Drapelul Roşu, martie 1971 (Anul 27, nr. 8126-8151)
1971-03-02 / nr. 8126
PROLETARI DIN TOATE TARILE. UNITIVA r ORGAN AL COMITETULUI JUDEȚEAN TIMIȘ AL P.C.R. ȘI AL CONSILIULUI POPULAR JUDEȚEAN ANuL XXVIII NR. 8.126 Marti, 2 martie 1971 Cum sunt folosite calculatoarele în conducerea întreprinderilor și a proceselor de producție Prin folosirea mijloacelor derne ale tehnicii de calcul, moîntreprinderile vor beneficia de realizarea unui flux informațional rapid și exact, astfel incit, să poată utiliza mai bine mijloacele materiale și bănești de care dispun. Prelucrarea automată a datelor pe un calculator conduce la creșterea calității informației prin complexitatea, viteza și corectitudinea acesteia, permițînd organelor operative din întreprinderi să ia decizii cu o eficiență prezumată maximă. In același timp, timișorene și colaborarea lor cu Centrul de calcul teritorial. In cadrul acestei anchete publicăm punctele de vedere ale unor specialiști care au o legătură nemijlocită cu tema abordată. „Problema este de o deosebită actualitate, — relata ing. Charlote Theis, șefa serviciului C.P.M. din cadrul Combinatului textil nr. 2 — iar avantajele care rezultă din folosirea tehnicii electronice de calcul ne-a determinat să facem primii pași in această direcție, printr-o colaborare cu Centrul de calcul teritorial, cola- ANCHETA ECONOMICA calculatorul furnizează pentru conducerea întreprinderii, pentru organele superioare tutelare date informați care să asigure optimisizarea deciziilor in conducerea și planificarea activității lor economice. Directivele Congresului al X-lea al Partidului Comunist Român prevăd extinderea tehnicii de calcul și crearea progresivă a sistemului național de prelucrare a datelor. Venindu-se la întîmpinarea acestei cerințe, încă din anul 1967 a fost întocmit programul național de dotare a econimiei cu echipament de calcul electronic și periferic. Actualitatea și importanța acestor probleme au fost subliniate din nou la întîlnirea Nicolae Ceaușescu cu tovarășului specialiștii din domeniul tehnicii electronice de calcul și al informaticii economice, care a avut loc în septembrie 1970. Problema majoră care se pune astăzi este ca, paralel cu folosirea maximă, rațională, a mijloacelor electronice de calcul, să se creeze condiții pentru realizarea complexelor sarcini legate de introducerea unui sistem informațional economic. Pe linia acestor preocupări se situează ancheta de față a ziarului nostru privind folosirea calculatorului electronic în procesul de producție, în întreprinderile bozate materializată prin două teme: Evidența contabilă a materiilor prime, materialelor, semifabricatelor ți stocurilor,lucrarea este in fază de testare urmind ca intr-un viitor imediat să fie transpusă pe calculator) precum ți „Evidența și urmărirea țesăturilor pe fluxul tehnologic de la urzit pină la produsul finit“. Prin corelarea optimă a fazelor tehnologice, la Industria linii, se va asigura o desfășurare ritmică a producției între diversele operații. Alte două teme legate de : Calculul necesarului de aprovizionare in funcție de planul de desfacere" : „Lansarea în fabricație și urmărirea operativă a producției“ constituie schița de contract pentru anul 1972. Considerăm că optimizarea acestor activități vor influența direct producția, iar nivelul cheltuielilor de producție in final vor conduce la o ridicare a eficienței economice. In ceea ce privește Uzina mecanică Timișoara, ing. Zeno Pircea, șeful serviciului O.P.M., menționa : „In cadrul uzinei s-au pregătit o serie de date necesare pentru rezolvarea a două lucrări cu ajutorul tehnicii electronice, dența materialelor și a stocurilor ing. C. DOBREANU (Continuare în pag a 1]-a) 4 pagini, 30 bani MEMORIA PELICULEI In cadrul emisiunilor de televiziune, dedicate județelor țării, în seara trecută a apărut pe micul ecran, județul Timiș, sub forma unor premiere ale cincinalului 1966—1970, metaforic spus, aceste fiori și creații impresionante ale oamenilor muncii timișeni. Pelicula trece succint, dar stăruitor, în revistă cele mai revelatoare premiere și realizări ale ultimilor cinci ani. De la splendida sală de audiții și concerte a Liceului de muzică, apreciată și de Yehudi Menuhin, la sala de sport „Olimpia", un spațiu dedicat tinereții și elanului, de la cele aproape opt miliarde investite într-o industrie dinamică, la aspecte de urbanizare a satului bănățean, memoria peliculei reține generos tot ceea ce s-a realizat în acest răstimp de către harnicii oameni ai muncii timișeni. Pentru noi și pentru întreaga țară, ceea ce s-a înfăptuit în cincinalul trecut reprezintă creații ale economiei, agriculturii, științei sau culturii, toate puse în slujba oamenilor. Filmul de luni seara de la dedicat județului nostru, T.V., această trecere în revistă face sumară, dar sinceră, aducind pentru toți cu claritate ideea că acest ținut din vestul României este nu numai un pămînt fertil, pentru o agricultură intensivă, dar este un ținut și al creației științifice, care a impus țării prezențe marcante, ca acelea de la Porțile de Fier, Craiova sau Pitești, sau au impus elemente revelatoare ale unei spiritualități bănățene. Memoria peliculei a surprins, așadar, toate aceste premiere, toate aceste fiori ale cincinalului, pentru ca ele să rămînă un memento al anilor ce vin. Președintele Republicii Federale a Germaniei va face o vizită oficială în România la invitația președintelui Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România, Nicolae Ceaușescu, și a soției sale, Elena Ceaușescu, președintele Republicii Federale a Germaniei, Gustav Hainemann doamna Heinemann vor face o vișizită oficială în Republica Socialistă România în perioada 17-19 mai 1971. Ín interiorul ziarului: — Concertul și festivalul Internațional „Cerbul de aur“ PRONOSTICURI — Contraste cotidiene — Comisiile de judecată în fața unei etape de exercitare a atribuțiilor SPORT IN DEZBATERE: Proiectul de lege MMinima— in I mmmmmmmmmmmmmmmm—**"—"*** —"——— cu privire la activitatea de comerț exterior CADRU ORGANIZATORIC EFICIENT ÎN RELAȚIILE CU CLIENȚII STRĂINI Proiectul de lege cu privire la activitatea de comerț exterior a Republicii Socialiste România, publicat zilele trecute, a fost supus, potrivit practicii promovate de conducerea partidului nostru, dezbaterii maselor largi de oameni ai muncii. Incepind publicarea intervențiilor primite la ziar, „Drapelul roșu“ face apel la toți cei interesați să-și aducă aportul, prin propunerile și observațiile lor, la definitivarea acestui proiect de lege. Din cuvîntarea tovarășului Nicolae Ceaușescu, rostită cu ocazia încheierii consfătuirii privind activitatea noastră de comerț exterior, a reieșit în mod concludent marea importanță a acestei activități pentru dezvoltarea economiei noastre naționale. Rezultatele bune obținute de țara noastră în cincinalul 1966—1970, în toate domeniile de activitate, au fost influențate și de export, consolidînd poziția produselor românești într-o seriede piețe externe. La schimbul comercial extern a luat parte activă și Combinatul de piele și încălțăminte din Timișoara In anul 1970, bunăoară, unitățile combinatului au realizat și depășit planul valoric de export, ce reprezintă 40 la sută din valoarea producției globale. Peste 80 la sută din livrările către beneficiarii externi au fost efectuate de către întreprinderile „Banatul“, „Modern" din Timișoara și Fabrica de încălțăminte frumoase din Jimbolia. Rezultate a obținut și Fabrica de mănuși care, deși concură cu numai 8.5 la sută la realizările valorice ale combinatului în materie de comerț exterior, trimite peste hotare 50 la sută din întreaga producție proprie. Un amănunt semnificativ : exportul combinatului nostru s-a îndreptat spre 17 țări, din care multe cu o industrie de încălțăminte evoluată și reputată. Trebuie să arătăm insă că realizările amintite au fost obținute cu mari eforturi, datorită unor greutăți întîmpinate chiar de la începutul anului, cînd portofoliul de comenzi nu a asigurat nici 20 la sută din plan. Ca urmare a unor prospectări, la care au participat și delegați ai combinatului nostru, abia în trimestrul III am putut asigura realizarea sarcinii valorice de plan. In consecință, peste 50 l« sută din planul anual de export a trebuit să fie executat în ultimul sunsurile trimestru al anului. Neaîn prospectarea pieții, s-au datorat după părerea mea, centralizării excesive, fapt care a dus la munca in salturi, cu repercusiuni directe asupra calității in unele cazuri, respectării termenelor de livrare și chiar la imposibilitatea efectuării, în toate împrejurările, a unor analize economice aprofundate, spre a se putea asigura eficiența maximă. Neasigurarea din timp cu comenzi a avut urmări și asupra aprovizionării cu materii de bază și auxiliare, ceea ce a dus la întirzieri în livrări și în unele cazuri, la renunțări din partea beneficiarilor externi. Din păcate, insă, întirzieri în obținerea materiilor prime s-au semnalat și în cazul contractării acestora in timp util, insă din lipsa măsurilor de cointeresare, de penalizare, a furnizorilor, nu s-a putut asigura executarea la timp a obligațiilor contractuale. Proiectul de lege cu privire la activitatea de comerț exterior, dat publicității zilele acestea, asigură cadrul organizatoric și economic necesar înfăptuirii sarcinilor mari pe care le avem pe acest tărâm. Intre altele, se asigură participarea directă a producătorului la operațiunile de comerț exterior, ceea ce va atrage după sine obținerea de rezultate mai bune in prospectarea pieții, contractarea de produse și realizarea efectivă a comenzilor. Contactul direct dintre producător și consumator va elimina o serie de greutăți care au dăunat operativității atît în faza încheierii contractelor cit și în derularea acestora. Mai concret, delegații producătorilor vor putea oferi direct produsele create și vor putea accepta pe loc comenzile in funcție de posibilități, luînd cunoștință de preferințele clienților. In acest fel, se va putea asigura prioritatea exportului in spiritul prevederilor proiectului de lege. Consider însă că pentru a evita unele rețineri la încheierea de comenzi peste capacitățile reținute la export trebuie să se reglementeze reducerea corespunzătoare a planului de livrări la fondul pieții. Totodată socot că ar trebui făcută o completare la art. 8 al. IV, in sensul precizării și a acelor cazuri în care nelivrarea mărfurilor contractate la export se datorează unor cauze independente de producător.zultatelor Concret, consecințele renegative să le suporte unitatea din vina căreia nu s-a putut asigura realizarea planului de export, respectiv livrarea produselor în cauză. Prevederile din proiect stabilesc , doar răspunderea pentru cei care cooperează la realizarea exportului. Consider apoi că se impun măsuri pe linie de creație și de calitate care să asigure competitivitatea produselor noastre pe piețele externe. Apreciez deci că noul cadru legal va contribui la eliminarea unor serii de neajunsuri din activitatea noastră de comerț exterior, creindu-se relații mai suple, mai eficiente care vor asigura nu numai păstrarea piețelor externe câștigate ci și obținerea de noi piețe. In condițiile eficienței economica crescînde. CAROL POPET director comercial — Combinatul de pielărie și încălțăminte Timișoara 5-4 ÎNCHEIAT FAZA JUDEȚEANĂ A CONCURSULUI „OMAGIU PARTIDULUI" Din multitudinea formelor artistice dedicate sărbătoririi semicentenarului partidului, concursul formațiilor foclorice, „Omagiu partidului“ cunoaște o amplă și impresionantă desfășurare. Cu întrecerea ce a avut loc sîmbătă și duminică la Lugoj, concursul a depășit faza județeană. In prima zi, pe scena Teatrului popular din Lugoj s-au întîlnit formațiile căminelor culturale din Făget, Ciacova, Brănești și cele ale Casei de cultură din localitatea gazdă, aducînd cu ele frumusețea și bogăția folclorului din zonele pe care le reprezentau. Prezențe remarcabile în concurs au constituit corul Casei de cultură „Ion Vidu", orchestra de muzică populară și echipa de jocuri a căminului cultural din Făget. De asemenea s-au bucurat de un deosebit interes formațiile de dansuri moderne, orchestrele de muzică ușoară și numeroși rapsozi ai cîntecului. In cea de-a doua zi, instituțiile lugojene, sălile cluburile, cea a Teatrului popular au cunoscut din nou tinerețea și entuziasmul a peste 2.000 de artiști amator, inimoși interpreți, purtători , ai autenticității creațiilor populare. A fost o zi plină de frumusețe și spectaculozitate creată de cîntecul adus de 10 formații corale, numeroase orchestre populare și de muzică ușoară. A fost splendid spectacol coregrafic an în care și-au dovedit măiestria și priceperea sute de coregrafi, artiști amatori din cele mai îndepărtate colțuri ale județului, stirnind admirația publicului care s-a dovedit și de această dată un prieten statornic al spectacolelor folclorice ocupînd în cele două zile de concurs sala Teatrului , popular pînă la refuz, punînd în fața juriului probleme serioase în ceea ce privește selecționarea formațiilor pentru faza finală care va avea loc luna viitoare. Prin rîndurile care urmează vrea să redeschid discuții mai vechi, purtate ici-colo cu diferiți părinți, în familiile cu unul sau doi-trei copii, cînd valurile vieții i-au adus pe tată ori pe mamă (ori pe amîndoi) la hotărîrea despărțirii. Am cunoscut familii cu multă sau mai puțină dare mai de mină, am întîlnit situații mai mult sau mai puțin grave, am avut de înfruntat decizii mai mult sau mai puțin... „irevocabile“ și știu că uneori e greu să-i vorbeții de sacrificiu omului pornit să-și caute „fericirea". La Racovița m-a invitat secretarul comitetului comunal de partid, Tiberiu Paulescu. Cetățenii ceruseră să ia în dezbatere viitorul copiilor din familia lui Nicolae C. Maria, de 16 ani, înscrisă la o școală profesională din Lugoj, Virginia, Ana, Ileana și Elisabeta, eleve la Școala din centrul de comună, generală Gavril, școlar într-a-ntîia în satul aparținător Capăt și Gheorghiță, mezinul, în vîrstă de 4 anișori, ținut pe acasă. In total — 5 fete și 2 băieți — șapte. La căminul cultural se adunase sume din trei sate, iar sala de spectacole si coridorul gemeau de public. Tovarășul Nicolae Ciutoresen, președintele executiv al Consiliului Comitetului popular comunal, Ta poftit pe fată să ocupe un loc mai în față. Omul a oftat : —Pentru mine, acesta e locul cel de pe urmă ...și a înaintat abătut, cu capul în pămînt. — Poftim, vorbiți, cetățenii doresc să vă asculte. Zumzetul sălii a amuțit într-o clipită. Bărbatul și-a cumpănit vorbele în gînd și a început: — Atunci cînd ai o casă grea cu 7 prunci, de fiecare dată, la salariu, îți faci socoteala cheltuielilor ce au să vie fi le împărți în trei : cele de distracție, cele de îmbrăcăminte și cele de mîncare. Și dacă vezi că cele de mîncare n-au să se ajungă, iei întîi din cheltuielile de distracție, poate trebuie să mai scuzi din banii pentru haine, dar de la gura copiilor n-ai voie să tragi, că pentru ei trăim. Or eu, de dragul copilor, mi-am lăsat acum doi ani de zile satul — un sat ardelean de munte — și am venit pe plaiurile dumneavoastră, cu gînd să mă angajez ca muncitor navetist în industrie și să cultiv o leacă de grădină, undeva la țară, pentru ca acolo la munte, de unde sîntem noi, fetele nu prea găsesc ce să lucreze , liceu există prin apropiere, dar mi-am zis că ale mele poate n-or face față, iar școlile profesionale sunt cam departe, mai la șes. Cu dumneavoastră cei de aici din sală, mă cunosc mai mult din auzite, fiindcă drum prin sat nu mi-am prea făcut în toată ziua după ce m-am întors de la fabrică, am venit acasă și am luat sapa sau toporul în mină. Cred că de aceea primele vorbe despre purtările nevestei a trebuit să le aud de la fete, nu de la străini. Nu demult, Virginia m-a întrebat : „E drept tată, ce spune lumea?". Și tot ea mi-a citit o scrisoare. Am stat și am chibzuit îndelung , ce vină am avut eu față de Aurelia ? Acum — după ce ea a plecat din casă fără ca măcar să-mi dea „bună ziua" și s-a dus la un om despre care aud că și-ar fi alungat nevasta cu scandal — îmi dau seama că vina mea a fost aceea că, atunci cînd mi-am luat eu asupra mea o povară, nu i-am pus și ei pe spate jumătate, ca să-și dea seama că în viață se întilnesc laolaltă și bucurii și necazuri... Pe Aurelia C. o cunoaște toată comuna. Oamenii își amintesc bine cum făcea pe bolnavi pentru ca, imediat ce-i pleca bărbatul la serviciu, să iasă în stradă ca să se întîlnească cu Ioan Luchescu din Racovița, acar la halta C.F.R Capăt. Oamenii au ținut totuși să-i audă explicațiile. Inițial, Aurelia consimțise cu o bucurie astrnsă să vină la cămin. Voia să fideze. Sosise însoțită de Luchesu. Se așezase pe scaun și luase pălăria omului pe genunchi.. Înscrisă însă la cuvînt, ea se încurcă repede. Nu reușește să formuleze o explicație logică. Orice afirmație contrazice declarația precedentă. Crezuse că o să domine și iată că era dominată. O ultimă încercare : „Îl iubesc pe Luchescu, nu-mi bat joc de copii, dar nu mai pot să mă sacrific" și — în cele din urmă — se lasă pagubașă : — „Știu eu ce știu"... Ce știi ?" răsună o voce din mulțime. Liniștea sălii se sparge. O femeie începe să spună că surprinsese adeseori pe Aurelia la o fîntînă cu Luchescu. Alta acuză : „Cine ți-a făcut peste vară normele în C.A.P. în timp ce tu te învîrteai prin gară? Fetele! Alai mare rușinea!!“. O a treia povestește că o întîlnise o dată pierind cu o tavă de plăcinte la Racovița, sub pretext că o duce fetelor la școală, dar o văzuse intrind acasă la Luchescu. Sala asculta cu indignare : Plăcinta, desertul de zile mari, pe masa cu nouă blide ! Ce o să urmeze mai departe ? Cum rămîne cu căminul întemeiat cu 17 ani în urmă1 („exact peste patru zile ar fi urmat să serbăm aniversarea", afirmase bărbatul cu durere). Consătenii Aureliei și ai lui Nicolae C. vor să afle. Pentru soțul înșelat, momentul e mai mult decit penibil. — Eu... dacă ea se întoarce acasă... o primesc. De dragul copiilor ! Ezită, se luptă cu el însuși : — Nu mi-e ușor, că o s-o văd în fiecare zi, și o să-mi amintesc pînă la bătrînețe. Pentru mine abia acum s-a terminat de tot cu fericirea, dar vreau să se înapoieze, să fie mamă la copii. Gheorghiță are patru ani și cît sînt eu la fabrică, iar copiii ceilalți la școală, sta singur singurul în casă. Vino, Aurelio, înapoi și să încercăm s-o luăm de la capăt. Rind pe rînd, încep să lăcrimeze femeile, bătrînii satului, bărbații în toată firea și apoi, lăsînd de o parte orice jenă, reprezentanții autorităților locale. — Vii, Aurelia ?... — Nu ! Nu mai pot să mă sacrific. Nu înțelege nici măcar de astădată că sacrificiul, adevăratul sacrificiu, îl înfăptuise el, omul inteligent, chibzuit, harnic, inimos, cinstit și bun (așa cum sună de altfel toate referințele solicitate în sat și la locul de muncă — Fabrica de calapoade Lugoj), bărbatul( care se hotărîse să treacă peste toate. Viața — și viața uneori e aspră ! — îi ceruse încă din tinerețe lui Nicolae C. să robotească de dimineața pînă seara, la serviciu și acasă (ca să-și crească copiii și să-și menajeze cît de cît soția îndrăgită), îi pretinsese să-și părăsească satul natal, pentru a face fetelor o situație după puterile sale, și-l condamnă acum să joie- MAGDA SIRCA Continuare in pag. a 11-a) CINE, DE FAPT, SE SACRIFICĂ? omul,familia,societatea ÎN DEZBATERE: Proiectul Legii privind perfecționarea pregătirii profesionale a salariaților din unitățile socialiste de stat O NECESITATE OBIECTIVĂ Acțiunea de importanță majoră a reciclării cadrelor la toate nivelurile și in toate sectoarele activității sociale se cere temeinic organizată, judicios gîndită, pînă în ultimele ei amănunte. In acest scop — în spiritul democrației socialiste ce caracterizează viața politică și socială a țării noastre — recenta plenară a Comitetului Central al P.C.R. a recomandat ca problemele legate de perfecționarea pregătirii profesionale a salariaților din unitățile socialiste de stat să fie larg dezbătute de căre oamenii muncii. Punîndu-și coloanele la dispoziția acestei dezbateri publice, ziarul „Drapelul roșu“ inserează, incepind cu acest număr, intervențiile primite la redacție. Am luat cunoștință cu multă satisfacție de proiectul de Lege privind perfecționarea pregătirii profesionale a salariaților din unitățile socialiste de stat. Acest document este de o importanță deosebită pentru toți salariații, intrucît cerințele economice și tehnice merg mină in mină cu cerințele dezvoltării omului. întreaga dezvoltare a societății noastre socialiste se realizează prin individ, el fiind in ultimă analiză suportul pe care se înalță producția bunurilor materiale și spirituale care, la rîndul său, se răsfrînge asupra individului. Tocmai de aceea, conducerea statului nostru acordă o atenție deosebită pregătirii tuturor salariaților. In cadrul Direcției regionale de drumuri și poduri Timișoara, pregătirea profesională a salariaților se efectuează cu bune rezultate încă din luna octombrie 1969. Cursurile, la care participă peste 100 de salariați, se desfășoară prin metoda ,,reciclării“, pe baza unui program întocmit la începutul fiecărui an. Salariații sînt repartizați în șapte grupe de pregătire, avînduse în vedere nivelul de pregătire și specialitatea fiecăruia : ingineri, tehnicieni principali, tehnicieni, tehnicieni normatori, economiști tehnicieni utilaje, tehnicieni laboranți. La grupa inginerilor, durata de pregătire anuală este o zi pe lună. Iar la celelalte grupe, de 10-14 zile consecutiv. La începutul anului salariații primesc temele și bibliografia, datele de desfășurare a ședințelor. Fiecare dintre acestea este condusă de către un cursant. Seminarizarea temelor se face prin discuții libere, accentul punindu-se pe problemele teoretice nou apărute, pe concluzii practice pentru activitatea profesională. La sfirșitul perioadei de pregătire, salariații susțin, printr-o lucrare scrisă, un examen ; nota obținută se ia in considerare la acordarea calificativului general al salariatului in anul respectiv. Din experiența Direcției regionale de drumuri și poduri Timișoara privind perfecționarea pregătirii profesionale a salariaților prin „reciclare" a rezultat că această formă de pregătire este cea mai adecvată, deoarece dă posibilitatea fiecărui salariat să-și expună punctul de vedere asupra tuturor problemelor tehnice discutate, ceea ce conduce la desprinderea unor concluzii teoretice și practice deosebit de utile pentru activitatea concretă, productivă. Personal, consider că proiectul de Lege privind perfecționarea pregătirii profesionale a salariaților din unitățile socialiste de stat constituie o necesitate obiectivă, impusă de dezvoltarea științei și a gradului de tehnicitate complexă a economiei noastre naționale. IOAN DACILA de la Direcția regională de drumuri și poduri Timișoara Reducere de preturi la ouă După cum informează Ministerul Comerțului Interior, incepind de luni, 1 martie intră în vigoare noile prețuri la ouă pentru sezonul de primăvară, prețuri care sunt reduse cu 0,30 lei la bucată. Totodată, în urma unui ordin al ministrului, au fost luate măsuri pentru asigurarea unei aprovizionări abundente cu ouă a rețelei comerciale din întreaga țară.