi, ca și pe ascultătorii din anii din urmă, cu această lume a lor de poezie și lirism aspru, care dau personalitate formației, trăsături conturate pregnant în ținută și repertoriu. .,Pui de lei“, „Plugarii“, „Ce-ți doresc eu ție, dulce Roma (Continuare în gag. a V-a) nie* și multe alte cântece care înlesnesc formației o apariție remarcabilă, așa cum și-a dorit-o la înființarea ei dascălul satului, Petru Arsiciu. La capătul strădaniilor lui formația este cunoscută unanim în Banat pentru expresivitatea dobîndită cît și pentru ingeniozitatea cu care reușea creeze la spectacole adevărate manemente de desfătare muzicală. Aidoma unui seismograf, corul înregistrează, în desfășurarea anilor istoria satului. Asaltați de mulțimea dornică să-i asculte chiar și atunci după ce se cunoaște bilanțul cu care se încheiase primul război mondial, copleșiți de durere, igrișenii au început să se adune din nou la repetiții, venind acum cu soțiile și fiicele lor, la un loc 180 de persoane. De instruirea formației s-a ocupat țăranul Ion Jebeleanu și apoi Nicolae Miclea, adus din părțile Caransebeșului, căruia i se pretinde instruirea a 4 dirijori locali. Concomitent la Igriș se joacă teatru, se recită versuri, se învață jocul popular „Călușerul“ și se înființează o formație instrumentală, fanfara; este vizibilă acum o izbucnire totală a setei de cultură, a dragostei cu care fuseseră ocrotite de veacuri poezia, muzica, exprimând frumusețea lor sufletească. Prima între formațiile artistice, corul, înregistrează frecvent, acasă și în deplasare, succese remarcabile bucurindu-se de simpatia compozitorilor, a unui numeros public nu numai din satele din împrejurimi Pesac, Saravale, Nerău, dar și la Sînnicolaul Mare, unde participă ca invitată de onoare alături de alte 20 de coruri la dezvelirea monumentului luceafărului poeziei românești; i se atribuie aici premiul I. Agenda ANTOANETA MAGURA »A/WVVVVVVVVVVVA^VVSAl'VVVVVVVVS^VV *