Drapelul Roşu, ianuarie 1971 (Anul 27, nr. 8078-8101)

1971-01-05 / nr. 8078

VJ ‘ vk P apelul nsu ORGAN AL COMITETULUI JUDEȚEAN TIMIȘ AL P.C.R. ȘI AL CONSILIULUI POPULAR JUDEȚEAN Anul XXVIII nr. 8.078 Marți, 5 ianuarie 1971 4 pagini, 30 bani r 'SÍ) INTRĂM ÎN NOUL AN CU HOTĂRÎREA DE A REALIZA ȘI DEPĂȘI SARCINILE MĂREȚE ALE NOULUI CINCINAL In intimitatea gindurilor sale, omul societății noastre socia­liste, tînăr sau virstnic, a In­­timpinat noul an cu sentimen­tul bucuriei, al mulțumirii pen­tru plinătatea muncii ți satis­facțiile tot mai mari ale vieții noastre noi. Sorbind cu veselie paharul plin, felicitindu-și milia, prietenii ți tovarății sa­de muncă, cetățeanul României so­cialiste a asociat urărilor de bine ți de sănătate, cele de rod­nicie, de înaintare mai rapidă spre culmile progresului. Ură­rile de noi succese in activi­tatea profesională, in insoțirea noului, semnifică credința pro­fundă că sănătatea ți bunăsta­rea se întemeiază pe fundamen­tul solid al muncii ți al price­perii, că de la fiecare om so­cietatea cere din an în an tot mai mult în interesul progresu­lui general. Anul 1971, primul an al nou­lui cincinal, cu coordonatele sa­le majore, pune în continuare problema autodepățirii fiecă­rui muncitor, tehnician, specia­list sau funcționar. Planurile de producție, cunoscute de acum la fiecare verigă a muncii so­ciale, evidențiază creșteri mari și importante, mai ales pe sea­ma eforturilor proprii. Semni­ficativ în acest sens este că spo­rul de 70 la sută in producția industrială a județului Timiș se va realiza în proporție de 3­4 pe calea creșterii productivității muncii. Se cere apoi o mai ju­dicioasă folosire a materiilor prime și materialelor, reduce­rea substanțială a costurilor de fabricație, concomitent cu în­sușirea tehnicii ți tehnologiilor noi — propulsoare trainice ale progresului în sfera producției materiale. Planul pe 1971 pune în fața întreprinderilor con­structoare de mașini sarcini mai mari, atit sub raportul di­­­versificării producției cît și sub cel al perfecționării proceselor de producție, al pregătirii ca­drelor pentru viitoarele activi­tăți. Chiar și această succintă evi­dențiere a obiectivelor imedia­te în producția industrială pu­ne pe prim plan dimensiunile eforturilor proprii, necesitatea ca la fiecare loc de muncă cău­tările pentru sporirea rodniciei muncii, gospodărirea fonduri­lor materiale să devină sarcini efective, puternic stimulate de comitetele de conducere ale în­treprinderilor. Se cere impe­rios ca sarcinile să fie reconsi­derate, amploarea lor necesi­­tind, pe lingă un plug de disci­plină, de maturitate organizato­rică, orientarea hotărîtă spre perfecționarea calificării. Este necesar în acest sens ca măsu­rile inițiate de partid pentru perfecționarea organizării, con­ducerii ți planificării economiei să fie aplicate efectiv, cu maxi­mum de fermitate, pe toate treptele organizării sociale, sar­cinile majore trasate de Con­gresul al X-lea al P.C.R., vizînd creșterea eficienței in economic, să se transpună zi de zi în mă­suri de îmbunătățire a activi­tății, de eliminare a punctelor slabe, de combaterea nepăsării in minuirea valorilor materiale. Este de cea mai mare impor­tanță, de asemenea, aplicarea integrală a măsurilor stabilite de plenarele Comitetului jude­țean Timiș al P.C.R. privind re­ducerea consumurilor specifice de materii prime ți materiale: creșterea productivității muncii în întreprinderile industriale etc. care, bazate pe studiul realității, au indicat o serie de soluții de o mare eficiență ți actualitate. Anul 1971 demarează, de ase­menea, sub semnul îndatoriri­lor sporite în cultura pămintu­­lui, pe tărîmul orientării între­gii activități spre o agricultură intensivă, cu recolte mai mari și mai constante in toți anii. Acțiuni de mare amploare vor avea loc pe ogoarele județului Timiș prin extinderea muncilor de mecanizare, de construire a noi complexe zootehnice și de desecare în zonele Vinga — Bi­­led — Beregsău, Lunca — Bir­­da sud și altele. Niciodată nu s-au întreprins munci de com­plexitatea și valoarea celor prevăzute a se efectua în nu­mai 5 ani, a căror finalizare va ridica pe o treaptă superioară nivelul înzestrării tehnice ți va contribui la lichidarea excesu­lui de umiditate a ogoarelor bă­nățene. îndeplinirea vastului program de dezvoltare a agriculturii re­clamă ca la fiecare nivel sarci­nile să fie analizate profund, indentificindu-se rezervele la­tente, slab și insuficient folo­(Continuare in pag. a 111-a) AIn pag, a­ll­a • Soluții plastice, de perspectivă, privind ridicarea eficienței zootehniei • Reîntîlnire cu un compozitor bănățean • Contraste cotidiene roletari din toate țările, uniți vă ! Municipiul Timișoara pe locul 1 în acțiunea de înfrumusețare și bună gospodărire # Realizări de prestigiu care îndeamnă la noi înfăptuiri Coriolan Pop prim-secretar al Comitetului municipal Timișoara al P­CJL, primarul municipiului Anul 1970 a constituit pentru mu­nicipiul Timișoara o perioadă de noi și însemnate realizări pe linia dezvoltării urbanistice și edilitar­­gospodărești, rod al unui volum mai mare de investiții, dar și al unor eforturi și exigențe sporite din partea Consiliului popular mu­nicipal. Sub conducerea nemijloci­tă a Comitetului județean de partid și a Consiliului popular județean, organul municipal de partid Consiliul popular municipal au reu­și­șit să canalizeze capacitatea con­structivă a unităților și contribuția maselor subordonate de cetățeni înspre executarea unui volum mai mare de lucrări, cu realizarea unor obiective și acțiuni ce adaugă Ti­mișoarei noi elemente de frumos și de utilitate caracteristice orașe­lor moderne, întreaga activitate edilitar-gos­podărească s-a desfășurat pe baza unui plan de înfrumusețare și bună gospodărire aprobat de sesiunea Consiliului popular municipal în decembrie 1969, plan ce a fost ana­lizat și reactualizat de mai multe ori față de noile obiective și sar­cini ce ne-au revenit, iar rezulta­tele obținute depășesc pe cele ale anilor precedenți. Pentru extinderea spațiului de locuit, conform dezvoltării econo­mice și social-culturale a munici­piului, s-au construit peste 2.500 a­­partamente din fondurile statului și ale cetățenilor. Sunt aproape ter­minate lucrările de construcții de locuințe în cvartalele Circumvala­­țiunii I și Calea Șagului, au fost atacate lucrările într-un nou cvar­tal : Circumvalațiunii II unde se prevede construirea a peste 10.000 apartamente. Rețeaua edilitară municipiului s-a extins prin con­­­struirea a 3,4 km rețele apă, 3,1 rețele canal, 4 km rețele de termo­­ficare precum și altele. Rezulta­te bune s-au obținut și în extinde­rea rețelei stradale modernizate și sistematizarea circulației urbane. S-au executat lucrări de moderni­zare pe br. Mihai Viteazul, străzile Michelangelo, Săvinești, Cluj, Tre­­boniu Laurean, Gh. Lazăr, Pop de Băsești, Oituz. S-au efectuat lu­crări de modernizare pe străzi nou amenajate cum sunt : inelul de cir­culație din centrul civic, lucrările în fază de terminare pe str. Hector cu străpungere prin Bastion, lucră­rile la nodul de circulație din str. Popa Șapcă, br. Leontin Sălăjan, s-a dat în folosință podul Michel­angelo, peste Bega. Toate aceste lucrări constituie artere moderne de circulație, corespunzătoare tra­ficului rutier tot mai intens, con­ferind Timișoarei și sub acest as­pect atributele unui oraș modern. Pentru înfrumusețarea orașului s-au executat lucrări de extindere a zonei verzi pe toate arterele de circulație nou construite, precum și în cvartalele de locuințe Circum­­valațiunii I și Calea Șagului, s-au executat lucrări de întreținere la un nivel calitativ ridicat și în con­cepție modernă pe întreaga supra­față de aproape 500 hectare a zone­lor verzi și a parcurilor. Baza materială a activității so­cial-culturale s-a lărgit prin ternii­(Continuare în pag. a II-a) ------------------— — » •rarai MS fW mugi șpi. .,.... H r5'’ . Noilor cartiere timișorene, de acum edificate, li se adaugă noi și noi construcții Pînă la sfîrșitul anului, „zestrea" de locuințe va spori cu încă 3.000 de apartamente Vizita de lucru a tovarășului NICOLAE CEAUȘESCU în întreprinderi industriale din municipiul și județul Brașov Ieri, luni 4 ianuarie, prima zi de lucru din 1971, începutul noului cincinal, colec­tivele unor importante unități industriale din municipiul și județul Brașov au avut bucuria de a-l primi în mijlocul lor pe tovarășul Nicolae Ceaușescu, în vizita de lucru pe care a întreprins-o la Uzina „Electroprecizia“ din Săcele, la uzina nr. 2 Brașov, la uzinele „Hidromecanica“ și „Metrom“ din municipiul Bra­șov, la Fabrica de scule din Rîșnov și la Uzina „6 Martie“ din Zărnești, secretarul ge­neral al partidului a fost însoțit de tovarășii Maxim Berghianu, Iosif Banc, Petre Blajovici, Vasile Patitineț, precum și de tovarășii Constantin Cîrțînă, prim-secretar al Comitetului județean Brașov al P.C.R., președintele Consiliului popular județean, și Ioan Avram, ministrul industriei construcțiilor de mașini.­ ­Metodă de lucru, adine încetățenită în activitatea conducerii partidului nostru, a secretarului general, contactul permanent cu oamenii muncii, cu realitățile din econo­mie și viața socială, oferă posibilitatea analizării directe, la fața locului, a modului cum se traduc în fapt sarcinile planului de stat. Dialogul conducătorului partidu­lui și statului cu masele de munci­tori, tehnicieni, ingineri, cu factori de conducere ai unităților econo­mice a adus și aduce necontenit soluții creatoare, apte să se concre­tizeze în realizări pe tări­­mul îmbunătățirii calității produ­selor, în valorificarea mai judici­oasă a fondurilor de investiții, a potențialului de gîndire al munci­torilor, tehnicienilor, proiectanți­lor și inginerilor. Prezența secre­tarului general al partidului în mijlocul colectivelor de salariați dă un nou impuls activității crea­toare a acestora. Totodată, întîlni­­rile tovarășului Nicolae Ceaușescu, a celorlalți cu lucrători conducători de partid din Industrie, cu ță­rani cooperatori, cu masele de ce­tățeni români, maghiari, germani, constituie tot atitea prilejuri de manifestare a unității de monolit dintre partid și popor, piatră de temelie a orinduirii noastre socia­liste, chezășie a unor noi și impor­tante izbinzi In opera istorică de edificare pe pămîntul României a societății socialiste multilateral dezvoltate. Vizita de ieri în întreprinderile din municipiul și județul Brașov dobîndește semnificații aparte prin faptul că ne găsim la început de an și la început de nou cincinal, care va situa România într-un sta­diu cu mult superior celui de astăzi în toate domeniile. Intr-o atmo­sferă de lucru, de consultare largă a muncitorilor și specialiștilor, to­varășul Nicolae Ceaușescu a ana­lizat cu colectivele întreprinderilor vizitate obiectivele ce le revin, atît din acest an, cît și cele fixate pen­tru întreaga perioadă a cincinalu­lui. Au fost puse in evidență noi posibilități de sporire a eficienței economice, de dezvoltare a între­prinderilor vizitate. Vizita de lucru a început la cu­noscuta uzină „Electroprecizie“ din orașul Săcele, unitate producătoare de motoare electrice și echipament electric pentru autocamioane și tractoare. In drum spre uzină, secretarul general al partidului a fost salutat cu multă căldură de locuitorii orașului Săcele. Sosirea la uzină a tovarășului Nicolae Ceaușescu a fost marcată de o emoționantă manifestare a dragostei față de partid, față de conducerea sa. Sute de oameni scandau numele partidului, nu­mele secretarului său general, înainte de a se întilni cu munci­torii, inginerii și tehnicienii în­treprinderii, la locurile lor de muncă, tovarășul Nicolae Ceaușescu a avut o convorbire cu membrii consiliului de conducere. Discuția, care s-a desfășurat în fața unei expoziții, cuprinzînd produse și re­pere aflate în curs de asimilare, a prilejuit o prezentare a activi­tății colectivului. Răspunzind la unele întrebări ale conducătorilor de partid și de stat, directorul Uzinei, Gheorghe Bucerzan, a re­levat că anul 1970 a fost încheiat cu bune rezultate, că sunt întrunite condiții favorabile pentru o rodnică activitate in anul 1971, un nou­ cin­cinal care a început. Pornind tei, de la de la cerințele eficien­necesitatea satisfacerii solicitărilor în 1971, uzina își va îmbogăți nomenclatorul cu încă 67 produse, iar în cursul acestui cincinal producția globală se va dubla. Secretarul general al parti­dului a fost, de asemenea, informat că se află în curs de asimilare mai multe tipuri de echipamente pentru tractoare de 40 și 60 CP, precum și pentru autocamioane echipate cu motoare Diesel și pentru automo­bilul Dacia 1.300. In timpul vizitării principalelor secții ale uzinei, tovarășul Nicolae Ceaușescu s-a oprit in fața mai multor locuri de muncă, a stat de vorbă cu muncitorii, s-a interesat de modul în care a demarat pro­ducția in noul an. Tovarășul Nicolae Ceaușescu s-a interesat de modul în care se desfășoară lucră­rile de Investiții menite să asi­gure creșterea producției prevă­zute pentru actualul cincinal. Se­cretarul general al partidului recomandat cu această ocazie folo­­­sirea intensivă a spațiilor de pro­ducție și amplasarea viitoarelor hale. După intilnirea cu colectivul Uzinei din Săcele, tovarășul Nicolae Ceaușescu, ceilalți conducători partidului și statului s-au Îndrep­ar­tat spre Brașov. In orașul de la poalele Timpei, vizita de lucru a continuat la Uzina nr. 2, una din­ marile unități metalurgice ale in­dustriei brașovene. Tovarășul Nicolae Ceaușescu, este informat aici despre diversificarea produc­ției, extinderea tehnicii noi, des­pre perspectivele ce se deschid In anii planului cincinal care a în­ceput, în secțiile de producție, unde la marile agregate, la lini­ile tehnologice de fabricare, flu­xul producției a fost reluat luni dimineață cu hotărirea de a se a­­sigura din prima zi de lucru a anului o deplină ritmicitate, to­varășul Nicolae Ceaușescu s-a în­treținut cu muncitorii, cu specia­liștii, a dat indicații prețioase. In­ginerul Olimpiu Munteanu, direc­torul Uzinei, îl internează pe to­varășul Nicolae Ceaușescu despre obiectivele planului de investiții și modalitățile lor de realizare, îi prezintă produsele din care multe au atins performanțe superioare. Astăzi la Uzina nr. 2 din Brașov se produc 7 tipuri de carburatoare țn 10 variante, 35 de tipuri de filtre pentru producția de autovehicule. Uzina brașoveană este un colabo­rator de frunte la fabricația de tractoare și autocamioane, de auto­turisme, de locomotive. Pretutin­deni in halele de fabricație, secre­tarul general al Partidului Comu­nist Român este intîmpinat cu bu­curie, satisfacție, entuziasm. Este o mare cinste pentru noi, pentru uzina noastră, de a primi vizita tovarășului Nicolae Ceaușescu, în prima zi de lucru a noului an, a noului cincinal — iată o remarcă ce se aude pretutindeni. Muncitorii de aici văd în vizita de lucru a to­varășului Nicolae Ceaușescu discuțiile pe care le au cu secreta­­a­rul general al partidului manifes­tarea cea mai înaltă a democrației (Continuare in pag. a lll­a) Dispozitiv pentru inelele de arcuri de la vagoane Un colectiv de specialiști de la Uzina de vagoane din Arad a conceput și realizat un dispo­zitiv cu ajutorul căruia se pot executa inelele folosite in con­strucția arcurilor de suspensie pentru vagoanele de cale ferată. Dispozitivul asigură o creștere a productivității muncii de 2,5 ori, îmbunătățirea calității ine­lelor și reducerea consumului de metal. Adaptat la linia teh­nologică pentru fabricarea ine­lelor de arcuri, existentă în ca­drul uzinei, noul dispozitiv a­­sigură o eficiență economică de peste 1 milion lei pe an, întrunind elemente originale de tehnică și de funcționare, dis­pozitivul a fost admis ca inven­ție pentru care s-a acordat bre­vet Uzinei de vagoane din Arad. (Agerpres) ANUL LITERAR TIMIȘOREAN Anul literar timișorean care s-a încheiat a stat — precumpănitor — sub semnul prozei Fără a a­­vea pretenția de a ierarhiza, căci primele consacrări internaționale ni le-au adus tot poeții, putem remarca în primul rîn­d abunden­ța cărții de proză. Însăși cartea de debut în noul an a fost tot una de proză : Ră­tăciri de duminică de Ion Veli­­can, primită cu un surprinzător interes de cititori, atitudinea lor contrastînd cu primirea mai re­zervată a criticii. Explicația ni se pare a rezida în problematica abordată (micul roman al lui Velican fiind o carte despre ti­neri­­ți în caracterul ei nepreten­țios, evitînd absconsul rebarbativ pentru cititorul sătul de-atîtea ,,scriitură"... abisală. A urmat, la scurt interval, cartea lui Ion Maxim Oameni în alb, o evocare de război, a unui participant la luptele de pe frontul antifascist din Ungaria și Cehoslovacia Noaptea inocenților, volumul de nuvele al lui Sorin Titel, primit cu o aproape unanimă aprobare de către critică, este neîndoiel­nic un salon bine statornicit, în creația apreciatului prozator timi­șorean. O carte depășind experi­mentul, afirmînd valorile unei u­­manități neliniștite, încrederea in prietenie, într-o modalitate stilis­tică ce poartă tot mai pregnant valențe personale. S-a spus des­pre Privind cinematografic (Ed. Albatros), culegerea de povestiri și nuvele a lui Mircea Șerbănescu, altfel bine primită, că trădează un efort de adaptare. Dar noul volum se înseriază foarte bine creației anterioare a prozatoru­lui, cîțtigul fiind insă de dome­niul exprimării; tehnica „prim­­planului", a amănuntului semnifi­cativ, cîteva bune introspecții, dovedesc că vîrsta de 50 de ani — pentru care a fost sărbătorit în primăvară -i- poate fi și a în­noirii. Doua debuturi editoriale vin să marcheze o dată in plus procesul de diversificare stilistică a prozei, să ofere o imagine tot mai largă a vieții de la nou Sfat dator cu o durere de Ion Marin Almaján (Ed. Eminescu) este în partea ei re­zistenta, dincolo de căutări si in­certitudini de limbaj, o carte satului patriarhal din sudul B­­­­natului, prins in încleștările unui timp dramatic, dar ți o carte fi­gurînd ți căutările, nu lipsite de autentic, ale formației morale și intelectuale (Spaima). Cartea lui Iosif Lupulescu Aș fi vrut să fie marți. (Ed. Eminescu) iți extrage esența tot din resursele tinereții. E o suită de povestiri despre muncitori ți intelectuali, trăind candoarea ți naivitatea vîrstei, compensind insatisfacțiile mediu­lui, luptînd să se afirme Nediferențierea stilistică, o umană anu­mită manieristica, grevează însă asupra ținutei literare a cărții. Despre primul roman al lui I. D. Teodorescu, Țipătul de nuntă al păunului (Ed. Eminescu), tribu­tar încă unei exprimări mimetice­, s-a scris cu suficientă înțelegere. Transcriem aici opinia cronicaru­lui revistei ,,Orizont" . ..Pentru a putea fi excepțional, romanul acesta ar fi avut nevoie de sim­plitate. Purtînd pe umeri amin­tirea literaturii faulkneriene, I.D. Teodorescu este (...) un scriitor care poate suporta o prelungă exe­geză". (Cornel Ungureanu — Orizont, nr. 10). Spuneam încă la început că viața literară timișoreană a ob­ținut în 1970 prima sa consacra­re internațională de prestigiu; și aceasta prin decernarea Pre­miului internațional Herder maes­trului Branyo Zoltán. Evenimen­tul depășește desigur Timișoara, înscriindu-se temeinic pe plan național. Cert e că, astfel, prin decizia juriului vienez, se cins­tește o activitate consacrată va­lorilor poeziei universale, apropie­rii dintre popoare, răspîndirii poeziei românești peste hotare, țe­luri cărora le slujește cu atîta dă­ruire și talent munca de-o viață a mae­trului Frango. Menționăm aici că, editorial, numele său apărut in 1970 pe coperțile a trei­a culegeri: A pokol tornácán („Pe prispa iadului" — ,,Kriterion", București), o cuprinzătoare selec­ție din publicistica literară scriitorului, Lírai világtájak (An­a­tologie de lirică universală, Bu­dapesta și Rumänische Lyrik (ed. Bergland, Viena), ultima inglo­­bind in sumat 115 poeți clasici și moderni fiind primul volum din­­tr-o antologie de poezie româ­nească. A doua afirmare interna- SIMION DIMA (Continuare în pag. a II-a) 9 Abundența cărții de proză # Poeții și con­sacrarea internațională a poeziei fl) Cărți de critică și publicistică •LA ORICE CHIOȘC: „GENERAȚII“-7 . SUPLIMENT POLITIC, SO­­­CIAL-CULTURAL AL ZIARU­LUI „DRAPELUL ROȘU” Vă recomandăm din sumar : , „Perspective certe ale progre­­­­­­sului și civilizației” de Mihai < > Telescu, prim-secretar al Com­i­­­­­­tetului județean Timiș al P.C.R., ș­i președintele Consiliului popu­­­­lar județean, „Cultura filozofi­­­­­­că și omul contemporan" de l­a prof. dr. Ioan Cornea, „Națio­­­­­­nal și universal in opera româ­­­­­­nească contemporană" de Ovid­d­i­diu Manale, „Bătălii de clasă < , pentru păstrarea ființei noastre , ’ naționale“ de conf. dr. Traian­­ Bunescu, „In pragul glorioasei­­ aniversări" de conf. dr. Ilie [ ] Luca, „Modernizarea Invăță­­[ mintului, deziderat al content­­i s­poraneității“ de I. Marin Almă­­­jan, „Structura și dinamica cla­­­­sei muncitoare" de Victor Șipe-

Next