Drapelul Roşu, aprilie 1971 (Anul 27, nr. 8152-8177)

1971-04-01 / nr. 8152

r OOGOOOOOOOC A I CONVINGE 9 Există deziderate a căror im­­­­portanță nu a putut fi pusă ni­­­­ciodată la îndoială. Unul din a­­­­cestea, destinat cu prisosință X prezentului, este verbul a con- X­vinge. Y Orice îndeletnicire practică X sau de exteriorizare a spiritu­­­lui e finalizată abia o dată cu însuflețitoarea realitate a for­ței de convingere. Opera de artă, opera literară, invenția, munca, în ceea ce au ele mai frumos și util trebuie să con­vingă prin rostul și puterea lor de seducție. Cuvîntul, gestul, ca și efecte­­­­le lor practice au darul convin­s ....lu­mit................... Cuvinte potrivite 1 gerii numai dacă în ele am in­­vestit mult autentic și omenesc, 1 înțelegere și existență deopotri­­­­vă, echilibru. Am întîlnit oameni simpli care­­ au făcut din căminul, din gră­dina lor un domeniu de basm,­­ nu sub oblăduirea zeilor casnici,­­ ci dintr-o adîncă și nedeclara­­­­tă armonie a sufletului. Sim­țeam că mă contopesc cu o rea­litate convingătoare, atît de împlinită și umană. Intr-o fabrică un tînăr, nedez­lipit de strungul său, într-o a­­parentă încleștare, departe de­­ vorbele mari, ocrotind cu pro­­priile-i degete o piesă, îmi spu­nea : „E jucăria mea". Un student, la Biblioteca U­­niversității, zăbovind în cerce­tarea sa pasionantă, i-a spus u­­nei colege către seară : „Am ui­tat să merg la masă“ — exem­ple tot atît de convingătoare. Nenumărate fapte de muncă, de efort artistic, de conștiință, ilustrează cu prisosință ce în­seamnă a convinge. A convinge e puterea, aș zice magică, ce sălășluiește în noi înșine, spre a afirma, spre a cu­ceri o nouă dimensiune a pro­gresului ION VELICAN XXXKXKXXXXXXXXXXX) CXXXH4 PROLETARI DIN TOATE ȚĂRILE, UNIȚI VĂ­ ORGAN AL COMITETULUI JUDEȚEAN TIMIȘ AL P.C.R. ȘI AL CONSILIULUI POPULAR JUDEȚEAN Anul XXVIII nr. 8.152 Joi, 1 aprilie 1971 4 pagini, 30 bani CADRELE DIDACTICE ȘI NECESARA LOR ORIGINALITATE PROFESIONALĂ Petru Radu inspector general Pavel Petroman inspector-șef Inspectoratul școlar județean Formarea tinerei generații reclamă om­ul-educator, înzestrat cu un înalt nivel politico-ideo­logic, cu o temeinică pregătire profesională și pedagogică, în­armat cu ferme convingeri despre natură și societate — o personalitate distinctă, în stare să realizeze sarcinile educației multilaterale, capabil să canali­zeze fără preget avîntul gene­rațiilor ce i se încredințează pe marele făgaș al făuririi socie­tății socialiste. In cadrul acti­vității sale complexe, cadrul di­dactic este dator să sprijine și să stimuleze dezvoltarea indi­vidualității fiecărui copil, să a­­sigure formarea multilaterală a personalității acestuia. Unii dintre directorii institu­țiilor de educa­ție din județul nostru caută să uniformize­ze preocupările _____________ dascălilor, să impună anumite metode și pro­cedee, chiar cînd acestea au fost respinse de viața și de munca colectivului de educatori. Doar astfel se explică faptul că, în unele școli, învățătorii și pro­fesorii „standardizează planifi­cările calendaristice, planurile activității educative, caietele sau jurnalele diriginților“. Dacă ai curiozitatea să consulți și pla­nul general de muncă al școlii, vei fi surprins de caracterul său „u­­niversal-valabil“. Educatorii din școlile care-și desfășoară acti­vitatea pe baza unui asemenea plan sunt uniform, în obligați să acționeze raport cu anumite indicații directoriale de la care nu se admit abateri. Dascălii adevărați își stabi­lesc însă obiectivele muncii lor, mijloacele și procedeele, planul activității educative. în ansam­blu, în funcție de colectivul de elevi, de particularitățile psihi­ce și de vîrsta ale acestora pornind de la scopul general al educației pe care-1 realizează în mod personal, original, fără însă a afecta împlinirea lui. Ridicăm această problemă, deoarece ni s-a întîmplat de­seori, în munca de îndrumare și control, să fim întîmpinați de unii colegi, atunci cind i-am rugat să justifice utilitatea unui procedeu sau a unei metode, cu motivări și argumente lipsite de temei, reproșîndu-ni-se fap­tul că le cerem să folosească metoda sau procedeul respectiv, pe care-l folosesc de mai mulți ani. Mai mult, ei invocă tot fe­lul de motive cu privire la fap­tul că sunt obligați să întoc­mească planificări, caiete, jur­nale sau fișe care ulterior se califică de noi sau de conduce­rea școlii drept ineficiente, for­male. Conducerea Inspectoratului. inspectorii de specialitate au a­­preciat și apreciază drept for­male „scriptele“ întocmite ca scop în sine. Acestea, în loc să ________ constituie instru­mente utile la îndemîna celui c­­are mește, se întoc­­încurcă """" cadrul didactic in desfășurarea cu succes a ac­tivității sale. Solicitînd cadrelor didactice să muncească planificat, să păs­treze evidența activității desfă­șurate cu elevii, nu ne-am gîn­­dit niciodată să îngrădim ini­țiativa, originalitatea lor, sa-i determinăm să renunțe la ex­periența acumulată de-a lungul anilor, experiență sintetizată în studii sau manuale. Dimpotrivă, am fost adepții convingerii că activitatea planificată imprimă muncii, instructiv-educative un caracter sistematic, creator și prospectiv Pentru aceasta însă cadrele didactice și cele de con­ducere trebuie să pornească la întocmirea planurilor și planifi­cărilor de la realitățile și posi­bilitățile școlii, de la nivelul cuceririlor pshihologiei și pe­dagogiei, de la cerințele strin­gente ale zilei. Noi nu cerem ca documentele lui de observații școlare , care­asupra elevi­lor, planul activității educative, caietul dirigintelui să fie întoc­mite după un anumit șablon, dar avem diriginte sau pretenția ca fiecare învățător să cu­(Continuare în pag. a ll-a) REZERVELE PRODUCTIVE VALORIFICAREA CAPACITĂȚILOR IȘI AȘTEAPTĂ INTEGRALĂ Generalizarea schimbului ii și extinderea schimbului fii Conectată pe multiple planuri într-un amplu efort de dezvoltare și modernizare, economia județului Timiș este în mod vital interesată ca fiecare utilaj, fiecare mașină-u­­nealtă să producă în permanență cu întreaga lor capacitate, ca po­tențialul productiv al fondului de mașini și utilaje — în care statul nostru a investit sume impresio­nante — să fie valorificat la ma­ximum. Conducerea superioară de partid a trasat, de aceea, tuturor ramurilor industriale sarcina de a asigura o încărcare medie a mași­nilor de cel puțin 2,2—2,4 schim­buri, aceasta, înscriindu-se în am­samblul factorilor care condițio­nează creșterea eficienței economi­ce ; încărcarea judicioasă pe schim­buri a capacităților de producție a mașinilor influențează asupra randamentului lor, nemijlocit permi­­țînd obținerea unor însemnate spo­­ruri de producții. înainte de a încerca o primă a­naliză, să precizăm că prin coefi­cient al numărului de schimburi se înțelege raportul dintre numărul total de unități de mașini și uti­laje — schimburi, care funcționea­ză in cursul tuturor schimburilor, și numărul de unități de mașini și utilaje instalate. In industria jude­­țului Timiș coeficientul de schim­buri s-a ridicat de la 1,7 în 1965, la 1,9—2 în 1970. Din acest punct de vedere trebuie evidențiată preo­cuparea bună a conducerilor de la Electrobanat, Azur, 1 Iunie și din alte unități industriale, pentru re­crutarea și calificarea cadrelor ne­cesare pentru noile capacități date în producție și deopotrivă pentru ridicarea coeficientului de schim­buri la 2,3—2,5. Contrastant, în alte întreprinderi industriale care în ultimii ani au beneficiat de însemnate fonduri de investiții — cum sunt, de exemplu, Uzina mecanică, Electromotor și 6 Martie — coeficientul de schim­buri se menține încă scăzut față de nivelul indicat în documentele de partid. Trebuie avut în vedere și faptul că in unele întreprinderi e­­xistă mașini-unelte de importanță deosebită, la care, paradoxal, se lucrează într-un singur schimb. Pornind de la această stare de lucruri, Biroul Comitetului jude­țean Timiș al P.C.R. a indicat ree­xaminarea, în fiecare întreprindere, a regimului actual de lucru a ma­șinilor și utilajelor, recomandând să se sporească numărul de schim­buri, generalizarea — acolo unde este necesar —_â.. lucrului, în două­ schimburi și trecerea la introduce­rea schimbului III, în primul rînd la secțiile și utilajele care repre­zintă așa-numitele locuri înguste. In acest context trebuie subliniat faptul că prin creșterea coeficien­tului numărului de schimburi se pot obține efecte economice impor­tante, fără a fi necesare investiții suplimentare și timpul necesar pen­tru realizarea acestora. Calculele efectuate dovedesc că prin ridica­rea, în industria județului, a coe­ficientului de schimburi la 2,3 se poate obține un spor de producție considerabil! Mai mult, creșterea coeficientului de schimburi este în măsură să determine și scurtarea timpului calendaristic de uzare a fondurilor fixe — ceea ce, firește, constituie un factor pozitiv. Creșterea coeficientului de schim­buri nu se poate însă realiza decît printr-o preocupare permanentă, calificată. Inițial, consiliile de ad­ministrație ale combinatelor in­dustriale și comitetele de direcție trebuie să întocmească programe ION NICOARA de la Comisia economică a Comi­tetului județean Timiș al P.C.R. (Continuare în par a all-a) Sfîrșit de trimestru îmbucurător " Vești bune de la intreprinde­­­­rile timișorene la acest sfîrșit 1 de trimestru — primul din cin­­­­cinalul 1971—1975. Informațiile­­ primite de la cîteva mari unități­­­au un conținut identic . Planul­­ 1 a fost realizat integral, înfăptuind un mănunchi de­­ măsuri tehnico-organizatorice, cu o bună eficiență economică, colectivul Uzinei mecanice Timi­­­­șoara a reușit să depășească pla­nul producției globale cu 1.300.000 lei, iar cel al producției-marfă­­ cu 3.500.000 lei. Cifrele prelimi­nare arată că au fost realizați și ceilalți indicatori principali ai planului de producție. Consemnăm, telegrafic, cîteva din succesele muncitorilor, teh­nicienilor și inginerilor de la Solventul : planul la plasti­­fianți a fost depășit cu 19 tone, la solvenți organici cu 22 tone, la alcool etilic cu 560 mii gr. dar. Creșterea producției globale a fost realizată în întregime pe seama sporirii productivității muncii. Produsele întreprinderii, exportate în U.R.S.S., R.F.G., Austria, Finlanda, R.A.U., Israel și în alte țări, s-au înscris, can­titativ și valoric, în cifrele pla­nului preliminar. Un nou plasti­­fiant cu caracteristici superioa­re — benzil butilftalatul — a­­ fost elaborat în laboratoarele 1 i întreprinderii. Marea uzină chimică Azurul­­ se prezintă după primele 90 de­­ zile din acest an cu toți indica­­­­torii realizați, inclusiv cu cel de investiții și de export. Produsele întreprinderii — detergenți, vop­sele etc. — sunt peste hotare. Gama bine primite articolelor s-a mai îmbogățit în acest in­terval cu doi auxiliari pentru mase plastice. Noutăți bune și de la între­prinderile textile timișorene. Depășirile de plan la Combinatul textil nr. 1 însumează 2.000 mp țesături, 3 tone fire bumbac, 4 tone fire vigogne, 25.000 perechi ciorapi și alte articole. La Com­binatul textil nr. 2 eforturile muncitorilor, tehnicienilor și in­ginerilor s-au concretizat în de­pășirea planului cu 25 tone fire pieptănate, 8.000 mp țesături de lină și mătase. In expresie va­lorice, producția globală a fost depășită cu 3.500.000 lei. Prin folosirea mai rațională a mijloacelor de remorcare, încăr­carea la întreaga capacitate a vagoanelor și mecanizarea în­­cărcării-descărcării lor, lucrăto­rii aparținînd unităților Regio­nalei de căi ferate Timișoara au reușit să-și realizeze și să de­pășească sarcinile de plan la majoritatea indicatorilor : planul de transport exprimat în tone kilometri convenționale, de exemplu, a fost depășit cu 0,7 la sută ; la rulajul vagonului de marfă s-a consemnat o îmbună­tățire de 0,5 la sută față de plan, sarcina statică (încărcătura pe vagon-marfă) a crescut cu 2,3 la sută, iar viteza comercială a trenurilor de marfă cu 1,3 la sută. I Instalațiile moderne din dotarea întreprinderii Solventul asigură produselor fabricate aici o calitate superioară Uzina Electrobanat a fost dotată in ultimii ani cu utilaje moderne. IN CLIȘEU : noile mașini de injec­tat bachelită, recent puse in func­țiune. GÂNDURI DESPRE FINALĂ Cu spectacolul folcloric de du­minică, formațiile artistice de amatori din județul Timiș au în­cheiat ultima fază a celui de-al X-lea Concurs artistic republican. Reunind 30 de colective și nume­roși interpreți individuali, la un loc aproximativ 1.500 de artiști amatori, faza finală a constituit un vibrant și patetic omagiu în­mănuncheat din străduința și e­­forturile unor entuziaști anima­tori ai artei care au încercat să-și exprime și pe această cale recunoștința fierbinte față de par­tidul nostru comunist, aflat la 50 de ani de existență. „Gândurile despre finală", re­date mai jos, sunt culese de la spe­cialiști, componenți ai juriului ■ Chemarea artei prof. univ. Achim Stoia rectorul Conservatorului „Geor­ge Enescu“ din Iași, președin­tele juriului. Mă găsesc în orașul familiar mie altădată și încerc să-i măsor măreția prin ceea ce a devenit el astăzi ; un oraș grădină întine­rit, cu ferestre larg deschise spre întreaga țară, un oraș gazdă pen­tru miile de artiști amatori re­prezentanți ai județelor Caraș-Severin, Hunedoara, Arad, Mehe­dinți și Timiș care au venit să se întreacă în numele frumosului, in numele pasiunii și al dăruirii totale. Primăvara timișoreană început de fapt cu efervescența a­ a­cestor mesageri ai valorilor spi­rituale populare care întregesc pe cele materiale create în aceste zile și laolaltă să le depună cu bărbă­tească grație în semn de omagiu aceluia care ne călăuzește pașii spre nobila ctitorie socialistă, Partidul Comunist Român. Sunt bucuros că am făcut parte din juriul acestui centru de con­curs. Acum, la Timișoara am cunoscut mai bine ca oricînd fol­clorul timișean care cu adevărat m-a încîntat. Mi-am­ plăcut mai ales echipele coregrafice ; instruc­torii lor au dovedit că sunt real­mente preocupați să cunoască și să pună în valoare darul popular specific zonei. S-au prezentat și multe formații orchestrale. Mi s-a părut însă că unele dintre a­­cestea înclină să-și ia ca punct de plecare în activitatea lor, emisiu­nile transmise la radio și televi­zor. De aceea unele din cîntecele audiate aici mi-au fost cunoscute dinainte. Instructorilor acestor formații, celor care au competența s-o facă, le-aș recomanda să scor­monească pe îndelete creația mu­zicală autentic populară , pe a­­ceasta s-o caute febril și s-o în­scrie în repertoriul formației de amatori, în scopul reînvierii artei populare care zace de mult uitată în numeroase zone. Nivelul artistic ridicat la care a ajuns mișcarea artistică de ama­tori în județul Timiș mă îndrep­tățește să cred că sunt condiții fa­vorabile pentru ca aceasta să-și lărgească aria de activitate și să abordeze și genuri artistice mai pretențioase. între acestea muzica cultă va trebui să-și facă loc de cinste, mai ales că la Timișoara și Lugoj există suficiente posibilități pentru aceasta. Ideea mi-a fost în­tărită mai mult de reacția publi­cului față de acele puține forma­ții — coruri, orchestre și soliști vocali, de acest gen din păcate a­­duse de alte județe. Și, pentru că mă apropii de sfîrșit, aș vrea să fac o remarcă pentru ceea ce mi s-a părut mai deosebit la Timișoara acea strînsă și firească și anume legătură creată între public și artiști, mult mai accentuată ca în alte orașe. De altfel cunoscutul cîntec „Cit îi Banatul și țara” (eu l-ași fi nu­mit invers) sintetizează foarte bine acest sentiment patriotic lo­cal, demn de toată admirația. O proximă revenire la Timișoara se va datora tocmai acestui ment mărturisit de prețuire senti­de care se bucură valorile artelor fru­moase în această parte. Prezențe de prestigiu Mircea Neagu compozitor Finala concursului al X-lea din centrul Timișoara este echivalen­tă, pentru mine, cu audiția con­certelor corale susținute de forma­­mațiile celor două case municipale de cultură din județ. Am urmărit cu foarte mare atenție toate for­mațiile muzicale prezente pe sce­na Naționalului, dar cele mențio­nate impun un plus de afectivi­tate tocmai prin nivelul artistic profesionalizat. Corul Casei de culturi din Lu­goj ne-a demonstrat acum, ca și cu atîtea alte prilejuri, că este o formație valoroasă, și mai ales (Continuare în pag a ll-a) Dupa încheierea concursului „Omagiu partidului“ 50 de ani în slujba unor idealuri înalte RAPORTUL NATIONAL­­INTERNATIONAL IN POLITICA PARTIDULUI COMUNIST ROMÂN La mai bine de un pătrar de veac de existență liberă, țara noastră se prezintă cu un valoros bilanț de realizări în toate dome­niile vieții sociale. Stegar al intereselor poporului, Partidul Comunist Român, în de­cursul celor 50 de ani de existen­ță, a îndeplinit un­ rol mereu crescînd in făurirea noilor desti­ne istorice ale țării. El s-a ridicat in apărarea independenței și su­veranității naționale, a militat pentru o politică externă de pace și colaborare cu celelalte popoa­re, împotriva imperialismului străin. Pe temeiul Înlăturării claselor exploatatoare din toate comparti­mentele vieții publice s-au creat noi forțe de sudare a națiunii, s-a făurit economia socialistă u­­nitară, s-a întărit necontenit, u­­nitatea politică și ideologică a poporului Națiunea noastră socialistă con­sacră, valorifică și sporește, pe bazele create de noua orînduire și în condițiile unui nou mod de gîndire patrimoniul de valori ma­teriale și spirituale create de toa­te generațiile precedente, de ci­vilizația și cultura universală Datorită politicii naționale, mar­­xist-leniniste, promovate de par­tidul și statul nostru, condițiilor de deplină egalitate în drepturi asigurate celor ce muncesc fără deosebire de naționalitate, s-a dezvoltat puternic unitatea și fră­ția în lupta și munca pentru fău­rirea noii orînduiri sociale, fră­ție care este astăzi indestructibilă. Tot ceea ce s-a realizat in anii so­cialismului este rodul acestei co­laborări și frății, al muncii unite a tuturor cetățenilor patriei. Așa cum pe plan intern, socialismul este ireductibil opus vechii orîn­duiri bazate pe exploatarea omu­lui de către om, pe inegalitatea și învrăjbirea oamenilor muncii de diferite naționalități, tot așa, pe plan internațional el este opus politicii și practicii imperialiste de încălcare sau nesocotire a in­tereselor națiunilor și popoarelor, de desconsiderare a năzuințelor le­gitime ale fiecărei națiuni de a dispune în mod liber de propria sa soartă. In cadrul țărilor comunității sis­temului mondial socialist, caracte­rul principal nou al relațiilor so­cialiste ce s-au statornicit între ele rezidă în faptul că aceste re­lații reprezintă o extindere pe plan internațional a noilor rapor­turi sociale din cadrul intern. Sistemul mondial socialist re­prezintă o comunitate de state independente, libere, suverane, e­gale în drepturi, care iși organi­zează raporturile între ele, coope­rează și se întrajutorează reci­proc, pornind de la necesitatea dezvoltării fiecărei țări în parte, și, ca urmare, a sistemului socia­list în întregul său. In desfășurarea pot apare însă unele acestor relații neajunsuri și... anomalii, urme ale unor vechi mentalități. Asemenea feno­mene, care sunt desigur vremel­nice și remendiabile, pot și trebu­ie să dispară în cursul procesului de afirmare conștientă și tot mai deplină a relațiilor internaționalis­te de colaborare. Făurirea noului tip de relații nu se realizează de la sine, aceasta constituie o sarcină de o imensă răspundere și de o mare comple­xitate pentru partidele comuniste și muncitorești. Socialismul reprezintă o etapă de mare însemnătate pe drumul apropierii între națiuni, dar acest drum nu trece prin estomparea sau minimalizarea rolului națiunii. Așa cum s-a subliniat la Congre­sul al X-lea al P.C.R. : „Națiunea socialistă, care înflorește impe­tuos, atit pe plan material cit și spiritual, va continua să constituie pentru o îndelungată perioadă is­torică un factor esențial al pro­gresului societății". Aducîndu-și aportul la rezolva­rea justă a raportului dintre fac­torii naționali și cei internaționali, la elaborarea și clarificarea prin­cipiilor relațiilor internaționale dintre țările socialiste. P.C.R. consideră că în promovarea aces­tor raporturi este necesar să se asigure îmbinarea optimă a inte­reselor naționale cu cele interna­ționale, dezvoltarea liberă, nestîn­­jenită a fiecărei națiuni socialiste și a unității mișcării comuniste și muncitorești internaționale, unitate cerută imperios de necesitățile o­­biective ale evoluției istorice con­temporane". .. (...) Noi, comu­niștii români — spunea recent to­varășul Nicolae Ceaușescu — con­siderăm că între sarcinile naționale și cele internaționale există o depli­nă unitate dialectică, că numai îm­­binînd în mod armonios aceste două laturi ale activității ne îndeplinim atît rolul de răspundere ce-1 avem în conducerea națiunii noastre so­cialiste, cit și sarcinile noastre da detașament al mișcării comuniste și progresiste internaționale". ION POPA lector universitar (Continuare in pag a lll­a) * In pag. a ll­ a Toată atenția tehnologiei culturii florii­­soarelui

Next