Drapelul Roşu, martie 1971 (Anul 27, nr. 8126-8151)

1971-03-02 / nr. 8126

PROLETARI DIN TOATE TARILE. UNITIVA r ORGAN AL COMITETULUI JUDEȚEAN TIMIȘ AL P.C.R. ȘI AL CONSILIULUI POPULAR JUDEȚEAN ANuL XXVIII NR. 8.126 Marti, 2 martie 1971 Cum sunt folosite calculatoarele în conducerea între­prinderilor și a pro­ceselor de producție Prin folosirea mijloacelor derne ale tehnicii de calcul, mo­în­treprinderile vor beneficia de realizarea unui flux informațio­nal rapid și exact, astfel incit, să poată utiliza mai bine mijloacele materiale și bănești de care dis­pun. Prelucrarea automată a datelor pe un calculator conduce la creș­terea calității informației prin complexitatea, viteza și corectitu­dinea acesteia, permițînd orga­nelor operative din întreprinde­ri să ia decizii cu o eficiență pre­­zumată maximă. In același timp, timișorene și colaborarea lor cu Centrul de calcul teritorial. In ca­drul acestei anchete publicăm punctele de vedere ale unor spe­cialiști care au o legăt­ură nemij­locită cu tema abordată. „Problema este de o deosebită actualitate, — relata ing. Charlote Theis, șefa serviciului C.P.M. din cadrul Combinatului textil nr. 2 — iar avantajele care rezultă din fo­losirea tehnicii electronice de cal­cul ne-a determinat să facem primii pași in această direcție, printr-o colaborare cu Centrul de calcul teritorial, cola- ANCHETA ECONOMICA calculatorul furnizează pentru con­ducerea întreprinderii, pentru or­ganele superioare tutelare date informați care să asigure optimi­si­zarea deciziilor in conducerea și planificarea activității lor econo­mice. Directivele Congresului al X-lea al Partidului Comunist Român pre­văd extinderea tehnicii de calcul și crearea progresivă a sistemului național de prelucrare a datelor. Venindu-se la întîmpinarea aces­tei cerințe, încă din anul 1967 a fost întocmit programul național de dotare a econimiei cu echipa­ment de calcul electronic și perife­ric. Actualitatea și importanța aces­­­tor probleme au fost subliniate din nou la întîlnirea Nicolae Ceaușescu cu tovarășului specialiștii din domeniul tehnicii electronice de calcul și al informaticii econo­mice, care a avut loc în septembrie 1970. Problema majoră care se pune astăzi este ca, paralel cu folosirea maximă, rațională, a mijloacelor electronice de calcul, să se creeze condiții pentru realizarea comple­xelor sarcini legate de introduce­rea unui sistem informațional eco­nomic. Pe linia acestor preocupări se situează ancheta de față a ziaru­lui nostru privind­­ folosirea cal­culatorului electronic în procesul de producție, în întreprinderile bozate materializată prin două teme: Evidența contabilă a materiilor prime, materialelor, semifabrica­telor ți stocurilor,­­lucrarea este in fază de testare urmind ca in­tr-un viitor imediat să fie trans­pusă pe calculator) precum ți „Evidența și urmărirea țesăturilor pe fluxul tehnologic de la urzit pină la produsul finit“. Prin core­larea optimă a fazelor tehnologi­ce, la Industria linii, se va asigu­ra o desfășurare ritmică a pro­ducției între diversele operații. Alte două teme legate de : Calcu­lul necesarului de aprovizionare in funcție de planul de desfacere" :­ „Lansarea în fabricație și urmă­rirea operativă a producției“ con­stituie schița de contract pentru anul 1972. Considerăm că optimi­zarea acestor activități vor influ­ența direct producția, iar nivelul cheltuielilor de producție in final vor conduce la o ridicare a efici­enței economice. In ceea ce privește Uzina me­canică Timișoara, ing. Zeno Pir­­cea, șeful serviciului O.P.M., men­ționa : „In cadrul uzinei s-au pre­gătit o serie de date necesare pentru rezolvarea a două lucrări cu ajutorul tehnicii electronice, dența materialelor și a stocurilor ing. C. DOBREANU (Continuare în pag a 1]-a) 4 pagini, 30 bani MEMORIA PELICULEI In cadrul emisiunilor de te­leviziune, dedicate județelor țării, în seara trecută a apărut pe micul ecran, județul Timiș, sub forma unor premiere ale cincinalului 1966—1970, metafo­ric spus, aceste fiori și creații impresionante ale oamenilor muncii timișeni. Pelicula trece succint, dar stă­ruitor, în revistă cele mai re­velatoare premiere și realizări ale ultimilor cinci ani. De la splendida sală de audiții și con­certe a Liceului de muzică, a­­preciată și de Yehudi Menuhin, la sala de sport „Olimpia", un spațiu dedicat tinereții și ela­nului, de la cele aproape opt miliarde investite într-o indus­trie dinamică, la aspecte de urbanizare a satului bănățean, memoria peliculei reține gene­ros tot ceea ce s-a realizat în acest răstimp de către harnicii oameni ai muncii timișeni. Pentru noi și pentru întreaga țară, ceea ce s-a înfăptuit în cincinalul trecut reprezintă creații ale economiei, agricul­turii, științei sau culturii, toate puse în slujba oamenilor. Fil­mul de luni seara de la dedicat județului nostru, T.V., această trecere în revistă face su­mară, dar sinceră, aducind pen­tru toți cu claritate ideea că acest ținut din vestul Români­ei este nu numai un pămînt fertil, pentru o agricultură in­tensivă, dar este un ținut și al creației științifice, care a im­pus țării prezențe marcante, ca acelea de la Porțile de Fier, Craiova sau Pitești, sau au im­pus elemente revelatoare ale unei spiritualități bănățene. Memoria peliculei a surprins, așadar, toate aceste premiere, toate aceste fiori ale cincinalu­lui, pentru ca ele să rămînă un memento al anilor ce vin. Președintele Republicii Federale a Germaniei va face o vizită oficială în România la invitația președintelui Consi­liului de Stat al Republicii Socia­liste România, Nicolae Ceaușescu, și a soției sale, Elena Ceaușescu, președintele Republicii Federale a Germaniei, Gustav Hainemann doamna Heinemann vor face o vi­și­zită oficială în Republica Socialis­tă România în perioada 17-19 mai 1971. Ín interiorul ziarului: — Concertul și festi­valul Internațional „Cerbul de aur“ PRONOSTICURI — Contraste cotidiene — Comisiile de jude­cată în fața unei etape de exerci­tare a atribuțiilor SPORT IN DEZBATERE: Proiectul de lege MMin­im­­­a— in I mmmmmmmmmmmmmmmm­—**"—"*** —"——— cu privire la activitatea de comerț exterior CADRU ORGANIZATORIC EFICIENT ÎN RELAȚIILE CU CLIENȚII STRĂINI Proiectul de lege cu privire la activitatea de comerț exterior a Republicii Socialiste România, publicat zilele trecute, a fost supus, po­trivit practicii promovate de conducerea partidului nostru, dezbaterii maselor largi de oameni ai muncii. Incepind publicarea intervențiilor primite la ziar, „Drapelul roșu“ face apel la toți cei interesați să-și aducă aportul, prin propunerile și observațiile lor, la definitivarea acestui proiect de lege. Din cuvîntarea tovarășului Nicolae Ceaușescu, rostită cu ocazia încheierii consfătuirii privind ac­tivitatea noastră de comerț exte­rior, a reieșit în mod concludent marea importanță a acestei activi­tăți pentru dezvoltarea economiei noastre naționale. Rezultatele bune obținute de țara noastră în cinci­nalul 1966—1970, în toate domeniile de activitate, au fost influențate și de export, consolidînd poziția produselor românești într-o serie­de piețe externe. La schimbul comercial extern a luat parte activă și Combinatul de piele și încălțăminte din Timișoara In anul 1970, bunăoară, unitățile combinatului au realizat și depășit planul valoric de export, ce repre­zintă 40 la sută din valoarea pro­ducției globale. Peste 80 la sută din livrările către beneficiarii ex­terni au fost efectuate de către în­treprinderile „Banatul“, „Modern" din Timișoara și Fabrica de încăl­țăminte frumoase din Jimbolia. Rezultate a obținut și Fabrica de mănuși care, deși concură cu numai 8.5 la sută la realizările valorice ale combinatului în materie de comerț exterior, trimite peste ho­tare 50 la sută din întreaga produc­ție proprie. Un amănunt semnifica­tiv : exportul combinatului nostru s-a îndreptat spre 17 țări, din care multe cu o industrie de încălță­minte evoluată și reputată. Trebuie să arătăm insă că reali­zările amintite au fost obținute cu mari eforturi, datorită unor greu­tăți întîmpinate chiar de la înce­putul anului, cînd portofoliul de comenzi nu a asigurat nici 20 la sută din plan. Ca urmare a unor prospectări, la care au­ participat și delegați ai combinatului nos­tru, abia în trimestrul III am pu­tut asigura realizarea sarcinii valo­rice de plan. In consecință, peste 50 l« sută din planul anual de ex­port a trebuit să fie executat în ultimul sunsurile trimestru al anului. Nea­în prospectarea pieții, s-au datorat după părerea mea, centralizării excesive, fapt care a dus la munca in salturi, cu reper­cusiuni directe asupra calității in unele cazuri, respectării termene­lor de livrare și chiar la imposibi­litatea efectuării, în toate împre­jurările, a unor analize economice aprofu­ndate, spre a se putea asi­gura eficiența maximă. Neasigura­­rea din timp cu comenzi a avut urmări și asupra aprovizionării cu materii de bază și auxiliare, ceea ce a dus la întirzieri în livrări și în unele cazuri, la renunțări din partea beneficiarilor externi. Din păcate, insă, întirzieri în obținerea materiilor prime s-au semnalat și în cazul contractării acestora in timp util, insă din lipsa măsurilor de cointeresare, de penalizare, a furnizorilor, nu s-a putut asigura executarea la timp a obligațiilor contractuale. Proiectul de lege cu privire la activitatea de comerț exterior, dat publicității zilele acestea, asigură cadrul organizatoric și economic necesar înfăptuirii sarcinilor mari pe care le avem pe acest tărâm. Intre altele, se asigură participarea directă a producătorului la opera­țiunile de comerț exterior, ceea ce va atrage după sine obținerea de rezultate mai bune in prospectarea pieții, contractarea de produse și realizarea efectivă a comenzilor. Contactul direct dintre producător și consumator va elimina o serie de greutăți care au dăunat opera­tivității atît în faza încheierii contractelor cit și în derularea a­­cestora. Mai concret, delegații pro­ducătorilor vor putea oferi direct produsele create și vor putea ac­cepta pe loc comenzile in funcție de posibilități, luînd cunoștință de preferințele clienților. In acest fel, se va putea asigura prioritatea exportului in spiritul prevederilor proiectului de lege. Consider însă că pentru a evita unele rețineri la încheierea de co­menzi peste capacitățile reținute la export trebuie să se reglemen­teze reducerea corespunzătoare a planului de livrări la fondul pieții. Totodată socot că ar trebui făcută o completare la art. 8 al. IV, in sensul precizării și a acelor cazuri în care nelivrarea mărfurilor con­tractate la export se datorează unor cauze independente de pro­ducător.­zultatelor Concret, consecințele re­negative să le suporte unitatea din vina căreia nu s-a putut asigura realizarea planului de export, respectiv livrarea produ­selor în cauză. Prevederile din proiect stabilesc , doar răspunderea pentru cei care cooperează la realizarea exportului. Consider apoi că se impun măsuri pe linie de creație și de calitate care să asigure competitivitatea pro­duselor noastre pe piețele externe. Apreciez deci că noul cadru le­gal va contribui la eliminarea unor serii de neajunsuri din activitatea noastră de comerț exterior, crein­­du-se relații mai suple, mai efi­ciente care vor asigura nu numai păstrarea piețelor externe câștigate ci și obținerea de noi piețe. In condițiile eficienței economica crescînde. CAROL POPET director comercial — Combinatul de pielărie și încălțăminte Timișoara 5-4 ÎNCHEIAT FAZA JUDEȚEANĂ A CONCURSULUI „OMAGIU PARTIDULUI" Din multitudinea formelor ar­tistice dedicate sărbătoririi semi­centenarului partidului, concursul formațiilor foclorice, „Omagiu partidului“ cunoaște o amplă și impresionantă desfășurare. Cu în­trecerea ce a avut loc sîmbătă și duminică la Lugoj, concursul a depășit faza județeană. In prima zi, pe scena Teatru­lui popular din Lugoj s-au întîlnit formațiile căminelor culturale din Făget, Ciacova, Brănești și cele ale Casei de cultură din localita­tea gazdă, aducînd cu ele frumu­sețea și bogăția folclorului din zonele pe care le reprezentau. Pre­zențe remarcabile în concurs au constituit corul Casei de cultură „Ion Vidu", orchestra de muzică populară și echipa de jocuri a că­minului cultural din Făget. De asemenea s-au bucurat de un deo­sebit interes formațiile de dansuri moderne, orchestrele de muzică ușoară și numeroși rapsozi ai cîn­­tecului. In cea de-a doua zi, institu­țiile lugojene, sălile cluburile,­­ cea a Teatrului popular au cunos­­­cut din nou tinerețea și entuzias­­­mul a peste 2.000 de artiști ama­tor, inimoși interpreți, purtători , ai autenticității creațiilor popu­­­lare.­­ A fost o zi plină de frumusețe­­ și spectaculozitate creată de cînte­­­­cul adus de 10 formații corale,­­ numeroase orchestre populare și­­ de muzică ușoară. A fost splendid spectacol coregrafic an­­ în­­ care și-au dovedit măiestria și­­ priceperea sute de coregrafi, ar­­­­tiști amatori din cele mai înde­­­­părtate colțuri ale județului, stir­­­­nind admirația publicului care s-a­­ dovedit și de această dată un­­ prieten statornic al spectacolelor­­ folclorice ocupînd în cele două­­ zile de concurs sala Teatrului , popular pînă la refuz, punînd în­­ fața juriului probleme serioase în­­ ceea ce privește selecționarea for­­­­mațiilor pentru faza finală care­­ va avea loc luna viitoare. Prin rîndurile care urmează vrea să redeschid discuții mai ve­chi, purtate ici-colo cu diferiți părinți, în familiile cu unul sau doi-trei copii, cînd valurile vieții i-au adus pe tată ori pe mamă (ori pe­ amîndoi) la hotărîrea des­părțirii. Am cunoscut familii cu multă sau mai puțină dare mai de mină, am întîlnit situații mai mult sau mai puțin grave, am a­­vut de înfruntat decizii mai mult sau mai puțin... „irevocabile“ și știu că uneori e greu să-i vor­­beții de sacrificiu omului pornit să-și caute „fericirea". La Racovița m-a invitat secre­tarul comitetului comunal de par­tid, Tiberiu Paulescu. Cetățenii ceruseră să ia în dezbatere viito­rul copiilor din familia lui Nico­lae C.­­ Maria, de 16 ani, înscrisă la o școală profesională din Lu­goj, Virginia, Ana, Ileana și Eli­­sabeta, eleve la Școala din centrul de comună, generală Gavril, școlar într-a-ntîia în satul aparți­nător Capăt și Gheorghiță, mezi­nul, în vîrstă de 4 anișori, ținut pe acasă. In total — 5 fete și 2 băieți — șapte. La căminul­ cultural se adunase sume din trei sate, iar sala de spectacole si coridorul gemeau de public. Tovarășul Nicolae Ciuto­resen, președintele executiv al Consiliului Comitetului popular comunal, Ta poftit pe fată să o­­cupe un loc mai în­ față. Omul a oftat : —Pentru mine, acesta e locul cel de pe urmă ...și a înaintat a­­bătut, cu capul în pămînt. — Poftim, vorbiți, cetățenii do­resc să vă asculte. Zumzetul sălii a amuțit într-o clipită. Bărbatul și-a cumpănit vorbele în gînd și a început: — Atunci cînd ai o casă grea cu 7 prunci, de fiecare dată, la salariu, îți faci socoteala cheltuie­lilor ce au să vie fi le împărți în trei : cele de distracție, cele de îmbrăcăminte și cele de mîncare. Și dacă vezi că cele de mîncare n-au să se ajungă, iei întîi din cheltuielile de distracție, poate trebuie să mai scuzi din banii pentru haine, dar de la gura co­piilor n-ai voie să tragi, că pentru ei trăim. Or eu, de dragul copi­lor, mi-am lăsat acum doi ani de zile satul — un sat ardelean de munte — și am venit pe plaiurile dumneavoastră, cu gînd să mă angajez ca muncitor navetist în industrie și să cultiv o leacă de grădină, undeva la țară, pentru ca acolo la munte, de unde sîntem noi, fetele nu prea găsesc ce să lucreze , liceu există prin apro­piere, dar mi-am zis că ale mele poate n-or face față, iar școlile profesionale sunt cam departe, mai la șes. Cu dumneavoastră cei de aici din sală, mă cunosc mai mult din auzite, fiindcă drum prin sat nu mi-am prea făcut­­ în toată ziua după ce m-am întors de la fabri­că, am venit acasă și am luat sapa sau toporul în mină. Cred că de aceea primele vorbe despre purtările nevestei a trebuit să le aud de la fete, nu de la străini. Nu demult, Virginia m-a între­bat : „E drept tată, ce spune lu­mea?". Și tot ea mi-a citit o scri­soare. Am stat și am chibzuit în­delung , ce vină am avut eu față de Aurelia ? Acum — după ce ea a plecat din casă fără ca măcar să-mi dea „bună­ ziua" și s-a dus la un om despre care aud că și-ar fi alungat nevasta cu scandal — îmi dau seama că vina mea a fost aceea că, atunci cînd mi-am luat eu asupra mea o povară, nu i-am pus și ei pe spate jumătate, ca să-și dea seama că în viață se în­tilnesc laolaltă și bucurii și neca­zuri... Pe Aurelia C. o cunoaște toa­tă comuna. Oamenii își amintesc bine cum făcea pe bolnavi pentru ca, imediat ce-i pleca bărbatul la serviciu, să iasă în stradă ca să se întîlnească cu Ioan Luchescu din Racovița, acar la halta C.F.R Capăt. Oamenii au ținut totuși să-i audă explicațiile. Inițial, Au­relia consimțise cu o bucurie as­­tr­nsă să vină la cămin. Voia să fideze. Sosise însoțită de Luches­­u. Se așezase pe scaun și luase pălăria omului pe genunchi.. În­scrisă însă la cuvînt, ea se încurcă repede. Nu reușește să formuleze o explicație logică. Orice afirma­ție contrazice declarația preceden­tă. Crezuse că o să domine și iată că era dominată. O ultimă încer­care : „Îl iubesc pe Luchescu, nu-mi bat joc de copii, dar nu mai pot să mă sacrific" și — în cele din urmă — se lasă paguba­­șă : — „Știu eu ce știu"... Ce știi ?" răsună o voce din mulțime. Liniștea sălii se sparge. O femeie­­ începe să spună că surprinsese adeseori pe Aurelia la o fîntînă cu Luchescu. Alta acuză : „Cine ți-a făcut peste vară nor­mele în C.A.P. în timp ce tu te învîrteai prin gară? Fetele! Alai mare rușinea!!“. O a treia po­vestește că o întîlnise o dată pie­rind cu o tavă de plăcinte la Ra­covița, sub pretext că o duce fe­telor la școală, dar o văzuse in­­trind acasă la Luchescu. Sala as­culta cu indignare : Plăcinta, de­sertul de zile mari­, pe masa cu nouă blide ! Ce o să urmeze mai departe ? Cum rămîne cu căminul întemeiat cu 17 ani în urmă1 („exact peste patru zile ar fi urmat să serbăm aniversarea", afirmase bărbatul cu durere). Consătenii Aureliei și ai lui Nicolae C. vor să afle. Pentru soțul înșelat, momentul e mai mult decit penibil. — Eu... dacă ea se întoarce a­casă... o primesc. De dragul co­piilor ! Ezită, se luptă cu el însuși : — Nu mi-e ușor, că o s-o văd în fiecare zi, și o să-mi amintesc pînă la bătrînețe. Pentru mine abia acum s-a terminat de tot cu fericirea, dar vreau să se înapoie­ze, să fie mamă la copii. Gheor­ghiță are patru ani și cît sînt eu la fabrică, iar copiii ceilalți la școală, sta singur­ singurul în casă. Vino, Aurelio, înapoi și să încer­căm s-o luăm de la capăt. Rind pe rînd, încep să lăcri­meze femeile, bătrînii satului, băr­bații în toată firea și apoi, lăsînd de o parte orice jenă, reprezentan­ții autorităților locale. — Vii, Aurelia ?... — Nu ! Nu mai pot să mă sa­crific. Nu înțelege nici măcar de astă­­dată că sacrificiul, adevăratul sa­crificiu, îl înfăptuise el, omul in­teligent, chibzuit, harnic, inimos, cinstit și bun (așa cum sună de altfel toate referințele solicitate în sat și la locul de muncă — Fa­brica de calapoade Lugoj), băr­batul( care se hotărîse să treacă peste toate. Viața — și viața uneori e as­pră ! — îi ceruse încă din tinere­țe lui Nicolae C. să robotească de dimineața pînă seara, la serviciu și acasă (ca să-și crească copiii și să-și menajeze cît de cît soția în­drăgită), îi pretinsese să-și pă­răsească satul natal, pentru a face fetelor o situație după puterile sale, și-l condamnă acum să joie- MAGDA SIRCA Continuare in pag. a 11-a) CINE, DE FAPT, SE SACRIFICĂ? omul,familia,societatea ÎN DEZBATERE: Proiectul Legii privind perfecționarea pregătirii profesionale a salariaților din unitățile socialiste de stat O NECESITATE OBIECTIVĂ Acțiunea de importanță majoră a reciclării cadrelor la toate nive­lurile și in toate sectoarele activității sociale se cere temeinic organi­zată, judicios gîndită, pînă în ultimele ei amănunte. In acest scop — în spiritul democrației socialiste ce caracterizează viața politică și socială a țării noastre — recenta plenară a Comitetului Central al P.C.R. a recomandat ca problemele legate de perfecționarea pregătirii profesionale a salariaților din unitățile socialiste de stat să fie larg dezbătute de căre oamenii muncii. Punîndu-și coloanele la dispoziția acestei dezbateri publice, ziarul „Drapelul roșu“ inserează, incepind cu acest număr, intervențiile primite la redacție. Am luat cunoștință cu multă sa­tisfacție de proiectul de Lege pri­vind perfecționarea pregătirii pro­fesionale a salariaților din unită­țile socialiste de stat. Acest docu­ment este de o importanță deosebi­tă pentru toți salariații, intrucît ce­rințele economice și tehnice merg mină in mină cu cerințele dezvol­tării omului. întreaga dezvoltare a societății noastre socialiste se realizează prin individ, el fiind in ultimă analiză suportul pe care se înalță produc­ția bunurilor materiale și spirituale care, la rîndul său, se răsfrînge a­­supra individului. Tocmai de aceea, conducerea statului nostru acordă o atenție deosebită pregătirii tutu­ror salariaților. In cadrul Direcției regionale de drumuri și poduri Timișoara, pre­gătirea profesională a salariaților se efectuează cu bune rezultate în­că din luna octombrie 1969. Cursu­rile, la care participă peste 100 de salariați, se desfășoară prin meto­da ,,reciclării“, pe baza unui pro­gram întocmit la începutul fiecărui an. Salariații sînt repartizați în șapte grupe de pregătire, avîndu­­se în vedere nivelul de pregătire și specialitatea fiecăruia : ingineri, tehnicieni principali, tehnicieni, tehnicieni normatori, economiști tehnicieni utilaje, tehnicieni labo­ranți. La grupa inginerilor, durata de pregătire anuală este o zi pe lună. Iar la celelalte grupe, de 10-14 zile consecutiv. La începutul anului sa­lariații primesc temele și bibliogra­fia, datele de desfășurare a ședin­țelor. Fiecare dintre acestea este condusă de către un cursant. Seminarizarea temelor se face prin discuții libere, accentul punin­­du-se pe problemele teoretice nou apărute, pe concluzii practice pen­tru activitatea profesională. La sfirșitul perioadei de pregăti­re, salariații susțin, printr-o lucrare scrisă, un examen ; nota obținută se ia in considerare la acordarea calificativului general al salariatu­lui in anul respectiv. Din experiența Direcției regiona­le de drumuri și poduri Timișoara privind perfecționarea pregătirii profesionale a salariaților prin „reciclare" a rezultat că această formă de pregătire este cea mai adecvată, deoarece dă posibilitatea fiecărui salariat să-și expună punc­tul de vedere asupra tuturor pro­blemelor tehnice discutate, ceea ce conduce la desprinderea unor con­cluzii teoretice și practice deosebit de utile pentru activitatea concretă, productivă. Personal, consider că proiectul de Lege privind perfecționarea pregătirii profesionale a salariați­lor din unitățile socialiste de stat constituie o necesitate obiectivă, impusă de dezvoltarea științei și a gradului de tehnicitate complexă a economiei noastre naționale. IOAN DACILA de la Direcția regională de drumuri și poduri Timișoara Reducere de preturi la ouă După cum informează Ministerul Comerțului Interior, incepind de luni, 1 martie intră în vigoare noi­le­­ prețuri la ouă pentru sezonul de primăvară, prețuri care sunt re­duse cu 0,30 lei la bucată. Totodată, în urma unui ordin al ministrului, au fost luate măsuri pentru asigurarea unei aprovizio­nări abundente cu ouă a rețelei comerciale din întreaga țară.

Next